Fiabilitatea Mentenabilitatea Si Disponi

FIABILITATEA,
MENTENABILITATEA ŞI
DISPONIBILITATEA SISTEMELOR
TEHNICE
Gabriel BURLACU ¼
Nicolae DANEŢ
Costica¼ BANDRABUR ¼
Tache DUMINICA
ii
Cuprins
Cuvânt înainte ix
Prefaţ¼
a xi
Introducere xiii
1 ELEMENTE DE TEORIA PROBABILITAŢILOR ¼ 1

1.1 Evenimente. Operaţii cu evenimente . . . . . . . . . . . . . . . . 1
1.2 Probabilitate. Câmp de probabilitate . . . . . . . . . . . . . . . . 5
1.3 Probabilitate condiţionata¼ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
1.4 Variabile aleatoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
1.5 Funcţia de repartiţie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
1.6 Densitatea de repartiţie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
1.7 Operaţii cu variabile aleatoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17
1.8 Valori medii. Dispersie. Momente . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
1.9 Legi clasice de distribuţie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28
2 TEORIA FIABILITAŢII ¼ 39
2.1 De…niţia …abilita¼ţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39
2.2 Caracteristici numerice ale …abilit¼aţii . . . . . . . . . . . . . . . . 43
2.3 Funcţia risc de defectare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49
2.4 Fiabilitate condiţionat¼a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51
2.5 Legi de repartiţie a funcţiei de …abilitate . . . . . . . . . . . . . . 53
2.5.1 Legea exponenţial¼a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53
2.5.2 Legea normal ¼a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
2.5.3 Legea lognormala¼ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61
2.5.4 Legea Gamma . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64
2.5.5 Legea Weibull . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67
2.6 Fiabilitatea sistemelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76
2.6.1 Fiabilitatea sistemelor cu montaj în serie . . . . . . . . . . 77
2.6.2 Fiabilitatea sistemelor cu montaj în paralel . . . . . . . . . 81
2.6.3 Fiabilitatea sistemelor cu montaj combinat
serie-paralel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86
iii
iv CUPRINS
2.6.4 Redundanţa paralela¼ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88

2.6.5 Fiabilitatea sistemelor k din n . . . . . . . . . . . . . . . . 91
2.6.6 Aplicarea formulei probabilit¼aţii totale la calculul
…abilit¼aţii sistemelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94
2.6.7 Folosirea tabelului de control pentru calculul
…abilit¼aţii sistemelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96
2.6.8 Determinarea limitelor …abilit¼aţii sistemelor
complexe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100
2.7 Note şi comentarii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105
3 MENTENABILITATEA 107
3.1 De…niţie. Expresia matematic¼a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107
3.2 Mentenabilitatea şi mentenanţa sistemelor . . . . . . . . . . . . . 112
3.3 Organizarea mentenanţei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119
3.3.1 Rolul mentenanţei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119
3.3.2 Strategia mentenanţei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120
3.3.3 Factorii care in‡uenţeaz¼a mentenanţa
sistemelor tehnice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125
3.4 Plani…carea mentenanţei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 128
3.4.1 Forme de plani…care . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 128
3.4.2 Informaţii necesare pentru plani…care . . . . . . . . . . . . 130
3.4.3 Periodicitatea optima¼ a mentenanţei preventive . . . . . . 131
3.4.4 Elaborarea planurilor de mentenanţ¼a . . . . . . . . . . . . 132
3.4.5 Întocmirea, lansarea, urma¼rirea şi raportarea
planurilor de mentenanţa¼ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 133
3.5 Resursa pieselor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135
3.5.1 Uzura . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135
3.5.2 Starea limita¼ a pieselor şi subansamblurilor . . . . . . . . . 140
3.5.3 Resursa tehnic¼a a pieselor şi instalaţiilor tehnologice . . . . 142
3.5.4 Starea limita¼ a instalaţiilor tehnologice . . . . . . . . . . . 143
3.6 Asigurarea logistic¼a a mentenanţei . . . . . . . . . . . . . . . . . . 144
3.6.1 Determinarea necesarului de materiale . . . . . . . . . . . 144
3.6.2 Determinarea necesarului de piese de schimb . . . . . . . . 145
3.6.3 Optimizarea stocurilor de piese de schimb . . . . . . . . . 149
3.7 Organizarea sistemelor de mentenanţa¼ . . . . . . . . . . . . . . . 150
3.7.1 Organizarea sistemelor de mentenanţa¼ preventiv
plani…cat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 150
3.7.2 Organizarea sistemelor de mentenanţa¼ complexa¼ . . . . . . 154
3.8 Diagnoza sta¼rii tehnice a instalaţiilor . . . . . . . . . . . . . . . . 160
3.9 Organizarea activit¼aţii de reparaţii . . . . . . . . . . . . . . . . . 163
3.10 Mentenanţa productiva¼ totala¼ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 165
CUPRINS v
4 DISPONIBILITATEA 171
4.1 Concept, de…ni ţii, termeni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 171
4.2 Modelul exponenţial al disponibilita¼ţii . . . . . . . . . . . . . . . 175
4.3 Disponibilitatea sistemelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 180
4.4 C¼ai de creştere a disponibilit¼aţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 182
A Funcţia Gamma 183
B Codul lui Hammurabi 185

vi CUPRINS
Lista …gurilor
1 Reprezentarea general¼a a unui sistem tehnic . . . . . . . . . . . . xiii
1.1 Gra…cul unei funcţii de repartiţie discontinu¼a într-un punct x0 . . 15

1.2 Gra…cul unei funcţii de repartiţie continua¼ pe R . . . . . . . . . . 15
1.3 Interpretarea geometric¼a a funcţiei de repartiţie F (x) = P (X < x) 16
1.4 Interpretarea geometric¼a a probabit¼aţii P (a < X < b) . . . . . . . 17
1.5 Unele caracteristici numerice ale unei variabile aleatoare . . . . . 24
1.6 Gra…cul densit¼ aţii distribuţiei exponenţiale de parametru ¸ = 0; 5 31
1.7 Gra…cul funcţiei de repartiţie a distribuţiei exponenţiale pentru
¸ = 0; 5 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32
1.8 Densitatea de repartiţie a distribuţiei Weibull pentru ¸ = 2; ® = 3 32
1.9 Funcţia de repartiţie a distribuţiei Weibull pentru ¸ = 2, ® = 3 . . 33
1.10 Gra…cul densit¼ aţii repartiţiei normale N(m; ¾) . . . . . . . . . . . 34
1.11 Gra…cul densita¼ţii repartiţiei normale standard N(0; 1) . . . . . . 35
1.12 Gra…cul funcţiei erorilor erf(x) şi cel al funcţiei complementare
erfc(x): . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37
2.1 Gra…cul unei funcţii de …abilitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42

2.2 Funcţia empiric¼a risc de defectare („cad¼ a de baie”) . . . . . . . . 53
2.3 Densitatea de probabilitate şi funcţia de repartiţie ale legii normale
pentru m = 3 şi ¾ 1 = 1; ¾ 2 = 0; 5 . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57
2.4 Funcţia de …abilitate şi funcţia hazard de defectare ale legii nor-
male pentru m = 3 şi ¾ 1 = 1; ¾ 2 = 0; 5 . . . . . . . . . . . . . . . 57
2.5 Densitatea de probabilitate şi funcţia de repartiţie ale legii lognor-
male pentru m = 1 şi ¾ 1 = 0; 2; ¾ 2 = 1; ¾ 3 = 2 . . . . . . . . . . . 63
2.6 Funcţia de …abilitate şi funcţia hazard de defectare ale legii log-
normale pentru m = 1 şi ¾1 = 0; 2; ¾2 = 1; ¾3 = 2 . . . . . . . . . 63
2.7 Densitatea de probabilitate şi funcţia de repartiţie ale legii Gamma
pentru ¸ = 3 şi p1 = 2; p2 = 1; p3 = 0; 5 . . . . . . . . . . . . . . . 65
2.8 Funcţia de repartiţie şi funcţia hazard de defectare ale legii Gamma
pentru ¸ = 3 şi p1 = 2; p2 = 1; p3 = 0; 5 . . . . . . . . . . . . . . . 66
2.9 Densitatea de probabilitate şi funcţia de repartiţie ale legii Weibull
pentru µ = 1 şi diferite valori ale lui ¯ . . . . . . . . . . . . . . . . 69
vii
viii LISTA FIGURILOR
2.10 Funcţia de …abilitate şi funcţia hazard de defectare ale legii Weibull
pentru µ = 1 şi diferite valori ale lui ¯ . . . . . . . . . . . . . . . . 70
2.11 Densitatea de probabilitate şi funcţia de repartiţie ale legii Weibull
pentru ¯ = 2 şi diferite valori ale parametrului µ . . . . . . . . . . 71
2.12 Funcţia de …abilitate şi funcţia hazard de defectare ale legii Weibull
pentru ¯ = 2 şi diferite valori ale parametrului µ . . . . . . . . . . 72
2.13 Densitatea de probabilitate Weibull în cazul ¯ = 0; 5 şi µ = 104 . . 73
2.14 Funcţia de …abilitate a distribuţiei Weibull în cazul ¯ = 0; 5 şi
µ = 104 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74
2.15 Funcţia hazard de defectare a distribuţiei Weibull în cazul ¯ = 0; 5
şi µ = 104 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74
2.16 Diagrama de …abilitate a unui sistem cu n componente montate în
serie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77
2.17 Diagrama de …abilitate a unui sistem cu n componente montate în
paralel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82
2.18 Diagrama de …abilitate a unui sistem cu montaj combinat serie-
paralel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 87
2.19 Diagrama de …abilitate a unui sistem „în punte” . . . . . . . . . . 95
2.20 Diagrama de …abilitate a sistemului „în punte” în cazul în care
elementul C funcţioneaza¼ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95
2.21 Diagrama de …abilitate a sistemului „în punte” în cazul în care
elementul C nu funcţioneaz¼a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96
2.22 Diagrama de …abilitate a unui sistem complex cu cinci elemente . 100
2.23 Sistem format prin conectarea în serie a elementelor mulţimilor
traseu şi apoi a acestora în paralel . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102
2.24 Sistem format prin conectarea în paralel a elementelor mulţimilor
t¼aietur¼a şi apoi a acestora în serie . . . . . . . . . . . . . . . . . . 104
3.1 Curba uzurii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 136

3.2 Reprezentarea gra…c¼a a relaţiei …abilitate-mentenanţ¼a . . . . . . . 168
4.1 Functia de repartitie a disponibilit¼aţii unui singur echipament care

trebuie s¼a funcţioneze continuu (0 - starea de funcţionare, 1 - starea
de nefuncţionare (reparare)) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 172
4.2 Reprezentarea gra…ca¼ a disponibilit¼aţii punctuale, medii şi perma-
nente . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 173
4.3 Diagrama Markov a unei componenete cu rata de defectare ¸ şi
rata de reparare ¹ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 175
4.4 Variaţia disponibilita¼ţii punctuale în funcţie de valoarea raportului
i
; i = 1; 2; : : : . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 179
¸+¹
4.5 Reprezentarea gra…c¼a a disponibilit¼aţilor punctuale, medii pe [0,t]
şi permanente din exemplul 4.2.1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . 180
Cuvânt înainte
¼ ISTORIE A FIABILITA
O SCURTA ¼ ŢII
Naşterea …abilit ¼aţii ca disciplin¼a tehnica¼ a fost marcat¼a de dou¼a evenimente:

unul militar, altul ştiinţi…c. În 1949, Robert McNamarra, pe atunci secretar de
stat pentru ap¼ arare al Statelor Unite, a ordonat un exerciţiu de alarm¼a general¼ a,
în scopul veri…ca¼rii st¼arii tehnice a echipamentelor militare. Rezultatul a fost
îngrijor¼ator: aproape 80% din tehnica de lupt ¼a de înalt¼a performanţ¼a era, pe
moment, inutilizabila¼. Explicaţia era ca¼ so…sticarea sistemelor complexe, bazate
pe tehnologia electronic¼a, implica nesiguranţa în capacitatea lor de funcţionare
la parametrii aşteptaţi. Preţul pl a¼tit pentru înalta performanţa¼ era imprevi-
zibilitatea. În acelaşi an, Claude Shannon, fondatorul teoriei informaţiei, publica
în vestita revist¼a Bell Systems Technical Journal articolul Circuite …abile din
relee mai pu¸ t in …abile. Sistemele de automatizare nu foloseau înc¼a tranzistoarele,
cu atât mai puţin circuitele integrate, ci releele, pentru realizarea funcţiilor
logice. Acestea erau componente electromecanice, care se blocau adeseori. Shan-
non propunea o concepţie nou¼ a a circuitelor, redundanţa, conform c¼areia, prin
utilizarea mai multor componente decât cele strict necesare îndeplinirii funcţiei,
se obţineau sisteme insensibile la defecta¼rile unora dintre elementele lor. Astfel,
creativitatea ştiinţi…c¼a şi acurateţea militara¼ au impus un nou termen: …abili-
tatea.
În anii 1950 a funcţionat grupul AGREE (Advisory Group for the Reliabi-
lity of Electronic Component ), având drept obiectiv sa¼ m¼asoare şi s¼a amelioreze
…abilitatea componentelor electronice. Grupul, reunind tehnologi şi statisticieni,
s-a stabilit în or¼ aşelul Roma, din statul New York, unde a elaborat, pe lâng¼a
impresionante rapoarte anuale de cercetare, manualul Military Handbook 217,
devenit un instrument indispensabil pentru proiectarea sistemelor electronice. În
acelaşi timp, se dezvolta o cercetare teoretic¼a, inspirata¼ de faimosul articol al lui
Shannon. Paradigma dominant¼a a timpului era teoria universal¼a şi abstract¼ a,
aşa cum a fost ea ilustrat¼a cu stra¼lucire de cibernetica lui Norbert Wiener. Ca
urmare, …abilitatea se dezvolta, în plan teoretic, ca ştiinţa¼ general ¼a a sistemelor,
urm¼arind s¼a controleze, pe baza unor modele matematice so…sticate, procesele de
degradare ale acestora.
Anii 1960 au adus cu sine mari proiecte, în care …abilitatea era crucial a¼. Expe-
diţiile de cercetare spaţial¼a, construcţia centralelor nucleare şi a calculatoarelor de
ix
x CUVÂNT ÎNAINTE
mare performanţa¼, în con…guraţia impuna¼toare şi greoaie de mainframe, impusa¼

de IBM, îmbog¼aţeau conceptul de …abilitate, ad¼augându-i aspecte noi ca securi-
tatea (security), siguranţa (safety), disponibilitatea (availability) şi dependabi-
litatea (dependability). Cercet¼arile de …abilitate erau menite s¼a îmbuna¼t¼aţeasc¼a
gradul de previzibilitate al sistemelor complexe, de care depindeau din ce în ce
mai mult procesele tehnice, economice şi sociale. Pericolul unei lovituri nucleare,
în condiţiile ra¼zboiului rece, impunea o soluţie de salvgardare a informaţiei, în
cazul când unul sau mai multe centre de calcul ar … fost distruse. Aşa s-a n¼ascut
proiectul ARPA de integrare a calculatoarelor într-o reţea prin care informaţia
s¼a circule, f¼ar¼a a … afectat¼
a de c¼aderile unora dintre noduri. Proiectul …nalizat
la sfârşitul anilor 1970, a ajuns s¼a …e aplicat într-un context radical schimbat.
Miniaturizarea componentelor electronice, concomitent cu creşterea …abilit¼aţii
lor, a permis realizarea calculatoarelor personale, mici, ‡exibile, dar compara-
bile ca performanţe cu impozantele mainframes de odinioar¼a. Nu se mai punea
problema leg¼arii în reţea a unor mari centre de calcul, dar conceptul a putut …
aplicat, cu schimba¼ri minore, la sistemele distribuite. Reţelele locale (LAN) şi
cele extinse (WAN) au dus la constituirea ”reţelei tuturor reţelelor”, care este,
acum, Internet-ul.
În societatea bazata¼ pe informaţie şi cunoaştere, edi…cata¼ pe infrastructura
Internet-ului, …abilitatea a trebuit reinventat¼a. Procesele tehnologice se dovedesc
mai puţin critice ast¼azi, decât procesele care guverneaz¼a raţionamentul uman.
Erorile umane stau la baza comport¼arii imprevizibile a produselor software şi
produc catastrofe, prin conducerea imperfect¼a a sistemelor complexe. Paradigma
culturala¼ s-a schimbat, la rândul ei. Teoria atotcuprinza¼toare, generala¼ şi ab-
stract¼a, a cedat locul demersurilor locale, diverse, uneori contradictorii, neinte-
grate într-un sistem universal şi coerent. Globalismul, departe de a aduce cu sine
uniformitatea, a promovat multiculturalismul. Postmodernismul sceptic a în-
locuit ambiţia modernist¼a de transformare a lumii în conformitate cu un proiect
unitar.
În acest context, cartea de faţ¼a este ma¼rturia unei nostalgii c¼atre o lume a
tehnicii, care s ¼a poata¼ … gestionat¼a printr-o abordare solida¼, bazata¼ pe modele
matematice şi pe decizii raţionale. Ea arat¼a cum cunoaşterea poate deveni, în
sine, f¼ar¼
a vreo interfaţ¼a tehnologic¼a, surs¼a de productivitate şi de pro…t. Cla-
ritatea, logica şi exhaustivitatea lucra¼rii sunt reconfortante, deoarece ofer¼a citi-
torului o raţiune pentru a acţiona şi un sprijin pentru a se îmb¼arba¼ta.
Prof. univ. dr. ing. Adrian Mihalache

Prefaţa
¼
Scopul acestei c¼arţi este de a pune la dispoziţia cititorului interesat o lucrare

