Ariciul Țeposul și Toamna

Ariciul Țeposul era foarte trist. I se părea că anul acesta toamna a venit mai devreme. Toate animalele
pădurii umblau înnebunite să-și aranjeze căsuțele și să-și umple cămările cu provizii. Țeposul avea chef
de joacă și tot trăgea de timp, ba că azi face una, ba că mâine alta și tot așa.

Într-o zi, văzându-se singur, porni să-și caute prietenii ca să se mai joace măcar o zi în poieniță, că pe
urmă... Era soare și chiar dacă nu mai avea atâta putere ca în zilele de vară era foarte plăcut, mai ales că
pe jos se așternu un covor subțire de frunze. Îl văzu pe Rilă Iepurilă, care se chinuia să-și ducă în
scorbură un măr mare și zemos găsit în livada de lângă poieniță.

- Rilă Iepurilă, nu vii să ne jucăm puțin? Uite ce cald și bine e afară !

- Lasă-mă în pace, Țeposule, nu vezi că abia pot să duc mărul acesta acasă?

- Dar te ajut eu, spuse Țeposul care se apropie de iepure. Pune mărul pe spatele meu și hai...Cei doi
prieteni au dus mărul acasă, apoi s-au întors în poieniță să se joace. S-au jucat ei ce s-au jucat, dar parcă
nu le-a prea plăcut, prea erau singuri.

- Oare unde o fi prietena noastră Rița Veverița, că azi n-am văzut-o deloc, zise Țeposul care, pe lângă
faptul că erau prieteni mai erau și vecini. Țeposul avea casă la baza copacului de tei, iar veveriță mai spre
vârf.

- Unde să fiu, aici sus, trebuie să fac curat în cămară și să-mi aranjez proviziile pe rafturi, gata cu joaca!

- Vai, toată lumea se grăbește de parcă ar veni sfârșitul, replică Țeposul. Of, of, mai e atâta timp până la
iarnă, nu înțeleg de ce se grăbesc toți.

Zilele care au urmat au fost destul de singure pentru arici și parcă nici timpul nu mai ținu cu el.

Covorul de frunze deveni din ce în ce mai gros, zilele erau mai scurte și mult mai reci, iar merele din
livadă începeau să se împuțineze și ele.

Trebuie să mă apuc și eu de treabă, își zise Țeposul. Mai întâi o să fac curat în cămară, apoi o să-mi fac
un pat nou din frunze și o să-mi adun o mulțime de bunătăți.

Ariciul Țeposul reuși să-și adune o mulțime de provizii, iar căsuța lui arăta impecabil!