Masini Unelte Cu Comanda Numerica

MODULUL: MAŞINI UNELTE CU COMANDĂ NUMERICĂ
CURRICULUM ÎN DEZVOLTAREA LOCALĂ
MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII ŞI TINERETULUI
Proiectul Phare TVET RO 2005/017-553.04.01.02.04.01.03
MEdCT–CNDIPT / UIP
AUXILIAR CURRICULAR
MODULUL X
MAŞINI UNELTE CU COMANDĂ NUMERICĂ
CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ
Domeniul: MECANICĂ
Calificarea: TEHNICIAN PRELUCRĂRI PE MAŞINI CU COMANDĂ
NUMERICĂ
NIVELUL DE CALIFICARE : 3
Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de Dezvoltare instituțională a
sistemului de învățământ profesional și tehnic
Noiembrie 2008
Profil :TEHNIC 1
Calificarea: TEHNICIAN PRELUCRĂRI PE MAŞINI UNELTE CU COMANDĂ NUMERICĂ
NIVELUL DE CALIFICARE 3
AUTOR:
NECHIFOR MARIANA – ING. GR. DIDACTIC I

Colegiul Tehnic “MIRCEA CRISTEA” - Braşov
CONSULTANŢĂ:
- DORIN ROŞU -
Dr. Ing. Inspector de specialitate
expert CURRICULUM CNDIPT- UIP
- IVAN MYKYTYN – Expert, WYG INTERNATIONAL
Profil :TEHNIC 2
CUPRINS
1.INTRODUCERE....................………………………………………………pag. 4
2.COMPETENŢE SPECIFICE...............………………………………........pag. 5
3. OBIECTIVE..........................................................................................pag. 6
4. INFORMAŢII PENTRU PROFESORI…………………………………...pag. 7
5. FIŞELE DE REZUMAT…………………………………………………..pag. 36
6. CUVINTE CHEIE/ GLOSAR…………………………………………….pag. 38
7. INFORMAŢII PENTRU ELEVI…………………………………………..pag. 39
8. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE…………………………………………….pag. 41
9. SOLUŢIONAREA ACTIVITĂŢILOR……………………………………pag. 50
BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………pag. 57
Profil :TEHNIC 3
1.INTRODUCERE
Informaţiile din acest auxiliar curricular sunt destinate cadrelor didactice
şi elevilor din învăţământul preuniversitar tehnic, în scopul pregătirii tehnice
într-un domeniu larg, care să permită celui instruit aplicarea cunoştinţelor în
executarea practică a unor lucrări utilizând maşinile unelte cu comandă
numerică. Calificarea oferă un nivel sporit de cunoştinţe teoretice în domeniul
maşinilor unelte cu comandă numerică, un grad sporit de responsabilitate,
autonomie personală completă, precum şi atribuţii de coordonare şi
supraveghere. Calificarea „Tehnician pe maşini unelte cu comandă numerică”
oferă o pregătire tehnică într-un domeniu larg, care să permită celui instruit
aplicarea cunoştinţelor în executarea practică a unor lucrări utilizând maşinile
cu comandă numerică.
Prezentul portofoliu conţine materiale de învăţare – auxiliare didactice
necesare în procesul de instruire.
Modulul „Maşini Unelte cu Comandă Numerică” face parte din
curriculum-ul clasei a XII–a liceu, ruta progresivă, calificarea „Tehnician
prelucrări pe maşini cu comandă numerică“ din domeniul Mecanică, făcând
parte din curriculum-ul în dezvoltare locală, ca o unitate de competenţă
specializată.
Modulul se studiază pe parcursul a 66 ore, din care 33 laborator
tehnologic, 33 ore fiind alocate pregătirii teoretice. Unitatea de competenţă la
care se referă, poartă numele modulului, fiind o unitate de competenţă
specializată.
Modulul poate fi parcurs independent, oferind elevilor cunoştinţe şi
abilităţi pe care beneficiarii le pot verifica în diferite faze ale însuşirii. Procesul
de predare-învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev, cu
pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare, pe
activităţile practice şi mai puţin pe cele teoretice.
Modulul este orientat asupra celui ce învaţă, urmărind valorificarea
disponibilităţilor sale.
Modulul, fiind o structură flexibilă, poate încorpora, în orice moment al
procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice.
Acest material se poate particulariza în funcţie de baza materială a
fiecărei unităţi şcolare.
Exerciţiile sunt propuse frecvent pentru grupe de 2, 3 4 elevi conţin şi
elemente pentru evaluarea competenţelor: Utilizează limbajul specific de
specialitate.
Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente
elaborate în corelare cu criteriile de performanţă, condiţiile de aplicabilitate ale
acestora şi cu probele de evaluare prevăzute în Standardul de Pregătire
Profesională.
Rezultatele evaluărilor şi alte elemente relevante se vor introduce în
portofoliul personal de pregătire al elevului.
Auxiliarul nu acoperă toate cerinţele din Standardul de Pregătire
Profesională. Pentru obţinerea certificării este necesară validarea
integrală a competenţelor conform probelor de evaluare din SPP.
Profil :TEHNIC 4
II.COMPETENŢE SPECIFICE
1. Identifică particularităţile maşinilor unelte cu comandă numerică
2. Descrie principiul de funcţionare al maşinilor unelte cu comandă numerică
3. Caracterizează centrele de prelucrare cu comandă numerică
Profil :TEHNIC 5
III.OBIECTIVE
La absolvirea unităţii de competenţă, elevii vor putea:

Ø Să utilizeze limbajul tehnic de specialitate
Ø Să colaboreze cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor
Ø Să identifice particularităţile maşinilor unelte cu comandă numerică
Ø Să clasifice maşinile unelte cu comandă numerică
Ø să stabilească numărul da axe al maşinii unelte cu comandă numerică
Ø să precizeze modul de acţionare al maşinii unelte cu comandă numerică
Ø Să identifice parametrii de funcţionare ai maşinilor unelte cu comandă
numerică
Ø Să descrie sistemele auxiliare ale maşinilor unelte cu comandă numerică
Ø Să caracterizeze tipurile de comenzi numerice ale maşinilor unelte cu
comandă numerică
Ø Să clasifice centrele de prelucrare
Ø Să descrie principiul de funcţionare al centrelor de prelucrare
Profil :TEHNIC 6
IV. INFORMATII PENTRU PROFESORI

a. Relaţia dintre competenţele modulului, obiective şi
activităţile de învăţare
COMPETENŢE OBIECTIVE ACTIVITĂŢI DE TEME

SPECIFICE ÎNVĂŢARE
1. Identifică Să identifice A1 Realizarea unui
particularităţtile particularităţile eseu despre
maşinilor unelte cu constructive ale MUCN
comandă maşinilor unelte cu A2 Părţi
numerică comandă numerică componente ale
strungului CNC
Să stabilească A3 Stabilirea axelor
numărul da axe al de coordonate
maşinii unelte cu ale MUCN
comandă numerică
2. Descrie Să identifice A4 Funcţionarea

principiul de parametrii de strungurilor
funcţionare al funcţionare ai CNC
maşinilor unelte cu maşinilor unelte cu
comandă comandă numerică
numerică
Să caracterizeze A5 Prelucrarea unei

tipurile de comenzi piese cu
numerice ale suprafeţe plane
maşinilor unelte cu prin frezare
comandă numerică
Să descrie A6 Sisteme
sistemele auxiliare auxiliare ale
ale maşinilor unelte MUCN
cu comandă
numerică A7 Test de
evaluare
3. Caracterizează Să descrie principiul A8 Centre de

centrele de de funcţionare al prelucrare cu
prelucrare cu centrelor de comandă
comandă prelucrare numerică
numerică
Profil :TEHNIC 7
b. Sugestii metodologice
Pentru reuşita procesului instructiv educativ profesorul trebuie să adapteze
materialele în raport cu cerinţele clasei şi cu dotarea atelierului şcoală, utilizând
activităţi variate de învăţare şi, în special, cu caracter aplicativ.
Materialele de învăţare propuse s-a încercat să fie cât mai utile, informaţiile şi
cerinţele fiind formulate într-un limbaj adecvat nivelului elevilor, accesibil şi susţinut
prin exemple sugestive şi prin imagini.
Referitor la activităţile de urmărire şi remediale, la sfârşitul lecţiei este
bine să se realizeze o analiză a modului de desfăşurare a acesteia (realizarea
feed-back-ului). Aceasta se poate realiza prin (exemple) :
1.FIŞĂ DE PRACTICĂ REFLECTIVĂ

(adresată profesorului)
ANALIZA PREDĂRII ŞI ÎNVĂŢĂRII
ACTIVITATEA DE PREDARE PROPUSĂ

PROPUSĂ :
a. Ce doresc ca elevii…
- Să înveţe?
- Să experimenteze?
- Să îmbunătăţească?
- Să înţeleagă?
- Să fie capabili să facă?
- Să ştie?
b. Cum voi organiza sesiunea?
c. Cât va dura?
d. Ce resurse îmi trebuie?
e. Care sunt cuvintele cheie ce trebuie communicate?
f. Cum voi şti că au progresat?
EVALUAREA ŞI ANALIZA
a. Cum a mers?
b. Ce a mers bine?
c. Ce poate fi îmbunătăţit?
d. Care este pasul următor?
Profil :TEHNIC 8
2. FIŞĂ DE FEED-BACK A ACTIVITĂŢII