cu caracter introductiv în teoria …abilit¼aţii, mentenabilit¼aţii şi disponibilit¼aţii
sistemelor tehnice.
Fiabilitatea este m¼arimea care caracterizeaz¼a siguranţa de funcţionare a unui
sistem tehnic în conformitate cu normele prescrise. Mentenabilitatea reprezint¼a
capacitatea sistemului de a … menţinut sau restabilit în starea de a-şi îndeplini
funcţia speci…cat¼a prin activit¼aţi de întreţinere şi reparaţii. Prin mentenanţ¼a se
înţelege ansamblul acţiunilor tehnice şi organizatorice asociate care sunt efectuate
în scopul menţinerii sau restabilirii unui sistem tehnic în starea de a-şi îndeplini
funcţiile speci…cate. Disponibilitatea este capacitatea unui sistem tehnic, privit¼a
sub aspectele combinate de …abilitate, mentenabilitate şi organizare a acţiunilor
de mentenanţ¼a, de a- şi îndeplini funcţia speci…cat¼a la un moment dat sau într-un
interval de timp dat.
Deoarece …abilitatea, mentenabilitatea şi disponibilitatea sunt studiate asta¼zi
folosind metode probabilistice, în capitolul I „Elemente de teoria probabilita¼t¸ilor ”
sunt prezentate, pe scurt, noţiunile fundamentale de probabilitate şi variabil ¼a
aleatoare, noţiuni absolut necesare pentru înţelegerea tehnicilor probabilistice
folosite în capitolele urm¼atoare. Prezentarea este succint¼ a, cu caracter mai mult
teoretic, având ca scop o introducere rapid¼a a acelor noţiuni de teoria probabi-
lit¼aţilor a c¼aror cunoaştere este absolut indispensabil ¼a tuturor celor care folosesc
metode probabilistice în modelarea unor fenomene reale. Cititorul familiarizat
cu aceste noţiuni poate omite parcurgerea acestui capitol sau o poate face pentru
a-şi reaminti unele noţiuni şi a se familiariza cu terminologia şi notaţiile folosite
în aceast¼a carte.
Capitolul II, „Teoria …abilit¼ aţii”, începe cu o prezentarea în detaliu a con-
ceptului de …abilitate din punct de vedere matematic. Sunt studiate apoi acele
caracteristici numerice ale …abilita¼ţii folosite frecvent în practic¼a: timpul mediu
pâna¼ la prima defectare, timpul median de defectare, dispersia defecta¼rilor, tim-
pul de garanţie etc. O atenţie sporit¼ a este acordat¼a acelor legi de repartiţie care
sunt utilizate frecvent în teoria …abilit¼aţii: legea exponenţial¼a, legea normala¼,
legea lognormal ¼a, legea Weibull.
O secţiune special ¼a şi destul de extins ¼a, „Fiabilitatea sistemelor”, este con-
xi
xii ¼
PREFAŢA
sacrata¼ teoriei …abilita¼ţii din punct de vedere sistemic. Pe lânga¼ analiza sistemelor
cu montaj în serie, în paralel, cu montaj combinat serie-paralel sau k din n, sunt
prezentate metode de determinare a …abilit¼aţii bazate pe formula probabilit¼aţii
totale sau pe folosirea „tabelului de control”.
Expunerea din acest capitol îmbin¼a prezentarea teoretic¼a a noţiunilor şi de-
terminarea formulelor cu numeroase exemple concrete de calcul a …abilit¼ aţii.
Capitolul III, „Mentenabilitatea”, are un pronunţat caracter tehnic şi aplica-
tiv. În prima secţiune este data¼ de…niţia matematic¼a a mentenabilit¼aţii şi studiat¼a
în cazurile în care timpul de defectare urmeaz¼a distribuţia exponenţial ¼a sau log-
normal¼a. În continuare sunt prezentate activit¼aţile de organizare şi de plani…care
a mentenanţei, este studiat¼a resursa pieselor şi asigurarea logistic¼a a mentenanţei.
Organizarea sistemelor de mentenanţ¼a şi a activit¼aţii de reparaţii, diagnoza st¼arii
tehnice a instalaţiilor, precum şi aspectele tehnico-economice ale mentenanţei
constituie subiectul celorlalte secţiuni. Capitolul se încheie cu prezentarea con-
ceptului actual de mentenanţ¼ a productiv¼a total¼a.
În capitolul IV, „Disponibilitatea”, dup¼ a ce se de…neşte ce se înţelege din punct
de vedere intuitiv prin disponibilitatea unui sistem tehnic, se introduc noţiunile
de disponibilitate punctual¼a, disponibilitate medie, disponibilitate permanent¼a
şi coe…cient de disponibilitate. Aceste noţiuni sunt determinate pentru modelul
exponenţial al disponibilit¼aţii şi utilizate pentru a calcula disponibilitatea unor
sisteme cu montaj în serie sau în paralel.
Prin tematica abordat¼a şi prin modul de tratare, lucrarea se adreseaz¼a în prin-
cipal inginerilor, studenţilor de la faculta¼ţile tehnice, conduc¼atorilor proceselor
tehnologice, în principal tuturor celor care lucreaz¼a în sectoarele de concepţie,
execuţie şi control al sistemelor tehnice. Autorii îşi exprim¼
a speranţa c¼ a lucrarea
va reprezenta un instrument util în orientarea eforturilor cadrelor tehnice din
industrie şi din economie pentru rezolvarea importantelor sarcini curente de pro-
ducţie şi a acelora de perspectiv ¼a privind ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al
produselor, asigurarea competitivita¼ţii acestora.
Contribuţia autorilor la elaborarea lucr¼arii a fost urm¼atoarea:
Capitolul I - Elemente de teoria probabilit ¼aţilor : N. D¼aneţ.
Capitolul II - Teoria …abilit¼aţii: N. D¼aneţ, G. Burlacu.
Capitolul III - Mentenabilitatea: G. Burlacu, C. Bandrabur, T. Duminic¼a.
Capitolul IV - Disponibilitatea: G. Burlacu, N. Da¼neţ.
Tehnoredactarea …nal¼ a în LaTeX şi realizarea …gurilor (folosind Mathcad sau
MS Word) au fost f¼acute de Nicolae D¼aneţ. În tehnoredactare au fost folosite
urm¼atoarele convenţii: simbolul ¤ marcheaza¼ sfârşitul unui exemplu, observaţie,
demonstraţie etc.; simbolul de atribuire := atrage atenţia c¼a acea notaţie este
f¼acut¼a în acel loc pentru prima dat¼a în text. Prescurtarea i.e., care provine de la
expresia din limba latina¼ id est, înseamna¼ „adica¼”.
Autorii
Introducere
Conceptul de sistem
Prin sistem tehnic, sau pe scurt prin sistem, vom înţelege un ansamblu de
unul sau mai multe obiecte (componente) montate în serie, în paralel sau mixt
care funcţioneaz¼a împreun¼a în scopul realiz¼arii în mod independent a uneia sau
mai multor funcţiuni. Altfel spus, un sistem poate … conceput ca o „cutie neagra¼”
cu una sau mai multe intr¼ari şi corespunz¼ator cu una sau mai multe ieşiri, aşa
cum se poate vedea în …gura 1.
Fig. 1: Reprezentarea generala¼ a unui sistem tehnic
Orice sistem tehnic trebuie sa¼ îndeplineasca¼ o cerinţa¼ obligatorie şi anume
s¼a funcţioneze astfel încât s¼a realizeze toate funcţiunile pentru care a fost creat,
p¼astrând parametrii de calitate în limite date, iar frecvenţa reparaţiilor s¼a …e
de aşa ma¼rime încât s a¼ nu reduca¼ e…cienţa economica¼ a exploata¼rii sistemului
respectiv. O privirea complex ¼a asupra calit¼aţii sistemului conduce la necesitatea
unei abord¼ari din perspectiva ingineriei procesului de proiectare (constructiv¼ a,
tehnologic¼a, studiul materialelor, rezistenţa materialelor), de fabricaţie (execuţie
şi control), de exploatare. Dar înainte de orice, calitatea sistemului depinde
de calitatea procesului de fabricaţie prin care acesta a fost creat. Dupa¼ unii
autori in‡uenţa diferiţilor factori asupra calit ¼aţii unui produs (sistem tehnic) ar
…: calitatea soluţiei constructive 28-32%, alegerea materialelor 8-12%, tehnologia
de fabricaţie folosit¼a 56-64%.
xiii
xiv INTRODUCERE
Conceptul de …abilitate
Conform Dicţionarului Explicativ al Limbii Române, …abilitatea este m¼arimea
care caracterizeaz¼a siguranţa în funcţionare a unui sistem tehnic în conformitate
cu normele prescrise. Conform STAS 8174/1-1977 …abilitatea este însuşirea unui
dispozitiv de a-şi îndeplini funcţia speci…ca¼, în condiţii date de-a lungul unei
durate date.
Termenul de „…abilitate” a apa¼rut în anul 1950 şi este preluat din limba
francez¼a, în care „…abilité” înseamn¼a probabilitatea de funcţionare fa¼r¼a defectare
a unui dispozitiv, în condiţii speci…ce şi într-o perioad¼a de timp determinat¼a. Ter-
menul „dispozitiv” folosit aici desemneaz¼ a orice element component, bloc ansam-
blu, echipament, subsistem sau sistem, ce poate … considerat de sine st¼at¼ator
şi care poate … încercat individual. Echivalentul denumirii „…abilitate” în alte
limbi este: în englez¼a, „reliability” de la verbul „to rely”, a te bizui, a te rezema
de ceva; în german¼a, „Zuverlässichkeit”, seriozitate, cinste; în rus¼a, „nadejnosti”
derivat din cuvântul „na¼dejde”, încredere, speranţa¼.
Societatea a simţit nevoia de a reglementa problema …abilit¼aţii înc¼a din cele
mai vechi timpuri. Cea mai veche legislaţie cunoscut¼a este aceea în domeniul
siguranţei construcţiilor. Se numeşte „Codul lui Hammurabi” şi dateaz¼a de la
1759 î.e.n. (vezi Appendix B). Problema de baza¼, care s-a pus chiar din perioada
de început a ştiinţei construcţiilor, a fost aceea de cunoaştere a legilor care leag¼a
solicit¼arile, respectiv forţele, de deformaţiile corpurilor. În al doilea rând, s-a pus
problema cunoaşterii forţelor şi a solicit¼arilor ce acţioneaza¼ asupra construcţiilor
şi modul în care se manifest¼a aceasta¼ acţiune. De asemenea, se evidenţiaz¼a c¼a
tendinţa de baza¼ este economia în construcţii, adica¼ folosirea cât mai buna¼ a
propriet¼aţilor materialelor de construcţii, cu garanţia, îns¼a, a rezistenţei, respectiv
a siguranţei construcţiei atât în ansamblul ei cât şi în …ecare din elementele care
o compun. Progresele ştiinţei şi tehnicii au impus renunţarea la vechile metode
de asigurare a siguranţei construcţiilor: proiectare, încercare, reproiectare, iar
încercare şi aşa mai departe pân¼a la obţinerea rezultatului dorit. Folosindu-
se metode probabilistice şi statistice a ap¼arut teoria …abilita¼ţii construcţiilor pe
baza c¼arora se fac prognoze asupra siguranţei unei construcţii.
În timpurile moderne, la fel ca şi siguranţa construcţiilor, …abilitatea sis-
temelor tehnice nu a fost l¼ asat¼a pe seama hazardului, deoarece o întrerupere
accidentala¼ a producţiei poate avea efecte economice catastrofale. Studiul …a-
bilit¼aţii sistemelor tehnice s-a constituit ca o disciplin¼a aparte, denumit¼a „teoria
…abilit¼aţii”, a‡at¼a la graniţa dintre ingineria sistemelor tehnice şi teoria proba-
bilit¼aţilor ori statistica matematic¼a.
Teoria …abilit¼aţii are drept obiectiv:
¡ crearea unui sistem de achiziţii de date şi de prelucrare a acestora pe
baza statisticii matematice;
¡ studiul defecţiunilor, al cauzelor, al frecvenţei acestora şi a metodelor de
combatere;
¡ elaborarea de metode de calcul şi de prognoz¼a a …abilit¼aţii pe baza datelor
xv
achiziţionate şi prelucrate.

Fiabilitate nu înseamna¼ numai calitate
Fiabilitatea este unul dintre parametrii principali ai calita¼ţii unui produs.
Acest parametru prezint¼a particularitatea ca¼ nu se poate determina decât pe baza
analizei în timp a comporta¼rii sistemelor tehnice a‡ate în exploatare. Fiabilitatea
poate … privit¼a ca o extindere în timp a calit¼aţii unui produs. Calitatea produsului
se determin¼a imediat dup¼a producerea acestuia şi poate … testat ¼a în momentul
vânza¼rii. Spre deosebire de calitate, …abilitatea trebuie privita¼ ca o veri…care
în timp a calita¼ţii produsului a‡at în exploatare. Controlul de calitate veri…c¼a
concordanţa dintre performanţele produsului şi speci…caţiile tehnice ale acestuia
din punctul de vedere al intereselor fabricantului (optimizarea cheltuielilor de
producţie, livrarea la timp a acestora etc.), pe când …abilitatea are în vedere
interese generale: gradul de utilitate a produsului, optimizarea cheltuielilor totale
(proiectare+fabricaţie+exploatare).
Fiabilitatea - un concept probabilistic
Conceptul de baz¼a al teoriei …abilit¼aţii îl constituie defeçt iunea. Momentul
apariţiei unei defecţiuni sau timpul de funcţionare pâna¼ la apariţia unei defecţi-
uni (sau între dou¼a defecţiuni succesive) sunt variabile aleatoare care iau valori ce
depind de un numa¼r foarte mare de factori întâmpl¼atori. Se are în vedere deose-
birile care pot apa¼rea în procesul de producţie (calitatea diferita¼ a materialelor
care intr¼a în componenţa produsului, performanţele diferite ale maşinilor unelte
şi a celorlalte utilaje, cali…carea personalului care utilizeaz¼a aceste maşini etc.)
şi diversitatea condiţiilor de exploatare a sistemelor tehnice (condiţiile de mediu,
cali…carea personalului de exploatare, organizarea serviciilor tehnice etc.)
De obicei, elementele defecte se repara¼ sau se înlocuiesc pentru a restabili
capacit¼aţile de lucru ale sistemului respectiv. Momentul restabilirii şi durata de
timp cât se execut¼a reparaţia sunt de asemenea variabile aleatoare. Valorile lor
nu pot … prev¼ azute dinainte, ci sunt determinate de natura defecţiunilor ap¼arute
în diverse locuri, la intervale de timp diferite şi din diverse cauze.
Caracterul aleatoriu al factorilor care in‡uenţeaz¼a funcţionarea, defectarea
şi repararea sistemelor tehnice conduce la necesitatea abord¼arii probabilistice a
…abilita¼ţii.
Calitativ, …abilitatea reprezinta¼ capacitatea unui sistem de a funcţiona fa¼ra¼
defecţiuni în decursul unui anumit interval de timp, în condiţii date.
Cantitativ, …abilitatea unui sistem reprezint¼a probabilitatea ca acesta s¼a-şi
îndeplineasc¼a funcţiile cu anumite performanţe şi f¼ara¼ defecţiuni într-un interval
de timp şi în condiţii de exploatare date.
Bazele …abilit¼aţii produsului se pun în perioada de proiectare când i se sta-
bileşte structura şi se face dimensionarea acestuia. Fiabilitatea se asigura¼ în pro-
cesul de fabricaţie prin alegerea corect¼a a procedeelor tehnologice şi a utilajelor,
prin respectarea regimurilor şi condiţiilor de fabricaţie prescrise, prin efectuarea
unui control riguros al calit¼aţii materiilor prime şi materialelor folosite. Fiabili-
xvi INTRODUCERE
tatea se menţine prin utilizarea unor metode adecvate de conservare, ambalare,

transport şi punere în funcţiune, prin exploatare şi service corect organizate şi
efectuate de un personal cu cali…care corespunz¼atoare.
În caietul de sarcini al unei instalaţii tehnologice se precizeaz¼a controlul
riguros al calit¼aţii materialelor, respectarea prescripţiilor de montaj, probe şi
punerea în funcţiune. Instrucţiunile de exploatare precizeaz¼a conducerea corect¼a
a procesului tehnologic şi include periodicitatea şi conţinutul operaţiilor de în-
treţinere, veri…care, plani…care a reparaţiilor curente şi capitale. Ideea de baz¼a
este prevenirea avariilor şi a accidentelor prin intervenţii care nu aşteapt ¼a ca¼derea
unui subansamblu sau a unui organ de maşin¼ a, în acest caz urm¼arile putând …
grave pentru întreg sistemul tehnic (instalaţie tehnologic¼a, maşini şi utilaje).
Categoriile …abilit¼ aţii sistemelor
În literatura de specialitate exist¼a o clasi…care a …abilita¼ţii sistemelor în
funcţie de etapa ciclului de viaţ¼ a al unui sistem:
- …abilitatea precalculat a ¼ - este …abilitatea evaluata¼ pornind de la faza de
concepţie (proiectare) a sistemului, de la datele asupra componentelor sale şi
asupra condiţiilor de utilizare ale acestuia.
- …abilitatea tehnic a¼ - reprezint¼a …abilitatea determinat¼a în urma încerc¼arilor,
în condiţii de fabrica¼, asupra funcţion¼arii sistemului în conformitate cu regimurile
de exploatare preva¼zute în norme sau în documentaţii tehnice.
- …abilitatea operaţionala¼ (de exploatare) - reprezint¼a …abilitatea determinat¼a
în condiţii reale de exploatare, prin luarea în considerare a acţiunii complexe a
factorilor interni şi externi, care depind de regimurile reale de lucru ale sistemului,
de condiţiile tehnice şi de reparaţiile efectuate asupra acestuia.
Aprecierea aproximativ¼a a nivelului de …abilitate a sistemelor proiectate se
poate obţine utilizând metodele de calcul bazate pe datele statistice privind …a-
bilitatea elementelor componente. Importanţa acestui calcul consta¼ în aceea ca¼ el
permite prognoza …abilita¼ţii sistemului înainte de fabricarea lui, ceea ce duce la
alegerea variantei optime a soluţiei tehnice, care satisface cel mai bine cerinţele
de …abilitate impuse. Se poate a…rma c¼a, exceptând doar o pur¼a întâmplare,
un produs sau un sistem ar putea avea o …abilitate mai mare decât aceea pe
care proiectantul sa¼u i-a implementat-o iniţial. Nu trebuie, îns¼a, uitat faptul c¼a
cerinţele de …abilitate cu cât sunt mai ridicate, cu atât vor impune cheltuieli mai
mari.
La determinarea nivelului de …abilitate prescris trebuie s¼a se ţin¼a seama de
posibilit ¼aţile producţiei, de consideraţiile de ordin economic, de in‡uenţa …abi-
lit¼aţii asupra e…cienţei sistemului. În leg¼atur¼ a cu determinarea …abilit¼aţii este
necesar s ¼a se sublinieze c¼a exploatarea cuprinde toate fazele de existenţ¼a ale unui
sistem din momentul livr¼arii lui de ca¼tre furnizor: transport, depozitare, punere
în funcţiune, utilizare (exploatare curenta¼), întreţinere şi reparaţii.
xvii
Conceptele de mentenanţa ¼ şi mentenabilitate

Mentenanţa reprezint¼ a totalitatea m¼asurilor organizatorice şi tehnice nece-
sare pentru p¼astrarea …abilit¼aţii şi asigurarea disponibilit¼aţii sistemului tehnic
a‡at în exploatare sau p¼astrare (control pro…lactic, reparaţii curente, control al
funcţion¼arii şi al defecţiunilor, lucr¼ari necesare pentru prevenirea defecţiunilor şi
pentru remedierea acestora).
Asigurarea …abilit ¼aţii unui sistem tehnic (dispozitiv, aparat, instalaţie etc.)
se face printr-un ansamblul de operaţiuni ce permit menţinerea sau restabilirea
sistemului într-o stare dat¼a sau de a-i restitui caracteristicile de funcţionare speci-
…ce şi este de…nit¼ a prin termenul de mentenanţ¼a (vezi STAS 8174/2-1977). Cu
alte cuvinte, mentenanţa este activitatea depus¼a în vederea restabilirii capacit¼aţii
de bun¼a funcţionare a unui sistem dup¼a ce s-a produs o defecţiune a acestuia.
Mentenabilitatea reprezint¼a capacitatea unui sistem de a … menţinut sau resta-
bilit în starea de a-si îndeplini funcţia speci…cat¼a, atunci când întreţinerea şi
reparaţiile se efectueaz¼a conform normelor prescrise.
Ca şi …abilitatea mentenabilitatea prezint¼a dou¼a aspecte:
a) calitativ reprezint¼a capacitatea sistemului de a … întreţinut şi reparat într-o
anumita¼ perioad¼a de timp în condiţii date;
b) cantitativ este probabilitatea repunerii în funcţiune a sistemului atunci
când apare o defecţiune.
Conceptul de disponibilitate
Disponibilitatea este acea însuşire a unui sistem tehnic de a-şi îndeplini funcţia
speci…cata¼ sub aspectele combinate de …abilitate, mentenabilitate şi de organi-
zare a activita¼ţii de mentenanţ¼a la un moment de timp t sau într-un interval
de timp ¢t (vezi STAS 8174/3-1977). Disponibilitatea mai poate … interpretat¼a
ca procentul de timp în care un sistem tehnic funcţioneaz¼a într-un interval de
timp dat, sau ca procentul de componente din cadrul sistemului care opereaz¼a în
acel interval de timp. La fel ca şi …abilitatea şi mentenabilitatea, din punct de
vedere cantitativ disponibilitatea este o probabilitate ceea ce face ca teoria prob-
abilit¼aţilor şi statistica matematic¼a s¼a poat¼a … utilizate pentru studiul acestei
caracteristici a sistemelor tehnice.
xviii INTRODUCERE
Capitolul 1
ELEMENTE DE TEORIA
¼ ŢILOR
PROBABILITA
Scopul acestui capitol este de face prezentarea unor elemente de teoria pro-
babilita¼ţilor necesare pentru parcurgerea celorlalte capitole. Cititorul familiarizat
cu noţiunile de baz¼a din teoria probabilita¼ţilor poate trece direct la parcurgerea
capitolului 2.
1.1 Evenimente. Operaţii cu evenimente

Evenimente
În teoria probabilit¼aţilor se lucreaz¼a cu evenimente legate de o anume ex-

perienţa¼. Din punct de vedere matematic de…nirea experienţei trebuie f¼acut¼a în
mod abstract, printr-o formulare în care sa¼ nu …e pus în evidenţ¼a mecanismul par-
ticular de producere a experienţei sau de obţinere a rezultatelor ei. O asemenea
de…niţie abstract¼a a experienţei este urm¼
atoarea: a efectua o experienţ¼
a înseamn¼ a
a alege, printr-un procedeu susceptibil de a … repetat, un element dintr-o mulţime
data¼. Mulţimea tuturor cazurilor posibile care se pot produce în cadrul unei
experienţe va … notata¼ cu -:
Fiecare repetare a experienţei se numeşte prob¼a. Orice prob¼a atrage dup¼ a sine
realizarea sau nerealizarea oric¼arui eveniment legat de experienţa considerata¼.
Fiec¼arui eveniment îi corespunde o mulţime de cazuri care realizeaza¼ evenimentul
respectiv, numite cazuri favorabile producerii evenimentului. Mulţimea cazurilor
favorabile producerii unui eveniment este o submulţime a mulţimii -.
Pentru înţelegerea conceptelor teoriei probabilit ¼aţilor, în primele aplicaţii şi
exempli…ca¼ri, se foloseşte modelul arunc¼arii unui zar sau modelul urnelor cu bile.
Aceste modele sunt folosite pentru a simpli…ca exprimarea şi a uşura înţelegerea
conceptelor. Odat¼a familiarizaţi cu conceptele şi tehnicile folosite în teoria pro-
babilita¼ţilor se poate renunţa la modelele urnelor cu bile şi formula problema în
cazul real. De exemplu, în locul unei urne care conţine bile albe şi bile negre
1
2 ¼ ŢILOR
CAPITOLUL 1. ELEMENTE DE TEORIA PROBABILITA
putem avea un lot de piese în care exista¼ piese bune şi piese defecte. Marea
„art¼a” în rezolvarea problemelor concrete de teoria probabilit¼aţilor const¼a în ob-
servarea atent¼a a condiţiilor date şi încadrarea problemei într-o schem¼a clasic¼a
de probabilitate, de regul¼a, formulata¼ în limbajul urnelor cu bile.
Exemplul 1.1.1 S¼a consider¼am experienţa arunc¼arii unui zar pe o suprafaţ¼a

plan¼a. Mulţimea tuturor cazurilor posibile în aceast¼a experienţ¼a este
- = f1; 2; 3; 4; 5; 6g: În leg¼atur¼a cu experienţa data¼ considera¼m urma¼toarele eveni-
mente:
A : apariţia unei feţe cu un num¼ar par de puncte;

