Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Alimentatia Artificiala A Pacientului
Alimentatia Artificiala A Pacientului
Scop:
Hranirea pacientilor inconstienti;
Cu tulburari de deglutitie;
Cu intoleranta sau hemoragii digestive;
Operati pe tubul digestiv si glandele anexe;
Cu stricturi esofagiene sau ale cardiei;
In stare grava: negativism alimentar (refuzul de a se alimenta).
Pregatirea materialelor:
De protectie: aleza, prosoape;
Sterile: sonda Einhorn sau Faucher, seringi de 5-10ml, pensa hemostatica;
Nesterile: palnie, tavita renala;
Bulion alimentar: sa nu prezinte grunji, sa fie la temperatura corpului, sa aiba
valoare calorica.
Pregatirea pacientului:
Psihic:
Se informeaza pacientul si se explica necesitatea tehnicii;
Este rugat sa respecte indicatiile in timpul sondajului.
Fizic:
Se aseaza pacientul pe un scaun cu speteaza cu spatele cat mai drept;
Se protejeaza cu sortul de cauciuc;
I se indeparteaza proteza dentara cand este cazul si se aseaza intr-un pahar cu
apa (aromata);
Se aseaza tavita renala sub barbie pentru a capta saliva ce se scurge din cavitatea
bucala;
Se efectueaza sondajul gastric.
1
Alimentatia propriu-zisa:
In caz de staza gastricase aspira continutul si se efectueaza spalatura gastrica;
Se ataseaza palnia la capatul sondei si se toarna lichidul alimentar 200-400ml
pana la 500ml, incalzit la temperatura corpului;
Se introduc apoi 200-300ml apa si o cantitate mica de aer pentru a goli sonda;
Se inchide sonda prin pensare pentru a evita scurgerea alimentelor in faringe de
unde ar putea fi aspirate, determinand pneumonia de aspiratie;
Se extrage sonda cu atentie.
De retinut:
La pacientii inconstienti cu tulburari de deglutitie sau care trebuie alimentati mai
mult timp pe aceasta cale, sonda se introduce endonazal;
Sondele de polietilen se mentin mai mult de 4-5 zile, cele de cauciuc maxim 2-3
zile fiind traumatizante (produc scare ale mucoaselor);
Ratia zilnica se administreaza in 4-6 doze foarte incet, de preferinta cu aparatul
de perfuzat utilizand vase izotermice.
2
Alimentarea prin clisma:
Se poate asigura alimentarea si hindratarea pe o perioada scurta de timp;
Deoarece in rect nu sunt fermenti pentru digestie, iar mucoasa absoarbe numai
solutii izotonice, substantele proteice sunt eliminate sau supuse unui proces de
putrefactie;
Alimentarea se face prin clisma picatura cu picatura cu solutie Ringer, glucoza
47‰ cu rol hidratant;
In locul irigatorului se foloseste un termos.
Alimentarea parenterala:
Se face cu substante care:
Au valoare calorica ridicata,pot fi utilizate direct de tesuturi;
Nu au proprietati antigenice;
Nu au actiune iritanta sau necrozanta asupra tesuturilor.
Pe cale i.v. pot fi introduse solutii izo- sau hipertone (glucoza 10,20,30,40%,
fructoza 20%, solutie dextran, hidrolizate proteice);
Planul de alimentare se face dupa calcularea necesarului de calorii/24h si a ratiei
de lichide in care pot fi dizolvate principiile proteice;
Nevoia de lichide este completata cu ser fiziologic sau solutii glucozate si
proteice;
Alimentarea parenterala se face ca si hidratarea si mineralizarea organismului;
Ritmul de administrare difera dupa natura si concentratia preparatului, starea
pacientului, de la 50-500 ml/h.