(adresată elevului)
Numele elevului:
Clasa:
Data predării:
Activitate de referinţă:
Detalii privitoare la activitatea elevului:
Este nevoie de mai multe dovezi:
Comentarii:
Data de predare după revizuire:
Criterii de performanţă îndeplinite:
Propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii:
Semnături: Elev ______________ Profesor ________________ Data

___________
B.- Întocmirea fişelor de documentare s-a realizat pentru a ajuta în munca
profesorului la clasă, având în vedere că e un domeniu nou, cu puţine
materiale bibliografice. Acestea pot fi completate.
Profil :TEHNIC 9
Fişe de documentare
COMPETENŢA 1
Identifica particularitatile masinilor unelte cu comanda numerica
Fişa de documentare nr.1

PĂRŢI COMPONENTE ALE MAŞINILOR
UNELTE CU COMANDĂ NUMERICĂ
Maşina unealtă la care programarea comenzilor se realizează prin
interfaţa unui calculator, folosind un cod numeric convenţional,
comandând aceleaşi lanţuri cinematice, capată denumirea de maşină
unealtă cu comandă numerică (MUCN).
Comanda numerică a unei maşini unelte este comanda program în care

echipamntul de comandă lucrează în întregime sau parţial cu informaţii sub
formă numerică.
O maşina unealtă cu comandă numerică este alcătuită din: maşina

unealtă propriu-zisă (1) şi echipamentul de comandă numerică (2), legate
între ele prin echipamentul electric (3).
MUCN sunt fabricate în colaborare de mai multe firme, unele realizând
partea clasică, altele fiind specializate în partea de comandă numerică.
Profil :TEHNIC 10
Program G
Cititor
F Scule
Dulap
Manual S
Panou Aparatură
T
M Electrică
ECN Maşină unealtă
H
Logică
Traductoare
Echipamentele de comandă numerică (ECN) se prezintă într-o gamă

foarte largă, fiind concepute după principiul comenzilor numerice de
poziţionare sau de conturare.
Cele mai cunoscute echipamente CNC sunt :
- Sinumerik, al firmei Siemens , Germania
- FANUC, Japonia
- Alcatel, Franta
-Mikromat, Germania
Caracteristici ale echipamentului de comandă numerică:
- numărul de axe
- purtătorul de program
- memoria pentru înmagazinarea programelor
- modul de introducere a programelor
- posibilităţile de adaptare pentru legătura cu o memorie externă
- precizia obţinuta
Funcţiile echipamentului de comandă numerică :
- transmiterea informaţiilor,
- conversia mărimilor,
- amplificarea mărimilor,
- memorarea informaţiilor,
- efectuarea de calcule
Fluxul de informaţii la prelucrarea mecaniă pe MUCN
Automatizarea după program a MUCN se realizează prin :
-circuite deschise de comandă numerică (a) ;
-circuite închise de reglare numerică (b).
a) Sania 4 a MU este deplasată cu ajutorul elementelor de activare 3,
comandat de impulsuri de curent sau impulsuri hidraulice. Impulsurile ajung la
elementul de acţionare prin canalul d dupăa citirea purtătorului de program şi
Profil :TEHNIC 11
prelucrarea informaţiilor în sistemul de comandă numerică. Fiecărui element

de acţionare 3 îi corespunde o rotire a şurubului conducător sub un unghi φ, şi
deci o deplasare a saniei 4 pe distanţa ∆s. Dacă rotirea unghiulară se
realizează cu mare siguranţă şi dependent de încărcarea maşinii, numărul
impulsurilor introduse în elementul de acţionare va determina lungimea totală
a deplasării saniei, iar frecvenţa lor va determina viteza de deplasare a
acestora. Se folosesc sisteme de reglare la care se controlează permanent
poziţia reală sau mărimea deplasării reale a saniei maşinii sau dimensiunea
piesei prelucrate,deoarece asigură o precizie mai mare.
3 4
b) Pe lângă elementele 3 şi 4 există şi traductorul 1 de măsurare a deplasării

reale a saniei. Valoarea reală măsurată este transformată în continuare de
semnalul g de reacţie, care se compară în elementul de comparaţie 2 cu
semnalul e, ce reprezintă mărimea programată a deplasarilor. In cazul
existenţei unei diferenţe între cele două semnale, elementul de comparaţie
trimite un semnal f către elementul 3 care pune în mişcare sania 4 în vederea
înlăturării diferenţei. S-a alcătuit astfel un sistem de reglare 1-g-2-3-4-1 al
cărui rol e de a anula erorile dintre poziţia reală şi poziţia programată a saniei.
2
f g
1
3 4
Profil :TEHNIC 12
AVANTAJE SI DEZAVANTAJE ALE M.U.C.N.
Avantaje
1. Se înlătură necesitatea utilizării unor şabloane sau modele care

funcţionează foarte greu.
2. Programele numerice se modifică mult mai uşor şi mai rapid decât
programele rigide fixate prin came, modele, şabloane.
3. Se suprimă o serie de erori de reglare crescând astfel calitatea produselor
şi îmbunătăţindu-se exploatarea maşinii.
4. Se poate îmbunătăţi organizarea producţiei trecându-se în final la
conducerea automată a întregului proces de producţie.
5. In cazul în care forma piesei poate fi exprimată prin ecuaţii matematice de
exemplu :
Profilul unei palete se poate renunţa total la desene şi se poate deduce direct
profilul din funcţia numerică.
6. Posibilitatea reglării în timp minim a unui număr oarecare de maşini-unelte
identice, prelucrând aceeaşi piesă.
Dezavantaje
1. Costul ridicat al echipamentului de comandă numerica (de 5-10 ori mai

ridicat ) decât al unei maşini unelte obişnuite.
2. Anumite condiţii impuse de o utilizare eficientă a MUCN.
3. Asigurarea existenţei unui personal specializat pentru conceperea şi
elaborarea programelor şi pentru intervenţii urgente în cazul defectării
aparatului de comandă numerică.
Profil :TEHNIC 13
CLASIFICAREA MAŞINILOR UNELTE CU

COMANDĂ NUMERICA
A. In funcţie de capacitatea calculatorului utilizat, există două tipuri
de sisteme de comandă prin calculator a maşinilor-unelte :
-sisteme CNC (Computerized Numerical Control), care utilizează
calculatoare de capacitate mică (minicalculatoare) pentru comanda unei
singure maşini-unelte sau a mai multor maşini identice pe care se execută
aceleaşi operaţii ;
-sisteme DNC (Direct Numerical Control ), care utilizează calculatoare
de capacitate mare pentru comanda centralizată a unui grup de maşini-unelte
sisteme
sistemeCNC
CNC
In funcţie de
capacitatea
calculatorului utilizat
sisteme
sistemeDNC.
DNC.
A.1 Sisteme CNC

In cazul sistemelor CNC, minicalculatorul preia o parte din funcţiile
echipamentului de comandă numerică. In cazul comenzii numerice, funcţiile
Profil :TEHNIC 14
echipamentului se realizează printr-o logică cablată (hardware), pe când la

sistemele CNC o parte din funcţii se realizează prin logica cablată, iar o altă
parte prin sistemul programelor de calculator (software). Ca urmare sistemele
CNC înlocuiesc sistemele de comandă numerică clasică acolo unde se cere o
putere mai mare de calcul şi o flexibilitate marită în programe.
Extinderea sistemelor CNC
Structura de bază a sistemelor CNC poate fi completată cu o serie de
blocuri care să permită introducerea unor funcţiuni noi. Aceste blocuri sunt :
-blocul de cuplare a minicalculatorului la un calculator ierarhic superior
în vederea integrării într-un sistem complex DNC ;
-blocul de măsurare automată a erorilor cinematice ale maşinilor-unelte
şi de compensare a acestora.
Prin introducerea acestor blocuri, se poate realiza o optimizare a
procesului de prelucrare, având ca obiectiv productivitate maximă, cost minim,
încărcarea optimă a maşinii et. De asemenea, se măreste precizia de
prelucrare prin introducerea blocului de măsurare şi compensare a erorilor
cinematice.
Extinderea sistemelor CNC se poate realiza şi prin dotarea acestora cu
alte programe de bază, cum ar fi cele pentru diagnosticarea şi localizarea
defecţiunilor maşinii-unelte şi a erorilor ce intervin în timpul lucrului.
A.2 Sisteme DNC
Sistemele DNC, în afară de conducerea centralizată a maşinilor-unelte,
asigură distribuirea şi evidenţa materialelor, elaborarea programelor de
prelucrare a pieselor, planificarea producţiei, distribuirea sculelor etc.
La acest sistem, calculatorul preia cât mai mult posibil din funcţiile
blocurilor echipamentului de comandă numerică al maşinii-unelte. In cazul
limită echipamentul de comandă numerică NC este redus doar la funcţiile de
comandă a acţionărilor reglabile, de măsurare a deplasărilor, de comandă, a
funcţiilor auxiliare ale maşinii şi la logica necesară transmisiei de date.
Calculatorul închide buclele de reglare a poziţiei pentru toate maşinile-
unelte, executând toate calculele de comparaţii între deplasările precise şi
cele reale (măsurate). El execută, de asemenea, interpolarea necesară la
comenzile de conturare, furnizând în timp real comenzile de deplasare pentru
toate maşinile-unelte din grup. Programele-piesă sunt stocate în memoria
calculatorului, fiind posibil un acces simplu şi rapid. Ca şi la sistemele CNC,
comunicarea cu maşina-unealtă se face direct prin calculator, în regim
interactiv, conversaţional, on line în timp real, în ambele sensuri.
Sistemele DNC, prin funcţia de supraveghere a functionării maşinilor-
unelte şi prin celelalte funcţii legate de organizarea şi planificarea procesului
de fabricaţie, realizează un coeficent ridicat de utilizare a maşinilor-unelte, cu
până la 30 % mai ridicat decât în cazul maşinilor-unelte cu comandă numerică
clasică. Pentru a se implementa eficient un sistem DNC este necesară o
cunoaştere aprofundată a întregului proces de fabricaţie.
Profil :TEHNIC 15
B. In funcţie de prelucrările ce le execută, maşinile unelte cu comandă

