Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
La Tiganci Fisa
La Tiganci Fisa
A. CVINTET
1. La țigănci
2. Două adjective care descriu expozițiunea
3. Trei verbe care indică acțiunile personajului în intrigă
4. Reflecție personală/ opinie/ atitudine/ sentiment sugerate de acest topos
5. Un cuvânt/ sintagmă care sintetizează esența acestui topos
B. „[...]povestirea aceasta nu simbolizează nimic, adică nu transformă realitatea imediată printr-un cifru. Este
prezentarea unui Univers nou, inedit, cu legile lui proprii” (Mircea Eliade, Jurnal, martie 1968)
C. Proza lui Mircea Eliade:
1. faza indică – Isabel şi apele diavolului; Maitreyi;
2. faza existenţialistă – Întoarcerea din rai; Huliganii;
3. faza fantasticului de tip erudit conţinând simboluri de tip :
a. folcloric – Domnişoara Cristina; Şarpele
b. indic – Secretul doctorului Honigberger; Noaptea de sânziene.
4. noua vârstă a fantasticului eliadesc – La ţigănci; Pe strada Mântuleasa;În curte la Dionis; Tinereţe fără
tinereţe.
D. Mituri fundamentale:
Timpul sacru (timp ireversibil);
Erosul ca act de cunoaştere;
Logosul semnificant, având ca funcţie universală de a numi şi ordona semnificaţiile lumii;
Moartea ca trecere spre o renaştere cosmică.
E. Fantasticul în literatura română:
1. în literatura populară – basme, povestiri despre strigoi, vampiri, descântece, vrăji;
2. literatura cultă - la Mihai Eminescu, I.L.Caragiale, Ion Creangă, Mihail Sadoveanu, Vasile Voiculescu, Mircea
Eliade.
SPAŢIUL PROFAN – desemnează o lume reală, o existenţă obiectivă, materială, la care omul se raportează prin
acţiuni, evenimente, repere fixe.
SPAŢIUL SACRU – lume atemporală şi aspaţială, teritoriu mitic în interiorul căruia omul trăieşte întâmplări
ciudate, într-un „continuu paradox temporal” (Eugen Simion); spaţiu al excepţiei.
MITUL povesteşte o istorie sacră, relatează un eveniment care a avut loc într-un timp primordial, timp fabulos al
începuturilor.
HIEROFANIA – forma de manifestare a sacrului în profan
F. NUVELA FANTASTICĂ - FANTASTICUL DE TIP MITIC
acţiunea gravitează între natural şi supranatural;
faptele au caracter insolit, straniu;
dimensiunea temporală şi cea spaţială au alte coordonate decât cele normale;
mister, suspans, incertitudine;
personajele au valenţe simbolice sau mitice;
final ambiguu;
conţine teme şi motive specifice (călătoria în timp, pactul cu diavolul, dublul, identitatea incertă, visul;
limbaj ambiguu, neclar;
mesajul filosofic.
LOGOS/ CUNOAȘTEREA:
..............................................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................
THANATOS/ MOARTEA:
..............................................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................
Fantasticul: definiții
„O intruziune brutală a misterului în cadrul vieţii reale.” (P.C. Castex)
„O încălcare a ordinii recunoscute, o rupere aproape insurmontabilă de lumea reală.” (Roger Caillois)
„Într-o lume care este evident a noastră, cea pe care o cunoaştem, [...] are loc un eveniment ce nu poate fi
explicat prin legile acestei lumi familiare.” (Tzvetan Todorov)