PROIECT anul IV IMC+ISI, disciplina EPM

Etapele:

7. Stabilirea naturii substanţelor poluante.

8. Stabilirea coeficientului de poluare pe fiecare etapă a procesului tehnologic.
9. Stabilirea coeficientului de poluare total.

Etapa 7. Stabilirea naturii substanţelor poluante.

Stabilirea naturii poluării se poate face pentru fiecare etapă a procesului tehnologic luând în
considerare următoarele:
- natura transformărilor suferite de substanţe în etapa analizată;
- modalitatea de efectuare a transformărilor;
- modalitatea de intervenţie a omului;
- natura substanţelor rezultate în urma transformărilor;
- modalitatea de emisie/decărcare a substanţelor poluante în mediul înconjurător;
- factorii de mediu asupra cărora apar efectele nocive;
- modificările ce se petrec în mediu sub acţiunea substanţelor poluante rezultate în
urma diferitelor transformări ale substanţelor în etapa analizată;
- principalele efecte ale substanţelor poluante asupra ţesuturilor vii;
- durata de emisie/descărcare a substanţelor poluante în mediu;
- durata de acţiune a substanţelor poluante;
- reacţiile chimice datorită cărora apar diferite substanţe poluante;
- fenomenele fizice şi mecanice concurente la apariţia diferitelor substanţe poluante;
- natura şi tipul sursei de poluare;
- mărimea zonei de acţiune a substanţelor poluante etc.

Ţinând cont de aceste elemente se stabileşte categoria de poluare având în vedere clasificarea făcută în
figura 1.

1
 Dejecţiile de toate felurile
Particule solide
Gaze nocive
Inundaţiile Impurităţi
Degradare sol
Degradare construcţii

Particule solide
Erupţiile Gaze nocive
Vapori
vulcanice Impurităţi
Energie termică

Perturbaţii atmosferice
Naturală Cutremurele Mari cantităţi de impurităţi
Degradare construcţii
Degradare sol
Perturbare întreaga activitate

Pulbere cosmică
Comete şi Energie termică
Modificare câmp magnetic
meteoriţi Perturbaţii atmosferice

Eroziunea Particule solide

Gaze nocive
solului Vapori

Rezidurile vegetale şi animale CO2,CO

NH3, H2S, SO2
Dejecţiile animale şi umane. Cadavrele
Infestanţi

Granule de polen
Aerosoli Vapori
Infestanti
Alergizozanti

Incendiile Fum
Particule solide, impuritati
Gaze (CO2, CH4, NOx, etc.)

Categorii de Zgomotele din instalaţii

Fizică Substanţele radioactive
poluare Lichidele calde din instalaţiile industriale
Câmpuri electromagnetice

Chimică Compuşi gazoşi

Ionii unor metale grele
Pesticidele
Artificială Detergenţii

Biologică Germeni patogeni

Gazele (CO2, CO, NOx, SOx, NH3, H2S etc.)
Infestanţi

Termică
Fonică
Industrială Magnetică
Electromagnetică
Estetică
Radioactivă

Fig.1. Principalele categorii de poluare

2
 Principalele tipuri de poluare şi care depind în special de ingineri sunt produse de instalaţiile
industriale aşa cum se vede în figura 2.
Biologică