numerică pot fi :
strunguri
maşini de
frezat
maşini de
rectificat
În funcţie de
prelucrările ce se
executa pe
maşinile unelte
maşini de
maşini de electroereziune
găurit cu fir
centre de
ştanţat cu
comandă
numerică
Profil :TEHNIC 16
SISTEME DE COORDONATE ALE

MASINILOR UNELTE CU COMANDA NUMERICA
Pentru unificarea şi uşurarea interschimbabilităţii datelor de
programare numerică s-a alcătuit şi acceptat sistemul ISO-R 841 pentru
standardizarea axelor de coordonate şi a miscărilor la MUCN.
Orice masină unealtă execută mişcări în raport cu nişte axe specifice
fiecăreia. Stabilirea corectă a axelor este foarte importantă în cazul MUCN,
deoarece programul ţine cont de aceste axe. Există un sistem de axe de
coordonate ale maşinii unelte când axele corespund deplasărilor sculei şi un
sistem de axe de coordonate al piesei ce se referă la deplasările executate de
elementul pe care se fixează piesa.
In comanda numerică s-a introdus noţiunea de axă ca fiind o
deplasare liniară .
Aceste mişcări sunt executate de organele mobile ale maşinii unelte
IMPORTANT !
La toate maşinile unelte cu comandă numerică :

axa Z coincide cu axa arborelui principal,
axa X reprezintă axa principală de mişcare în planul în care se realizează
poziţionarea piesei faţă de sculă,
axa Y de mişcare e perpendiculară pe axele X si Z, formând cu acestea un
triedru
Axele de coordonate se stabilesc după anumite reguli, astfel :

 Axa Z este paralelă cu axa arborelui principal al maşinii . Astfel, la o
maşină de găurit sau de frezat, arborele principal antrenează scula, în
timp ce la un strung, axa Z coincide cu axa piesei. Dacă maşina nu are
arbore principal, axa Z se alege perpendicular pe suprafata de aşezare
a piesei. Sensul pozitiv al axei Z corespunde deplasării prin care se
măreşte distanta dintre piesă şi scula.
 Axa X este în general, orizontală şi paralelă cu suprafaţa de aşezare a
piesei. Ea este axa principală de deplasare în planul în care se face
poziţionarea piesei faţă de sculă.
 Axa Y se alege astfel încât să formeze împreună cu celelalte un sistem
ortogonal drept, care se poate determina şi cu regula mâinii drepte din
fizică.
Profil :TEHNIC 17
IMPORTANT!
Sensul pozitiv al axei oz este sensul îndepărtării sculei faţă de piesă.
Axele pentru miscarile rectilinii formează un sistem de coordonate

ortogonal drept care verifică regula mâinii drepte.
Z X
Pentru a identifica axele unei MUCN, acestora li se atribuie o anumită

simbolizare precizată în recomandarea ISO R- 841/1968 sau în STAS 8902 -
71 . Teoretic există cazul general, cu 3 axe de translaţie (X,Y,Z) şi 3 axe de
rotaţie (A, B,C) în jurul primelor 3. Se spune că avem în acest caz o maşina în
6 axe. Dacă tot ansamblul este montat pe un suport care la rândul lui poate
executa mişcări, putem vorbi de maşini în 7, 8 sau 9 axe . Aceste maşini sunt
de o mare complexitate şi se proiectează de obicei pentru un scop foarte
precis . Maşinile care se intâlnesc în practică au de obicei 2-5 axe, cele mai
multe având 2 sau 3 axe.
Profil :TEHNIC 18
Z+
C+
Y+
OM
B+
X+ A+
Mişcările de rotaţie se notează astfel :
- A - rotaţie în jurul axei X
- B - rotaţie în jurul axei Y
- C - rotaţie în jurul axei Z
Obţinerea mişcărilor se face fie prin deplasarea piesei, fie prin
deplasarea sculei . Prin deplasare se înţelege atât translaţia cât şi rotaţia .
Astfel, deplasarea sculei pe axa +X corespunde cu o deplasare a mesei pe
directia -X. Acest lucru produce de multe ori confuzie în rândul programatorilor
MUCN şi al operatorilor de la maşină. Se greşeşte la stabilirea sensului de
parcurs. Pentru a stabili corect sensurile de deplasare pe direcţia axelor se va
respecta următoarea regula. : Pentru stabilirea sensului miscarilor se
considera piesa ca fiind fixă, iar mişcările sunt executate de sculă.
În afară de sistemul de coordonate al maşinii-unelte, în care are loc
deplasarea sculei, trebuie luat în considerare şi un sistem de coordonate
solidar cu piesa, cu axele notate cu Xi , YI , ZI ce se referă la deplasările
piesei, după fixarea ei pe masa maşinii. Aceste axe de coordonate au sensul
pozitiv în sens opus celor ale maşinii unelte.

Profil :TEHNIC 19
PARTICULARITĂŢI ALE MAŞINILOR UNELTE CU

COMANDĂ NUMERICĂ
STRUNG PARALEL ORIZONTAL CNC
Strungurile paralele orizontale CNC, de precizie şi performanţă sunt

fabricate din materiale şi componente de înaltă calitate, înglobând tehnologie
de fabricaţie avansată. Sistemul CNC ales poate fi: FAGOR sau FANUC.
1. PARTICULARITĂŢI CONSTRUCTIVE
- Duritatea ridicată de (400-450) HB a ghidajelor şi a căilor de rulare, pentru
batiu si cărucior
- Este prevăzut cu o turelă (respectiv o axă), ce poziţionează scula prin
indexare.
- Designul special al păpuşii fixe garantează: funcţionare silenţioasă, viteză de
eliminare a şpanului şi o excelentă calitate de finisare a pieselor prelucrate.
2. PARTICULARITĂŢI CINEMATICE
- Un sistem automat, avansat de schimbare a vitezei.
- Viteze ridicate de deplasare, viteză specială de eliminare a şpanului.
- Axul principal cu o mare rigiditate, cu rulmenţi unghiulari de inaltă precizie,
care sunt pretensionaţi şi gresaţi pentru buna funcţionare şi care garantează
strunjire de acurateţe ridicată.
- Mişcările de avans sunt realizate prin intermediul şuruburilor cu bile.
- Pentru fiecare sanie există un şurub cu bile.
- Duritatea şuruburilor cu bile pe ambele axe x si z garantează o durată de
viaţă ridicată şi o mare acurateţe
Şuruburi cu bile şi ghidaje

- Combinaţia dintre vitezele ridicate ale axului şi avansurilor permite
operatorului să beneficieze de avantajul ultimelor tehnici moderne în
prelucrări.
3. ACŢIONAREA
Profil :TEHNIC 20
Suruburi cu bile si ghidaje

- Operarea este automată.

- Memorie cu capacitate mare de înmagazinare a programelor de utilizare.
- Deplasarea după fiecare axă este acţionată de un motor electric.
- Poziţionarea pe fiecare axă se realizează cu rigle optice sau cu bandă
magnetică.
- Lanţurile de scule (magazine cu un lanţ sau cu două lanţuri) sunt acţionate
de o comandă din sistemul hidraulic.
- Sistemul de răcire (atât cel din exteriorul broşei cât şi cel din interior) este
acţionat hidraulic (prin intermediul unor pompe).
- Modul manual, se lucrează cu roţile de mână.
- Beneficiază de un design ergonomic al roţilor de mână electronice pentru
folosirea în mod manual, ceea ce face ca maşina să fie capabilă să
funcţioneze asemănător cu un strung convenţional.
- Permite ca rezoluţia roţilor de mână electronice să fie variată.
- Viteza constantă de tăiere.
4. ANSAMBLURI SPECIFICE
-Alimentarea cu scule se face prin intermediul turelei (în loc de lanţuri de
scule), prevăzută cu 6-8 posturi , cu posibilitate de schimbare rapidă, prin
indexare.
- Scula este prevăzută cu un sistem de măsurare cu laser, în vederea
efectuării corecţiei în caz de uzură, rupere.
- Sistem de ungere automată a căilor de rulare.

