DEFINIȚII ȘI TEOREME

GEOMETRIE CLASA a VI – a

Definiţii

Punct – o înţepătură de ac fără grosime, pe o suprafaţă.

Dreapta – un fir de aţă perfect întins, fără grosime, infinit.

Semidreapta – o parte dintr-o dreaptă, limitată la unul dintre capete, numit originea semidreptei.

Segment – porţiunea dintr-o dreaptă cuprinsă între două puncte de pe ea.

Puncte coliniare – trei sau mai multe puncte ce se află pe aceeaşi dreaptă trasată sau nu.

Puncte identice – două puncte ce se află în acelaşi loc.

Puncte distincte – două puncte ce nu se află în acelaşi loc.

Drepte concurente – două drepte coplanare ce au un punct comun.

Drepte paralele – două drepte coplanare ce nu au un punct comun.

Drepte perpendiculare – două drepte coplanare concurente care, intersectate, formează

patru unghiuri drepte.

Piciorul dreptei perpendiculare – punctul ce rezultă din intersecţia a două drepte perpendiculare.

Semidrepte opuse – două semidrepte ale căror reuniune rezultă o dreaptă.

Segmente congruente – două segmente care au aceeaşi măsură.

Măsura segmentului – numărul care arată de câte ori se cuprinde o unitate de măsură convenţională într-
un segment.

Mijlocul segmentului – punctul aflat pe segment la distanţe egale de capetele acestuia.

Jumătatea segmentului – numărul care se obţine prin împărţirea măsurii segmentului la doi.

Mediatoarea segmentului – dreapta perpendiculară dusă prin mijlocul segmentului.

Unghi – reuniunea a două semidrepte cu aceeaşi origine.

Bisectoarea unghiului – semidreapta aflată în interiorul unghiului care determină cu laturile acestuia două
unghiuri congruente.

Unghiuri adiacente – două unghiuri ce au acelaşi vârf, o latură comună şi interioare disjuncte.

Unghiuri complementare – două unghiuri cu suma totală de 90 de grade.

Unghiuri suplementare – două unghiuri cu suma totală de 180 de grade.

Unghi ascuţit – un unghi mai mic decât un unghi drept.

Unghi drept – jumătate din unghiul maxim.

Unghi obtuz – un unghi mai mare decât un unghi drept.

Unghi nul – un unghi ale cărui semidrepte sunt identice.

Unghi maxim – un unghi ale cărui semidrepte sunt opuse.

Unghiuri opuse la vârf – unghiurile care au acelaşi vârf şi laturile opuse (semidrepte
opuse).

Unghiuri în jurul unui punct – două sau mai multe unghiuri consecutiv adiacente.

Unghi exterior triunghiului – unghiul suplementar si adiacent unui unghi al unui triunghi.

Triunghi – figura geometrică formată din cele trei segmente determinate de trei puncte necoliniare.

Triunghi oarecare – triunghiul cu lungimile laturilor diferite.

Triunghi isoscel – triunghiul cu două laturi congruente.

Triunghi echilateral – triunghiul cu toate laturile congruente.

Triunghi ascuţitunghic – triunghiul cu toate unghiurile ascuţite.

Triunghi dreptunghic – triunghiul cu unul dintre unghiuri drept.

Triunghi obtuzunghic – triunghiul cu unul dintre unghiuri obtuz.

Perimetrul triunghiului – suma lungimilor laturilor unui triunghi.

Triunghiuri congruente – două triunghiuri cu fiecare latură a unuia, congruentă cu una a celuilalt şi fiecare
unghi al unuia, congruent cu unul al celuilalt.

Mediana triunghiului – segmentul care uneşte un vârf al unui triunghi cu mijlocul laturii opuse.

Înălţimea triunghiului – segmentul ce uneşte un vârf al triunghiului cu piciorul dreptei perpendiculare duse
din acel vârf pe latura opusă.

Bisectoarea triunghiului – segmentul de pe bisectoarea unui unghi al unui triunghi, cuprins între vârful
unghiului şi latura opusă.

Centrul de greutate al triunghiului – punctul de intersecţie a medianelor unui triunghi.

Cerc - mulțimea tuturor punctelor din plan, egal depărtate de un punct fix numit centru.

Rază – dreapta ce unește centrul cercului de unul din punctele sale.

Diametru - orice segment care are ca extremități două puncte de pe cerc și trece prin centrul cercului.