Fizică

Termică

Tipul de poluare
produsă de instalaţiile
industriale Fonică

Chimică

Electromagnetică

Estetică

Radioactivă

Figura 2. Principalele tipuri de poluare produse de instalaţiile industriale

La stabilirea şi analiza tipului poluării trebuie ţinut cont şi de următoarele definiţii şi caracterizări:
- poluare atmosferică: introducerea în atmosferă de substanţe sau energie care au o
acţiune nocivă, de natura să pună în pericol sănătatea oamenilor, să dăuneze resurselor biologice şi
ecosistemelor, să deterioreze bunurile materiale, expresia de ,,poluant atmosferic” fiind înţeleasă în acelaşi
sens.
Aerul este deci poluat atunci când se îndepărtează de compoziţia naturală (pură) printr-o
modificare datorată fie creşterii cantitative a unuia dintre constituenţii săi normali, fie schimbărilor
calitative provocate de apariţia unor elemente noi (străine) în compoziţia sa.
- poluarea bilogică- acumulări de dejecţii şi resturi organice în cantităti care depăşesc capacitatea
de reciclare a acestora.
- poluarea chimică: produsă de diverse substanţe eliberate în mediu, sub forma gazoasă, lichidă sau
de particule solide.
- poluarea cosmică: în context cosmic, termenul de poluare se referă la suprasaturarea cu diferite
obiecte a zonei din jurul Pamântului. Apariţia acestor reziduuri cosmice este urmarea directă a activitaţilor
spaţiale.
- poluarea termică: creşterea peste normal a temperaturii apelor, îndeosebi datorită evacuării în
reţeaua hidrografică a apelor de răcire de la centralele termoelectrice şi a centralelor nucleare sau a apelor
folosite în procesul tehnologic din diverse ramuri industriale.
- poluarea fonică: face parte din poluarea fizică şi reprezintă orice sursă care produce disconfort
fonic. . Poluarea fonică reprezintă o formă a poluării fizice cu implicaţii psihosociale, economice,
ergonomice şi ecosistemice şi constă în afectarea sănătăţii determinată prin intensitate şi frecvenţa undelor
sonore, asociate cu durata lor de acţiune, care pot produce o stare de disconfort şi chiar de leziuni asupra
aparatului auditiv.

3
 7.1. Efectele poluanţilor evacuaţi în aer

Câteva efecte semnificative se prezintă în contiunuare, luându-se în considerare doar substanţele

poluante care rezultă aproape în oricare proces tehnologic.
- efecte ale ozonului troposferic (O3), care sunt cel mai bine sesizate în oraşele mari la vârful
traficului auto. Odată cu formarea ozonului se produce pe cale fotochimică şi smogul ( o poluare cu aerosoli
a atmosferei, particule solide şi /sau lichide cu dimensiuni sub 100 µm dispersate într-un gaz);

- efecte ale compuşilor organici volatili (COV), care sunt asemănătoare cu cele descrise la efectele
ozonului troposferic, deoarece atât COV-urile cât şi NOx contribuie în mod hotărâtor la formarea gazului
nociv numit ozon troposferic (O3). Studiile au pus în evidenţă în principal efecte mutagene şi cancerigene.

- efecte ale oxidului de carbon (CO), care sunt datorate afinităţii mari a hemoglobinei pentru CO,
acesta înlocuind oxigenul din sânge formând carboxihemoglobina (îngheaţă sângele), provoacă tulburări de
vedere, reducerea capacităţilor mentale şi fizice, afecţiuni grave ale sistemului nervos, cardiovascular şi
pulmonar, inclusiv cancer.
- efecte ale dioxidului de sulf (SO2), care se manifestă atât pe plan local dar şi pe plan regional (la
sute de km) din cauza fixării poluantului pe particule de praf sau aerosoli, antrenate uşor de
către vânt.

7.2. Efecte ale poluanţilor evacuaţi în apă

Apele uzate au o serie de efecte asupra poluării solurilor dar şi asupra stării sanitare şi igienice a populaţiei.
- efecte ale substanţelor toxice, chiar în concentraţii reduse pot avea efecte puternic distructive
asupra florei şi faunei acvatice;
- efecte ale substanţelor radioactive depind de tipul radiaţiei, de proprietăţile fizico-chimice ale
radioactivului încorporat;
- efecte ale substanţelor cu aciditate sau alcalinitate ridicată- afectarea calităţii apei necesare la
diverse utilizări (menajere, industriale, irigaţii, agrement etc.);
- efectele apelor uzate cu conţinut ridicat de căldură . Aportul de căldură al acestor ape conduce la
creşterea temperaturii concentraţiei în oxigen scade şi viaţa organismelor acvatice este afectată.

7.3. Efecte ale poluanţilor evacuaţi pe sol

- efectele emisiilor de SO2 şi NO2 , care sunt datorate faptului că în contact cu lumea apei şi vaporii
de apă, cei doi poluanţi formează compuşi acizi care se depun pe sol sau în apă. Uneori, aceste gaze pot
antrena praf sau alte particule, care ajung pe sol sub formă uscată şi au efecte negative importante asupra
florei (pădurilor), faunei şi sănătăţii umane.