- Ghidaje pătrate pentru sanie în vederea unei rigidităţi crescute
- Sistem de protecţie a operatorului la viteze ridicate de funcţionare prin
carenajul maşinii.
- Sistem automat de evacuare a şpanului din zona de lucru.
COMPETENŢA 2
Profil :TEHNIC 21
Descrie principiul de funcţionare al maşinilor unelte cu comandă

numerică
STRUNG CU COMANDĂ NUMERICĂ
Profil :TEHNIC 22
Parametrii de funcţionare:
- Sistem automat, avansat de schimbare a vitezei. Viteze ridicate
de deplasare, viteză specială de eliminare a şpanului.
- O bună calitate de finisare a pieselor prelucrate şi o precizie de
execuţie ridicată.
Prelucrarea prin strunjire a unui inel, la exterior
Prelucrarea prin strunjire a unui inel, la interior
Modul de prindere al piesei şi al sculelor pe maşina unealtă
Profil :TEHNIC 23
Piesa se centrează întâi cu ajutorul ceasului comparator pe platoul

magnetic.
Mişcarea piesei este de rotaţie după axa OX.
După prelucrarea piesei, aceasta se verifică cu ajutorul unor şine, apoi
se desprinde de pe platoul magnetic.
Verificarea piesei se face atât din punct de vedere dimensional
(diametrul exterior, respectiv interior), cât şi din punct de vedere al abaterilor
de formă (circularitatea).
Sculele (cuţitele de strung) se prind pe capetele revolver sau turele ( în
număr de unul sau două ), prevăzute cu 6 sau 8 locaşuri.
Cuţitele se deplasează după axa OX şi OZ.
Cuţitele pot fi cu plăcuţe din materiale ceramice sau diamantate.
După prelucrarea suprafeţelor conform programului de lucru, cuţitele se
retrag după axa OX.
Panoul de comandă pentru introducerea corecţiilor de sculă
1 2 3
4 5 6
7 8
Prin butonul 1 se introduc lungimea totală a sculei pe Ox.

Prin butonul 2 se introduce raza pastilei cuţitului, în vederea corecţiei datorate
uzurii, pe OX.
Prin butonul 3 baza de referinţă (OX).
Prin butonul 4 se introduc lungimea totală a sculei pe Oz.

Prin butonul 5 se introduce raza pastilei cuţitului, în vederea corecţiei datorate
uzurii, pe Oz.
Prin butonul 6 baza de referinţă (Oz).
Prin butonul 7 raza pastilei.
Prin butonul 8 uzura razei.
Panoul de comandă
Profil :TEHNIC 24
Indică numărul sculei (1, 2,…, 6), parametrii de lucru (avansul de lucru F,
turaţia S) pentru primul şi cel de-al doilea cap revolver, cotele x, z de coborâre
ale sculei şi deplasările acesteia după axele x, z.
Panoul de comandă manuală
Cuprinde : Display-ul pe care se afişează programul de lucru, tastatura pentru

introducerea manuală, semiautomată, automată a informaţiilor şi
potenţiometre de reglare şi sisteme de semnalizare luminoasă.
Comandă manuală Comandă manuală de deplasare
semiautomată şi automată a cuţitelor pe x şi pe z
Oprire de urgenţă
Display
Reglare a avansului rapid

Tastatură
Reglare a turaţiei platoului Potenţiometre
5 6
1 2 3 4
Reglajul prinderii
Avans de magnetului platoului 2
lucru CR1 Avans de Reglajul prinderii
lucru CR2 magnetului platoului 1
Elementele notate cu 1, 2,…, 6 sunt semnalizări luminoase pentru :

1 – Avertizarea operatorului când uşile sunt deschise
2 – Întrerupere
3 – Confirmarea activării magnetului platoului 1
Profil :TEHNIC 25
4 – Dezactivarea magnetului 1
5 - Confirmarea activării magnetului platoului 2
6 - Dezactivarea magnetului 2
Modul de depozitare al pieselor strunjite
Se poate face cu ajutorul transpaleţilor acţionaţi electric la piesele grele şi cu

transpaleţii manuali la piese mici.
Depozitarea se face, după ce piesele au fost unse cu un ulei conservant pe o
hârtie specială, ce nu permite coroziune pieselor. Se trimit la rectificare.
Profil :TEHNIC 26

MAŞINA DE FREZAT CU COMANDĂ NUMERICĂ
Principiul de funcţionare al maşinii

de frezat cu comandă numerică este
acelaşi ca la o maşină de frezat
clasică, scula (freza, broşa- în
limbaj CNC) executând mişcarea
principală de rotaţie, iar mişcarea
de avans este executată de piesa de prelucrat (de dispozitivul de fixare al
acesteia).
Deosebirile esenţiale:
- programarea comenzilor se realizează prin interfaţa unui calculator, folosind
un cod numeric convenţional ce comandă aceleaşi lanţuri cinematice.
- alimentarea cu scule se relizează cu ajutorul unor lanţuri de scule (magazii
cu unul sau două lanţuri de scule) acţionate hidraulic
- deplasările sculei şi ale piesei de prelucrat după cele trei axe sunt acţionate
de câte un motor electric pentru fiecare dintre axe
- axul principal este fixat în lagăre hidrostatice ce asigură o precizie ridicată şi
o bună stabilitate la vibraţii
- mecanismul de avans al maşinii cuprinde transmisii cu bile cu recirculaţie
(şurub cu bile cu profilul în arc de cerc sau sub formă de boltă gotică)
- poziţionarea pe axă se realizează cu rigle optice sau cu bandă magnetică
- răcirea se realizează atât la exteriorul cât şi în interiorul broşei
Capul revolver are posibilitateatât a mişcării de rotaţie cât şi de translaţie şi
este prevăzut cu 16-18 locaşuri în care se poziţionează sculele.Fiecare sculă
se poziţionează cu un greifer care ia scula, urmând o strângere, o decuplare
şi o repunere în poziţie.
Profil :TEHNIC 27
COMENZI NUMERICE ALE MAŞINILOR UNELTE

CU COMANDĂ NUMERICĂ
PENTRU LANŢURI CINEMATICE TEHNOLOGICE
Se are la bază desenul de execuţie al piesei şi fişa tehnologică sau

planul de operaţii, conform cărora se introduc în programul piesei, (în fraza
de început şi la schimbarea sculei şi a parametrilor de lucru) următoarele
adrese setabile:
N – nr. frazei
T – scula
S – turaţia
M – funcţii suplimentare
H – funcţii auxiliare
G – funcţii de deplasare ( ex: G 0 – avans rapid sculă
G 94 – avans liniar
G 95 – avans pe rotaţii, etc.)
PENTRU LANŢURI CINEMATICE GENERATOARE
- Comenzi de poziţionare
Se realizează cu funcţiile:
G 09 – poziţionare exactă încetinire
G 17 – deplasare după axa oz
G 18 – deplasare după axa oy
G 19 – deplasare după axa ox
G 54.....G 57 – deplasare de nul (origine)
G 53 – anulează deplasarea de nul
G 60 – poziţionare exactă încetinire
G 74 – atingere punct de referinţă
G 90 – coordonate absolute
G 91 – coordonate relative
G 92 – reglarea poziţiei, etc.
Comenzi de prelucrare liniară, comenzi de conturare

Se realizează cu funcţiile:
G 01- interpolare ( prelucrare) liniară
G 02 – Interpolare circulară- contur arc de cerc dreapta
G 03 - Interpolare circulară – contur arc de cerc stânga
G 04 - oprire în fraza respectivă
Comenzi auxiliare
M 00 – Stop programat ( se poate înlătura şpanul, repogramează))
Profil :TEHNIC 28
M 01 – stop opţional
M 02 – sfârşitul programului principal, cu întoarcere la începutul
programului
M 03 - rotire arbore principal, în sensul acelor de ceasornic
M 04 – rotire arbore principal în sens invers acelor de ceasornic
M 05 – oprire arbore principal
M 06 – schimbare sculă
M 17 – sfârşit subprogram
M 30 - sfârşit program
Aceste adrese sunt câteva dintr-o întreagă listă, ce poate fi completată
în funcţie de tipul şi construcţia maşinii unelte.

