Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Argre0L.0Giet-: Istoria
Argre0L.0Giet-: Istoria
ISTORIA
ARGRE0L.0GIET-
,STUDIU 1NTB,,UCTIVU
LA ACÉSTA SCIINTIA
A. I. ODOBESCU.
ANTIC1TATEA. RENASCEREA.
BUCURESCI
LIBRARIA SOCECU SI C,:n,
.7. CALIF, mocosiot El, 7.
.1 S 7 7
ISTORIA
ARCHEOLOGIEI
I
ANTICITATEA. - RENASCEREA.
TYPOGRAFIA
LABORLTORILOR ROMANI
19. 8TRAD AciDEMIV, 19.
CURSU DE ARCHEOLOGIA.
ISTORIA
ARCHEOLOGIEI
STUDIII INTRORUCTIVCI
.....g..
PRELEONKI TINI.I713 LA YACULTAT1A DE RAVEZEN DIN BUCURESCI
DE
A. I. ODOBESCII.
I
ANTIC1TATEA. RENASCEREA.
BUCURESCI
LIBRARIA SOCECU SI Cmi".
V. CALLEA 110003101EI, 7.
1877
JUNIMEI ROMANE
CAEN SE DESTINA
Ianuarie, 1877.
ANTEIA LECTIUNE
DODINILOR,
DOMNILOR,
DOMNILOR,
mg tare mintile.
Laocoonti, addusti de s6rt6 a fi preotil luI Neptunil, in-
junghIa en solemnitate , unti taurti uria§ti , pe altarele 10.
106 CURSO DE ARCHROLOGIA
(1) Lessing. Laokoon oder neber die Graenzen der Malerei und
Poesie. Leipzig, 1766, Trad. &mea. de Ch. Vanderbonrg. Pa-
ris, 1802.
108 CUR813 'DE ARCHEOLOGIA
(1) Plinii Secundi natur. histor. lib. xxxvr. 66: 'Fama est, ap-
pulsa nave mereatoram nitri, quum sparsi per littns epulas para-
rent, nec esset cortinis attollendis lapidmn occasio, glebas nitri e
nave subdidisse. Quibus accensis permIxta arena litoris, translu-
centes novi liquoris fluxisse rivos, et han fuisse originem vitri.»
66 : gEx rvassis rursus funditur in officinis, tingiturqne. Et a-
liud flatu figuratur, aliud torno teritur, aliad argenti modo crelatur,
Sidone quondam iis offlcinis nobili : siquidem etiam specula exco-
gitaverat.»
A TRElk LECTIUNB Tii
DOMNILOR ,
DOMNILOR,
dav.
sW§I suppua pop6rele la cari ali gAsitil cele mai multe
§i cele maT frum6se din acole ornamente, trebuil neaplratU
recuim6scemil cl multq ati gre§itil luandu-le la din§i1;
(1) Polybii libri IX, fragm .10 , (edit. grreco-latin. Paris, 1859.