- efecte ale metalelor grele. Metalele grele coboară de la suprafaţa solului către subsol, prin
procese de difuzie, absorbţie, dizolvare şi antrenare cu apa sau cu microorganismele. Acestea se
solubilizează sau le transformă în suspensii în apă, ajungând astfel în rădăcinile plantelor.

- efecte ale pesticidelor . Pesticidele antrenate de vânt pot ajunge în aer şi apoi se depun pe sol, pe
plante şi în apele de suprafaţă. De la plante, ele trec prin lanţuri trofice la om. De la vegetaţie, animale şi
oameni, pesticidele ajung din nou şi în apă.

- efecte ale eroziunii . Efectul direct al eroziunii asupra solului constă în pierderea humusului. În
consecinţă, în zonele acide, semiaride sau/şi complet uscate se produce deşertizarea.

4
 Etapa 8 . Stabilirea coeficientului de poluare pe fiecare etapă a procesului tehnologic.

Se calculează coeficienţii de poluare doar cei studiaţi la curs pentru piesa stabilită: Cpe, Cps,
Cpcd,Cpm,Cpap,Cptt,Cprrr, Cpc,Cpax.

Exemplu:
1. Coeficientul de poluare introdus la execuţia semifabricatului.

Pentru execuţia produsului "Rolă de antrenare" se consideră ca fiind executat în

totalitate din C45. Conţinutul în elemente chimice al acestui oţel este prezentat în tabelul de mai jos:

Simbolul C Si P S Mn

C45 0.65…0.75 0,15- Max Max 0.60-

0,45 0.030 0.030 0.80

Pentru apă:
Cr = 0.0001 kg
Cu = 0.0001kg
As = 0.00015 kg
S = 1.1 kg
Qexa = 1.100035 kg emisii
Mfabricat = 40 kg
M semifabricat = 42.5 kg
Msemifabricat - Mfabricat= 2.5 kg(adaos pierdut după prelucrare care poluează)

Total = 1.100035•2.5 = 2.75 kg emisii în mediu apă;

Pentru aer:
Praf =0,8500273 kg/t
Mn=0,001 kg
Si=0,006 kg
P=0,001 kg
Qexa=0,8580 kg emisii
Total=0,8580•2,5= 2.125 kg emisii pentru mediul aer

După ce se cunoaște semifabricatul folosit pentru realizarea produsului se poate calcula

coeficientul de poluare introdus de semifabricat Cps, cu relaţia:

Cps = Qts • Msu = ( Qsa + Qsl + Qss)Msu *tone emisii+

Cps = (0.00275+0.00212) x 0.040 = 0.0001948 t. emisii

în care: Qts este cantitatea totală de substanţă poluantă introdusă de semifabricat; Qsa –
cantitatea de substanţă ce poluează aerul la elaborarea semifabricatului; Qsl – cantitatea de substanţă ce
poluează apa la elaborarea semifabricatelor; Qss – cantitatea de substanţă ce poluează solul la elaborarea
semifabricatelor; Msu – masa utilă a semifabricatului, în tone; (Qsa + Qsl + Qss )se exprimă în tone emisii
/tonă de semifabricat util.