MAŞINI DE RECTIFICAT CU COMANDĂ
NUMERICĂ
Profil :TEHNIC 29
Faţă de maşinile unelte clasice, acestora li s-a adăugat câte o

comandă numerică care permite deplasarea pe axele maşinii cu motoare şi
nu cu ajutorul manivelelor de comandă.
Maşinile cu comandă numerică de rectificat, cu glisiere hidrostatice sau
cu role existente, şuruburi cu bile, motoare, rigle optice, contactori şi mijloace
de calcul, au adus un progres considerabil care permite obţinerea întregii
eficienţe a noilor pietre abrazive.
Pornirea maşinii
- Se verifică nivelul din ungătorul cu aer. Atunci când este atins
nivelul minim este atins, maşina sesizează un defect şi trebuie
efectuată reumplerea.
- Se pune pompa de refulare sub presiune, cuplând întrerupătorul
general şi apăsând tasta „CN ON”. Ecranul se va lumina şi va fi
afişată momentan eroarea „ oprire de urgenţă, lipsă presiune
ulei”. Acest afişaj apare pentru câteva secunde cu scopul de a
permite lichidului de răcire a sculei să atingă debitul normel.
Pentru anulare se apasă pe tasta „RESET”.
Axele de deplasare ale maşinii de rectificat cu comandă numerică
Pe fiecare maşină cu comandă numerică, originile şi punctele de

referinţă sunt definite.
Profil :TEHNIC 30
Originea maşinii corespunde cu originea sistemului de coordonate a

sculei. Acest punct de referinţă este definit de către constructor şi trebuie
specificat la punerea sub tensiune a comenzii pentru sincronizarea sistemului.
Originea piesei reprezintă originea definită pentru programarea piesei.
Ea poate fi stabilită de utilizator. Referinţa sa la originile maşinii este
determinată prin decalajul originii ( distanţa între originea maşinii şi originea
piesei), pentru toate axele. Decalajele originii se realizează cu funcţiile :
G 54 – originea piesei în partea cantului de referinţă
G 55 – originea piesei în partea opusă cantului de referinţă
G 56 – utilizat pentru corecţia riglei de sprijin şi a platoului
G 57 – pentru moletă
G 58 şi G 59 – utilizare unică în subprograme
Maşina afişează distanţa reală a punctului unde ea se găseşte actual în raport
cu decalajul originii active. Numărul decalajului originii active este afişat pe
ecran.
Căutarea punctelor de origine piesă

Originea piesei serveşte la definirea poziţiei de început a
rectificării în spaţiul de lucru al maşinii. Poziţia de origine a piesei
defineşte poziţia zero a rectificării pe toate axele. Distanţa dintre
punctul zero de rectificare şi punctul origine maşină este memorat în
decalajul originii afectat la rectificare.
Se realizează astfel :
- Se dezactivează decalajele de origine
- se aşează piesa de reglaj pe platoul magnetic
- se identifică valorile după axa x,y,z
- se poziţionează maşina cu aceste valori
- se selectează programul de rectificare şi se înscriu valorile
găsite în parametrii corespunzători
- pentru cota de înscris în parametrul raportat la axa z trebuie de
adăugat sau de scăzut la această valoar raza pietri abrazive
Realizare : cota G 54 : valoare afişată+raza pietrei abrazive
cota G55: valoarea afişată - raza pietrei abrazive
Se porneşte apoi programul de rectificare bloc cu bloc, după alegerea
muchiei corespunzătoare a pietrei abrazive şi a decalajului de origine
corespunzător.
dacă este necesară o corecţie importantă, modificaţi parametrii
corespunzătoriîn programul piesei, dacă nu modificaţi direct în
decalajul de origine aditiv.
Selectarea vitezei de rotaţie

În general, viteza de aşchiere a pietrelor abrazive utilizate este limitată
la 35m/s.
Pentru cazuri particulare, această viteză poate fi superioară, pietrele
abrazive fiind marcate în această situaţie cu o linie roşie sau albastră, funcţie
de viteza admisă.
Profil :TEHNIC 31
Maşina calculează viteza de rotaţie în turaţii pe minut cu ajutorul vitezei

de aşchiere şi diametrul actual al pietrei abrazive.
Rectificarea propriu-zisă
Programul de rectificare conţine valori ale decalajului originii piesei şi a

moletei, diferitele diamantări şi treceri de rectificare, prelucrarea şanfrenelor şi
fixarea poziţiilor de încărcare. Acest program va fi împărţit în două sau trei
părţi, urmărind adaosul de rectificare :
- parametrii care se schimbă urmărind referinţa piesei de rectificat
(decalaj origine, lungimea de rectificat, şanfrene, racordări,
degajări, etc)
- subprogramele de rectificare, cu un adaos care variază de la 0,2
la 0,9, cuprind : diamantările, trecerile de rectificare, retragerile
de siguranţă şi şanfrenele. Ele se notează cu L urmat de un
grup de cifre (ex. L15, L 415)
Atunci când pentru rectificarea unei piese, aceeaşi operaţie se repetă,
ea poate să fie introdusă sub formă de subprogram şi poate fi rechemată din
programul piesei. Subprogramele sunt însoţite de parametrii modificabili. În
programul piesei, parametrii aparţinând subprogramului trebuie să fie
programaţi înaintea lansării subprogramului, pentru ca aceştia să aibă valorile
corespunzătoare.
Exemple de subprograme utilizate :
L501 – rectificarea platoului magnetic
L 976 – rectificarea rectilinie alternativă pe axa x, apropiere axa y
L 301 – rectificarea razei şanfrenului
L 900 – încărcarea originii piesei, etc.
Corecţii
a. Corecţii de sculă
Memoria corecţiei sculei conţine între altele geometria, cota de bază,
uzura şi parametrii de urmărire a tuturor sculelor active, înţelegându-se aici
piatra abrazivă. Corecţia sculei 1 este rezervată pentru piatra abrazivă şi este
structurată astfel :
D1 P2 – raza actuală a pietrei abrazive
D1 P4 – raza actuală a pietrei abrazive, utilizată atunci când se
profilează
D1 P11 – diametrul minim al pietrei abrazive
Cotele utilizate pentru moletă sunt memorate în două pagini ale sculei
care se succed (ex. D10 – D11).
D10 P8 –poziţia moletei pe axa x
D11 P9 – poziţia moletei pe axa y
D11 P12 – adâncimea profilului moletei
D11 P8 – poziţia moletei pe axa Z
D11 P2 – raza moletei
b. Corecţii în timpul ciclului
Profil :TEHNIC 32
Pentru a modifica o cotă de poziţie în CN, în timpul ciclului trebuie

neaparat trecut prin decalajul de origine aditiv. Aceste valori se adaugă
decalajului de origine. Nu trebuie modificate decalajele de origine,
deoarece sunt parametri în program şi la fiecare pornire de ciclu se
reactualizează.
Modificarea decalajelor de origine aditive se realizează astfel :
- se selectează pagina corespunzătoare,
- se poziţionează cursorul pe valoarea de modificat,
- se înlocuieşte valoarea afişată cu valoarea selecţionată, cu
ajutorul tastei « ENTER » (ex. valoarea înscrisă pe ecran este 8,
se introduce 12 şi se apasă « ENTER ». Valoarea înscrisă va fi :
12
- Cu tasta « MODIFIER » se poate adăuga sau sădea o valoare la
aceea afişată (ex. valoarea înscrisă pe ecran este 10, corecţia
adusă este 3 ; se introduce 3 şi se apasă « MODIFIER ».
Valoarea înscrisă este : 10+3=13
Căutare punctelor de calaj moletă

Punctele de calaj ale moletei servesc la definirea poziţiilor de
diamantare în spaţiul de lucru al maşinii. Această poziţie este definită
pentru toate axele. Distanţa dintre punctul de calaj moletă şi punctul de
origine al maşinii este memorată în decalajul originii influenţate de
diamantare.
Pentru parametrii de calaj :
- pentru axa y şi x, trebuie puse cotele apărute pe ecran în
parametrii corespunzători
- Pentru axa z trebuie scăzută din valoarea afişată pe ecran raza
pietrei abrazive şi raza moletei

COMPETENŢA 3
Caracterizează centrele de prelucrare cu comandă numerică
Profil :TEHNIC 33
CENTRE DE PRELUCRARE VERTICALE NC
2
1
Parametrii de funcţionare
PARAMETRII 1 2 UM
Suprafaţa de prindere ale mesei 900x400 1100x500 mm

Deplasări după axele X, Y, Z 800/400/400 1.000/500/500 mm
Sarcina maximă admisibilă pe 350 700 kg
masa maşinii
Domeniul de turaţii ale arborelui 20-9.000 0-12.000 rot/min
principal
Numărul posturilor în magazia 12 32 buc
de scule
Conul din capătul arborelui 40 40 ISO
principal
Puterea motorului principal 7,5/8,2 10/16 kW
Centrele de prelucrare denumite şi complexe tehnologice au posibilităţi foarte
largi de prelucrare şi sunt prevăzute cu sisteme de shimbare a sculelor
individual, sculă cu sculă, sau în bloc, precum şi cu sisteme de schimbare
automată a piesei.
Principalele trăsături ale centrelor de prelucrare sunt:
- folosirea tehnicilor de proiectare CAD cu funcţii de rotaţii, repetiţii etc;
- sistem de operare „multitasking” pentru a păstra controlul chiar şi când
maşina lucrează;
- afişarea în 2D sau 3D a piesei în lucru;
Profil :TEHNIC 34
- programare parametrică (folosirea până la 300 de variabile în cadrul formulei