p. 421): s!Ex(31011d.v otTv Jd roz7to zas 'Po/palote, vi Tal) i'vecotov-
2oivreA46taso: xaradxemidgazog advrce Ite-03 vtjv dAwdev pera-
Hol.414'etv v¡v laircolv nave/ea, xal pvtiv dirolerreiv. 174-ceea
dethTs Z017DO mal dviopeedmos ceitots Iffrecc$av, vivavrics, Iroblc
dv e 1.cfros nielow ye ,e¡v sis sti ii eedvrcos Owlas irenedp94cce,
ievicr d,c1iy v,7y yredreleraas voiso Toz!eyov. Eyc h TOCO&
TOJV jeielp9.1rres 7reoeinflatrav stjv ircvselda, dpov, ok e1x6son t'afma
peripe9ov eig T'II, ()luíais, Je' oiv tpleriOlplav. E e dalovOrdvots
zeoiltevoe Noss , ;Cal noMurcisco rijoov TOLTOSÇ neesraviros val
7roAvreAdcss dTectrohes , Upo); errexedrovv voiírtov de raQ orç
thrijofe 7rXe76-est val noials6scs rol romí-ira. 7rtç ov3 voletdriov, e2vres
rd yerv4pevov ceerav dAdrevece; yele , dirolozóvtas
I§o eunSo DE AnoinEol.Ocirk
Teon4 r, iltd. Ireo's tc: xavci vuir vinetárcov tdoç. Tci f.ckv
viv zeluldv xca S61, Xeyvpov ci6eoaetv irek onfrotiç, idcos rZEI. rod
kdyose- oe orcív va sal; xciaditov neccypoirow drwrosidadOas,
-
01 ot, Tots ,ukv cavvaltiav- ivteya6apivovç, 6v.1de J.'qv
Tozathriv tripaacv iroepcklariteg. Td c)" ?xvis ZariQxorra sijs neoet-
Vilavcis avvoígeocs IV, ev 'cok 4dexijg sdnois 1114a. T 9015vq,
naval/larvas, c!vcfoosiQccv frotas, rtja depsviectv 7ratelect' 1.4 yea-
tyais ;cal vtínolg, cb.la desvdttiu nal peyaloovzig, xotIgarihavs,
atittjv. 0t j4v calci vaiva pv a446010 pe» jcIftv r.v Arrala,u-
tlavdrrow. ce Tds t/vicadraccr 141; 6xylvforseç 'Lag IT6lesg, xdo'-
throlowthivohlev rivote raig lavrory nalQ16t rek cliAovelag thip-
oovágo
102 CvnBu DB Anctiumottis
(1) Edw. Gibbon. The history of the decline and fall of the
Roman Empire. VoL I. chap II: elhe Wallachians still preserve
many traces of the Latin language, and have boasted, in every
age, of their Roman descent. They are surrounded by, but not
mixed with, the barbarians.)
A OINCEA LECTIIINE k5
mele lul Gibbon , pentru ca sa v6 spun4 In ce
moda specifica elil causele cari ad addusil treptata
ruinare a cetatel Roma, cause cari sfint applicabill
la t6te «apio , la t6te monumentele antice.
Patru cause de destructiune recunn6sce Gibbon,
cari ati exereitata aetiunea lor diritpanatare asupra
Romel , In cursa de o iniia §i mal bine de annl;
mal ant8lu Injurille naturel, precum furtune, cutre-
mure , incendie §i innecurl, apol attaeurile duma-
nesel ale Barbarilor cari jafulail spre a se lnavuti,
l'i ale Cre§tinilor cari desfiintail cu o piet6sa urit
ramti§itele urgisite ale paganismuluI ; se adaoge
anca usul nelneetatil care se facea en materialele
cele vechl, adaptate merel la trebuinte ale momen-
tulul, adicit , metallele se prelceati In monote, In
arme §i In alte oblecte de usil; petrele serveati la
noue cladirl ; marmorele, li adesé chlair acelé cari
purtail stampa geniulul, se aruncati la cuptoril spre
a deveni var4 de zidaria. In fine, a patra causa erail
revolutiunile interne ale cetatilor, in cari mal in
tottl-d'auna monumentele deveneail prada dumanii-
lor dintre clase séa dintre familil.
Cand se gAndesce cine-va la tlite aceste diverso
cause de distructiune , cari aii fostti pum() acolo
mal graintidite unde se afta mal multe oblecte
demne de a fi pastrate , se mira cum anca Grecia
13i Italia, cum Athena §i Roma, dup6 o succesiune
DOMN1LOR ,
«E ilpiu gentile
Terren non sei di quanti scalda il sole
D' ogni bell' arte non sei madre, o Italia! (1)
In alti XVI emit( comet/rile anticarie devinti mal speciall, maT positive.
Ele alt addasti null contingente insemnoth do cunnoscinte. Importanta air
tilor in studiul arcboologieT. Statuele entice ptistrate In Roma, CI transpor.
tares lor pral alto tiSre.Restauratinnea lor; imitatiunT Cin-
que-coati/WI. Imaginile de timed illustri al antichitiiteT, publicate de Pea-
vio Orsini.NamismatiT Sneas Vico, Sebaatianil Brizzi i Hubert* Maas.