Teoreme

Teorema punctelor de pe mediatoarea segmentului – orice punct de pe mediatoarea unui segment este
egal depărtat de capetele segmentului.

Teorema punctelor de pe bisectoarea unghiului – orice punct de pe bisectoarea unui unghi este egal
depărtat de capetele unghiului.
Teorema unghiurilor opuse la vârf – dacă două unghiuri sunt opuse la vârf, atunci ele sunt congruente.

Teorema unghiurilor în jurul unui punct – dacă două sau mai multe unghiuri sunt în jurul unui punct,
atunci suma lor este egală cu 360 de grade.

Teorema sumei unghiurilor unui triunghi – orice triunghi are suma unghiurilor egală cu 180 de grade.

Cazurile de congruenţă la triunghiuri:

1 – dacă două triunghiuri au câte două laturi şi unghiul format de acestea respectiv congruente.
2 – dacă două triunghiuri au câte două unghiuri şi latura lor comună respectiv congruente.
3 – dacă două triunghiuri au toate laturile respectiv congruente.

Teorema unghiurilor de la baza triunghiului isoscel – într-un triunghi isoscel, unghiurile opuse laturilor
congruente sunt congruente.

Teorema unghiurilor triunghiului echilateral – într-un triunghi echilateral, toate unghiurile acestuia au
măsura egală cu 60 de grade.

Cazurile de congruenţă la triunghiul dreptunghic:

1 – dacă două triunghiuri dreptunghice au catetele respectiv congruente.
2 – dacă două triunghiuri dreptunghice au câte o catetă şi un unghi ascuţit alăturat acesteia respectiv
congruente.
3 – dacă două triunghiuri dreptunghice au ipotenuzele şi câte un unghi ascuţit respectiv congruente.
4 – dacă două triunghiuri dreptunghice au câte o catetă şi un unghi opus ei respectiv congruente.
5 – dacă două triunghiuri dreptunghice au ipotenuzele şi câte o catetă respectiv congruente.

Teorema unghiurilor de 30 de grade – dacă într-un triunghi dreptunghic cu un unghi de 30 de grade,

lungimea catetei opuse acestui unghi este egală cu jumătate din lungimea ipotenuzei.
 UNGHIURI

CLASIFICAREA UNGHIURILOR

Unghi – reuniunea a două semidrepte cu aceeaşi origine.

1. Unghi nul = un unghi ale cărui semidrepte sunt identice (= unghiul a

carui masura este de 0°).

2. Unghi ascutit = un unghi mai mic decât un unghi drept (= unghiul a

carui masura este mai mica de 90°)

3. Unghi drept = unghiul a carui masura este de 90°.

4. Unghi obtuz = un unghi mai mare decât un unghi drept (= unghiul a

carui masura este mai mare de 90°).

5. Unghi alungit = unghiul ale carui laturi sunt una in prelungirea

celeilalte.

6. Unghi maxim – un unghi ale cărui semidrepte sunt opuse.

Bisectoarea unghiului – semidreapta aflată în interiorul unghiului care

determină cu laturile acestuia două unghiuri congruente.

Unghiuri adiacente – doua unghiuri care au: varful comun, o latura

comuna si interioarele diferite. (două unghiuri ce au acelaşi vârf, o latură
comună şi interioare disjuncte).

Unghiuri complementare – două unghiuri cu suma totală de 90 de

grade.

Unghiuri suplementare – două unghiuri cu suma totală de 180 de grade.

Unghiuri opuse la vârf – unghiurile care au acelaşi vârf şi laturile opuse

(semidrepte opuse).

-au in comun numai varful si sunt formate de

doua drepte concurente. Unghiurile opuse la varf sunt congruente (au
masurile egale )
Unghiuri în jurul unui punct – două sau mai multe unghiuri consecutiv
adiacente.

Unghi exterior triunghiului – unghiul suplementar si adiacent unui

unghi al unui triunghi.

Unghiuri congruente = doua sau mai multe unghiuri care au masurile

egale.

UNGHIURI FORMATE PRIN INTERSECTIA A DOUA DREPTE

PARALELE CU O SECANTA

1. Unghiuri corespondente = sunt situate de aceeasi parte a secantei,

dar si de aceeasi parte a celor doua drepte paralele.

Unghiurile corespondente sunt congruente.