de calcul );
- programarea maşinii pentru lucru pe suprafeţe orizontale , verticale sau
suprafaţă virtuală care poate fi rotită;
- programarea pentru găurirea pe suprafeţele laterale sau superioară cu unul
sau mai multe burghie;
- programarea pentru frezarea liniară, circulară sau ovoidală pe toate cele trei
axe;
- interpolări în cele trei planuri liniar în spaţiu, circular în plan indiferent de
orientare;
- controlul automat al vitezei de frezare la operaţia de rotunjire a canturilor;
- programarea frezării canalelor cu controlul adâncimii de lucru ( axa Z);
- programarea executării razelor cu corectare automată;
- coordonarea a până la 500 scule; afişaj grafic a formei sculei la schimbarea
acesteia;
- arhivă grafică a tipurilor de scule cu posibilitatea înmagazinării a până la
9.000 tipuri diferite;
Toţi arborii se învârtesc în acelaşi timp, dar avansează independent prin
intermediul unor cilindri pneumatici, permiţând găurirea simultană sau
individuală. Arborii sunt controlaţi prin intermediul electrovalvelor şi unui
cilindru cu dublu efect.Mişcarea de rotaţie se realizează de un motor asincron.
Burghiele se prind repede si usor cu ajutorul pensetelor cu prindere rapida.
Schimbătorul de scule, încorporat total în structura metalică, este susţinut de
pentru un braţ special din aluminiu. Unitatea culisează pe role pre-incărcate şi
pe un ghidaj linear, de o înaltă precizie.
Este echipată cu un suflător care permite curăţirea conului înainte de
încărcarea în arborele principal.
Structura specială permite folosirea unei game largi de scule şi agregate.
Mişcarea pe axa X se efectuează printr-un reductor planetar, de înaltă
precizie. Precizia mişcării în lungul axei X este controlată prin intermediul
unui sistem feed-back cu măsurare cu laser şi ajustare a coordonatelor prin
program de computer, în timp real.
Ghidajele pe care culisează cele două cărucioare sunt de tipul bloc cu bile
pretensionate şi ghidaje liniare, dublu etanşate împotriva prafului sau mizeriei,
pentru a realiza viteze ridicate şi a înlătura uzura.
Utilajul este dotat cu un sistem de ungere centralizat cu distribuţie progresivă.
Sistemul are un singur punct de alimentare pentru fiecare distribuitor care, la
rândul lui, trimite automat şi sigur volumul corect de ulei la fiecare punct de
ungere. Controlul alinierii ghidajelor şi poziţionarea sculelor este realizată cu
ajutorul unui sistem laser interferometric.
V. FIŞE DE REZUMAT
Fişa de rezumat
Profil :TEHNIC 35
Titlul modulului: Maşini unelte cu comandă numerică

Numele elevului:
Data începerii: Data finalizării:
Data îndeplinirii
Activitatea de (data la care obiectivele Verificat
Competenţa
învăţare învăţării au fost (semnătura profesorului)
îndeplinite)
C.1 Identifică A1
particularitatile A2
masinilor unelte A3
cu comandă
numerică
C.2. Descrie A4
principiul de A5
functionare al A6
masinilor unelte A7
cu comandă
numerică
C.3 A8
Caracterizează
centrele de
prelucrare cu
comandă
numerică
Profil :TEHNIC 36
Fişa de rezumat a activităţii
Competenţa Activitatea de Obiectivele învăţării

Realizat
învăţare
Comentariile elevului*
Comentariile profesorului**
*) De exemplu:
 ce le-a plăcut referitor la subiectul activităţii;
 ce anume din subiectul activităţii li s-a părut a constitui o provocare.
 ce mai trebuie să înveţe referitor la subiectul activităţii.
 ideile elevilor referitoare la felul în care ar trebui să-şi urmărească obiectivul
învăţării.
**) De exemplu:
 comentarii pozitive referitoare la ariile în care elevul a avut rezultate bune, a
demonstrate entuziasm, s-a implicat total, a colaborat bine cu ceilalţi.
 ariile de învăţare sau alte aspecte în care este necesară continuarea
dezvoltării.
 ce au stabilit elevul şi profesorul că ar trebui să facă elevul în continuare
luând în considerare ideile elevului despre cum le-ar plăcea să-şi urmeze
obiectivele învăţării.
Profil :TEHNIC 37
VI. FIŞE CUVINTE CHEIE/GLOSAR
Următoarea listă vă va fi folositoare la înţelegerea conceptelor cu care veţi

lucra. În cazul în care găsiţi şi alţi termeni care nu au fost incluşi, adăugaţi-i la
sfârşitul acestei liste.
MUCN- maşina unealtă cu comandă numerică

ECN –echipament de comandă numerică
CNC (Computerized Numerical Control) - control numeric computerizat
DNC (Direct Numerical Control )-
broşă - sculă
moletă - sculă importantă la rectificare care generează profilul piesei
prin diamantare
program - totalitatea frazelor ce conţin, individual, toate datele
necesare pentru realizarea unui pas al operaţii
frază – totalitatea cuvintelor
cuvânt – conţine un caracter adresă şi un digit sau un şir de digiţi ce
reprezintă o valoare aritmetică (ex. G 01: G – adresa, 01-nr. acesteia; x – 25:
x – informaţie de poziţie, -25 valoarea aritmetică a deplasării în sensul
apropierii sculei faţă de piesă)
subprogram – secvenţă de lucru ce se repetă în cadrul realizării
programului unei piese
adrese setabile – adrese unice în interiorul echipamentului, adică
acelaşi nume de adresă nu poate fi utilizat pentru mai multe tipuri de
adrese
Profil :TEHNIC 38
VII. INFORMAŢII PENTRU ELEVI

Activităţile de învăţare propuse conţin diverse metode şi procedee didactice
ce au ca scop formarea competenţelor specifice conţinutului. Aceste materiale
trebuie să vină în sprijinul tuturor elevilor, indiferent de stilul de învăţare predominant,
astfel încât procesul de învăţare să se desfăşoare cu maximă eficienţă.
O atenţie deosebită trebuie acordată de asemenea modului în care se
realizează evaluarea şi feedbackului.
Modalităţi de evaluare a muncii elevilor şi de realizare a
feedback-ului.
AUTOEVALUAREA ELEVULUI ÎN PROIECTARE ŞI TEHNICĂ
EU (elevul) :
Pot face Pot face Pot face Pot face Comentariil
acest lucru acest lucru acest lucru acest e
cu ajutor din cu un uneori, cu lucru profesorulu
partea partener greutate i
profesorului
Să mă gândesc şi să
găsesc idei despre ce să
proiectez şi să realizez
Să mă uit la maşină
produs şi să vorbesc
despre diferitele
componente ale sale
Să planific ceea ce am
de făcut şi să fac acel
lucru
Să fac acest lucru
folosind uvinte şi imagini
Să explic ceea ce fac şi
ce echipament folosesc
Să folosesc scule şi
instrumente
Să vorbesc despre
activitatea mea şi a
celorlaţi şi să descriu
scopul acesteia
Comentariile elevului :
Comentariile profesorului :
Profil :TEHNIC 39
FIŞĂ DE PRACTICĂ REFLECTIVĂ
1. Studiati cu atentie reprezentarea de mai jos..

2. Lucrand in perechi completati figura cu sageti, litere (adăugaţi texte),
cifre si colorati pentru a evidentia:
- aspectele clare ale lectiei, cu albastru
- cele mai putin clare, cu gri
- aspectele neclare, cu roşu
Profil :TEHNIC 40
VIII. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 1
Realizarea unui eseu despre maşini unelte cu comandă numerică
Competenţa : Identifica particularitatile masinilor unelte cu comanda

numerica
Obiectivul : Această activitate vă va învăţa să identifice particularităţile
constructive ale maşinilor unelte cu comandă numerică.
clasică de una cu comandă numerică.
Tipul activităţii : Eseu structurat

Timp de lucru: 50 minute.
RECOMANDAT pentru lucrul individual sau în pereche.
În imaginile de mai jos sunt prezentate două maşini unelte.
Fig. 1 Fig. 2
Se cere : Realizaţi un eseu cu următoarea structură :

- identificarea tipurilor de maşini
- determinarea asemănărilor şi deosebirilor
- prezentarea avantajelor şi dezavantajelor
Numele elevului __________________

Data ___________
Profil :TEHNIC 41

Parţi componente ale unui strung CNC
Competenţa : Identifică particularităţile maşinilor unelte cu comandă
numerică.
Obiectivul : Această activitate vă va ajuta să identificaţi particularităţile
constructive ale maşinilor unelte cu comandă numerică (părţile componente
ale unei maşini unelte (strung) cu comandă numerică) .
Tipul activităţii : Reconstrucţia
RECOMANDAT PENTRU LUCRUL PE GRUPE DE CÂTE 3-4 ELEVI.
Se oferă elevilorcoli de hârtie imprimate cu figurile de mai jos,

foarfece, lipici, coli albe.
Se cere:
1. Studiaţi cu atenţie figurile de pe foaie.
2. Decupaţi şi aşezaţi figurile decupate astfel încît să realizaţi o maşină
unealtă.
3. Identificaţi maşina unealtă reconstituită.
4. Identificaţi părţile componente notate pe figuri cu 1, 2,…. 7 şi să precizaţi
rolul fiecăreia.
Numele grupei__________________
Data ___________
6
4
5
7
Profil :TEHNIC 42
Stabilirea axelor de coordonate la maşinile unelte cu comandă numerică