B : apariţia unei feţe cu un numa¼r impar de puncte;
C : apariţia uneia dintre feţele 1 sau 2;
D : apariţia uneia dintre feţele 2 sau 3;
E : apariţia uneia dintre feţele 1 sau 3;
F : apariţia unui numa¼r > 4;
G : apariţia unui numa¼r · 4;
H : apariţia feţei 4;
I : apariţia feţei 5;
J : apariţia feţei 6.
Evenimentului A îi corespunde submulţimea f2; 4; 6g a mulţimii - şi reciproc.
De aceea nu vom face distincţie între eveniment şi mulţimea cazurilor favorabile.
Folosind aceast¼a convenţie vom nota A = f2; 4; 6g: În mod analog, celelalte eveni-
mente se pot scrie sub forma: B = f1; 3; 5g, C = f1; 2g, D = f2; 3g, E = f1; 3g,
F = f5; 6g; G = f1; 2; 3; 4g, H = f4g, I = f5g, J = f6g: ¤
Evenimentele care au un singur caz favorabil se numesc evenimente elementare.
În exemplul de mai sus, H = f4g este un eveniment elementar. În general, dac¼a
! 2 -; evenimentul f!g este un eveniment elementar. Prin abuz de limbaj vom
numi evenimente elementare elementele ! ale mul ţimii -:
Evenimentul sigur. Evenimentul imposibil
Printre evenimentele legate de o experienţ¼a consider¼am întotdeauna eveni-

mentul sigur şi evenimentul imposibil. Evenimentul sigur este acela care se pro-
duce cu certitudine la orice efectuare a experienţei. Evenimentul sigur va … notat
cu -: De exemplu, la aruncarea unui zar pe o suprafaţ¼a plan¼a „apariţia uneia
dintre feţele 1; 2; 3; 4; 5; 6” este evenimentul sigur.
Evenimentul imposibil nu se produce la nici o efectuare a experienţei. Deoarece
acest eveniment nu are nici un caz favorabil va … notat cu ;; simbolul mulţimii
vide. De exemplu, la aruncarea unui zar „apariţia feţei cu num¼arul 7” este un
eveniment imposibil.
1.1. EVENIMENTE. OPERAŢII CU EVENIMENTE 3
Eveniment implicat de un alt eveniment
Se spune c¼a evenimentul A implic ¼

a evenimentul B şi se noteaz¼a A ½ B; dac¼a
realizarea lui A atrage dupa¼ sine realizarea lui B. Aceasta înseamna¼ ca¼ orice
caz care produce realizarea evenimentului A produce şi realizarea evenimentului
B; adic¼a mulţimea cazurilor favorabile lui A este inclusa¼ în mulţimea cazurilor
favorabile lui B. Evident, A ½ A şi A ½ -: Se accepta¼ ca¼ evenimentul imposibil
implic¼a orice eveniment, adica¼ ; ½ -:
În exemplul considerat anterior, evenimentele C; D; E şi H implic¼a evenimen-
tul G:
Operaţii cu evenimente
Fie A şi B doua¼ evenimente legate de o experienţ¼a. Pornind de la aceste

evenimente se pot de…ni noi evenimente.
Evenimentul „A sau B”, notat A [ B; este evenimentul a c¼arei realizare
înseamn¼a realizarea a cel puţin unuia dintre cele dou¼a evenimente.
Evenimentul „A şi B”, notat A\B, este evenimentul a c¼arei realizare înseamn¼a
realizarea simultan¼a a ambelor evenimente A şi B:
Evenimentul „non A”, evenimentul contrar evenimentului A; notat A; este
evenimentul a ca¼rei realizare consta¼ în nerealizarea evenimentului A: Mulţimea
cazurilor favorabile lui A este format¼a din toate cazurile nefavorabile lui A:
Evenimente compatibile. Evenimente incompatibile
Dou¼a sau mai multe evenimente se numesc incompatibile dac¼a nu se pot realiza
simultan la nici o efectuare a experienţei. În caz contrar ele se numesc compatibile.
Dac¼a A1 ; A2 ; : : : ; An sunt evenimente incompatibile, atunci A1 \A2 \: : :\An = ;;
iar în cazul în care sunt compatibile A1 \ A2 \ : : : \ An 6= ;:
În exemplul 1.1.1, evenimentele A şi B sunt incompatibile deoarece ele nu
se pot produce simultan. Evenimentele C şi D sunt compatibile deoarece ele
se pot realiza simultan, daca¼ drept rezultat al arunc¼arii zarului apare faţa 2.
Evenimentele C; D; E sunt incompatibile (în totalitatea lor) deoarece nu se pot
realiza simultan toate trei, dar sunt compatibile dou¼a câte dou¼a pentru c¼ a C\D =
f2g; C \ E = f1g; D \ E = f3g: Evenimentele C; F; H sunt incompatibile dou¼a
câte doua¼.
Între evenimentul A şi evenimentul contrar A au loc relaţiile: A [ A = -;
A \A = ;: De aceea se spune c¼a A şi A realizeaz¼a o descompunere, sau o partiţie,
a evenimentului sigur -: Pentru cazul general se da¼ urm¼atoarea de…niţie.
De…niţie. Se spune c¼a evenimentele A1; A2; : : : ; An realizeaza¼ o descom-
punere a evenimentului A daca¼:
1) A1 [ A2 [ : : : [ An = A;
2) A1; A2; : : : ; An sunt incompatibile doua¼ câte doua¼, i.e., Ai \ Aj = ;; pentru
i; j = 1; 2; : : : ; n; i 6= j:
4 ¼ ŢILOR
Daca¼ evenimentele A1; A2; : : : ; An realizeaza¼ o descompunere a evenimentului

sigur, adic¼
a A = - în de…niţia de mai sus, atunci se spune c¼ a fA1 ; A2 ; : : : ; An g
constituie un sistem complet de evenimente.
Dualitatea de limbaj
Din cele prezentate mai sus rezult ¼a c¼a orice eveniment legat de o experienţ¼a
cu un num¼ar …nit de cazuri posibile poate … interpretat ca o submulţime a unei
mulţimi -, mulţimea tuturor cazurilor posibile ale experienţei. Din aceast¼a con-
venţie rezult¼a urm¼
atoarea dualitate de limbaj, între limbajul evenimentelor folosit
în teoria probabilit¼aţilor şi limbajul din teoria mulţimilor.
Limbajul evenimentelor Limbajul mulţimilor
Eveniment Submulţime a lui -

Evenimentul sigur Mulţimea (total¼a) -
Evenimentul imposibil Mulţimea vida¼ ;
A implic¼a B A½B
A sau B A[ B
A şi B A\ B
Evenimentul contrar lui A A
Eveniment elementar f!g sau !; cu ! 2 -
Câmp de evenimente
Fie - o mulţime nevida¼, numita¼, de regula¼, mulţimea evenimentelor ele-
mentare. Nota¼m cu K o familie (nevid¼a) de submulţimi ale lui -: De regula¼,
K nu este mulţimea tuturor submulţimilor lui -: Elementele lui K vor … numite
evenimente şi vor … notate cu A; B; C; : : : .
De…niţie. Mulţimea K se numeşte câmp de evenimente dac¼a satisface condiţi-
ile:
1) Dac¼a A 2 K; atunci A 2 K:
2) Dac¼a A; B 2 K, atunci A [ B 2 K:
Orice câmp de evenimente K satisface şi urma¼toarele proprieta¼ţi:
3) - 2 K; ; 2 K, i.e., evenimentul sigur şi evenimentul imposibil apar ţin
câmpului K.
4) Daca¼ A; B 2 K; atunci A \ B 2 K:
Într-adev¼ar, dac¼
a A este un eveniment din K (un astfel de eveniment exist¼a
deoarece mulţimea K este nevid¼a), atunci A 2 K (conform 1) şi deci - = A[ A 2
K (conform 2). În consecinţa¼, folosind din nou 1), avem ; = - 2 K:
Daca¼ A; B 2 K, atunci A; B 2 K (conform 1) şi apoi A [ B 2 K (conform 2).
Folosind din nou 1) obţinem A \ B = (A [ B) 2 K:
În continuare vom nota un câmp de evenimente prin perechea f-; Kg; punând
în evidenţ¼
a atât mulţimea total¼
a - cât şi mulţimea de evenimente K:
1.2. PROBABILITATE. CÂMP DE PROBABILITATE 5
1.2 Probabilitate. Câmp de probabilitate

Frecvenţ¼
a
Fie A un eveniment legat de o anumit¼a experienţ¼a. Daca¼ într-o serie de n

probe, evenimentul A s-a realizat de nA ori şi nu s-a realizat de n ¡ nA ori, atunci
numim frecvenţa relativ¼ a a evenimentului A în seria de probe considerata¼
num¼arul
nA
fn (A) := :
n
Propoziţia 1.2.1 Frecvenţa relativ ¼
a are urma¼toarele propriet ¼
aţi:
1) 0 · fn(A) · 1:
2) fn(-) = 1:
3) fn(A [ B) = fn(A) + fn (B); daca¼ evenimentele A şi B sunt incompatibile.
4) fn(A ¡ B1 ) = fn (A) ¡ fn(B); dac¼ a evenimentul B ½ A:
5) fn(A ¡ B) = fn(A) ¡ fn (A \ B):
6) fn(A [ B) = fn (A) + fn (B) ¡ fn(A \ B):
7) fn(A) = 1 ¡ fn (A):
Demonstraţie. Primele dou¼a propriet¼aţi sunt evidente. Pentru a justi…ca cea

de a treia proprietate se observ ¼a ca¼ dac¼a se efectueaz¼a experienţa de n ori şi
evenimentul A se realizeaz¼a de nA ori, iar evenimentul B se realizeaz¼a de nB ori,
atunci evenimentul A [ B se va realiza de n A + nB ori (deoarece A şi B nu se pot
realiza simultan niciodat¼
a). Folosind de…ni ţia frecvenţei avem
nA + n B n n
fn(A [ B) = = A + B = fn(A) + fn (B):
n n n
Sa¼ demonstr a¼m acum proprietatea 6): Daca¼ evenimentele A şi B sunt com-
patibile, atunci numa¼rul de probe care realizeaz¼a evenimentul A [ B este
nA[B = nA + nB ¡ n A\B:
Aceasta¼ egalitate are loc deoarece numa¼rul de probe care realizeaz¼a evenimentul
A \ B, n A\B, apare de doua¼ ori în suma n A + nB : o data¼ printre cele care
realizeaza¼ pe A şi o dat¼a printre cele care realizeaz¼a pe B: Conform de…niţiei
frecvenţei, obţinem
nA[B nA + n B ¡ nA\B
fn (A [ B) = = = fn (A) + fn (B) ¡ fn(A \ B):
n n
La fel se pot demonstra şi celelalte propriet a¼ţi ale frecvenţei relative. ¤
1
Prin A ¡ B se înţelege A \ B:
6 ¼ ŢILOR
Multe experienţe prezinta¼ fenomenul de regularitate statistica ¼. Aceasta

înseamn¼a c¼a dac¼a n şi m sunt numere mari şi A este un eveniment legat de o
astfel de experienţa¼, atunci frecvenţele fn (A) şi fm(A) nu difer¼a prea mult între
ele şi aceast¼a diferenţ¼a este cu atât mai mic¼a cu cât cele doua¼ numere n şi m
sunt mai mari. Cu alte cuvinte, frecvenţele oscileaza¼ în jurul unei anumite valori,
numit¼a probabilitatea evenimentului A; notat¼a P (A); şi apropierea de aceast¼a
valoare este cu atât mai mare cu cât n este mai mare. În limbaj matematic
aceasta însemn¼a existenţa limitei lim fn(A) = P (A). Dac¼a am putea cunoaşte
n!1
valoarea acestei limite am avea probabilitatea evenimentului A: Cum o experienţ¼a
nu se poate repeta decât de un num¼ar …nit de ori, lu¼am ca valoare aproximativ¼a a
probabilit¼aţii P (A) o valoare a frecvenţei fn (A);pentru un n cât mai mare posibil.
De…niţia axiomatic¼
a a probabilit¼
aţii
De…niţie. Fie f-; Kg un câmp de evenimente. Se numeşte probabilitate

pe câmpul de evenimente K, o funcţie P : K ¡! R; care asociaz¼a …ec¼arui eveni-
ment A al câmpului K num¼arul P (A); numit probabilitatea lui A; astfel încât
urm¼atoarele condi ţii sunt satisf¼acute:
1) 0 · P (A) · 1; pentru orice eveniment A 2 K; i.e., probabilitatea oric¼arui
eveniment este un numa¼r pozitiv subunitar.
2) P (-) = 1; i.e., probabilitatea evenimentului sigur - este egal¼a cu unu.
3) Dac¼a A şi B sunt dou¼a evenimente incompatibile, i.e., A \ B = ;; atunci
P (A [ B) = P (A) + P (B): (1.1)
Un câmp de evenimente f-; Kg pe care s-a de…nit o funcţie de probabilitate

P se numeşte câmp de probabilitate şi se noteaz¼a cu f-; K; P g:
Propriet¼
aţi ale probabilit¼
aţii
Din condi ţiile 1), 2) şi 3) de mai sus rezult¼a şi urm¼atoarele propriet¼aţi pe care
le satisface funcţia de probabilitate.
4) Condiţia 3) se extinde imediat la un num¼ar oarecare de evenimente in-
compatibile dou¼a câte dou¼a. Mai precis, dac¼a A1 ; A2 ; : : : ; An sunt evenimente
incompatibile dou¼ a câte dou¼a, adic¼ a Ai \ Aj = ;; pentru orice i; j = 1; 2; : : : ; n;
i 6= j; atunci
P (A1 [ A2 [ : : : [ An) = P (A1) + P (A2) + ¢ ¢ ¢ + P (An): (1.2)
5) Probabilitatea evenimentului contrar se calculeaz¼a pe baza formulei
P (A) = 1 ¡ P (A): (1.3)
Într-adev ¼ar, deoarece A [ A = - şi A; A sunt evenimente incompatibile,

folosind condiţiile 2) şi 3) se obţine 1 = P (-) = P (A [ A) = P (A) + P (A);
de unde rezulta¼ P (A) = 1 ¡ P (A):
1.2. PROBABILITATE. CÂMP DE PROBABILITATE 7
Pentru A = - se obţine
P (;) = 0:
Prin urmare, probabilitatea evenimentului imposibil este egal¼
a cu zero.
6) Daca¼ A ½ B; atunci are loc egalitatea
P (B ¡ A) = P (B) ¡ P (A): (1.4)
În consecinţ¼a, dac¼a A ½ B atunci P (A) · P (B); adica¼ probabilitatea este o
atoare în raport cu relaţia de incluziune (implicare) a evenimentelor.
funcţie cresc¼
Reamintim mai întâi c¼a prin B ¡ A se înţelege evenimentul B \ A: În situaţia
în care A ½ B are loc egalitatea B = A [ (B ¡ A); iar evenimentele A şi B ¡ A
sunt incompatibile. Folosind condiţia 3) se obţine P (B) = P (A) + P (B ¡ A); de
unde rezulta¼ P (B) ¡ P (A) = P (B ¡ A) ¸ 0:
7) Daca¼ A şi B sunt doua¼ evenimente oarecare, atunci
P (B ¡ A) = P (B) ¡ P (A \ B): (1.5)
Într-adeva¼r, deoarece B se poate scrie sub forma B = (B \ A) [ (B \ A); folosind
condi ţia 3), se obţine P (B) = P (B \ A) + P (B ¡ A):
8) Daca¼ A şi B sunt dou¼a evenimente oarecare ale câmpului de evenimente
K, atunci
P (A [ B) = P (A) + P (B) ¡ P (A \ B): (1.6)
Pentru demonstrarea acestei formule se scrie evenimentul A [ B sub forma
A [ B = A [ (B ¡ A) şi se aplica¼ formulele (1.1) şi (1.5). Se obţine
P (A [ B) = P (A) + P (B ¡ A) = P (A) + P (B) ¡ P (A \ B):
Formula (1.6) se poate extinde pentru calculul probabilit¼aţii reuniunii a trei
sau mai multe evenimente. De exemplu, probabilitatea reuniunii a trei eveni-
mente oarecare A; B; C se calculeaza¼ pe baza formulei
P (A [ B [ C) = P (A) + P (B) + P (C) ¡ P (A \ B) ¡ P (A \ C) ¡ P (B \ C):
(1.7)
9) Pentru oricare n evenimente A1 ; A2 ; : : : ; An este adev¼arata¼ inegalitatea
P (A1 [ A2 [ : : : [ An) · P (A1 ) + P (A2) + ¢ ¢ ¢ + P (An): (1.8)
Demonstraţia se face prin inducţie dupa¼ n: Pentru n = 2; sau n = 3, ine-
galitatea rezulta¼ din formulele (1.6) sau (1.7). Presupunem inegalitatea (1.8)
adev¼aS
rat¼a pentru n şi o demonstr
Sn ¼am pentru n + 1: Pentru acesta se scrie reuni-
unea n+1i=1 A i sub forma ( A
i=1 i )\ An+1 şi se aplic¼a apoi formula (1.6) şi ipoteza
de inducţie:
¡Sn+1 ¢ S S
P i=1 Ai = P ( ni=1 Ai) + P (An+1 ) ¡ P (( ni=1 Ai) \ An+1 ) ·
Pn P
n+1
· P (Ai ) + P (An+1) = P (Ai):
i=1 i=1
8 ¼ ŢILOR
1.3 Probabilitate condiţionata

¼
Evenimente independente şi evenimente dependente
Din punct de vedere intuitiv, doua¼ evenimente A şi B se numesc indepen-
dente dac¼a realizarea sau nerealizarea unuia dintre ele nu in‡uenţeaza¼ realizarea
sau nerealizarea celuilalt. Din punct de vedere matematic, pentru evenimentele
independente se introduce urm¼atoarea de…niţie.
De…niţie. Fie f-; K; P g un câmp de probabilitate. Dou¼
a evenimente A şi B;
aparţinând câmpului de evenimente K, se numesc evenimente independente,
dac¼a
P (A \ B) = P (A) ¢ P (B):
Evenimentele A şi B se numesc dependente dac¼
a
P (A \ B) 6= P (A) ¢ P (B):
Folosind propriet¼aţile probabilit ¼aţii se poate demonstra ca¼ daca¼ A şi B sunt
evenimente independente, atunci la fel sunt perechile: A şi B; A şi B; A şi B
([11], pag.29).
Daca¼ A; B; C sunt trei evenimente ale unui câmp de probabilitate astfel încât
A şi B sunt independente, B şi C sunt independente, în general nu rezulta¼ ca¼ A şi
C sunt independente. (Un exemplu simplu se poate vedea în [5], pag.78.) Ţinând
cont de aceast¼a observaţie, pentru un num¼ar …nit de evenimente A1; A2; : : : ; An,
n ¸ 3; se introduc de…niţiile.
De…niţie. Evenimentele A1 ; A2 ; : : : ; An se numesc independente dou¼ a
câte doua ¼ daca¼
P (Ai \ Aj ) = P (Ai )P (Aj ); i 6= j:
De…niţie. Evenimentele A1; A2; : : : ; An se numesc independente daca¼ pen-
tru orice submulţime de indici fi1 ; i2; : : : ; in g; 1 · i 1 < i 2 < ¢ ¢ ¢ < in · n, au loc
egalita¼ţile
P (Ai1 \ Ai2 \ ¢ ¢ ¢ \ Ain ) = P (Ai1 )P (Ai2 ) ¢ ¢ ¢ P (Ain ):
De multe ori evenimentele independente sunt numite şi evenimente indepen-
dente în totalitatea lor pentru a se accentua diferenţa dintre noţiunea de eveni-
mente independente şi noţiunea de evenimente independente doua ¼.
¼ câte doua
De exemplu, trei evenimente A; B; C sunt independente (în totalitatea lor)
dac¼a şi numai dac¼a au loc egalit¼aţile:
P (A \ B) = P (A)P (B);
P (B \ C ) = P (B)P (C);
P (A \ C ) = P (A)P (C);
P (A \ B \ C ) = P (A)P (B)P (C):
¼
1.3. PROBABILITATE CONDIŢIONATA 9
Evident, daca¼ trei evenimente A; B; C sunt independente (în totalitatea lor),

atunci ele sunt independente dou¼a câte dou¼a. A…rmaţia reciproc¼a este fals¼a. Un
contraexemplu simplu este prezentat în [5], pag.79.
Probabilitatea condiţionata¼
De…niţie. Fie B un eveniment oarecare al câmpului de probabilitate f-; K; P g

cu probabilitatea P (B) > 0: Pentru orice eveniment A al câmpului de evenimente
K, probabilitatea evenimentului A condiţionat¼ a de B; adic¼a probabilitatea
de a se produce evenimentul A dac¼a s-a realizat evenimentul B; este, prin de…niţie,
num¼arul dat de formula
P (A \ B)
P (A j B) := : (1.9)
P (B)
Daca¼ P (A) > 0; atunci se poate considera şi probabilitatea evenimentului B

condi ţionat¼
a de A; adic¼a
P (B \ A)
P (B j A) = :
P (A)
Din relaţiile anterioare rezulta¼ egalita¼ţile
P (A \ B) = P (A) ¢ P (B j A) = P (B) ¢ P (A j B): (1.10)
Formula (1.10) pot … interpretat¼a ca o regul¼ a de calcul pentru probabilitatea

intersecţiei a dou¼a evenimente A şi B şi se numeşte regula de înmulţire a
probabilit¼ aţilor.
Formula (1.10) poate … generalizata¼ pentru un numa¼r de n evenimente
A1; A2; : : : ; An obţinându-se urm¼atoarea regul¼a general¼a de înmulţire a proba-
bilit¼aţilor:
P (A1 \ A2 \ ¢ ¢ ¢ \ An) = P (A1) ¢ P (A2 j A1) ¢ P (A3 j A1 \ A2) ¢ (1.11)