5
 2. Coeficientul de poluare introdus de prelucrările mecanice

Prelucrarile mecanice sunt operaţii la care sunt supuse semifabricatele turnate,

deformate plastic sau sudate, în urma cărora se obţin dimensiunile finale şi precizia geometrică cerută de
rolul funcţional.
Aceste prelucrări se fac pentru a obţine o anumită precizie de formă şi de poziţie şi o
anumită rugozitate pentru fiecare suprafată ce mărgineşte piesa în spaţiu. Principalele operaţii de
prelucrari mecanice prin aşchiere sunt: strunjirea, rabotarea, mortezarea, frezarea, găurirea, lărgirea,
adâncirea, alezarea, teşirea, lamarea, tarodarea, broşarea, rectificarea. honuirea, lepuirea,
supranetezirea, şi rodarea.
Fiecare operaţie se execută pe echipamente tehnologice specifice, cu SDV-uri
corespunzatoare şi în anumite secţii de lucru ( anumiţi parametrii ai procesului, folosind anumite
substanţe şi emulsii de răcire sau accelerare a procesului de aşchiere, dezvoltându-se anumite
temperaturi). În cadrul acestor operaţii apar o serie de substanţe care poluează aerul, apa sau solul care
sunt: compuşii organici volatili (COV) , vaporii, picăturile, datorită utilizării emulsiilor care provoacă
degradarea aerului (apare poluarea fotochimică şi efectul de seră) într-o măsură mai mare sau mai mică,
aceasta depinzând de condiţiile în care se desfaşoara procesul de aşchiere. De exemplu, în cazul
prelucrării prin aşchiere apar o serie de compuşi organici volatili (COV) , vapori( picături de lichid de
mărime microscopică (sub 10m ) şi picături (dacă diametrul este mai mare de 10μm) datorită utilizării
emulsiilor de diferite categorii asa cum se vede în tabelul de mai jos care pot avea efecte directe asupra
sănătăţii şi asupra mediului, prin nocivitatea intrinsecă şi unele proprietaţi fizico-chimice, sau indirecte,
prin degradarea aerului (poluarea fotochimică şi efectul de seră).
În procesul de prelucrări mecanice mai apar vapori. În general, termenul de vapori se referă
la ce se consideră că este cu aerosol pulverizat sau pur si simplu picături. Aceste picături se formează
lângă bule care explodează, langă pulverizatoare, dar mai ales lângă distribuitoarele care stropesc cu
emulsie.
Tabel - Compuşi organici volatili ( COV) care apar la prelucrările prin aşchiere şi la curăţire, decapare, degroşare.
Compuşi cloruraţi Componenţi Compuşi Compuşi Compuşi cu
cu azot sulfuraţi aromatici metale grele
Acid cloracetic Nitrobenzen Tioli, tioetan Acroleină Compuşi
alchilaţi cu
Pb
Cloracetaldehida Nitrocresol Bifenil, cresol
½ Clormetan Nitrofenol Toluen
Clortoluen, C8 Nitrotoluen Diizocianat
Cloretilen, 2/3C8 2 furaldehidă
4 – clor etan Fenol piridină
¾ cloretilena 0-toluidină
CCl4 Xilenol
Alţi compuşi Acetaldehidă, acid acrilic, acid formic, metilacrilat, anilină,
dietilenamină, 1,4 – dioxină, etilenamină, metilcrilaţi,
metilamină
Compuşi Valori maxime date Durata de expunere
de OMS
3
1-2 dicloretan 0,7 mg/m 24 h
3
Dicloretan 3mg/ m 24 h
3
Formaldehidă 100μg/ m 30 minute
3
Stiren 800μg/ m 24 h
3
Tetracloretilenă 5μg/ m 24 h
3
Toluen 8μg/ m 24 h
3
Tricloretilenă 11μg/ m 24 h

6
 Cunoscând aceste elemente se poate determina coeficientul de poluare introdus de prelucrările
mecanice Cpm , care se poate calcula cu relaţia:

în care: Qtpm este cantitatea totală de substanţa poluantă ce apare la prelucrările mecanice, în t
emisii/t de produs; Qpma - cantitatea de substanţa poluantă a aerului ce apare la prelucrările mecanice, în
t emisii/t de produs; Qpml - cantitatea de substanţa poluantă a apei ce apare la prelucrările mecanice, în t
emisii/t de produs; Qpms - cantitatea de substanţa poluantă a solului ce apare la prelucrările mecanice, în
t emisii/t de produs; Mu – catitatea de substanţă utilă folosită la realizarea produsului, în tone.

Pentru apă:
- Pb = 0,000001 t
- Materii în suspensie = 0,0001 t
- Fenoli = 0,00001 t
- Cl = 0,000001 t
- Qpml = 0,000112 t

Pentru aer:
- Praf = 0,35 t
- Pb = 0,000001 t
- Materii în suspensie = 0,0001 t
- Fenoli = 0,00001 t
- Cl = 0,000001 t
- To = 0,00005 t
- Qpma = 0,350162 t
Pentru sol:
- Pb = 0,000001 t
- Materii în suspensie = 0,0001 t
- Fenoli = 0,00001 t
- Cl = 0,000001 t
- Qpms= 0,000112 t

Pentru prelucrările mecanice rezultă coeficientul de poluare

Cpm= 0,3856•0.04 = 0.01401 t. emisii/t. produs

9. Stabilirea coeficientului de poluare total Cpt se calculează cu formula care cuprinde suma
tuturor coeficienţilor de poluare calculaţi pentru piesa ..........