Competenţa : Identifică particularităţile maşinilor unelte cu comandă
numerică.
Obiectivul : Această activitate vă va ajuta să stabilliţi numărul da axe al
maşinii unelte cu comandă numerică.
Tipul activităţii : Compilarea
Elevii primesc un material care să conţină date despre axele de
coordonate ale maşinilor unelte cu comandă numerică, în scopul
familiarizării cu acestea.
Elevii sunt îndrumaţi să caute surse cu ajutorul cărora să-şi lărgească gama
de informaţii, în scopul întocmirii unui proiect cu tema « Stabilirea axelor
de coordonate la maşinile unelte cu comandă numerică ».
Proiectul trebuie să respecte următoarea structură :
- alegerea unei MUCN
- alegerea axei oz ( identificarea mişcării principale)
- alegerea celorlalte axe (aplicarea regulii mâinii drepte)
- stabilirea sistemului de axe de coordonate la maşina aleasă
- stabilirea mişc. executate după cele 3 axe (nr. gr. de libertate)
Numele grupei __________________ Data ___________
Profil :TEHNIC 43
ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE NR.4
Funcţionarea strungului cu comandă numerică

Competenţa : Descrie principiul de funcţionare al maşinii unelte cu comandă
numerică.
Obiectivul : Această activitate vă va ajuta să identificaţi parametrii de

funcţionare ai maşinilor unelte cu comandă numerică
vă consolidaţi cunoştinţele
Tipul activităţii : braistorming-ul, învăţarea prin descoperire
FISA DE LUCRU
Cititi cu atentie cerintele de mai jos si rezolvati:
1. Identificaţi în figura de mai jos părţile componente ale strungului CNC
notate cu: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10
2 3 4 5
6 7
1
8 9
10
2. Identificaţi mişcările de lucru ale strungului şi reprezentaţi-le pe desen.
3. Explicaţi rolul funcţional al elementului strungului notat cu 2.
4 Selectaţi din lista următoare, două piese ce se pot prelucra pe strungul

CNC:
a. arbori
b. roţi dintate
c. dop conic
d. arc elicoidal
e. piuliţă
Notă: Pentru fiecare răspuns corect de la punctele 1 şi 2 se acordă câte trei

puncte. Răspunsurile corecte de la punctele 3, 4 si 5 se notează cu câte un
punct. Se acordă un punct din oficiu.
Numele grupei__________________ Data ___________

Profil :TEHNIC 44
Prelucrarea unei piese cu suprafeţe plane prin frezare pe o maşină cu comandă

numerică
Competenţa : Descrie principiul de funcţionare al maşinii unelte cu comandă numerică.
Obiectivul : Această activitate vă va ajuta să vă însuşiţi noţiuni referitoare la comenzile
numerice ale maşinilor unelte.
Tipul activităţii : Jocul de rol sau simularea şi observarea.
RECOMANDAT PENTRU LUCRUL INDIVIDUAL.
Activitate de învăţare în care sunt implicaţi în mod direct elevii, apelându-se la

metode de învăţare ca : jocul de rol şi simularea.
Pentru a participa la lecţie toţi elevii clasei, în urma asistării efective la lecţie,
« spectatorii » vor completa fişe de observaţie după modelul de mai jos.
JOCUL DE ROL
Este realizat de un elev, în cadrul atelierului şcoală.
Trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte:
- pornirea maşinii
- alegerea şi fixarea sculelor
- prinderea piesei
- introducerea programului de prelucrare
- pornirea maşinii
- supravegherea executării programului
- explicarea operaţiilor anterioare
- folosirea echipamentului de protecţie
FISA DE OBSERVATIE
Având în vedere respectarea următoarelor aspecte, acordaţi un punctaj

final:
1. Limbajul mişcărilor………………………………………....1 punct

2. Utilizarea limbajului…………………………………………1 punct
3. Tehnicile de executare a mişcărilor………………………2 puncte
4. Tehnici de explicare a mişcărilor………………………… 2 puncte
5. Folosirea echipamentului de protecţie……………………1 punct
6. Respectarea normelor de protecţia muncii………………1 punct
7. Din oficiu: ………………………………………………….. 2 puncte
Numele elevului__________________ Data ___________
Profil :TEHNIC
MODULUL: MAŞ MODULUL: MAŞINI UNELTE CU COMANDĂ NUMERICĂ
Sisteme auxiliare ale maşinilor unelte cu comandă numerică

Competenţa : Descrie principiul de funcţionare al maşinii unelte cu comandă numerică
Obiectivul : Această activitate vă va ajuta să deosebiţi tipurile de sisteme auxiliare.
Tipul activităţii : Potrivirea
RECOMANDAT PENTRU LUCRUL ÎN PERECHE SAU PE GRUPE DE CĂTE 3-4
ELEVI.
Se dau următoarele figuri:
fig.1 fig.2
fig.3 fig.4
Profil :TEHNIC
fig.5 fig.6 fig.7
fig.8
Se cere:
a. Selectarea elementelor componente ale sistemelor auxiliare.
b. Identificarea acestora.
c. Precizarea rolului lor.
Numele grupei__________________ Data ___________
Profil :TEHNIC
TEST DE EVALUARE
Competenţa : Descrie principiul de funcţionare al maşinii unelte cu comandă numerică
Obiectivul : Această activitate vă va ajuta să vă fixaţi noţiunile studiate şi să vă
verificaţi nvlelul de cunoştinţe.
Tipul activităţii : rezolvare de probleme
RECOMANDAT PENTRU LUCRUL individual.
1. Completează spaţiul liber cu informaţia corectă:
Programul de rectificare conţine valori ale decalajului originii ……a….. şi a moletei,

diferitele diamantări şi treceri de …..b…., prelucrarea şanfrenelor şi fixarea poziţiilor de
încărcare.
2. Selectează varianta corectă:

2.1 Deplasarea dispozitivelor după axele ox, oy, oz se realizează cu ajutorul:
o a. unui motor electric
o b. a câte unui motor electric pentru fiecare axă
o c. unui motor hidraulic
2.2 Corecţiile de sculă se pot introduce:

a. numai în programul de lucru
b. numai pe panoul de comandă
c. şi în programul de lucru şi pe panoul de comandă (manual)
2.3 Alimentarea cu scule a unei maşini de frezat se realizează cu :

a. turele
b. magazie de scule
c. benzi transportoare
3. Realizează corespondenţa între coloanele A şi B:

A B
1. şine a. cap revolver
2.şurub cu bile b. ghidaj
3. ungător c. sistemul de avans
4. scule d. sistem de răcire ungere
5. platou magnetic e. sistem de prindere a piesei
Numele elevului__________________ Data ___________
Profil :TEHNIC
Centre de prelucrare cu comandă numerică
Competenţa : Caracterizează centrele de prelucrare cu comandă numerică

Obiectivul : Această activitate vă va ajuta să învăţaţi principiul de funcţionare al
centrelor de prelucrare
Tipul activităţii : Studiu de caz
RECOMANDAT PENTRU LUCRUL PE GRUPE DE CĂTE 3-4 ELEVI.
Realizaţi un proiect cu tema “Centre de prelucrare”.
În realizarea proiectului veţi avea în vedere următoarele etape:
1. Definirea centrelor de prelucrare

2. Prezentarea a minimum 5 caracteristici ale centrelor de prelucrare
3. Evidenţierea avantajelor centrelor de prelucrare faţă de maşinile-
unelte cu comandă numerică specializate
4. Clasificarea centrelor de prelucrare
5. Domenii de aplicaţie
Recomandări: Proiectul va conţine 3-5 pagini. Pentru informaţii consultaţi bibliografia

recomandată.
Numele grupei __________________ Data ___________
Profil :TEHNIC
IX. SOLUŢIONAREA ACTIVITĂŢILOR
Realizarea unui eseu despre maşini unelte cu comandă numerică
1.Identificarea tipurilor de maşini
Fig. 1- Maşină de rectificat universală clasică

Fig. 2- Maşină de rectificat plan cu comandă numerică
2.Asemănări şi deosebiri
a. Asemănări : - realizează piese cu precizie de prelucrare mare
- utilizează pietre abrazive
- necesită lichide de răcire
- mişcări de luccru principale (de rotaţie a pietrei) şi de avans, etc.
b. Deosebiri : -modul de acţionare al lanţurilor cinematice
- prezenţa unui calculator (ECN)
- timp redus de lucru
- precizie de execuţie mai mare, etc.
3.Avantaje şi dezavantaje
a. Avantaje
- Programele numerice se modifică mult mai uşor şi mai rapid
- Se suprimă o serie de erori de reglare crescând astfel calitatea produselor şi
îmbunătăţindu-se exploatarea maşinii.
- Se poate îmbunătăţi organizarea producţiei
- Posibilitatea reglării în timp minim a unui număr oarecare de maşini-unelte identice,
prelucrând aceeaşi piesă.
b. Dezavantaje
- Costul ridicat al echipamentului de comandă numerica (de 5-10 ori mai ridicat ) decât
al unei maşini unelte obişnuite.
- Anumite condiţii impuse de o utilizare eficientă a MUCN.
- Asigurarea existenţei unui personal specializat pentru conceperea şi elaborarea
programelor şi pentru intervenţii urgente în cazul defectării aparatului de comandă
numerică.
PUNCTAJ: 1. 10 puncte (2 x 5 puncte)

2. 40 puncte : a.) 4 asemănări x 5 puncte = 15 puncte
b.) 4 deosebiri x 5 puncte = 15 puncte
3. 40 puncte : a.) 4 avantaje x 5 puncte = 20 puncte
b.) 4 dezavantaje x 5 puncte = 20 puncte
Profil :TEHNIC
Se acordă 10 puncte din oficiu.
Parţi componente ale unui strung CNC
2. Maşina unealtă reconstituită :
7
5 6
3
3
4
2
3. Maşina din figură este un strung CNC.