¢ ¢ ¢ ¢ P (An j A1 \ A2 \ ¢ ¢ ¢ \ An¡1):
Pentru a demonstra aceast¼ a formul¼a se scriu probabilit¼ aţile din membrul drept
conform de…niţiei (1.9) şi se simpli…ca¼ factorii egali care apar.
Formula probabilit¼
aţii totale
Fie fA1; A2; : : : ; An g un sistem complet de evenimente. Reamintim c¼a aceasta

înseamna¼ c¼a evenimentele A1; A2; : : : ; An satisfac condiţiile:
1) A1 [ A2 [ ¢ ¢ ¢ [ An = -:
2) A1; A2; : : : ; An sunt incompatibile doua¼ câte doua¼, deci Ai \Aj = ;; pentru
orice i 6= j:
10 ¼ ŢILOR
În acest caz, probabilitatea unui eveniment oarecare B al câmpului de eveni-

mente K se poate calcula cu ceea ce se numeşte formula probabilit¼
aţii totale:
P (B) = P (A1) ¢ P (B j A1) + P (A2) ¢ P (B j A2 ) + ¢ ¢ ¢ + P (An) ¢ P (B j An):

(1.12)
Într-adev a¼r, orice eveniment B 2 K se poate scrie sub forma
B = B \ - = B \ (A1 [ A2 [ ¢ ¢ ¢ [ An ) = (B \ A1) [ (B \ A2 ) [ ¢ ¢ ¢ [ (B \ An):
Deoarece evenimentele B \ A1; B \ A2; : : : ; B \ An sunt incompatibile doua¼ câte

dou¼a, folosind formulele (1.2) şi (1.10), se obţine
P (B) = P ((B \ A1) [ (B \ A2 ) [ ¢ ¢ ¢ [ (B \ An)) =
= P (B \ A1 ) + P (B \ A2 ) + ¢ ¢ ¢ + (B \ An) =
= P (A1) ¢ P (B j A1) + P (A2 ) ¢ P (B j A2 ) + ¢ ¢ ¢ + P (An) ¢ P (B j An):
Formula lui Bayes
Daca¼ ţinem cont de de…niţia probabilit¼aţii condiţionate

P (Ai \ B)
P (Ai j B) =
P (B)
şi apoi de regula de înmulţire a probabilita¼ţilor P (Ai \ B) = P (Ai ) ¢ P (B j Ai);
pentru calculul probabilit¼aţii condi ţionate P (Ai j B) rezult¼
a formula
P (Ai)P (B j Ai )
P (Ai j B) = ;
P (A1 ) ¢ P (B j A1 ) + P (A2) ¢ P (B j A2) + ¢ ¢ ¢ + P (An )P (B j An)
(1.13)
numit¼a formula lui Bayes.

Pentru a se înţelege utilitatea formulei probabilit¼
aţii totale şi a formulei lui
Bayes prezent¼am urm¼atorul exemplu.
Exemplul 1.3.1 Trei fabrici, notate F 1; F2; F3 , trimit spre vânzare într-un
magazin acelaşi produs în cantita¼ţi proporţionale cu numerele 3; 2; 5: Procentele
produselor cu defecte primite de la …ecare fabric¼a sunt 1%; 2; 5%; 2%: O cantitate
de produse în valoare de 180:000:000 lei vânduta¼ de magazin este restituita¼ …ind
necorespunz¼atoare calitativ şi suma respectiv¼a trebuie recuperata¼ de la fabricile
produca¼toare. Ce suma¼ trebuie imputata¼ …eca¼rei fabrici, daca¼ nu se ştie de la
care fabric¼a s-au primit produsele defecte?
¼
1.3. PROBABILITATE CONDIŢIONATA 11
Soluţie. Suma care va … imputata¼ …eca¼rei fabrici trebuie sa¼ …e proporţional a¼

cu probabilitatea ca produsele s¼a provin¼a de la fabrica respectiv¼a. Not¼am cu
Ai evenimentul ca „produsul s¼a provin¼a de la fabrica Fi”, i = 1; 2; 3; şi cu B
evenimentul ca „produsul sa¼ …e defect”. Evident, fA1 ; A2 ; A3 g constituie un
sistem complet de evenimente, ceea ce înseamna¼ ca¼ un produs vândut de magazin
provine de la una şi numai una dintre cele trei fabrici. Conform datelor pe care
le avem, putem calcula urm¼atoarele probabilita¼ţi:
3 2 5
P (A1) = ; P (A2) = ; P (A3 ) = ;
10 10 10
1 2; 5 2
P (B j A1) = ; P (B j A2) = ; P (B j A3 ) = :
100 100 100
Probabilitatea vânza¼rii unui produs defect, adic¼a probabilitatea evenimentului
B; se calculeaz¼
a cu ajutorul formulei probabilit¼aţii totale.
P (B) = P (A1) ¢ P (B j A1 ) + P (A2) ¢ P (B j A2) + P (A3 ) ¢ P (B j A3 ) =
3 1 2 2; 5 5 2 18
= ¢ + ¢ + ¢ = :
10 100 10 100 10 100 1000
Probabilitatea ca produsul vândut sa¼ provina¼ de la fabrica F1 ştiind c¼a pro-
dusul este defect, adica¼ P (A1 j B), se calculeaza¼ cu formula lui Bayes:
3 1
P (A1) ¢ P (B j A1) ¢ 3
P (A1 j B) = = 10 100 = :
P (B) 18 18
1000
Analog, avem
2 2; 5
P (A2 ) ¢ P (B j A2) ¢ 5
P (A2 j B) = = 10 18100 = ;
P (B) 18
1000
5 2
P (A3 ) ¢ P (B j A3) ¢ 10
P (A3 j B) = = 10 18100 = :
P (B) 18
1000
Sumele imputate …ec¼arei fabrici, proporţionale cu probabilit¼ aţile ca produsul
sa¼ provin¼a de la fabrica respectiv¼a ştiind c¼a produsul este defect, sunt:
3
¢ 180:000:000 = 30:000:000 lei,
18
5
¢ 180:000:000 = 50:000:000 lei,
18
10
¢ 180:000:000 = 100:000:000 lei. ¤
18
12 ¼ ŢILOR
1.4 Variabile aleatoare

Se numeşte variabil¼ a aleatoare o funcţie X : - ¡! R care asociaz¼a …ec¼arui
element (eveniment elementar) al spaţiului de selecţie ! 2 - un num¼ar real X(!).
În funcţie de tipul de valori pe care le iau variabilele aleatoare acestea se împart
în variabile aleatoare discrete, când domeniul valorilor este o mulţime …nit¼a
sau numa¼rabil a¼ de numere reale, şi variabile aleatoare de tip continuu, când
domeniul valorilor este un interval (a; b) al axei reale R; unde eventual a = ¡1
sau/şi b = +1: Un caz particular de variabila¼ aleatoare discret¼a este variabila
aleatoare simpl¼ a care ia un num¼ar …nit de valori.
Variabile aleatoare simple
Fie X o variabila¼ aleatoare simpla¼ şi …e x1 ; x2; : : : ; xn valorile ei posibile.

Pentru …ecare i (i = 1; 2; : : : ; n) de…nim evenimentul Ai ca …ind mulţimea tuturor
evenimentelor elementare ! 2 - ca¼rora prin aplicaţia X li se asociaza¼ numa¼rul
real xi; adic¼
a,
Ai := f! 2 - j X(!) = xig:
Evenimentul Ai va … notat simbolic fX = xi g; iar probabilitatea acestui eveni-

ment va … notata¼ simplu P (X = xi ) în loc de P (fX = xig): Pentru simplitatea
scrierii vom folosi de cele mai multe ori notaţia
pi := P (X = xi):
Sistemul de evenimente fA1; A2; : : : ; An g este un sistem complet de eveni-

mente, i.e., A1 [ A2 [ : : : [ An = -; cu Ai \ Aj = ;; i 6= j: În consecinţ¼a,
p1 + p2 + ¢ ¢ ¢ + pn = 1:
Într-adeva¼r, folosind condiţia 2) din de…niţia probabilita¼ţii şi formula (1.2), se

obţine
1 = P (-) = P (A1 [ A2 [ : : : [ An)

= P (A1 ) + P (A2) + : : : + P (An ) = p1 + p2 + ¢ ¢ ¢ + pn :
Mulţimea perechilor ordonate (xi ; pi); i = 1; 2; : : : ; n; se numeşte repartiţia

variabilei aleatoare simple X: În mod obişnuit, repartiţia unei variabile aleatoare
simple se scrie sub forma unui tabel
0 1
x1 x2 : : : xn
X:@ A
p1 p2 : : : pn
în care p1 + p2 + ¢ ¢ ¢ + pn = 1:
1.5. FUNCŢIA DE REPARTIŢIE 13
În cazul în care variabila aleatoare X are o mulţime numa¼rabila¼ de valori

1
P
atunci reparti ţia sa se scrie sub forma de mai jos, unde pn = 1:
n=1
0 1
x1 x2 : : : xn : : :
X:@ A
p1 p2 : : : pn : : :
Variabile aleatoare de tip continuu
Se numeşte variabil¼ a aleatoare de tip continuu pe câmpul de probabilitate

f-; K; P g orice funcţie X : - ¡! R cu proprietatea c¼a, pentru orice interval I al
axei reale, mulţimile
f! 2 - j X(!) 2 Ig
sunt evenimente al câmpului K.

Intervalele I ale axei reale sunt de forma I = (a; b); I = (a; b]; I = [a; b);
I = [a; b]; I = (¡1; b); I = (¡1; b]; I = (a; 1); I = [a; 1); I = (¡1; 1): Prin
urmare, toate mulţimile enumerate mai jos sunt evenimente ale câmpului K.
fa < X < bg := f! 2 - j a < X(!) < bg;

fa < X · bg := f! 2 - j a < X(!) · bg;
fa · X < bg := f! 2 - j a · X (!) < bg;
fa · X · bg := f! 2 - j a · X(!) · bg;
fX < bg := f! 2 - j X(!) < bg;
fa < Xg := f! 2 - j a < X(!)g:
Se poate vorbi atunci de probabilitatea evenimentului ca variabila aleatoare

X s¼a ia valori în intervalul (a; b); adic¼a P (fa < X < bg); probabilitate care
va … notata¼ simplu P (a < X < b): Notaţii similare se vor folosi şi pentru celelalte
tipuri de intervale considerate mai sus.
În practica¼, pentru determinarea acestor probabilit¼aţi se foloseşte funcţia de
repartiţie asociata¼ …eca¼rei variabile aleatoare, funcţie care va … studiata¼ în secţi-
unea urm¼atoare.
1.5 Funcţia de repartiţie

Fie X : - ¡! R o variabil ¼a aleatoare de tip continuu. Pentru …ecare num¼ar
real x se considera¼ evenimentul fX < xg (notaţie simpli…cat¼a pentru mulţimea
f! 2 - j X(!) < xg), care, conform celor discutate în secţiunea 1.4, aparţine
câmpului de evenimente K:
14 ¼ ŢILOR
Se noteaza¼ cu F (x) probabilitatea evenimentului fX < xg; „X ia valori

mai mici decât x”; adic¼a
F (x) := P (X < x): (1.14)
Funcţia F : R ¡! [0; 1]; de…nit¼a prin formula de mai sus, se numeşte funcţia
de repartiţie sau funcţia de distribuţie a variabilei aleatoare X:
Propriet¼
aţile funcţiei de repartiţie
Funcţia de repartiţie F : R ¡! [0; 1] de…nita¼ prin formula (1.14) are urma¼-

toarele propriet¼aţi:
1) 0 · F (x) · 1; 8x 2 R; i.e., funcţia de repartiţie are valori pozitive sub-
unitare.
2) F (x) este o funcţie nedescresc¼atoare pe R : x1 < x2 ) F (x1 ) · F (x2 ):
3) F (¡1) := lim F (x) = 0 şi F (+1) := lim F (x) = 1:
x!¡1 x!1
4) F (x) este o funcţie continua¼ la stânga, ceea ce înseamna¼ ca¼ în orice punct
x0 2 R are loc egalitatea F (x0 ¡ 0) := lim F (x) = F (x0):
x!x 0
x<x 0
Daca¼ x0 este un punct de discontinuitate al funcţiei de repartiţie, atunci se

poate demonstra (vezi, de exemplu, [11], pag. 78) ca¼
P (X = x0) = F (x0 + 0) ¡ F (x0);
unde F (x0 + 0) := lim F (x) desemneaz¼a limita la dreapta a funcţiei F (x) în x0

x!x0
x>x 0
. De aici rezulta¼ ca¼ dac¼a x0 este un punct de continuitate pentru F (x), atunci
P (X = x0 ) = 0:
În …gura 1.1 se poate vedea imaginea unei funcţii de repartiţie care are un
singur punct de discontinuitate x0:
Cu ajutorul funcţiei de repartiţie a unei variabile aleatoare X se pot calcula
probabilit¼aţile unor evenimente legate de aceast¼a variabil ¼a folosind formulele:
P (a · X < b) = F (b) ¡ F (a); a; b 2 R; a < b:
P (X ¸ x) = 1 ¡ F (x); x 2 R:
P (a · X · b) = F (b + 0) ¡ F (a); a; b 2 R; a · b:
Variabilele aleatoare care se folosesc în mod obişnuit în practica¼ au funcţia

a pe R: (În cele mai multe cazuri funcţia de repartiţie este
de repartiţie continu¼
1.6. DENSITATEA DE REPARTIŢIE 15
1
x0
Fig. 1.1: Gra…cul unei funcţii de reparti ţie discontinu¼a într-un punct x0
1
Fig. 1.2: Gra…cul unei funcţii de reparti ţie continu¼a pe R
chiar derivabila¼ pe R:) Gra…cul unei astfel de funcţii de repartiţie este prezentat
în …gura 1.2.
Pentru o variabil¼a aleatoare de tip continuu X; care are funcţia de repartiţie
F (x) continu¼a pe R; sunt adev ¼arate formulele:
P (x1 · X · x2 ) = F (x2 ) ¡ F (x1 );

P (x1 < X < x2 ) = F (x2) ¡ F (x1);
P (x1 < X · x2 ) = F (x2 ) ¡ F (x1 ); (1.15)
P (x1 · X < x2 ) = F (x2) ¡ F (x1);
P (X = x0 ) = 0:
1.6 Densitatea de repartiţie

Se spune ca¼ variabila aleatoare X are o densitate de repartiţie (sau de
a o funcţie f : R ¡! [0; 1) astfel încât
probabilitate) dac¼a exist¼
Zx
F (x) = f (t)dt; (1.16)
¡1
16 ¼ ŢILOR
unde F (x) este funcţia de repartiţie a variabilei aleatoare X: În acest caz, f(t) se
numeşte densitatea de repartiţie sau densitatea de probabilitate a vari-
abilei aleatoare X:
O consecinţa¼ important a¼ a existenţei densita¼ţii de repartiţie pentru o variabil a¼
aleatoare X este faptul c¼a funcţia sa de repartiţie, F (x); este o funcţie continu¼ a
pe R: Prin urmare, calculul unor probabilit¼aţi legate de o astfel de variabil¼a
aleatoare se face pe baza formulelor (1.15).
Daca¼ variabila aleatoare X are densitatea de repartiţie f (t); atunci valoarea
funcţiei de repartiţie în punctul x; F (x) = P (X < x); reprezint¼a aria haşurat¼a
din …gura 1.3. (Gra…cul trasat este gra…cul densit¼ aţii de repartiţie f (t).)
Fig. 1.3: Interpretarea geometric¼a a funcţiei de repartiţie F (x) = P (X < x)
Daca¼ în formula de de…niţie a densit¼aţii de repartiţie se face x ! 1 şi se ţine

seama ca¼ F (+1) = 1, atunci se obţine
Z+1
f (t)dt = 1:
¡1
Este bine s¼a se remarcat c¼a o funcţie continu¼a f : R ¡! R este o densitate

de repartiţie a unei variabile aleatoare X; daca¼:
R +1 ¸ 0; pentru orice x 2 R:
1) f(x)
2) ¡1 f(t)dt = 1:
Pentru o variabil¼a aleatoare X care are densitatea de repartiţie f(t), proba-
bilitatea ca X s ¼a ia valori în intervalul (a; b); unde a; b 2 R; a < b; sau în orice
alt interval de forma [a; b]; [a; b); (a; b], este data¼ de formula
Zb
P (a < X < b) = f(t)dt:
a
1.7. OPERAŢII CU VARIABILE ALEATOARE 17
Într-adeva¼r, daca¼ ţinem seama de formulele (1.15) şi de relaţia de de…niţie a

funcţiei de repartiţie (1.14), obţinem
Z b Z a Zb
P (a < X < b) = F (b) ¡ F (a) = f (x)dx ¡ f (x)dx = f (x)dx:
¡1 ¡1
a
Formula r¼amâne adev¼arat¼

a şi dac¼
a a = ¡1 sau/şi b = +1:
Figura 1.4, în care curba trasata¼ este gra…cul densita¼ţii de repartiţie f(t);
arat¼a c¼a probabilitatea ca variabila aleatoare X s¼a ia valori în intervalul (a; b);
P (a < X < b); este egala¼ cu aria haşurat a¼.
a b
Fig. 1.4: Interpretarea geometric¼a a probabit¼aţii P (a < X < b)
1.7 Operaţii cu variabile aleatoare

Adunarea variabilelor aleatoare
Fie X şi Y doua¼ variabile aleatoare care au legile de repartiţie date de

tablourile
0 1 0 1
x1 x2 : : : xm y1 y2 : : : yn
X:@ A; Y : @ A;
p1 p2 : : : pm q1 q2 : : : qn
P Pn
unde pi = P (X = xi ), qj = P (Y = yj ) şi m i=1 pi = 1; j=1 qj = 1:
Vom numi suma variabilelor aleatoare X şi Y variabila aleatoare notat¼a X +Y
care ia valorile xi + yj dac¼a X ia valoarea xi şi Y ia valoarea yj; i = 1; 2; : : : ; m;
j = 1; 2; : : : ; n: Not¼am cu pij probabilitatea realiza¼rii simultane a evenimentelor
fX = xi g; fY = yj g; adica¼,
pij = P (X = xi; Y = yj ) = P (fX = xi g \ fY = yj g):

18 ¼ ŢILOR
Cu aceste notaţii legea de repartiţie a variabilei aleatoare X + Y se scrie sub

forma
0 1
x1 + y1 x1 + y2 : : : xi + yj : : : xm + yn
X +Y : @ A:
p11 p12 ::: pij ::: pmn
Propoziţia 1.7.1 Probabilit¼aţile pij din de…niţia sumei a doua¼ variabile aleatoare
au urm¼
atoarele propriet¼
aţi
Pm Pn P
m P n
pij = qj ; pij = pi ; pij = 1:
i=1 j=1 i=1 j=1
Demonstraţie. Demonstraţia se bazeaz¼a pe faptul c¼a evenimentele fX = xig,

i = 1; 2; : : : ; m; respectiv fY = yj g; j = 1; 2; : : : ; n; formeaza¼ un sistem complet
de evenimente. Aceasta înseamn¼a c¼a reuniunea lor este egal¼a cu evenimentul
sigur şi sunt disjuncte dou¼a câte doua¼. Atunci
Xm Xm
pij = P (X = xi ; Y = yj ) = P ([m i=1(fX = xig \ fY = y j g)) =
i=1 i=1
= P (([m
i=1 fX = xig) \ fY = yj g) = P (- \ fY = y j g) =
= P (Y = yj ) = qj :
P
n
Analog se arat¼a c¼a pij = pi : În …nal, avem
j=1
Ãm !
X
m X
n X
n X X
n
pij = pij = qj = 1: ¤
i=1 j=1 j=1 i=1 j =1
De…niţia sumei a dou¼a variabile aleatoare se poate extinde la un num¼ar …nit

de variabile în mod evident: date mai multe variabile aleatoare X; Y; : : : ; V; suma
lor este variabila aleatoare notata¼ X + Y + ¢ ¢ ¢+V care ia valorile xi + yj + ¢ ¢ ¢+ vk
dac¼a X; Y; : : : ; V iau respectiv valorile xi; yj ; : : : ; vk :
De exemplu, daca¼ pe lânga¼ variabilele aleatoare X şi Y de mai sus mai avem
o variabil¼a aleatoare Z; care are legea de repartiţie dat¼a mai jos,
0 1
z1 z2 : : : zs
Z:@ A;
r1 r2 : : : rs
atunci suma lor este variabila aleatoare X + Y + Z care are urm¼atoarea lege de
repartiţie
0 1
x1 + y1 + z 1 x1 + y1 + z2 ¢ ¢ ¢ xm + yn + zs
X+Y +X :@ A;
p111 p112 ¢¢¢ pmns
unde pijk = P (fX = xig \ fY = yj g \ fZ = zk g):
1.7. OPERAŢII CU VARIABILE ALEATOARE 19
Produsul variabilelor aleatoare
Date dou¼a variabile aleatoare X şi Y , vom numi produsul lor variabila notat¼a
XY , care ia valoarea xiyj atunci când X ia valoarea xi şi Y ia valoarea yj :
Produsul XY are repartiţia
0 1
x1y1 x1y2 ¢ ¢ ¢ xiyj ¢ ¢ ¢ xm yn
XY : @ A;
p11 p12 ¢ ¢ ¢ pij ¢ ¢ ¢ pmn
unde pij = P (fX = xi g \ fY = yj g):