Cpt =Cpe, Cps, Cpcd,Cpm,Cpap,Cptt,Cprrr, Cpc,Cpax.

În funcţie de valoarea coeficientului de poluare total obţinută, trebuie luate şi măsurile de

prevenire sau de reducere a impactului asupra mediului, astfel:

- dacă Cpt >35Gu, poluarea este foarte gravă şi trebuie luate măsuri urgente de prevenire
şi reducere a poluării;
- dacă 20Gu < Cpt ≤ 35Gu, poluarea este gravă, măsurile de prevenire şi reducere fiind
absolut necesare;
- dacă 10 Gu < Cpt ≤ 20Gu, poluarea este mare şi se impun măsuri de prevenire şi reducere;

7
 - dacă 5,0 Gu< Cpt ≤ 10Gu, poluarea este medie fiind necesare planuri de prevenire şi
reducere a poluării;
- dacă 1,0 Gu < Cpt < 5,0 Gu , poluarea este în limitele de alertă, fiind necesare măsuri de
reducere a poluării;
- dacă Cpt ≤ Gu, poluarea este acceptabilă.
S-a notat cu Gu - greutatea de material util, ce compune produsul final.

Emisii şi subproduse poluante rezultate la elaborarea unei tone de

Al [kg/1t Al]
Nr.crt Emisii şi subproduse poluante U.M. Cantitatea maximă
1 Praf în aer kg/t 1,6
2 CO kg/t 103,2
3 CO2 kg/t 7075,5
4 SO2 kg/t 23,5
5 NOX kg/t 2,83
6 SO4 kg/t 12,3
7 Gaze arse (altele) kg/t 18785,4
8 H2S kg/t 6,4
9 NH3 kg/t 1,6
10 CH4 kg/t 0,8
11 H2 kg/t 204,5
12 Particule metale grele kg/t 4,3
13 Zgură kg/t 217,3
14 Nămol kg/t 254,0
15 Paste kg/t 132,5
16 Deşeuri refractare kg/t 4,3
17 Compuşi organici volatili kg/t 37,2
18 Pulberi kg/t 18.7
19 Prafuri volatile kg/t 15,4
20 Hexaclorbenzen kg/t 0,9
21 Dioxină şi furani kg/t 0,4
22 Acizi kg/t 37,5
23 Uleiuri kg/t 4,8
24 Abur kg/t 117,2
25 Nămol de holdă kg/t 168,7
26 Floruri şi compuşi anorganici kg/t 83,7
27 Halogeni kg/t 4,5
28 Hidrocarburi kg/t 13,8
29 Apă uzată kg/t 196,5
Total kg/t 27.539,33

8
PROIECTAREA DIAGRAMEI FLUX A PROCESULUI TEHNOLOGIC DE REALIZARE A
PRODUSULUI (piesei)……….

Primirea comenzii

Indentificarea
Analiza contractului Execuţie proiect Controlul proiectării trasabilităţii produsului

Materii prime necesare

Aprovizionare cu materii prime

Recepţie materii prime

Elaborare material

Curăţire semifabricat Execuţie semifabricat

Curăţire, Prelucrări Acoperiri de protecţie Tratamente termice

decapare, mecanice
degresare**
Recepţie piese

Materiale auxiliare Control piese

pentru control
Rebut nerecuperabil
Piese
neconforme
Rebut recuperabil

Recondiţionare
Piese conforme piese

Montaj piese

Produsul

9
 Manipulare, ambalare,
depozitare, livrare

Vânzare şi punerea în
funcţiune

Service în garanţie

Service postgaranţie

Pentru alt rol funcţional Reparare, recondiţionare, Pentru acelaşi rol funcţional
reciclare

Materiale auxiliare pentru

controlul final

Controlul şi inspecţia produsului

final

Casare

Scoatere din uz

Deşeu

Deşeu tratat

Integrare în mediu

10