ContrafactoriI padosanl de monoto entice. LucrXrT considerabill execu-
tate de GladintoriT republicel litterilor : P. Manua*, C. Sigma*, O. Parisi-
Justu Lipsiií, Scaligeril tata t flint. Epigrafistir..t Gruter. Inscrip-
tinnile roman° din Dacia. Ambit Zamosii.Deserierea columnelluf Traranit de
Alf. Chaco's. Imporfanta, istoricul i bibliogralla acute monntneutti. Goo-
grafuI Abr. Ortelid. Conrad* Peutinger i tabella Peutingeriang. Reca-
pitulare. Opiniunea lul Niebuhr despre anticaril Rennasceret.
DOMNILOR,
DONNILOR ,
eLxtus huc ;
Hue veni, níveo gerens
Luteum pede soccum.
o at euthea vittis
Atque heredis redimita cohors, ut pallet ovantis
Quisque Lyra ;2.
gustù' care Incinge buza de misil a untii sarfcofagù, ale anal' la-
tnrY externe sfint accoperite Cu sculpturT. Acestil interesante mo-
numentfi a fostii addusil de peste Oltil (de la Regca BM de la
Celd , de pre t6tii probabilitatea) de cdtre rgposatul banii Micha-
lache Ghica , din cartile egre amil insistatil a se transporta la
Blusefi Acum se venimil la bréul superiorti pe care
jurii imprejnra se zgrescil , sub gtersura roOthre a timpaluT, vre
o duo6 çleci i patrtr animale , vre o trei séii patrn bgrbati, totf
in positiunl förte animate, gi take fined gi ciff-va copad. Anima-
lele par4 a 11 leT , mistretY , (serial' i tauff sglbaticY, attacafi cu
&rig, de cad colosall i pfindiff 8611 isbiti de Are véngtorl. La
un5 locìi, fare altele, se vede himuritri, cum unil vfingtorti, reziniatil
intr'unù genuchb, igT indreptag sulita dare ung tauril, canelo
en c6rnele plecate se rapede asuprgl. Ore nu vomil 11 avéndti alcé
representarea unja din acole scene vénittoreseT, cari negregitii se
petreceaii adesé in pgdurile Daciesi, intre colong romanY i bou-
rn uriégl (bos nrus), ce ail ltisatuí i Ongaçli eregtetul Ion fiorosil
In stemma Daciel rfis'a'ritene ?a
384 OURBD DE ABOBBOLOGIÀ
Conlinnarea studiulul asupra antieurilor din &lit XVII sea«. Spiritii mi-
nutiesti ala acestor auticarT. B. Fabreiti. Viga, caracterul i lncrlrile
lut Utilisatea epigrafice i numismaticel pontru istoriui. "Syntagma de
columna Traiani.. Thesaurelo luI Deceba14. rodul luT TraTanil pe lle-
nare. Descriptinnea luT de pro Diona Caesits i Chacon.Cereetirlf Mute
de Comilele de .Hareigli. Positionea poduluT la Tarnu-Seterinti. Consta-
CM moderno. LucarT de lemnti la podit Destructinnea In!. Studiela
marica in untichitato. Tabla lIlacS. Descrierea oT. L. Beger. Apo-
thoosea lui Omer4. Pariviele dthanaeill Kirder. Sciivta, inventiunile
originalitatile luT. Egyminania. Doscrierou baso-relievnla morid.
Gisberat Cuper. liesummatt.
DOMNILOR
D. M.
ANTON
CALLIST
VIRIT
ANN. LX
DIOGE
MOSC
CONIVGI
B. M.
(I) &Trois mille ans out passé sur la cendre d'H .rnere
Et depuis trois mille ens. Hombre respecté
Est encore jeune de gloire et d'immortalité., Chénier.
392 CCRilj DE ARCHEOLOGIA
DOMNILOR,
cari in-
differite de TrpocrWiteLa s6a. figure scenice ,
S mori. Hem,
Dromo! Dromo!