Dou¼a variabile aleatoare X şi Y se numesc independente dac¼a evenimentele
fX = xig şi fY = yj g sunt independente pentru toate valorile indicilor i şi j: În
acest caz au loc egalita¼ţile
pij = piqj ;
deoarece
pij = P (fX = xi g \ fY = yjg) = P (X = xi) ¢ P (Y = yj ) = pi ¢ qj :
La fel ca în cazul sumei se de…neşte produsul mai multor variabile aleatoare

X; Y; : : : ; V ca …ind variabila notat¼a XY ¢ ¢ ¢ V care ia valoarea xiyj ¢ ¢ ¢ vk dac¼a
X; Y; : : : ; V iau respectiv valorile xi ; yj ; ¢ ¢ ¢ ; vk: Variabilele aleatoare X; Y; : : : ; V
se numesc independente daca¼ evenimentele fX = xig; fY = yj g; : : : ; fV = vkg
sunt independente în totalitatea lor.
De exemplu, produsul celor trei variabile aleatoare X; Y; Z considerate mai
sus este variabila aleatoare XY Z care are repartiţia dat¼a în tabelul de mai jos
0 1
x1y1z1 x1y1z2 ¢ ¢ ¢ xi yj zk ¢ ¢ ¢ xm yn zs
XY X : @ A:
p111 p112 ¢ ¢ ¢ pijk ¢ ¢ ¢ pmns
Daca¼ X; Y; Z sunt independente atunci pijk = pi qj rk :
Ridicarea la putere a unei variabile aleatoare
Data¼ o variabil ¼a aleatoare X; vom numi puterea k a variabilei X şi vom

nota X k variabila aleatoare care ia valoarea xki atunci când X ia valoarea xi:
Repartiţia variabilei X k este
0 k k 1
x1 x2 ¢ ¢ ¢ xkn
Xk : @ A:
p1 p2 ¢ ¢ ¢ pn
20 ¼ ŢILOR
Produsul şi suma dintre o constanta

¼ şi o variabila
¼ aleatoare
Daca¼ X este o variabila¼ aleatoare şi c o constanta¼ real a¼, vom nota cu cX
variabila aleatoare care ia valoarea cxi, atunci când X ia valoarea xi; şi cu c + X
variabila aleatoare care ia valoarea c + xi când X ia valoarea xi: Distribuţiile
acestor variabile aleatoare sunt
0 1 0 1
cx1 cx2 ¢ ¢ ¢ cxn c + x1 c + x2 ¢ ¢ ¢ c + xn
cX : @ A; c+X : @ A:
p1 p2 ¢ ¢ ¢ pn p1 p2 ¢¢¢ pn
1.8 Valori medii. Dispersie. Momente

De…niţie. Fie X o variabila¼ aleatoare simpl¼a a ca¼rei repartiţie este data¼ de
tabelul de mai jos
0 1
x1 x2 : : : xn
X:@ A:
p1 p2 : : : pn
Se numeşte valoare medie a variabilei aleatoare X numa¼rul
P
n
M (X ) := p1x1 + p2 x2 + ¢ ¢ ¢ + pnxn = p i x i:
i=1
Fie X şi Y dou¼a variabile aleatoare care au legile de repartiţie date de

tablourile
0 1 0 1
x1 x2 : : : xm y1 y2 : : : yn
X:@ A; Y : @ A;
p1 p2 : : : pm q1 q2 : : : qn
unde pi := P (X = xi); iar qj := P (Y = yj):
Propoziţia 1.8.1 Valoarea medie are urm¼ atoarele propriet¼
aţi:
(M1) M(X + Y ) = M(X ) + M(Y ); adic¼ a valoarea medie a sumei a dou¼
a
variabile aleatoare este egal¼a cu suma valorilor medii.
(M2) Daca ¼ c este o constanta¼ reala
¼, atunci
i) M (c) = c:
ii) M (cX) = cM(X ):
iii) M (c + X) = c + M (X):
(M3) Dac¼ a X şi Y sunt variabile aleatoare independente, atunci
M (X ¢ Y ) = M(X ) ¢ M (Y );
adica¼ valoarea medie a produsului a doua
¼ variabile aleatoare independente este
egal¼
a cu produsul valorilor medii.
1.8. VALORI MEDII. DISPERSIE. MOMENTE 21
Demonstraţie. (M1) Legea de repartiţie a variabilei aleatoare X + Y este

0 1
x1 + y1 x1 + y2 : : : xi + yj : : : xm + yn
X +Y :@ A;
p11 p12 ::: pij ::: pmn
unde pij = P (fX = xi g \ fY = yj g): Conform de…niţiei valorii medii şi relaţiilor
date de propoziţia 1.7.1, avem
P
m P
n P
m P
n P
m P
n
M(X + Y ) = pij (xi + yj ) = pij xi + pij yj
i=1 j=1 i=1 j=1 i=1 j=1
Ã ! µm ¶
P
m P
n P
n P P
m P
n
= xi pij + yj pij = xi pi + yj qj
i=1 j=1 j =1 i=1 i=1 j=1
= M (X) + M (Y ):
(M
µ 2) i)¶Legea de repartiţie a unei variabile aleatoare care ia o singur¼a valoare
c
este : Prin urmare, valoarea sa medie este egal ¼a cu 1 ¢ c = c:
1
ii) Legea de reparti ţie a variabilei aleatoare cX este
0 1
cx1 cx2 ¢ ¢ ¢ cxn
cX : @ A:
p1 p2 ¢ ¢ ¢ pn
Pentru valoarea medie obţinem
P
n P
n
M(cX) = pi cxi = c pixi = cM(X ):
i=1 i=1
iii) Rezult¼
a din cele de mai sus: M (c + X) = M (c) + M (X) = c + M (X):
(M3) Deoarece variabilele aleatoare X şi Y sunt independente, legea de repar-
tiţie a variabilei aleatoare produs este dat¼a de tabelul
0 1
x1y1 x1 y2 ¢ ¢ ¢ xi yj ¢ ¢ ¢ xmyn
XY : @ A:
p1q1 p1q2 ¢ ¢ ¢ piqj ¢ ¢ ¢ pnqm
Atunci avem
µm ¶Ã !
P
m P
n P P
n
M (XY ) = piqj xi yj = p ix i qj y j = M(X )M(Y ): ¤
i=1 j=1 i=1 j =1
Propriet¼aţile (M1) şi (M3 ) r ¼amân adev¼arate şi pentru un num¼ar …nit oare-
care de variabile aleatoare, dupa¼ cum se arat a¼ în propoziţia urma¼toare a ca¼rei
demonstraţie o omitem.
22 ¼ ŢILOR
Propoziţia 1.8.2 Dac a

¼ X1; X2; : : : ; Xn sunt n variabile aleatoare oarecare,
atunci valoarea medie a sumei celor n variabile aleatoare este egal¼
a suma val-
orilor medii
M (X1 + X2 + ¢ ¢ ¢ + Xn) = M (X1 ) + M (X2) + ¢ ¢ ¢ + M (Xn):
Daca
¼ X1; X2; : : : ; Xn sunt n variabile aleatoare independente, atunci valoarea
medie a produsului celor n variabile aleatoare este egal¼ a cu produsul valorilor
medii
M (X1X2 ¢ ¢ ¢ Xn ) = M (X1) ¢ M (X2 ) ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ M (Xn ):
De…niţie. Dac¼a variabila aleatoare X ia o mulţime numa¼rabila¼ de valori

x1 ; x2 ; : : : ; xn ; : : : cu probabilit¼aţile p1; p2; : : : ; pn; : : : atunci valoarea medie se
de…neşte prin formula
P
1
M (X) := p i x i;
i=1
cu Pcondiţia ca seria din membrul drept s¼a …e absolut convergent ¼a, ceea ce însemn¼a
a 1
c¼ i=1 jpixi j < 1: În caz contrar, se spune c¼a X nu are valoare medie. (Condiţia
de
P1 absolut convergenţ a
¼ impus a
¼ seriei este necesar¼a pentru ca valoarea sumei seriei
i=1 pixi s¼
a nu depind¼a de ordinea în care sunt înregistrate valorile variabilei X):
De…niţie. Daca¼ X este o variabila¼ aleatoare de tip continuu care are densi-
tatea de repartiţie f(x); atunci num¼arul
Z+1
M (X) := xf (x)dx
¡1
se numeşte valoarea medie a variabilei aleatoare X; dac¼a integrala din membrul

drept este convergenta¼.
Toate propriet¼aţile puse în evidenţ ¼a pentru variabilele aleatoare discrete cu un
numa¼r …nit de valori sunt adeva¼rate şi dac¼a variabilele sunt discrete cu o mulţime
num¼ arabil¼
a de valori sau sunt de tip continuu, cu condiţia ca valorile medii s¼a
existe.
Valoarea medie face parte categoria caracteristicilor numerice ale variabilelor
aleatoare numite caracteristici de poziţie. Cunoaşterea acestor caracteristici
ne furnizeaza¼ informaţii asupra valorilor variabilei aleatoare pe dreapta reala¼.
Valoarea medie este un fel de valoare central ¼a a variabilei aleatoare, adica¼ acea
valoare în jurul c¼areia cad celelalte valori posibile, astfel încât media abaterilor
de la aceasta¼ valoare sa¼ …e nul a¼ (abaterile care cad la stânga valorii medii se
consider¼a cu semnul +; iar cele care cad la dreapta cu semnul ¡):
Alte caracteristici de poziţie ale variabilelor aleatoare mai des utilizate sunt
modul şi mediana.
Daca¼ X este o variabil ¼a aleatoare discret¼a, prin modul lui X se înţelege
valoarea cea mai probabil ¼a a lui X: Dac¼a X este variabila¼ aleatoare de tip continuu
care are densitatea de repartiţie f(x), modul lui X este abscisa punctului de
maxim al funcţiei f(x): Vom nota acest punct cu xmod : Deci
f(xmod ) = maxf(x): (1.17)

x2R
Daca¼ funcţia f(x) are un singur punct de maxim variabila aleatoare X se numeşte
unimodal¼a. În caz contrar, se numeşte plurimodala¼.
Mediana variabilei aleatoare X; notat¼a med(X); sau xmed atunci când vari-
abila aleatoare este subînţeleasa¼, este valoarea care are proprietatea ca¼
P (X < xmed) = P (X > xmed): (1.18)
Daca¼ X are densitatea de repartiţie f(x); atunci xmed este valoarea pentru care
are loc egalitatea
Z xmed
1
f (x)dx = :
¡1 2
Dac¼a F (x) este funcţia de repartiţie a lui X; relaţia de mai sus se scrie sub forma
1
F (xmed) = : (1.19)
2
Geometric, xmed este acel num¼ar real care are proprietatea c¼a dreapta x = xmed
împarte aria cuprins¼a între gra…cul funcţiei f (x) şi axa Ox în doua¼ p¼arţi egale.
În …gura 1.5 sunt ilustrate gra…c aceste caracteristici numerice ale unei vari-
abile aleatoare X a ca¼rei densitate de repartiţie f(x) este nul¼a pentru x < 0; tip
de variabil ¼a aleatoare care apare în teoria …abilit ¼aţii.
O variabil ¼a aleatoare este mai bine caracterizat¼a dac¼a pe lâng¼a valoarea medie
m = M (X ) se cunoaşte şi gradul de împra¼ştiere a valorilor variabilei în jurul
valorii medii. Pentru m¼asurarea acestui grad de împr¼aştiere o prim¼ a idee ar … s¼a
considera¼m variabila aleatoare Y = X ¡m: Deoarece Y ia valori atât pozitive cât
şi negative, dupa¼ cum valorile lui X cad la dreapta sau la stânga lui m; valoarea
medie a lui Y este nula¼. Într-adev¼ar, M (Y ) = M(X ¡ m) = M (X) ¡ m =
m ¡ m = 0: Putem corecta acest neajuns luând în locul lui Y variabila aleatoare
Z = jX ¡ mj: Aceasta are P valoarea medie pozitiva¼. De exemplu, în cazul discret
este egal a¼ cu M (Z) = pijxi ¡ mj > 0: Valoarea medie a modulului abaterii
i
jX ¡ mj poate … luat¼a ca o m¼asura¼ a gradului de împr¼aştiere al valorilor lui X,
dar, din cauza modulului, este greu de folosit în calcule. De aceea se înlocuieşte
cu o alt¼a constant¼a asociata¼ variabilei aleatoare şi anume dispersia.
24 ¼ ŢILOR
Fig. 1.5: Unele caracteristici numerice ale unei variabile aleatoare
De…niţie. Se numeşte dispersie a variabilei aleatoare X şi se noteaz¼a cu

D (X); sau ¾2 atunci când variabila este subînţeleasa¼, num¼arul
2
¾2 = D2(X ) := M [(X ¡ m) 2];

unde m = M (X): Pentru simpli…carea notaţiei vom scrie M (X ¡ m)2 în loc de
M [(X ¡ m)2]:
De…niţia dat¼a mai sus este valabil¼a pentru orice tip de variabil ¼a aleatoare, cu
condi ţia ca variabila aleatoare (X ¡ m)2 s¼a aib¼a valoare medie. Dac¼a X este o
variabil¼a aleatoare discret ¼a care ia o mulţime in…nita¼ de valori x1; x2 ; : : : ; xn ; : : :
cu probabilit¼aţile p1 ; p2; : : : ; pn ; : : : ; atunci dispersia este data¼ de formula
1
P
D2 (X) = pi(xi ¡ m)2;
i=1
cu condiţia ca aceasta¼ serie sa¼ …e convergenta¼. Daca¼ X ia o mulţime …nita¼ de

valori, atunci aceast¼a condiţie dispare şi dispersia exist¼a întotdeauna.
Daca¼ X este o variabila¼ aleatoare de tip continuu cu densitatea de repartiţie
f (x); atunci formula dispersiei este
Z+1
D2 (X) = (x ¡ m)2 f(x)dx; (1.20)
¡1
cu condiţia ca aceast¼a integrala¼ sa¼ …e convergent¼a.

Propoziţia care urmeaz¼a pune în evidenţ¼a proprieta¼ţile dispersiei. Acestea
sunt adeva¼rate pentru orice tip de variabila¼ aleatoare. Demonstraţiile acestor
propriet¼aţi se bazeaz¼a pe propriet¼aţile valorii medii.
Propoziţia 1.8.3 Dispersia are urma ¼toarele proprieta¼t¸i:

(D1) D (X ) ¸ 0; pentru orice variabil¼
2
a aleatoare X:
D (X) = 0 daca¼ şi numai dac¼
2
a P (X = m) = 1:
(D2) D2(X ) = M(X 2) ¡ [M (X)]2 : În consecin¸ t¼
a M (X 2 ) ¸ [M (X)] 2:
(D3) D2(cX) = c2D 2(X); pentru orice constant¼ a c 2 R:
(D4) Dac¼ a variabilele aleatoare X1; X2; : : : ; Xn sunt independente dou¼ a câte
dou¼
a, atunci
D 2(X1 + X2 + ¢ ¢ ¢ + Xn) = D 2(X1) + D2(X2 ) + ¢ ¢ ¢ + D2 (Xn):
Demonstraţie. Proprietatea (D1) este evident¼a conform de…niţiei dispersiei.
Demonstr¼am (D2).
D 2(X) = M (X ¡ m)2 = M (X 2 ¡ 2mX + m2) = M(X 2) ¡ 2mM (X) + m2 =
= M (X 2 ) ¡ 2m2 + m2 = M (X 2) ¡ m2 = M (X 2) ¡ [M (X)] 2:
(D3) rezulta¼ din proprieta¼ţile valorii medii şi egalitatea de la (D2):
D 2(cX) = M (c2X 2 ) ¡ [M (cX)] 2 = c2M (X 2) ¡ c2[M (X)] 2 = c2D2 (X):
Pentru demonstrarea proprieta¼ţii (D4 ) se ţine seama ca¼ dac¼a variabilele aleatoare
X1; X2 ; : : : ; Xn sunt independente dou¼a câte dou¼a, atunci
M (XiXj ) = M (Xi)M (Xj ); i 6= j:
Folosind aceste egalita¼ţi, avem
h P i P
D2(X1 + X2 + : : : + Xn) = M ( ni=1 Xi )2 ¡ [M ( ni=1 Xi)]2
hP P i
Pn
n 2 2
= M i=1 Xi + 2 i<j X i X j ¡ [ i=1 M (Xi )]
Pn 2
P
= i=1 M (Xi ) + 2 i<j M(Xi Xj ) ¡
Pn P
¡ i=1[M (Xi)] 2 ¡ 2 i<j M (Xi)M (Xj )
Pn ¡ ¢ P
= i=1 M (Xi2) ¡ [M (Xi )]2 = ni=1 D 2(Xi ): ¤
De obicei, gradul de împr¼ aştiere a valorilor unei variabile aleatoare X în jurul

valorii sale medii se exprima¼ nu prin dispersia sa, D 2(X); ci prin abaterea medie
p¼
atratic¼ a care este data¼ de relaţia
p
¾ = D(X) = D 2(X):
Aceasta are avantajul ca¼ se exprima¼ în aceleaşi unita¼ţi de ma¼sur a¼ ca şi valorile
variabilei X:
26 ¼ ŢILOR
Propoziţia 1.8.4 (Inegalitatea lui Cebâşev). Daca

¼ variabila aleatoare X are
valoarea medie m şi dispersia ¾ ; atunci
2
¾2
P (jX ¡ mj < ") ¸ 1 ¡:
"2
Demonstraţie. Presupunem mai întâi ca¼ X este0o variabil¼a aleatoare dis- 1
x1 x2 ¢ ¢ ¢ xn ¢ ¢ ¢
a care are legea de repartiţie dat¼a de tabelul X : @
cret¼ A:
p1 p2 ¢ ¢ ¢ pn ¢ ¢ ¢
Putem presupune, f¼ara¼ a restrânge generalitatea, c¼a valorile x1; x2 ; : : : ; xn ; : : :
sunt notate astfel încât
jx1 ¡ mj · jx2 ¡ mj · : : : · jxs ¡ mj < " · jxs+1 ¡ mj · jxs+2 ¡ mj · : : :
S
Atunci evenimentul fjX ¡ mj < "g = si=1fX = xi g; de unde rezult¼ a c¼
a
P
s P
s P
1
P (jX ¡ mj < ") = P (X = xi ) = pi = 1 ¡ pi : (1.21)
i=1 i=1 i=s+1
Pe de alta¼ parte, avem inegalitatea

µ 1 ¶
2 P1
2 P
1
2 P
1
2 2 P
¾ = pijxi ¡ mj ¸ pijxi ¡ mj ¸ pi " = " pi ;
i=1 i=s+1 i=s+1 i=s+1
de unde rezulta¼
P
1 ¾2
pi · 2 : (1.22)
i=s+1 "
Din inegalit¼aţile (1.21) şi (1.22) rezult¼
a inegalitatea dorit¼
a
¾2
P (jX ¡ mj < ") ¸ 1 ¡ 2 :
"
Daca¼ X este o variabila¼ aleatoare de tip continuu cu densitatea de repartiţie
f (x); atunci demonstraţia decurge astfel
Z+1 Z
2
¾ = (x ¡ m)2f(x)dx ¸ (x ¡ m)2f(x)dx ¸
¡1 fx2Rj(x¡m)2 ¸"2g
0 1
Z Z
B C
¸ "2 f (x)dx ¸ "2 @1 ¡ f(x)dxA =
fx2Rj(x¡m)2 ¸"2g fx2Rj(x¡m)2 <" 2g
0 1
Z
m+"
= " 2 @1 ¡ f(x)dxA = "2 [1 ¡ P (m ¡ " < X < m + ")] =

m¡"
= " 2(1 ¡ P (jX ¡ mj < "));

de unde rezulta¼ inegalitatea dorita¼. ¤

De…niţie. Dat¼a o variabil¼a aleatoare X, se numeşte moment de ordinul k
al variabilei X şi se noteaza¼ cu Mk (X) valoarea medie a variabilei X k : Deci
mk = Mk (X) := M (X k ):
0 1
x1 x2 ¢ ¢ ¢ xn ¢ ¢ ¢
Dac¼a variabila X are distribuţia X : @ A ; atunci momen-
p1 p2 ¢ ¢ ¢ pn ¢ ¢ ¢
tul de ordinul k este dat de formula
P
1
Mk (X) = pi xki;
i=1
cu condiţia ca seria din membrul drept sa¼ …e convergent¼a (ceea ce se întâmpl ¼a

dac¼a X ia un num¼ar …nit de valori).
Daca¼ X este o variabil¼a aleatoare de tip continuu cu densitatea de repartiţie
f (x); atunci momentul de ordinul k este de…nit prin formula
Z+1
Mk (X) = xkf (x)dx;
¡1
cu condiţia ca integrala din membrul drept sa¼ …e convergent¼a.

