Construcția democrației postdecembriste

Prăbușirea regimului comunist din România

Contextul internațional a fost favorizat de criza regimurilor politice din Europa. Mihail Gorbaciov a
inițiat unele reforme în URSS care au dus practic la prăbușirea comunismului. Pe cale pașnică regimul
comunist s-a prăbușit în Polonia, Germania de Est, Cehoslovacia, Ungaria, Iugoslavia, Bulgaria,
Albania. URSS s-a dezmembrat în 1991.
Contextul intern
În România regimul a fost înlăturat prin violență deoarece regimul a fost extrem de represiv iar
Nicolae Ceaușescu a refuzat să reformeze sistemul după modelul lui Gorbaciov.
Înlăturarea regimului comunist
-Împotriva regimului comunist au avut loc mai multe mișcări-ex. cea a minerilor din 1977 și cea a
muncitorilor din Brașov din 1987
-La jumătatea lunii decembrie 1989 a izbucnit o mișcare populară la Timișoara iar la 23 decembrie
Ceaușescu a organizat un miting la București care însă s-a transformat într-o mișcare împotriva sa și a
sistemului.Ceaușescu a părăsit capitala fiind ulterior capturat și judecat sumar la Târgoviște, apoi
executat.
Puterea a fost preluată de Frontul Salvării Naționale condus de Ion Iliescu în care au intrat și
reprezentanți ai societății civile.S-a revenit la pluripartidism, economie de piață și o orientare externă
spre integrarea euro-atlantică.
Evoluția spre democrație
Au reapărut vechile partide istorice PNL, PNȚ precum și partide etnice-UDMR.
Rezultatele alegerilor din mai 1990 (FSN obținuse victoria iar Ion Iliescu devenise președinte) au fost
contestate de partidele istorice și de societatea civilă prin ample demonstrații în Piața Universității.
Au existat conflicte în 1990 și 1991 legate de venirea minerilor la București , unde au avut loc
incidente cu populația civilă care au creat o imagine defavorabilă în străinătate.
-Din 1990 s-au conturat în viața politică două forțe
-FSN care s-a scindat în Partidul Democrației Sociale din România (PDSR)-condus de Ion Iliescu și
Partidul Democrat condus de Petre Roman.
-Opoziția reprezentată de partidele istorice (PNL, PNȚ) cărora li s-au alăturat și alte forțe politice.
În iunie 1992 s-a format o alianță politică axată pe PNL și PNȚ numită Convenția Democrată din
România (CDR) care a obținut victoria la alegerile din 1996 iar președinte a devenit Emil
Constantinescu.Alegerile din 2000 (câștigate de PSDR și Ion Iliescu) precum și cele din 2004 (alianța
DA-formată din PNL și PD) au demonstrat voința de schimbare a electoratului.
Instituțiile statului democrat
Constituția din 1991 stabilește separarea puterilor în stat, iar forma de guvernare este republica
Prevederi
Președintele este ales prin votul direct al cetățenilor, are dreptul la două mandate de 4 ani ( din
2003 două mandate de 5 ani). Este șeful statului, garantul suveranității și integrității statului, are rolul
de a media între stat și societate. Mediază între puterile statului, desemnează candidatul la funcția
de prim-ministru, poate să dizolve, în anumite condiții Parlamentul, este comandantul armatei, emite
decrete contrasemnate de primul ministru.
Puterea executivă aparține guvernului iar cea legislativă Parlamentului format din Camera
Deputaților și Senat. Parlamentul exercită controlul asupra guvernului, are dreptul de
autoconducere, de interpelere și de anchetă.
Puterea judecătorească este deținută de instanțe iar judecătorii sunt inamovibili. Curtea
Constituțională este singura instituție ce se poate pronunța asupra concordanței dintre legi și
Constituție.
Politica externă
România a fost printre primele țări care și-au exprimat dorința de a se integra în NATO după
desființarea Tratatului de la Varșovia:
-2002- începutul tratativelor de aderare; 2004-primirea oficială în NATO; 2004-2007-modernizarea
armatei- desființarea serviciului militar obligatoriu, participarea la misiuni de menținere a păcii.
O altă orientare a fost spre Uniunea Europeană cu care România a deschis încă din 1990 legăturile
comerciale:
-1995-cererea oficială de aderare a României- Declarația de la Snagov; negocierile au început în
1999 pentru ca în 2005 să fie semnat Tratatul de aderare; de la 1 ianuarie 2007 România și Bulgaria
au intrat în UE (27 de state).
Principalele oportunități în contextul aderării
-UE este o piață de desfacere și investiții atractivă pentru europeni; România poate înregistra o
creștere economică; românii devenind cetățeni europeni, au libertatea de a munci, de a călători în
statele UE.