2. Unghiuri alterne interne = sunt situate de o parte si de alta a

secantei, intre cele doua drepte paralele.

Unghiurile alterne interne sunt congruente.

3. Unghiuri alterne externe = sunt situate de o parte si de alta

a secantei, in afara celor doua drepte paralele .

Unghiurile alterne externe sunt congruente .

UNGHIURI IN TRIUNGHI

Unghiurile unui triunghi sunt unghiurile interioare formate de laturile

triunghiului.

ATENTIE ! Unghiului mai mare i se opune latura mai mare.

Teorema: Suma masurilor unghiurilor interioare unui triunghi este egala

cu 180°.

Un unghi exterior este format de o latura a triunghiului cu prelungirea

altei laturi a triunghiului.

Masura unui exterior unui triunghi este egala cu suma masurilor unghiurilor
interiare triunghiului, neadiacente lui.
 2. TRIUNGHIURI

A. CLASIFICARE IN FUNCTIE DE LATURI:

1. Triunghi oarecare = laturile au lungimi diferite.

2. Triunghi isoscel = doua laturi sunt congruente.

3. Triunghi echilateral = toate laturile sunt congruente.

B. CLASIFICARE IN FUNCTIE DE UNGHIURI:

1. Triunghi ascutitunghic = toate unghiurile sunt ascutite.

2. Triunghi dreptunghic = are un unghi drept.

3. Triunghi obtuzunghic = are un unghi obtuz.

PROPRIETATILE TRIUNGHIULUI ISOSCEL

1. Intr-un triunghi isoscel, mediatoarea bazei este si inaltime, si

mediana, si bisectoarea unghiului opus bazei.

P2. Unghiurile de la baza unui triunghi isoscel sunt congruente.

P3. Inaltimile corespunzatoare laturilor congruente sunt congruente

PROPRIETATILE TRIUNGHIULUI ECHILATERAL

P1. Toate unghiurile triunghiului echilateral au fiecare masura de 60°.

P2. Intr-un triunghi echilateral cele trei mediane sunt, in acelasi timp,
mediatoare, bisectoare si inaltimi.

P3. Intr-un triunghi echilateral centrul cercului circumscris, centrul cercului

inscris, centrul de greutate si ortocentrul coincid.

LINII IMPORTANTE IN TRIUNGHI

 1. MEDIATOAREA IN TRIUNGHI

Se numeste mediatoarea unui segment dreapta perpendiculara pe

mijlocul segmentului.

Teorema: Daca un punct este situat pe mediatoarea unui segment, atunci

acel punct este egal departat de capetele segmentului.

Teorema: Mediatoarele unui triunghi sunt concurente intr-un punct

numit centrul cercului circumscris triunghiului.

ATENTIE ! Centrul cercului circumscris triunghiului este la egala departare

fata de varfurile triunghiului.

2. BISECTOAREA IN TRIUNGHI

Se numeste bisectoarea unui unghi semidreapta aflata in interiorul

unghiului, cu originea in varful unghiului, care separa unghiul in doua
unghiuri congruente.

Teorema: Daca un punct este situat pe bisectoarea unui unghi, atunci

acel punct este egal departat de laturile triunghiului.

Teorema: Bisectoarele sunt concurente intr-un punct numit centrul

cercului inscris in triunghi.

3. INALTIMEA IN TRIUNGHI

Se numeste inaltimea unui triunghi segmentul dus din varful unui

triunghi pe latura opusa.

Teorema: Inaltimile unui triunghi sunt concurente intr-un punct

numit ortocentru ( H ).

4. MEDIANA IN TRIUNGHI

Se numeste mediana in triunghi segmentul determinat de un varf si

mijlocul laturii opuse.

Teorema: Medianele unui triunghi sunt concurente intr-un punct

numit centrul de greutate ( G ).
ATENTIE ! Centrul de greutate se afla la doua treimi de varf si o treime de
baza.

Teorema: Intr-un triunghi dreptunghic mediana corespunzatoare

ipotenuzei are ca valoare jumatate

din lungimea ipotenuzei.

5. LINIA MIJLOCIE IN TRIUNGHI

Se numeste linie mijlocie in triunghi segmentul determinat de

mijloacele a doua laturi ale triunghiului.

Teorema: Intr-un triunghi linia mijlocie este paralela cu o latura a

triunghiului si are lungimea egala cu

jumatate din lungimea laturii cu care ea este paralela.