Se numeşte moment centrat de ordinul k al variabilei aleatoare X numa¼rul
¹k = Mk (X ¡ m);
unde m este valoarea medie a lui X:

Se numeşte moment absolut de ordinul k al variabilei aleatoare X num¼arul
Mk (jXj): Momentul centrat absolut al acestei variabile aleatoare este num¼arul
Mk (jX ¡ mj):
Conform de…niţiilor de mai sus, valoarea medie a unei variabile aleatoare este
momentul de ordinul întâi al variabilei, iar dispersia este momentul centrat de
ordinul al doilea.
28 ¼ ŢILOR
1.9 Legi clasice de distribuţie

În aceast¼a secţiune vom pune în evidenţ ¼a câteva dintre legile clasice de dis-
tribuţie, numite şi legi de repartiţie, care apar frecvent în teoria …abilit¼aţii. Vom
începe cu prezentarea unor legi de distribuţie discrete unidimensionale.
Distribuţia binomial¼
a
Se spune c¼a variabila aleatoare simpl¼a X are distribuţie binomial¼

a cu
parametrii n şi p (unde n este numa¼r natural, iar 0 < p < 1) dac¼a ia valorile
0; 1; : : : ; n cu probabilit¼aţile
P (X = k) = Cnk pkq n¡k; k = 0; 1; : : : ; n; (1.23)
unde q = 1 ¡ p:
Repartiţia variabilei aleatoare X distribuit¼a binomial cu parametrii n şi p se
scrie sub forma
Ã !
k
X: ; k = 0; 1; : : : n:
Cnk pkq n¡k
Folosind formula binomului lui Newton se observ¼a c¼a suma probabilit¼aţilor

care apar în linia a doua este egala¼ cu 1: Într-adeva¼r,
P
n P
n
P (X = k) = Cnk pk qn¡k = (p + q) n = 1:
k=0 k=0
Propoziţia 1.9.1 Valoarea medie M (X) şi dispersia D 2(X) unei variabile
aleatoare X care are distribu¸
t ie binomiala¼ cu parametrii n şi p sunt date de for-
mulele
M(X ) = np; D2(X) = npq; (q = 1 ¡ p): (1.24)
Demonstraţie. Pentru a demonstra formulele de mai sus, se consider¼a un

numa¼r real oarecare t şi dezvoltarea binomial¼a
P
n
(pt + q)n = C nk pk qn¡k tk :
k=0
Prin derivarea relaţiei de mai sus în raport cu t se obţine egalitatea

P
n
n(pt + q)n¡1 p = Cnk pk q n¡k ktk¡1 : (1.25)
k=0
Pn
de unde, pentru t = 1; rezulta¼ np = k k n¡k
k=0 kCn p q : Aceasta¼ ultima¼ egalitate
nu este altceva decât np = M (X):
1.9. LEGI CLASICE DE DISTRIBUŢIE 29
Pentru calculul dispersiei vom folosi formula D2(X ) = M(X 2) ¡ [M (X)]2 : În

acest scop, se determin¼a mai întâi valoareaP medie a variabilei X 2 care, conform
n
de…niţiei, este dat¼a de relaţia M (X 2) = 2 k k n¡k
k=0 k Cn p q : Pentru calcularea
acestei sume se înmulţeşte egalitatea (1.25) cu t;
P
n
np(pt + q)n¡1t = Cnk pk qn¡k ktk ;
k=0
şi apoi se deriveaz¼a în raport cu t :

P
n
np(n ¡ 1)(pt + q) n¡2pt + np(pt + q)n¡1 = Cnk pk q n¡k k 2tk¡1:
k=0
Pentru t = 1 rezult¼a egalitatea

P
n
k 2C nk pk qn¡k = n(n ¡ 1)p2 + np;
k=0
care arat¼a c¼a
M(X 2) = n2 p2 + npq; q = 1 ¡ p:
În …nal, se obţine valoarea dispersiei
D2 (X) = M (X 2) ¡ [M (X)] 2 = n2 p2 + npq ¡ (np)2 = npq: ¤
Distribuţia Poisson
Se spune c¼a variabila aleatoare discret¼a X are distribuţie Poisson de

parametru ¸ > 0 daca¼ poate lua orice valoare k 2 N cu probabilitatea
¸k ¡¸
P (X = k) = e ; k = 0; 1; 2; : : : : (1.26)
k!
Simbolic, repartiţia variabilei aleatoare X cu distribuţie Poisson de parametru
¸ se scrie sub forma
0 1
k
B C
X : @ ¸k A ; k = 0; 1; 2; : : : :
e¡¸
k!
Se observ¼
a mai întâi c¼a suma probabilit¼aţilor este egal¼a cu 1: Într-adev¼ar
1
P P1 ¸k
P (X = k) = e¡¸ = e¡¸e ¸ = 1:
k=0 k=0 k!
30 ¼ ŢILOR
Propoziţia 1.9.2 Valoarea medie şi dispersia unei variabile aleatoare X care are
distribuţie Poisson de parametru ¸ sunt date de formulele
M(X) = ¸; D2 (X) = ¸: (1.27)
Demonstraţie. Într-adeva¼r, utilizând faptul pentru dezvoltarea în serie a lui

e¸ putem folosi una dintre scrierile
P1 ¸k P1 ¸ k¡1 P1 ¸k¡2
e¸ = = = ;
k=0 k! k=1 (k ¡ 1)! k=2 (k ¡ 2)!
avem
P
1 P1 ¸k ¸k¡1
¡¸ P
1
¡¸
M(X) = kP (X = k) = k e = ¸e = ¸e¡¸e ¸ = ¸:
k=0 k=1 k! k=1 (k ¡ 1)!
Pentru a determina dispersia calcula¼m mai întâi M(X 2):
P
1 P
1 ¸k ¡¸
M (X 2 ) = k2 P (X = k) = k2e =
k=0 k=1 k!
·1 ¸
¡¸ P
1 ¸k¡1 ¡¸ P ¸k¡1
= ¸e k = ¸e [(k ¡ 1) + 1] =
k=1 (k ¡ 1)! k=1 (k ¡ 1)!
· 1 ¸
¡¸ P ¸k¡2 P1 ¸ k¡1 ¡ ¢
= ¸e ¸ + = ¸e¡¸ ¸e¸ + e¸ = ¸2 + ¸:
k=2 (k ¡ 2)! k=1 (k ¡ 1)!
Atunci
D2 (X) = M (X 2) ¡ [M (X)] 2 = ¸2 + ¸ ¡ ¸2 = ¸: ¤
Observaţia 1.9.3 Lega ¼tura dintre distribuţia binomial¼ a şi distribuţia

Poisson.
Pentru a stabili leg¼atura care exist¼
a între distribuţia binomial¼ a şi distribuţia
Poisson, se ia un num¼ar natural k, care o dat¼a ales r¼amâne …xat, şi pentru
orice n > k se consider¼a variabilele aleatoare Xn având distribuţia binomi-
al ¼a cu parametrii n şi pn astfel ca toate s¼a aiba¼ aceeaşi valoare medie ¸: Deci
¸
M (Xn ) = npn = ¸; de unde rezult¼a pn = : În aceste condiţii avem
n
lim P (Xn = k) = lim Cnk pkn qn¡k
n =
n!1 n!1
µ ¶k µ ¶
n(n ¡ 1) ¢ ¢ ¢ (n ¡ k + 1) ¸ ¸ n¡k
= lim 1¡ =
n!1 k! n n
µ ¶
¸k n(n ¡ 1) ¢ ¢ ¢ (n ¡ k + 1) ¸ n¡k ¸k ¡¸
= lim lim 1 ¡ = e :
k! n!1 nk n!1 n k!
Egalitatea de sus arata¼ ca¼ daca¼ n este su…cient de mare şi pn su…cient de mic,
atunci putem aproxima distribuţia binomial¼a de parametri n şi pn cu distribuţia
Poisson de parametru ¸ = npn : Din acest motiv distribuţia Poisson se mai nu-
meşte şi legea evenimentelor rare. Pentru n ¸ 30 şi np < 5 distribuţia Poisson cu
parametrul ¸ = np este o bun¼a aproximare a distribuţiei binomiale cu parametrii
n şi p: ¤
Distribuţia exponenţial¼
a
Se spune c¼a o variabil¼a aleatoare X are distribuţie exponenţial¼a de
parametrul ¸ > 0; dac¼a densitatea sa de repartiţie este dat¼a de formula
8
< 0; pentru t · 0;
f(t) :=
: ¸ exp(¡¸t); pentru t > 0:
FuncRţia de repartiţie a acestei variabile aleatoare, de…nit¼a prin formula

x
F (x) = ¡1 f (t)dt, are expresia
8
< 0; pentru x · 0;
F (x) =
: R x ¡¸t
0 ¸e dt = 1 ¡ e ¡¸x; pentru x > 0:
În …gurile 1.6 şi 1.7 sunt reprezentate gra…c densitatea de repartiţie, respectiv
funcţia de repartiţie, a unei variabile aleatoare distribuite exponenţial cu ¸ = 0; 5:
0.6
0.4
0.2
6 4 2 0 2 4 6
Fig. 1.6: Gra…cul densit a¼ţii distribuţiei exponenţiale de parametru ¸ = 0; 5
O variabila aleatoare X de distribuţie exponenţial ¼a de parametru ¸ are

valoarea medie
Z 1 Z 1
1
M(X ) = tf(t)dt = t¸e¡¸t dt = ;
¡1 0 ¸
şi dispersia
Z 1 Z 1
1 1
2
D (X) = 2
(t ¡ m) f(t)dt = (t ¡ )2 ¸e¡¸t dt = 2 :
¡1 0 ¸ ¸
32 ¼ ŢILOR
6 4 2 0 2 4 6
Fig. 1.7: Gra…cul funcţiei de repartiţie a distribuţiei exponenţiale pentru ¸ = 0; 5
Distribuţia Weibull
O variabil ¼a aleatoare X are distribuţie Weibull cu parametrii ¸ > 0 şi

® > 0 dac¼a densitatea sa de repartiţie este dat¼a de formala
8
< 0; pentru t · 0;
f (t) =
:
¸®t®¡1 exp(¡¸t® ); pentru t > 0:
Funcţia de repartiţie a unei variabile aleatoare distribuite Weibull este
F (t) = 1 ¡ exp(¡¸t® ); t > 0:
În …gurile 1.8 şi 1.9 sunt reprezentate densitatea de repartiţie, respectiv funcţia
de repartiţie, a unei variabile aleatoare distribuite Weibull cu ¸ = 2 şi ® = 3:
3 2 1 0 1 2 3
Fig. 1.8: Densitatea de repartiţie a distribuţiei Weibull pentru ¸ = 2; ® = 3

Fig. 1.9: Funcţia de repartiţie a distribuţiei Weibull pentru ¸ = 2, ® = 3
Valoarea medie şi dispersia corespunz¼atoare distribuţiei Weibull de para-

metri ¸ şi ® sunt
1 µ ¶
¡ 1
m = ¸ ® ¢¡ +1 ;
®
2 · µ ¶ µ ¶¸
2
¡ 2 2 1
¾ = ¸ ®¢ ¡ +1 ¡¡ +1 ;
® ®
R1
unde ¡(p) := 0 xp¡1e ¡xdx: (Pentru funcţia Gamma ¡(p) şi proprieta¼ţile sale
vezi Appendixul A.)
Legea Weibull este mai general ¼a decât legea exponenţial ¼a. Depinzând de doi
parametri, ea poate cuprinde un numa¼r mai mare de cazuri concrete decât legea
exponenţial¼a. De astfel, aceasta din urma¼ este un caz particular al legii Weibull
(cazul ® = 1).
Distribuţia normala
¼
Daca¼ densitatea de repartiţie a unei variabile aleatoare de tip continuu

este dat¼a de formula
" #
1 ¡ (t ¡ m)2
f(t; m; ¾) = p exp ; t 2 R; (1.28)
¾ 2¼ 2¾ 2
unde ¾ > 0; se spune ca¼ X are distribuţia normala ¼ sau ca¼ urmeaza¼ legea de
repartiţie normal¼a de parametri m şi ¾; notata¼ pe scurt N(m; ¾):
Dup¼a cum se observ ¼a în …gura 1.10, gra…cul funcţiei f(t; m; ¾) are forma unui
clopot („clopotul” lui Gauss), care este simetric faţ a¼ de dreapta t = m şi are
punctele de in‡exiune t1 = m ¡ ¾; t2 = m + ¾:
34 ¼ ŢILOR
m
1
σ⋅ 2⋅π
1  − ( t− m) 2
⋅exp  
σ⋅ 2⋅π  2⋅σ 
2
Fig. 1.10: Gra…cul densit¼

aţii repartiţiei normale N(m; ¾)
Funcţia de repartiţie a unei variabile aleatoare X care are densitatea de repar-

tiţie normal¼a de parametri m şi ¾ este
Zx Zx " #
1 ¡ (t ¡ m)2
F (x; m; ¾) = f(t; m; ¾)dt = p exp dt: (1.29)
¾ 2¼ 2¾2
¡1 ¡1
O variabila¼ aleatoare X care urmeaz¼a distribuţia normal¼a N(m; ¾) are

valoarea medie şi dispersia date de formulele de mai jos. (Pentru demon-
straţie se poate consulta, de exemplu [11], pag. 123.)
M (X) = m; D 2(X) = ¾ 2:
Daca¼ m = 0 şi ¾ = 1 se spune c¼a variabila aleatoare X are repartiţia

normala ¼ standard (sau redus¼a), notat¼a N(0; 1): În acest caz, densitatea de
repartiţie este dat¼a de formula
µ 2¶
1 t
f(t; 0; 1) = p exp ¡ ; t 2 R:
2¼ 2
Gra…cul curbei densit¼ aţii normale standard (vezi …gura 1.11), numit şi „clopo-
tul” lui Gauss, are urma¼toarele propriet¼aţi:
a) Este simetric faţ ¼a de axa Oy.
1
b) Are valoarea maxim¼a p = 0; 39894; care se obţine pentru t = 0:
2¼
c) Curba este concav¼a pe intervalul (¡1; 1) şi convex ¼a în afara acestuia.
d) Aria cuprinsa¼ între gra…cul curbei şi axa Ox este egala¼ cu 1:
x
0.4
0.2
3 2 1 0 1 2 3
Fig. 1.11: Gra…cul densita¼ţii repartiţiei normale standard N(0; 1)
Funcţia de repartiţie corespunza¼toare legii normale standard N(0; 1) are ex-

presia
Zx Zx µ ¶
1 t2
F (x; 0; 1) = f(t; 0; 1)dt = p exp ¡ dt: (1.30)
2¼ 2
¡1 ¡1
Aceasta¼ funcţie se noteaz¼a, de regula¼, ©(x) := F (x; 0; 1) şi se numeşte funç

t ia
a a lui Laplace. Deci
integral¼
Zx µ 2¶
1 t
©(x) := p exp ¡ dt: (1.31)
2¼ 2
¡1
Valoarea funcţiei ©(x) este egala¼ cu aria cuprins¼a între gra…cul funcţiei f(t; 0; 1);
axa Ox şi dreapta t = x; adica¼ aria haşurata¼ din …gura 1.11.
O proprietate a funcţiei ©(x) utila¼ în calcule este urm¼atoarea
©(¡x) = 1 ¡ ©(x); x 2 R: (1.32)
Funcţia lui Laplace (1.31) este utilizat¼a nu numai pentru cazul legii normale
standard N(0; 1) ci şi în cazul general N(m; ¾): Acest lucru este posibil deoarece
dac¼a X este o variabil ¼a aleatoare care urmeaza¼ legea normala¼ N(m; ¾), atunci
X ¡m
variabila Z := urmeaz¼a legea normal¼a standard N(0; 1): Într-adev¼ar,
¾
dac¼a not¼am cu FZ (x) funcţia de repartiţie a variabilei Z; avem
µ ¶
X ¡m
F Z (x) = P (Z < x) = P < x = P (X < m + ¾x) = F (m + ¾x; m; ¾):
¾
36 ¼ ŢILOR
Densitatea de repartiţie a variabilei Z este derivata funcţiei de repartiţie FZ (x):

Efectuând acest calcul se obţine
µ 2¶
0 1 ¡x
fZ (x) = FZ (x) = ¾f(m + ¾x; m; ¾) = p exp = f(x; 0; 1);
2¼ 2
ceea ce arat¼a c¼a densitatea de repartiţie a variabilei aleatoare Z; fZ (x); coincide

cu densitatea de repartiţie a legii normale N(0; 1):
Observaţia de mai sus este util ¼a pentru calculul probabilit¼aţii ca variabila X
distribuita¼ N (m; ¾) sa¼ ia valori într-un interval [a; b] folosind funcţia lui Laplace.
Mai precis, are loc relaţia
µ ¶ µ ¶
b ¡m a¡m
P (a · X · b) = © ¡© : (1.33)
¾ ¾
Pentru justi…carea acesteia, se observ ¼a mai întâi c¼a între funcţia de repartiţie
a variabilei X distribuita¼ N (m; ¾) şi funcţia lui Laplace are loc relaţia
µ ¶
x ¡m
F (x; m; ¾) = © : (1.34)
¾
Într-adev ¼ar, folosind prima formul ¼a din setul (1.15) şi relaţia (1.34) se obţine
µ ¶ µ ¶
b¡m a¡m
P (a · X · b) = F (b; m; ¾) ¡ F (a; m; ¾) = © ¡© :
¾ ¾
Formula (1.33) are la rândul s¼au urm¼atoarea consecinţ ¼a interesanta¼
P ( jX ¡ mj < »¾ ) = 2©(») ¡ 1; » > 0: (1.35)
Într-adeva¼r, folosind formulele (1.33) şi (1.32) avem
P ( jX ¡ mj < »¾ ) = P (m ¡ »¾ < X < m + »¾) =

µ ¶ µ ¶
m + »¾ ¡ m m ¡ »¾ ¡ m
= © ¡© =
¾ ¾
= ©(») ¡ ©(¡») = 2©(») ¡ 1:
Dac¼
a în formula (1.35) se ia » = 1; 2; 3 atunci se obţine
P ( jX ¡ mj < ¾ ) = 2©(1) ¡ 1 = 0; 6826; (1.36)

P ( jX ¡ mj < 2¾ ) = 2©(2) ¡ 1 = 0; 9545; (1.37)
P ( jX ¡ mj < 3¾ ) = 2©(3) ¡ 1 = 0; 9973: (1.38)
Egalita¼ţile de mai sus arata¼ ca¼ o variabil a¼ aleatoare X cu distribuţie normal a¼

N (m; ¾) are urm¼atoarele proprieta¼ţi:
1) 68; 26% din valorile lui X cad în intervalul (m ¡ ¾; m + ¾):