DAVUS. Quid est ?
Sim. Dromo !
DAV. Audi.
Sisr. Verbum si addideris .. Dromo!
DAV. Audi, obsecro.
DROMO. Quid vis ?
Sis!. Sublimara halle intro rape, quantum potes.
«tu alai loca lar, cand aceTa§T Mysis ande din gura luT
Pamfilitl ca tatal gil bala salA ins6re , numaT v606ndti
gestul 61, se pricepo a sa exclamatiune
DOMNILOR,
i neappropiata; dar
tuTa secular 6 sta Oust; m6ndra,
la 25 septembre, o bombil, aprinde o mica erbaril
de la Propylee. Focul tuuurilor continua a duoa
4i necurmatil, i lul projectilelor devine acum
chlar Parthenonul , unde se 'dime ca dint grama-
dite t6te mijlócele de aparare.
Pe la me4u1 noptel o isbucnire formidabil6, ur-
mata de Tòlvórea Intunecata a flacarilor,, sguduil
din temelif cetatea Intréga §i vestesce tutulor ca
ylul a fosta
A duoa 4i, la lumina sórelul, Parthenonul, dup6
duo-mil aunt de glori6sa existenta, se arta sur-
pata In duo6; pretil 1111 masivl, columnele'l cele
elegantl, grelele'l architrave , invelit6real de mar-
mora, mat tóta frisa, mal t6te metopele, stag r6s-
turnate la pamenta ; numal ambele peristyle, des-
partite acum unul de altul printeunil mormang de
ruine , I§1 Intltaü front6nele lor triumfall cari
trunchlate, dar tot4 marete, infruntase brutalitatea
momentan6 a r6sbolulul, ca i stricaclunile necur-
mate ale timpulul.
Parthenonul lul Pericles, cu ordonnanta lul fOra
s6m6nA pre lume, nu mal exista. Turcil cel barbarl,
cari de sigurff niel ca banuTad catli de multil dd.
pretuise, lT parasir6 ruinele, f6ra de a le mal at-
tinge; dar representantil civilisatiunel occidentall se
grabir6 a da r6mhitelor lul o noua, i cruda. lo-
Tire.
A UN-SPRE-DECEA LECTIONN 487
. fl Hl) rp)(
Transcrisa, In caractere runice mg correcta for-
mato, inscriptiunea XAtF11 SI<P1 1-IFI1X se citesce
Guthani ocwi hailag, 0 pare a fi. o invocatiune
A 1:124-81.11E-DISCEL LECTIUNIC 493
Nu e feeT6r5,, nu e femeil,
Cara sa spuna ca noT n'amq fosal,
Pén' la cetatea unde scinteia.
Anita vera far' d'aapostri.
nostru palo§il, lucTost la sare,
Ne-amti croitti callea rgsboitii
Acolo unde leul celn mare
Va spune lumeT c'aurd biruitti.
lar a duoa
«A liff Fanodicu sunt, fitul MI Ermocratti din Proco-
nesti ;§i e, o cgldare cu pirostriI §i cu ctipisterie amil
datti PrytaueuluI ca s6 me pomenéscA SigeeniI ; lar (Idea
voIu ptiti cera, ingrijiti de mine, voI Sigeenilor. i m'a
lucratti Hesopq §i fratiI lutz
D. M. S. QVISQVIS El LAESIT
CALLISTO FILIO AVT NOCVIT SETERAE
PARENTES IMMERENTI DOMINE
SOL TIBI COMMENDO
TVINDICES EIVS MORTEM
A UN-SPRE-DECEL LECTIUNE 509
adica,
1r A.:
v *,-k,r-±:111-)71 "i
a v.PI
. .
LE. ,iti.,-
VII !iii4441 I V.' rrl,
: - I.:4LIF,
:LIP"':II-.