4. Părţile componente şi rolul fiecăreia:
1. batiu- rol de susţinere a elementelor componente ale strungului
2. panoul de comandă numerică are rol de:
- introducere manuală a programului piesă
- modificări în program
- selectarea şi corecţia sculelor
-avansul rapid
-stabilirea punctului de referinţă al M.U.
-
3. păpuşa mobilă –prinderea pieselor lungi cu ajutorul pinolei sau prinderea
burghielor, alezoarelor, tarozilor.
4. ghidaje- ajută la deplasarea căruciorului
5. păpuşa fixă- cuprinde cutia de viteze şi arborele principal
6. universalul - pentru prinderea piesei
7. ecranul de protecţie- împotriva aşchiilor şi a lichidului de răcire
Punctaj: Fiecare rezolvare corectă (pct.2, 3, 4.1, 4.2, ….4.7) se notează cu câte 10
puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu.
Profil :TEHNIC
Stabilirea axelor de coordonate la maşinile unelte cu comandă numerică
Elevii sunt liberi să-şi aleagă din materialele recomandate în bibliografie orice maşină
unealtă. În cazul alegerii a două maşini identice se aplică metoda dialogului,
confruntându-se rezolvările în faţa clasei
Punctaj:
- alegerea unei MUCN 10 puncte
- alegerea axei oz ( identificarea mişcării principale) 20 puncte
- alegerea celorlalte axe (aplicarea regulii mâinii drepte) 20 puncte
- stabilirea mişc. executate după cele 3 axe 30 puncte
(nr. gradelor de libertate)
Se acordă 10 puncte din oficiu.
Exemplu:
z
y
Mişcările sculei sunt de deplasare liniară după axele oz şi oy şi mişcare de rotaţie după
axa oz. Mişcările piesei sunt de deplasare liniară după axa ox şi oy şi rotaţie după oz.
y
Profil :TEHNIC
x
ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE NR.4
FISA DE LUCRU
1. Identificaţi în figura de mai jos părţile componente ale strungului CNC notate cu: 1, 2,
3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10
2 3 4 5
6 7
1
st
n sl
sl
1. Părţile componente ale strungului sunt:
1 – păpuşa fixă 8 9
2 –panoul de comandă numerică 10
3- universal
4 –sanie
5 –cărucior
6 –pinola păpuşii mobile
7 –ecran de protecţie
8 - axul avansurilor
9 –ghidaje
10- batiu
3.- Rolul elementului 3 este de :

- introducere manuală a programului piesă
- modificări în program
- selectarea şi corecţia sculelor
-avansul rapid
-stabilirea punctului de referinţă al M.U.
4. a, c, e
Profil :TEHNIC
Prelucrarea unei piese cu suprafeţe plane prin frezare pe o maşină cu comandă

numerică
Elevul “actor” trebuie să respecte cerinţele impuse rolului său, ceilalţi colegi asistând
“activ” la desfăşurarea activităţii.
Ei trebuie să completeze “Fişa de observaţie” în raport cu modul de realizare a
sarcinilor.
Urmează apoi discuţii, observaţii, recomandări şi acordarea notei în urma calculării
punctajului.
Profil :TEHNIC
Sisteme auxiliare ale maşinilor unelte cu comandă numerică
Soluţie: a.Figurile 1,4,5,6,7,8.

b,c. fig. 1 – cap revolver (turela) – din sistemul de alimentare
fig. 4 – bandă transportoare de şpan
fig. 5 – şuruburi cu bile şi ghidaje - pentru mişcarea de avans
fig. 6 – ghidaj (şine) – pentru deplasarea saniei
fig. 7 – şuruburi – realizează mişcarea de avans
fig. 8 – sistem de măsurare a sculei cu laser
Profil :TEHNIC
TEST DE EVALUARE
Barem de corectare:
1.a.piesei (5 puncte)
b. rectificare (5 puncte)
2.1. b (10 puncte)

2.2. c (10 puncte)
2.3. b (10 puncte)
3. 1 – b (10 puncte)
2–c (10 puncte)
3–d (10 puncte)
4–a (10 puncte)
5–e (10 puncte)
Oficiu: (10 puncte)
Profil :TEHNIC
Bibliografie
1. E. Botez, Maşini-unelte cu comandă numerică, Ed. Tehnică, Bucureşti
2. E. Botez, Tehnologia programării numerice a maşinilor-unelte, Ed.

Tehnică, Bucureşti,1973
3. D. Zetu, Maşini-unelte automate şi cu comandă numerică, Ed. Didactică

şi Pedagogică, Bucureşti, 1982
4. V. Moraru, Centre de prelucrare, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1980
5. www.prelucrari-mecanice.ro
6. www.leadwell.ro
Profil :TEHNIC

Masini Unelte Cu Comanda Numerica

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Masini Unelte Cu Comanda Numerica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MODULUL: MAŞINI UNELTE CU COMANDĂ NUMERICĂ

CURRICULUM ÎN DEZVOLTAREA LOCALĂ

MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

Proiectul Phare TVET RO 2005/017-553.04.01.02.04.01.03

CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ

NECHIFOR MARIANA – ING. GR. DIDACTIC I

4. INFORMAŢII PENTRU PROFESORI…………………………………...pag. 7

6. CUVINTE CHEIE/ GLOSAR…………………………………………….pag. 38

7. INFORMAŢII PENTRU ELEVI…………………………………………..pag. 39

1. Identifică particularităţile maşinilor unelte cu comandă numerică

2. Descrie principiul de funcţionare al maşinilor unelte cu comandă numerică

3. Caracterizează centrele de prelucrare cu comandă numerică

La absolvirea unităţii de competenţă, elevii vor putea:

IV. INFORMATII PENTRU PROFESORI

COMPETENŢE OBIECTIVE ACTIVITĂŢI DE TEME

2. Descrie Să identifice A4 Funcţionarea

Să caracterizeze A5 Prelucrarea unei

3. Caracterizează Să descrie principiul A8 Centre de

1.FIŞĂ DE PRACTICĂ REFLECTIVĂ

ACTIVITATEA DE PREDARE PROPUSĂ

b. Cum voi organiza sesiunea?

d. Ce resurse îmi trebuie?

e. Care sunt cuvintele cheie ce trebuie communicate?

f. Cum voi şti că au progresat?

d. Care este pasul următor?

2. FIŞĂ DE FEED-BACK A ACTIVITĂŢII

Detalii privitoare la activitatea elevului:

Este nevoie de mai multe dovezi:

Data de predare după revizuire:

Criterii de performanţă îndeplinite:

Propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii:

Semnături: Elev ______________ Profesor ________________ Data

Fişa de documentare nr.1

Comanda numerică a unei maşini unelte este comanda program în care

O maşina unealtă cu comandă numerică este alcătuită din: maşina

Echipamentele de comandă numerică (ECN) se prezintă într-o gamă

prelucrarea informaţiilor în sistemul de comandă numerică. Fiecărui element

b) Pe lângă elementele 3 şi 4 există şi traductorul 1 de măsurare a deplasării

Fişa de documentare nr.2

AVANTAJE SI DEZAVANTAJE ALE M.U.C.N.

1. Se înlătură necesitatea utilizării unor şabloane sau modele care

1. Costul ridicat al echipamentului de comandă numerica (de 5-10 ori mai

Fişa de documentare nr.3

CLASIFICAREA MAŞINILOR UNELTE CU

A.1 Sisteme CNC

echipamentului se realizează printr-o logică cablată (hardware), pe când la

B. In funcţie de prelucrările ce le execută, maşinile unelte cu comandă

Fişa de documentare nr.4

SISTEME DE COORDONATE ALE

La toate maşinile unelte cu comandă numerică :

Axele de coordonate se stabilesc după anumite reguli, astfel :

Sensul pozitiv al axei oz este sensul îndepărtării sculei faţă de piesă.

Axele pentru miscarile rectilinii formează un sistem de coordonate

Pentru a identifica axele unei MUCN, acestora li se atribuie o anumită

Fişa de documentare nr.5

PARTICULARITĂŢI ALE MAŞINILOR UNELTE CU

Strungurile paralele orizontale CNC, de precizie şi performanţă sunt

Şuruburi cu bile şi ghidaje

Suruburi cu bile si ghidaje

- Operarea este automată.

- Sistem de ungere automată a căilor de rulare.

Descrie principiul de funcţionare al maşinilor unelte cu comandă

Fişa de documentare nr.6

Semnături: Elev Profesor __ Data

Numele grupei________ Data _