2) 95; 45% din valorile lui X cad în intervalul (m ¡ 2¾; m + 2¾):
3) 99; 73%, adic¼a practic aproape toate valorile variabilei X cad în intervalul
(m ¡3¾; m +3¾) centrat în jurul valorii medii m. Aceast¼ a proprietate se numeşte
„regula celor şase sigma ”.
Pentru calculul funcţiei lui Laplace se foloseşte de cele mai multe ori leg¼atura
care exist¼a între aceasta şi funcţia erorilor. Aceasta este dat¼a de relaţia
· µ ¶¸
1 x
©(x) = 1 + erf p ; x 2 R; (1.39)
2 2
unde erf(x) este funcţia erorilor de…nit¼

a prin formula
Zx
2
erf(x) := p exp(¡t2)dt; x 2 R: (1.40)
¼
0
Funcţia erf(x) este o funcţie impar¼a, i.e.,
erf(¡x) = ¡ erf(x); x 2 R;
de aceea este su…cient s¼a …e cunoscute valorile sale numai pentru x > 0:
De multe ori în locul funcţiei erf(x) este mai utila¼ în calcule funcţia comple-
mentar¼a a erorilor dat¼a de relaţia
erfc(x) = 1 ¡ erf(x); x 2 R:
Gra…cul funcţiei erorilor erf(x) şi cel al funcţiei complementare erfc(x) sunt
prezentate în …gura 1.12.
Fig. 1.12: Gra…cul funcţiei erorilor erf(x) şi cel al funcţiei complementare erfc(x):
38 ¼ ŢILOR
Calculul valorilor funcţiei integrale a lui Laplace ©(x) se fa¼cea, şi înca¼ unii o
mai fac şi ast¼azi, cu ajutorul unor tabele folosind relaţia (1.39). Acesta metod¼a
este depa¼şit¼a azi deoarece exista¼ programe de calcul care permit determinarea
valorilor funcţiei ©(x) în orice punct. În aceast¼a carte valorile funcţie ©(x) au
fost calculate folosind programul Mathcad.
Capitolul 2
¼ ŢII
TEORIA FIABILITA
Teoria …abilita ¼ţii sau teoria siguranţei de funcţionare are ca scop

g¼asirea legilor de apariţie a defecţiunilor sistemelor tehnice. Calitativ, …a-
bilitatea unui sistem tehnic este capacitatea sistemului respectiv de a funcţiona
fa¼ra¼ defecţiuni în decursul unui interval de timp în condiţii determinate de ex-
ploatare. Momentul apariţiei unei defecţiuni sau timpul de funcţionare pân¼a la
apariţia unei defecţiuni sunt variabile aleatoare, care iau valori depinzând de un
num¼ar foarte mare de factori întâmpl¼atori. De aceea, estimarea cantitativ¼a a
…abilita¼ţii unui sistem tehnic se poate face numai pe baza teoriei probabilit¼aţilor.
Fiabilitatea unui sistem este probabilitatea ca acesta sa¼-şi îndeplineasca¼ funcţiile
cu anumite performanţe şi fa¼ra¼ defecţiuni un anumit interval de timp, în condiţii
date de exploatare.
Problemele de teoria …abilit¼ aţii se încadreaz¼a în problemele cu caracter eco-
nomic. Cunoaşterea legilor de îmb¼atrânire a sistemelor tehnice şi deci a gradului
lor de uzur¼a în timp este util ¼a pentru alegerea unor momente cât mai potri-
vite pentru înlocuirea acestora, pentru a se obţine un cost al întregii operaţii de
înlocuire cât mai mic.
2.1 De…niţia …abilit¼

aţii
În aceast¼a secţiune vom considera sistemele tehnice ca p¼arţi indivizibile şi
vom studia …abilitatea lor independent de …abilitatea pa¼rţilor componente.
Se consider¼a ca moment iniţial momentul în care un sistem este pus în
stare de funcţionare. Se noteaz¼a cu T timpul de funcţionare pân¼ a la prima
defecţiune a sistemului respectiv. Prin timp de funcţionare se înţelege perioada
de funcţionare efectiv¼a, eliminându-se perioadele de întrerupere deliberat¼a. T este
o funcţie de timp T (t); t ¸ 0; mai precis o variabila
¼ aleatoare de tip continuu.
De…niţie. Se numeşte …abilitate (sau funcţie de siguranţ¼ a) a unui sistem
tehnic şi se noteaza¼ cu R(t) probabilitatea ca sistemul s¼ a …e în stare de
funcţionare la momentul t (sau s¼a funcţioneze f¼ara¼ s¼a se defecteze un timp
39
40 ¼ ŢII
CAPITOLUL 2. TEORIA FIABILITA
mai lung decât t). Acest eveniment se scrie simbolic fT ¸ tg: Deci
R(t) := P (T ¸ t); t ¸ 0: (2.1)
(Am notat funcţia de …abilitate cu R(t) dupa¼ terminologia din limba engleza¼ în
care cuvântul „…abilitate” este „reliability”.)
Vom nota cu F (t) funcţia de repartiţie a acestei variabile aleatoare, deci
F (t) := P (T < t); t ¸ 0: (2.2)
Funcţia de …abilitate R(t) se foloseşte atunci când se doreşte determinarea

…abilit¼aţii sistemului, adic¼a a probabilit¼aţii ca sistemul sa¼ funcţioneze la momen-
tul de timp t; iar funcţia de repartiţie F (t) se foloseşte atunci când se doreşte
determinarea probabilit¼aţii ca sistemul s¼a se defecteze în intervalul de timp (0; t):
De aceea funcţia de repartiţie F (t) se mai numeşte şi funcţia de defectare sau
de ne…abilitate a sistemului.
În cele ce urmeaz¼a vom presupune c¼a funcţia de repartiţie F (t) este derivabil¼
a
în orice punct t ¸ 0 şi vom nota cu f(t) derivata sa, adic¼a
f(t) := F 0 (t); t ¸ 0: (2.3)
f (t) este densitatea de probabilitate sau de repartiţie a variabilei aleatoare

T . Funcţia f (t); despre care vom presupune c¼a este continu¼a pe domeniul ei de
de…niţie [0; 1); are urma¼toarele proprieta¼ţi
Z 1
f (t) ¸ 0; 8t ¸ 0 şi f(t)dt = 1:
0
În aceste condi ţii, formula (1.16), care d¼a leg¼atura dintre funcţia de repartiţie şi
densitatea de repartiţie, devine
Zt
F (t) = f(u)du: (2.4)
0
Observaţia 2.1.1 În integrala de mai sus, şi peste tot în cele ce urmeaz¼a, am ales
s ¼a nota¼m variabila de integrare cu o liter¼a (u în cazul de faţ¼a) diferita¼ de limita
de integrare notata¼ cu t . Aceasta nu înseamn¼a c¼a densitatea de probabilitate
f nu ar mai … funcţie de timp, ci c¼a timpul poate … notat cu u (sau cu orice
alt¼a liter¼a) atât timp cât este variabil ¼a de integrare. În unele lucra¼ri se prefer¼a
Rt
folosirea notaţiei F (t) = f (t)dt; pentru a pa¼stra litera t pentru parametrul
0
timp şi sub semnul de integral ¼a. Aceast¼a notaţie are urm¼atoarele doua¼ mari
dezavantaje: 1) în aceeaşi formula¼ litera t are doua¼ semni…caţii diferite: odata¼
este limita¼ de integrare, iar alt¼a dat¼a este variabil ¼a de integrare; 2) nu se poate
¼ ŢII
2.1. DEFINIŢIA FIABILITA 41
utiliza în programele de calcul. Acest al doilea argument a fost decisiv pentru a

alege notaţia folosit¼a în formula (2.4), deoarece calculele numerice şi simbolice din
exemplele prezentate în continuare au fost f¼acute folosind programul Mathcad.
¤
Ţinând seama c¼a evenimentele fT ¸ tg şi fT < tg sunt evenimente contrare
unul altuia, obţinem
R(t) = P (T ¸ t) = 1 ¡ P (T < t) = 1 ¡ F (t):
Deci, între funcţia de …abilitate şi funcţia de repartiţie a variabilei aleatoare
T exista¼ întotdeauna relaţia
R(t) = 1 ¡ F (t): (2.5)
Cum pentru funcţia F (t) are loc egalitatea (2.4), rezult¼a c¼a funcţia de …abilitate
R(t) se poate calcula cu formula
Z1
R(t) = f (u)du; (2.6)
t
atunci când se cunoaşte densitatea de repartiţie f(t) a variabilei aleatoare T .

Din relaţiile (2.5) şi (2.3) rezulta¼ ca¼
R 0(t) = ¡f (t); (2.7)
adica¼, derivata …abilita
¼ţii este egala
¼ cu opusa densit a
¼ţii de probabilitate a vari-
abilei aleatoare T:
Observaţia 2.1.2 Conform de…niţiei, funcţia de repartiţie F (t) reprezinta¼ pro-

babilitatea de defectare a sistemului în intervalul (0; t): Spre deosebire de aceasta,
funcţia de …abilitatea R(t) reprezinta¼ probabilitatea ca în intervalul (0; t) sa¼ nu
se produc¼a defectarea sistemului, adic¼a probabilitatea de bun¼a funcţionare a sis-
temului în acest interval de timp.
Trebuie remarcat faptul ca¼ atât funcţia de repartiţie F (t); cât şi funcţia de
…abilitate R(t); se refer¼a la evenimente care se produc sau care nu se produc
în intervalul de timp (0; t); adica¼ în intervalul de timp scurs de la punerea în
funcţiune a sistemului (t = 0) pân¼ a la momentul t şi nu la evenimente care se
produc exact la momentul t; aşa cum ar putea la¼sa impresia notaţia folosit¼a F (t);
respectiv R(t): ¤
Proprieta¼ţile funcţiei de …abilitate
Din proprieta¼ţile generale ale funcţiilor de repartiţie (a se vedea secţiunea 1.5)

şi din condiţia impusa¼ ca funcţia de repartiţie F (t) s ¼a …e derivabil¼a pentru orice
t ¸ 0; rezulta¼ urm¼atoarele propriet¼aţi ale funcţiei de …abilitate R(t):
42 ¼ ŢII
1. R(t) este o funcţie continua¼ de timp, pentru orice t ¸ 0:

2. R(0) = 1: Aceasta înseamna¼ ca¼ la momentul iniţial, când sistemul este pus
în funcţie, acesta funcţioneaz¼a în mod sigur, deci probabilitatea evenimentului
fT ¸ 0g este egal¼a cu unu.
3. lim R(t) = 0: Dac¼a timpul de funcţionare creşte foarte mult, atunci …abili-
t!1
tatea sistemului tinde c¼atre zero. Cu alte cuvinte, probabilitatea ca un sistem s¼a
funcţioneze dupa¼ o perioada¼ in…nita¼ de timp este zero.
În …gura 2.1 este redat gra…cul tipic al unei funcţii de …abilitate
R( t )
0 1 2 3 4
t
Fig. 2.1: Gra…cul unei funcţii de …abilitate
Probabilitatea ca un sistem s a¼ se defecteze într-un interval de timp [a; b] se

poate calcula folosind una dintre urm¼atoarele formule:
P (a · T · b) = F (b) ¡ F (a); (2.8)
P (a · T · b) = R(a) ¡ R(b); (2.9)
Z b
P (a · T · b) = f(t)dt: (2.10)
a
Pentru a ilustra modul de utilizare al acestor formule prezent¼am urm¼atorul

exemplu.
Exemplul 2.1.3 Un motor are densitatea de repartiţie a timpului de funcţionare

f¼ar¼a defectare (m¼
asurat în ore de funcţionare) dat¼a de relaţia
( a
; dac¼a t ¸ 0;
f (t) = (at + 1)2
0; în caz contrar,
unde a = 0; 00005:
a) Care este …abilitatea motorului pentru o durata¼ de funcţionare de 500 de
ore?
¼ ŢII
2.2. CARACTERISTICI NUMERICE ALE FIABILITA 43
b) Prin durata de viaţa a motorului vom înţelege numa¼rul de ore de funcţionare

plani…cate pân¼a la momentul tR când are loc prima defectare corespunz¼atoare
unei …abilita¼ţii date R; adic¼a R(tR) = R: Cât de mare trebuie s¼a …e durata
de viaţa¼ a motorului dac¼a se doreşte ca acesta sa¼ …e înc¼a în funcţie la sfârşitul
perioadei plani…cate cu o probabilitate de 0; 98?
c) Care este probabilitatea de defectare a motorului în intervalul cuprins între
1 şi 10 ore? Dar în intervalul cuprins între 100 şi 110 de ore?
Soluţie. a) Folosind formula (2.6) pentru calculul …abilita¼ţii, avem
Z1 Z1 ¯
a ¡1 ¯¯1 1
R(t) = f (u) du = du = ¯ = :
(au + 1)2 (au + 1) t at + 1
t t
Atunci
1 1
R(500) = = = 0; 976:
a ¢ 500 + 1 1; 025
Aceasta înseamn¼a c¼a probabilitatea ca motorul s¼a …e înc¼a în funcţie la sfârşitul
celor 500 de ore de funcţionare este de 0; 976:
b) Pentru a r¼aspunde la a doua întrebare se determin¼a tR astfel încât
1
R(tR) = 0; 98: Acesta revine la rezolvarea ecuaţiei = 0; 98: Un
0; 00005 ¢ tR + 1
calcul simplu arat ¼a ca¼ tR »
= 408 ore.
c) Pentru a calcula probabilit a¼ţile de defectare a motorului în intervalul de
timp [1; 10]; respectiv [100; 110]; folosim formula (2.9). Avem
1 1 »
P (1 · T · 10) = R(1) ¡ R(10) = ¡ = 0; 00045:
1; 00005 1; 0005
1 1 »
P (100 · T · 110) = R(100) ¡ R(110) = ¡ = 0; 00049: ¤
1; 005 1; 0055
2.2 Caracteristici numerice ale …abilit¼

aţii
Fiabilitatea sistemelor poate … pus¼a în evidenţa¼ şi cu ajutorul caracteristicilor
numerice ataşate variabilei aleatoare T ; timpul de funcţionare pâna¼ la prima
defectare. Aceste caracteristici sunt: valoarea medie, dispersia, abaterea medie
p¼atratic¼a şi cuantila timpului de funcţionare. (Pentru de…niţiile generale ale
acestor noţiuni a se vedea secţiunea 1.8).
Valoarea medie a timpului de funcţionare f¼ara¼ defectare, deci a variabilei
aleatoare T; este, conform de…niţiei, dat¼a de formula
Z 1
M (T ) := tf(t)dt:
0
44 ¼ ŢII
De multe ori, pentru simpli…carea scrierii, atunci când nu este pericolul nici unei
confuzii, valoarea medie M(T ) se noteaz¼a simplu cu m: În teoria …abilit¼ aţii pentru
valoarea medie a variabilei T se foloseşte notaţia MT T F , prescurtare de la Mean
Time To Failure. În continuare vom adopta aceasta¼ notaţie.
Z 1
M T T F := tf(t)dt: (2.11)
0
Media timpului de funcţionare fa¼r¼a defectare, adic¼a valoarea medie a variabilei

aleatoare T ; se poate exprima cu ajutorul funcţiei de …abilitate prin egalitatea
Z 1
MT TF = R(t)dt: (2.12)
0
Într-adev ¼ar, ţinând seama ca¼ f (t) = ¡R 0(t) şi integrând prin pa¼rţi, avem
Z 1 Z 1 Z 1
0 1
MTTF = tf(t)dt = t(¡R (t))dt = ¡ tR(t)j 0 + R(t)dt:
0 0 0
Pentru obţinerea egalit¼aţii dorite trebuie s ¼a mai demonstr¼am c¼a lim tR(t) = 0:
t!1
Pentru t ¸ 0; folosind expresia (2.6) pentru funcţia R(t); avem:
Z1 Z1
0 · tR(t) = t f(u)du · uf (u)du ! 0; pentru t ! 1;
t t
de unde rezult¼
a lim tR(t) = 0 şi egalitatea (2.12) este complet demonstrat¼a.
t!1
Observaţia 2.2.1 Interpretarea valorii medii în teoria …abilit¼ aţii

Interpretarea valorii medii M (T ) a variabilei aleatoare T în teoria …abilita¼ţii
sistemelor trebuie f¼acut¼a în funcţie de natura sistemului ([2]). Dac¼a sistemul este
f¼
ar¼a reînnoire, atunci M (T ) reprezinta¼ media timpului de funcţionare pân¼a la
defectarea unic¼a a sistemului. (În notaţie anglo-saxon¼a M T T F - Mean Time To
Failure.)
La sistemele cu reînnoire, M(T ) se poate referi …e la intervalul de timp scurs
de la pornire pân¼a la prima defectare, …e la oricare alt interval care începe o dat¼a
cu punerea în funcţiune a sistemului şi se încheie cu defectarea lui. În acest caz
valoarea M (T ) trebuie actualizat¼a la …ecare nou¼a punere în funcţiune a sistemu-
lui, aceasta însemnând c¼a, din punct de vedere al …abilit¼aţii, sistemul este mereu
altul dup¼a …ecare reînnoire. Dac¼a se considera¼ c¼a dup¼a efectuarea reînnoirii sis-
temul este adus la parametrii iniţiali, atunci valoarea indicatorului M(T ) este
aceeaşi, în orice ciclu de funcţionare a sistemului. Aceast¼a observaţie justi…c¼a
faptul de ce valoarea medie M (T ) poate … interpretata¼ ca medie a timpului scurs
de la prima punere în funcţiune a sistemului pân¼a la prima defectare (MT T F F
¼ ŢII
- Mean Time To First Failure), dar şi ca medie a timpului între defecta¼ri succe-
sive (M T BF - Mean Time Between Failures). Dac¼a prin procedeul de reînnoire
sistemul este adus în situaţia de funcţionare dar starea sa este distinct¼a de starea
iniţial¼a, atunci este necesar¼a o distincţie între M T T F F şi M T BF .
Discuţia de mai sus arata¼ c¼a valoarea medie a timpului de funcţionare, care
are o de…niţie matematic¼a precis¼ a dat¼a de formula (2.11), poate avea interpret¼ari
diferite în funcţie de condiţiile de exploatare ale sistemului. În cazul sistemelor
cu reînnoire, daca¼ dup¼a reînnoire sistemul este „ca nou”, atunci M (T ) poate
… interpretat ca MT T F F sau ca MT BF . Dac¼a dupa¼ reînnoire sistemul sufer¼a
modi…c¼ari ai parametrilor iniţiali, atunci valoare indicatorului M (T ); interpretat¼a
ca M T T F , trebuie reactualizat¼a dup¼a …ecare reînnoire. ¤
Alte caracteristici numerice ale …abilit¼aţii sunt mediana şi modul asoci-
ate variabilei aleatoare T : Aceste caracteristici au fost de…nite în secţiunea 1.8.
Reamintim, pe scurt, semni…caţia lor.
Mediana variabilei aleatoare T reprezint¼a timpul median de defectare.
Se noteaz¼a cu tmed şi este de…nit¼a de egalitatea
R(tmed ) = 0; 5:
Dreapta t = tmed împarte aria cuprins¼ a între gra…cul funcţie de distribuţie

f (t) şi axa Ot în dou¼a p¼arţi egale (vezi …gura 1.5). Aceasta înseamna¼ c¼a 50%
dintre defecta¼ri se produc înainte de tmed , iar restul de 50% dupa¼ tmed . În cazul
în care gra…cul funcţiei de distribuţie prezint¼a o asimetrie pronunţat¼a folosirea
medianei este de preferat folosirii valorii medii.
Modul variabilei aleatoare T reprezint¼ a timpul de defectare cel mai probabil
de a … observat. Se noteaza¼ cu tmod şi este de…nit prin
f(tmod ) = max f(t):

0·t<1
Probabilitatea de defectare a unui sistem într-un interval de timp centrat în

jurul modului, (tmod ¡"; tmod + "); este, în general, mai mare decât probabilitatea
de defectare într-un interval de timp de aceeaşi lungime, dar centrat în jurul altei
valori a timpului, (t0 ¡ "; t0 + "):
Pentru înţelegerea utilit¼aţi acestor caracteristici numerice ale …abilit¼aţii d¼am
urm¼atorul exemplu.
Exemplul 2.2.2 ([7]) Un sistem are densitatea de repartiţie a timpului de funcţi-

onare fa¼ra¼ defectare T dat¼a de formula
½
0; 002 ¢ e ¡0;002t ; dac¼a t ¸ 0;
f(t) =
0; în caz contrar,
unde timpul t este m¼asurat în ore.