111.J II
I
Er in fill 111111,11jIIIIII
Ai m.AIRAIAE1
"III I I ',
'
711 FA,kN7f)74
1pro
II
KA1 , 7.:Z.Aht ost- TA
r , Ilfrf.A1mAxpi1..41.i
A'1. ,, MA ifl-r ARAEAN 1.4
tzT THr. Alriclz-ki-MAIA ;'
41V ikrA (st HT
14.41./,1,..
gl ,
r VII,
rt.( ,19, 1 3!
gicVo/r AY ' yip 1 -TT. . b.
i.4....: t14.4.torANrEAte,
-wpri.-a r-ifrir Foxi-aq
,'. '.7 r F. gT,RWI
., 44?
- .- :..:zr-:
-
''Poxio
4.... ..tv,...L..._., _..4.,,,.. ,
.'8"""'--,a;;--,--W!ri.7..,..-,iellt., ,
7,-arinrlii ' - ..v.iill
-- .. q. ¡¡¡ ,... .
e.:-..4,..W. 1:;.,4:11:-.,,,;,,, c:.._
i.iii iii
DOMNILOR,
(I) Félix Lajard. Recherches sur le culte, les symboles, les at-
tributs et les monuments figarés de Vans, en Orient et en Occi-
dent, avec un atlas da 30 planches. Paris, 1837,
A DIJO-SPRE-DECEA LECTIONE 553
(1) In n° 152 din 18126 inliii 1871 alii Monitorului Officiale alti
RonAnid : eNotitie despre localitAtile 1nsemnate prin r6m4ite
antiee in distrietal Dorohoïu.*
A DUO-SPRE-DECEA LECTIIINE 567
DOMNILOR,
in adevërti,
illustral ea acestor ultate montunente. i
DOMN1LOR,
«immanesque dentes
Qui secti ferro in tabulas, auroque micantes
Inscripti rutilmn ccelato consule nomen
Per proceres et vulgo eantp>
DOMN1LOR,
Parc.
Preenvéntare vij-xv
Pag.
Templele Grecia AmintirY de archeologia preisto-
rica in Atbena, in Roma gi la noY 39.
Pag.
2Eneas Vico , Scbastianit Erizzi i fitibertil Gol-
tzius. Contrafactorff padovanY de monete entice.
Lncrdif considerabill executate de Gladiatoril reptt-
blicet litterilor : P. Illanucia , C. Sigonia , O. Pan-
Justu Lipsiu, Scaligerit tatill i ifful. Epi-
grafistit I. Gruter. Inscriptiunile romana din Da-
cia. Ambii Zamosii. Descrierea columna' luY
TraYand de Alt: Chacon. Importante, istoricul
bibliografia acestuY monumentd. Geograful Abrah.
Ortelius. Conrada Peutinger i tabella Peutinge-
riand. Recapitulare. Opiniunea 1111 Niebuhr de-
spre anticarit Renascerd 251
Pag.
.Lectiune. Desvoltarea numismaticel In secoliT aT
xviigi ivul. Ezechieln Spanheim. Juliann' A-
postatul gi reversul medalliet luT TraTan5. Numis-
matist francezt AmbiT Valliant. CI116torie1e tati-
luT. Patin, de Boze, Banduri i altit Luerärt
diverse asnpra antichigtel in Academia do Inscrip-
tinnI i Belle-Littore din Paris. Evhemerism6.
Fréret. Geninl sal univereale. Caracterul stu-
dielot asupra antichitilor oriental. Egyptnl. Pi-
gnoria §i tabla Isiac. (Bibb°. Polyglottay publi-
cata de orientalistit eng/ezt Ebraistul francezil Sim.
Bochart. 2h. Hyde 0 religiunea Pergilor. peul
Mithra in Dacia. Ciililtoril in Asia central& Mi-
sionnaril TesnitT in China. Nottunt despre porcellana
chinez5. Sinologil din Europa. Et. Fourmont
manuscriptele thibetane. Morméntul mongolic5 de
la Content Principele Dimitrie Cantemirn Viéta
scrierile 'al. Vechile cetitti din llIoldova i inscrip-
tiunea de la Ghertina ... 517