46 ¼ ŢII
Funcţia de …abilitate a acestui sistem este

Z 1 ¯1
R(t) = 0; 002 ¢ e¡0;002udu = ¡e¡0;002u¯t = e¡0;002t :
t
Folosind formula (2.12) putem calcula media timpului de funcţionare pâna¼ la

prima defectare:
Z 1 Z 1 ¯1
¡0;002t 1 ¯
¡0;002t ¯ 1
MT TF = R(t)dt = e dt = ¡ e ¯ = = 500 ore.
0 0 0; 002 0 0; 002
Timpul median de defectare tmed se determina¼ rezolvând ecuaţia
R(tmed ) = e¡0;002 tmed = 0; 5:
ln(0; 5)
Prin logaritmare obţinem tmed = ¡ = 346; 57 ore.
0; 002
Cele dou¼a caracteristici numerice determinate pân¼a acum, valoarea medie,
M T T F = 500 ore, şi timpul median de defectare, tmed » = 347 ore, ne arat¼a
ca¼ timpul mediu pâna¼ la prima defectare este de 500 de ore, dar ca¼ 50% din
defect¼ari au loc înainte de 347 de ore, iar celelalte 50% se produc dup¼a 347 de
ore de funcţionare.
Pentru a determina modul timpului de funcţionare f¼ara¼ defectare, adic¼a a
acelei valori tmod pentru care funcţia f(t) îşi atinge valoarea maxima¼ pe intervalul
[0; 1); deriv¼am funcţia f(t) = 0; 002 ¢ e ¡0;002t şi rezolv¼ am ecuaţia
f 0 (t) = ¡(0; 002)2e¡0;002t = 0: Aceasta¼ ecuaţie, echivalenta¼ cu e¡0;002t = 0, nu
are soluţii reale. Deoarece f 0 (t) < 0 pe [0; 1); funcţia f(t) este stric descresc¼a-
toare pe acest interval. Prin urmare, f(t) are valoarea maxim¼a în t = 0: Deci
tmod = 0: ¤
Caracteristicile numerice ale …abilit¼aţi studiate pân¼a acum nu sunt su…ciente

pentru a da o imagine completa¼ a …abilit¼aţii sistemului considerat. Pe lâng¼a
acestea trebuie cunoscut şi gradul de împr¼ aştiere al valorilor variabilei aleatoare
T pus în evidenţ¼a de dispersia lui T:
Dispersia variabilei aleatoare T este, conform de…niţiei (1.20),
Z 1
2
D (T ) := (t ¡ m) 2f(t)dt; (2.13)
0
cu condiţia ca integrala s¼a …e convergent¼a, unde m = M(T ) este valoarea medie

a lui T: Pentru calculul dispersiei se foloseşte, de regul¼a, formula
Z 1
2
D (T ) = t2f(t)dt ¡ m2: (2.14)
0
¼ ŢII
Deducerea acesteia se face prin urma¼torul calcul simplu:

Z 1 Z 1
2 2
D (T ) = (t ¡ m) f(t)dt = (t2 ¡ 2tm + m2)f (t)dt =
0 0
Z 1 Z 1 Z 1 Z 1
2 2
= t f(t)dt ¡ 2m tf (t)dt + m f(t)dt = t2f (t)dt ¡ m2 :
0
|0 {z } | 0 {z } 0
m 1
La fel ca în cazul valorii medii, se arata¼ c¼a dispersia se poate exprima cu

ajutorul …abilit¼aţii prin formula
Z 1
2
D (T ) = 2 tR(t)dt ¡ m2 : (2.15)
0
Într-adeva¼r, ţinând seama c¼a f (t) = ¡R0(t) şi integrând prin pa¼rţi, obţinem
Z 1 Z 1
2
D (T ) = 2
t f(t)dt ¡ m =2
t2 (¡R0 (t))dt ¡ m2 =
0 0
Z 1
¯1
= ¡ t2R(t)¯0 + 2 tR(T )dt ¡ m2 :
0
R
La fel ca în demonstraţia formulei (2.12), se arata¼ ca¼ daca¼ integrala 01 t2f (t)dt
este convergent¼a atunci lim t2R(t) = 0; ceea ce încheie demonstraţia valabilit¼aţii
t!1
formulei (2.15).
În locul dispersiei se foloseşte de multe ori abaterea medie p¼
atratic¼
a
p
¾ := D(T ) = D2 (T );
deoarece se ma¼soara¼ în aceleaşi unita¼ţi de ma¼sura¼ ca şi valorile variabilei T: Dis-

persia, D2(T ); şi abaterea medie p¼atratica¼, D(T ); indic¼a gradul de uniformitate
a performanţelor individuale ale unor sisteme de acelaşi tip din punct de vedere
al …abilit¼aţii. Dac¼a procesul tehnologic de realizare a sistemelor este bine pus la
punct, valorile dispersiei, şi implicit ale abaterii medii p¼atratice, sunt mici.
Un alt indicator de …abilitate este cuantila timpului de funcţionare, notat¼a
t® şi de…nit¼a ca r¼ada¼cin¼a a ecuaţiei
F (t® ) = ®:
Valoarea t® este interpretat¼a în teoria …abilit¼aţii ca timp de garanţie, adic¼a timpul

în care proporţia de elemente defecte dintr-o anumita¼ colectivitate nu depa¼şeşte
valoarea prestabilita¼ ®:
În exemplul care urmeaza¼ vom pune în evidenţa¼ importanţa cunoaşterii dis-
persiei în studiul …abilit¼aţii.
48 ¼ ŢII
Exemplul 2.2.3 ([7]) Considera¼m doua¼ sisteme care realizeaza¼ aceleaşi funcţii,
unul având funcţia de …abilitate din exemplul 2.2.2, iar cel de al doilea are funcţia
de …abilitate R2 (t) dat¼a de formula
1000 ¡ t
R2 (t) = ; 0 · t · 1000:
1000
Pentru cel de al doilea sistem calcul¼am timpul mediu pân¼ a la prima defectare,
M T T F2; şi timpul median de defectare, tmed;2: Avem
Z 1 Z 1000 Z 1000
1000 ¡ t
M T T F2 = R2 (t)dt = dt = (1 ¡ 0; 001t)dt =
0 0 1000 0
¡ ¢¯ 1000 ¡ ¢2
= t ¡ 0; 0005t2 ¯ 0 = 1000 ¡ 5 ¢ 10¡4 ¢ 103 = 500;
iar din ecuaţia R(tmed;2 ) = 0; 5 rezult ¼a tmed;2 = 500:
Deşi al doilea sistem are acelaşi timp mediu pân¼a la prima defectare ca şi
primul, 500 de ore, …abilitatea lui este diferit¼a. De exemplu, timpul median de
defectare în primul caz era tmed;1 = 346; 57 ore. În acest punct R1(t) are valoarea
1000 ¡ 346; 57
0; 5; pe când R2 (346; 57) = = 0; 65343. Concluzia care se poate
1000
trage de aici este ca¼ valoarea M T T F nu poate caracteriza singura¼ …abilitatea
sistemului.
Sa¼ calcul ¼am acum dispersia pentru cele dou¼a sisteme. Folosind formula (2.15)
şi integrând prin pa¼rţi, în primul caz, obţinem
Z 1 Z 1
2
¾1 = 2 2
tR1 (t)dt ¡ M MT F1 = 2 te¡0;002 t dt ¡ 5002 =
0 0
µ ¯ Z 1 ¶
¡t ¡0;002 t¯¯ 1 1 ¡0;002 t
= 2 e ¯ + 0; 002 e dt ¡ 5002 =
0; 0002 0 0
µ ¯ 1¶
1 ¯
¡0;002 t ¯ 2 106
= 2 0¡ e ¯ ¡ 500 = 2 ¢ ¡ 5002 = 250:000:
(0; 002)2 0 4
1000 ¡ t 1
Pentru cel de al doilea sistem avem: R2(t) = ; f (t) = ¡R0(t) =
1000 1000
şi M T T F 2 = 500: Calculul dispersiei îl facem folosind formula (2.14). Atunci
Z 1 Z 1000 2
2 2 2 t
¾2 = t f(t)dt ¡ M T T F2 = dt ¡ 5002 =
0 0 1000
¯ 1000
t3 ¯¯ 2 106
= ¡ 500 = ¡ 5002 = 333:333; 33 ¡ 250:000 = 83:333; 33:
3000 ¯ 0 3
Deoarece abaterea medie p¼ atratic¼
a în primul caz este ¾1 = 500 ore, iar în
»
al doilea caz ¾2 = 289 ore, deşi sistemele au acelaşi MT T F; este de preferat al
doilea sistem deoarece are dispersia mai mica¼. ¤
2.3. FUNCŢIA RISC DE DEFECTARE 49
2.3 Funcţia risc de defectare

Un rol important în teoria …abilit¼aţii îl are funcţia care m¼asoar¼a riscul in-
stantaneu de defectare al unui sistem sau al unei componente a acestuia. Pentru a
de…ni aceasta¼ funcţie considera¼m evenimentele: A := ft · T · t+¢tg; „sistemul
se defecteaza¼ în intervalul de timp [t; t+¢t]"; unde ¢t > 0; şi B := fT ¸ tg; „sis-
temul funcţioneaza¼ fa¼ra¼ s a¼ se defecteze pâna¼ la momentul t": Evident, A implica¼
B; ceea ce se noteaz¼ a A ½ B: (Aceasta înseamn¼a c¼a dac¼a ştim c¼a prima de-
fectare a sistemului se întâmpl ¼a în intervalul [t; t + ¢t]; atunci evident c¼a acesta
a funcţionat fa¼r¼a defectare pân¼a la momentul t:) În consecinţ¼a, A \ B = A:
Probabilitatea condiţionat¼a ca sistemul s¼a se defecteze în intervalul [t; t + ¢t];
ştiind c¼a a funcţionat f¼
ar¼a defectare pân¼a la momentul t; este
P (A \ B)
P (t · T · t + ¢t j T ¸ t) = P (A j B) = =
P (B)
P (A) P (t · T · t + ¢t) R(t) ¡ R(t + ¢t)
= = = :
P (B) P (T ¸ t) R(t)
Pentru a se obţine rata defect¼ arilor din intervalul [t; t+ ¢t] raportat¼a la
unitatea de timp, se împarte aceast¼a probabilitate condiţionat¼a la ¢t; lungimea
intervalului considerat, şi se noteaza¼ cu ¸(t; ¢t): Deci
R(t) ¡ R(t + ¢t)
¸(t; ¢t) := : (2.16)
R(t)¢t
¸(t; ¢t) se numeşte rata defect¼ arilor din intervalul [t; t+ ¢t]: De cele mai multe
ori se omite precizarea lungimii intervalului de timp scriindu-se simplu ¸(t) în loc
de ¸(t; ¢t):
De…niţie. Funcţia risc instantaneu de defectare sau hazard de de-
fectare, notat¼a cu h(t); se de…neşte ca limita ratei de defectare din intervalul
[t; t + ¢t]; ¸(t; ¢t); când lungimea intervalului ¢t ! 0: Deci
R(t) ¡ R(t + ¢t)
h(t) : = lim ¸(t; ¢t) = lim = (2.17)
¢t!0 ¢t!0 R(t)¢t
¡1 R(t + ¢t) ¡ R(t) ¡R0 (t)
= lim = ;
R(t) ¢t!0 ¢t R(t)
ceea ce ne conduce la o prim¼a formul¼
a pentru h(t) şi anume
¡R0 (t)
h(t) = : (2.18)
R(t)
Ţinând seama de relaţia dat¼a de formula (2.7), i.e., R0 (t) = ¡f(t); obţinem o
formula¼ de baza¼ din teoria …abilit¼aţii
f(t)
h(t) = : (2.19)
R(t)
50 ¼ ŢII
Integrând relaţia (2.18) pe intervalul [0; t] se obţine

Zt Zt
R0(u)
du = ¡ h(u)du
R(u)
0 0
sau
Zt
ln R(t) ¡ ln R(0) = ¡ h(u)du:
0
Deoarece R(0) = 1; deci ln R(0) = 0; din egalitatea de mai sus rezult ¼a

0 1
Zt
R(t) = exp @¡ h(u)duA : (2.20)
0
Aceasta este expresia matematic¼a cea mai generala¼ a …abilita¼ţii pentru toate
funcţiile hazard posibile. Ea arat¼a c¼a o funcţie hazard de defectare determin¼a în
mod unic o funcţie de …abilitate.
Observaţia 2.3.1 Utilizarea funcţiilor ¸(t) şi h(t) în teoria …abilit¼ aţii
Deşi, dup¼a cum se poate observa din relaţiile (2.16) şi (2.17) rata de defectare
a sistemului ¸(t), sau mai precis ¸(t; ¢t); şi funcţia hazard de defectare sau rata
instantanee de defectare, h(t), sunt diferite din punct de vedere matematic ele
se utilizeaza¼, de cele mai multe ori, cu aceeaşi semni…caţie în practica …abilita¼ţii
inginereşti. În continuare vom folosi aceast¼a conven¸ t ie tacit¼
a de a nu insista
mereu asupra diferenţei dintre cele dou¼ a funcţii. Convenţia îşi are justi…carea în
faptul c¼a pentru valori mici ale lui ¢t putem considera h(t) » = ¸(t):
Pentru a înţelege diferenţa dintre cele dou¼a funcţii d¼am urma¼torul exemplu: o
persoan¼a face o excursie cu automobilul parcurgând 300 km în patru ore. Viteza
medie cu care s-a deplasat este de 75 km/or¼a, deşi în unele momente a mers mai
repede iar în altele mai încet. Viteza în …ecare moment al deplas¼arii s-ar … putut
determina daca¼ cineva nota viteza pe care o ar¼ata vitezometrul automobilului în
acel moment. Cei 75 km/or¼a sunt analogul ratei de defectare, iar viteza în …ecare
moment al deplas ¼arii este analog¼a funcţiei hazard de defectare.([18]) ¤
Exemplul 2.3.2 Un sistem tehnic are funcţia hazard de defectare dat¼

a de re-
laţia
h(t) = at2;
unde a = 10¡6; iar timpul t ¸ 0 este m¼asurat în ore.
Cât de mare trebuie s ¼a …e durata de viaţ¼a a sistemului (i.e., numa¼rul de ore de
funcţionare plani…cate), daca¼ se doreşte ca acesta sa¼ …e înca¼ în funcţie la sfârşitul
perioadei plani…cate cu o probabilitate de 0; 97?
¼
2.4. FIABILITATE CONDIŢIONATA 51
Soluţie. Funcţia de …abilitate a sistemului, data¼ de formula (2.20), este

µ Zt ¶ Ã ¯ ! µ ¶
3 ¯t
2 u ¯ t3
R(t) = exp ¡a u du = exp ¡a ¯ = exp ¡ :
0 3 0 3 ¢ 106
Pentru a determina numa¼rul de ore de funcţionare plani…cate astfel ca la sfârşi-

tul acestei perioade probabilitatea de funcţionare a sistemului s¼a …e 0; 97 tre-
buie rezolvat¼a ecuaţia R(t) = 0; 97: Folosind programul Mathcad obţinem soluţia
t0;98 »
= 45 ore. ¤
2.4 Fiabilitate condiţionat¼

a
Fiabilitatea condiţionat¼a se foloseşte pentru a prevedea cu cât se poate îm-
bun¼at¼aţi …abilitatea unui sistem dac¼a se introduce un interval de timp (0; t0 ) în
care sistemul este supravegheat pentru o funcţionare corecta¼ sau ca o perioad¼a
de garanţie (0; t0 ):
Prin …abilitate condiţional¼ a de momentul t0 a unui sistem, notata¼
R(t j t0 ), se înţelege probabilitatea ca sistemul s¼a funcţioneze în intervalul de
timp [t0 ; t0 + t); t > 0; dac¼a a funcţionat fa¼r¼a defectare pân¼a la momentul t0:
µ t0R+t
¶
exp ¡ h(u)du
R(t0 + t)
0
R(t j t0 ) := P (T ¸ t0 + t j T ¸ t0 ) = µ t0 = ¶ =
R
R(t0 )
exp ¡ h(u)du
0
0 t +t 1 0 t +t 1
Z0 Zt0 Z0
= exp @¡ h(u)du + h(u)duA = exp @¡ h(u)duA :
0 0 t0
Prin urmare, …abilitatea condiţionata¼ de momentul t0 este data¼ de relaţia
R(t0 + t)
R(t j t0 ) = (2.21)
R(t0 )
sau, atunci când se cunoaşte funcţia hazard de defectare h(t); de formula

0 t +t 1
Z0
R(t j t0) = exp @¡ h(u)duA : (2.22)
t0
Fiabilitatea condiţionata¼ a unui sistem creşte ca funcţie de t0 daca¼ şi numai

dac¼a funcţia hazard de defectare este descresca¼toare.
52 ¼ ŢII
Într-adev a¼r, derivata în raport cu t0 a funcţiei R(t j t0) este dat a¼ de relaţia
0 t0 +t 1 0 t0+t 1
Z Z
dR(t j t0 ) d @
= exp @¡ h(u)duA ¢ ¡ h(u)duA =
dt0 dt0
t0 t0
= R(t j t0) ¢ (¡h(t0 + t) + h(t0));
de unde se observ ¼a ca¼ este strict pozitiva¼ dac¼a şi numai dac¼a h(t0) > h(t0 + t):
Exemplul 2.4.1 Un sistem are funcţia hazard de defectare dat¼a de relaţia

1
h(t) = p ;
100 t
¡1
unde timpul t > 0 este m¼asurat în ani. Deoarece h0 (t) = p < 0; pentru
200 t3
t > 0; funcţia hazard de defectare este descresc¼atoare pe (0; 1); ceea ce arat¼a c¼a
…abilitatea condiţionat¼a R(t j t0 ) este cresca¼toare în funcţie de momentul t0.
Funcţia de …abilitate a sistemului este
0 1 0 1
Zt Zt µ p¶
1 ¡1
R(t) = exp @¡ h(u)duA = exp @¡ p duA = exp t :
100 u 50
0 0
Pentru a determina care este durata de viaţa¼ a sistemului pentru o …abilitate

de 0; 95 se rezolv¼a ecuaţia R(t) = 0; 95: Folosind programul Mathcad se obţine
t»= 6; 58 ani.
Daca¼ impunem o perioad¼a de o jum¼atate de an de testare, ceea ce înseamn¼a
t0 = 0; 5; atunci funcţia de …abilitate condiţionat¼a de momentul t0 este
¡ p ¢ µ ³p ´¶
R(t + 0; 5) exp ¡150
t + 0; 5 1 p
R(t j 0; 5) = = ¡ p ¢ = exp 0; 5 ¡ t + 0; 5 :
R(0; 5) exp ¡1 50 0; 5 50
Pentru a determina care este durata de viaţa¼ a sistemului în acest caz, p¼astrând
aceeaşi …abilitate de 0; 95; se rezolv¼a ecuaţia R(t j 0; 5) = 0; 95: Apelând din nou
la Mathcad, se obţine t » = 10; 20 ani. Deci, dac¼a sistemul a funcţionat f¼ar¼a de-
fectare 0; 5 ani, atunci durata de viat¼a prev¼azuta¼ pentru o …abilitate de 0; 95
creşte cu aproximativ 3; 62 ani. ¤
2.5. LEGI DE REPARTIŢIE A FUNCŢIEI DE FIABILITATE 53
2.5 Legi de repartiţie a funcţiei de …abilitate

2.5.1 Legea exponenţial¼
a
De cele mai multe ori, gra…cul funcţiei empirice risc de defectare, obţinut
prin prelucrarea datelor statistice, este de forma din …gura 2.2.
Fig. 2.2: Funcţia empiric¼a risc de defectare („cad¼a de baie”)
Dup¼a cum se observ¼a în acest gra…c, în exploatarea unui sistem tehnic exist¼a
trei perioade distincte.
1. Perioada de rodaj este perioada pân¼a la momentul de timp t1: Riscul de

defectare descreşte odata¼ cu timpul. În momentul punerii în stare de funcţionare
a sistemului încep s¼a se manifeste viciile de fabricaţie ascunse. Riscul de defectare
este mai mic dupa¼ trecerea unui timp de la darea în exploatare.
2. Perioada de funcţionare normal¼ a este perioada dintre momentele de
timp t1 şi t2. Dup¼a trecerea perioadei de rodaj, urmeaz¼a o perioad¼a în care riscul
de defectare se stabilizeaz¼a şi practic este constant, deci nu depinde de timp.
3. Perioada de îmb¼ atrânire a echipamentului este perioda de dup¼ a momen-
tul de timp t2 . Sub in‡uenţa unor factori …zici şi chimici elementele sistemului
se degradeaz¼a ireversibil şi riscul de defectare creşte odat¼a cu trecerea timpului.
Daca¼ se considera¼ ca moment iniţial momentul t1 în care se termina¼ perioada
rodajului şi începe perioada de funcţionare normala¼, o lung¼a perioada¼ de timp
riscul de defectare va … practic constant. De multe ori nu se pa¼trunde prea adânc
nici în cea de a treia perioada¼, echipamentul …ind înlocuit în scopul prevenirii
avariilor sau a uzurii morale înainte ca el s¼a devina¼ incapabil s ¼a mai funcţioneze.
54 ¼ ŢII
Daca¼ funcţia risc de defectare este constant a

¼ …ind egala¼ cu ¸ > 0
h(t) = ¸; t ¸ 0;
atunci, în baza expresiei generale a …abilit¼aţii dat¼a de formula (2.20), se obţine

0 1 0 1
Zt Zt ¡ ¢
R(t) = exp @¡ h(u)duA = exp @¡ ¸duA = exp ¡¸ujt0 = e¡¸t; t ¸ 0:
0 0
Funcţia de repartiţie a duratei de funcţionare f¼ara¼ defectare T , conform relaţiei

(2.5) este dat¼a de egalitatea F (t) = 1 ¡ R(t); ceea ce înseamn¼a ca¼ probabilitatea
de defectare pân¼a la momentul t are în acest caz expresia
F (t) = 1 ¡ e¡¸t ; t ¸ 0:
Atunci, densitatea de repartiţie a variabilei aleatoare T este

dR(t)
f (t) = ¡ = ¸e¡¸t:
dt
Egalitatea de mai sus arata¼ ca¼ variabila aleatoare T are distribuţie expo-
nenţial¼
a de parametru ¸ (vezi subsecţiunea 1.9).
Pentru calcularea timpului mediu de funcţionare, adic¼a a valorii medii a
variabilei aleatoare T ; folosim formula (2.12). Avem
Z 1 Z 1 ¯
¡¸t ¡1 ¡¸t ¯¯1 1
MTT F = R(t)dt = e dt = e ¯ = :
0 0 ¸ 0 ¸
Deci
1
MTTF = ; (2.23)
¸
ceea ce înseamna¼ ca¼ dac¼a variabila aleatoare T urmeaza¼ legea exponenţial ¼a de
1
parametru ¸; atunci timpul mediu de funcţionare este egal cu : În consecinţa¼,
¸
funcţia risc de defectare este constant¼a şi
1
h(t) = :
MTTF
Aceasta egalitate arata¼ c¼a, în cazul în care variabila aleatoare T urmeaz¼a legea
exponenţiala¼, funcţia risc de defectare este constant¼a şi egal¼a cu inversul timpului
mediu de funcţionare. De acea, în cazul distribuţiei exponenţiale, funcţia de
…abilitate se scrie şi sub forma
µ ¶
¡t
R(t) = exp : (2.24)
MTT F
Pentru t = M T T F se obţine
R(MT T F ) = e ¡MT T F=MT T F = e ¡1 = 0; 368:
Egalitatea de mai sus arat¼a ca¼, în cazul distribuţiei exponenţiale, probabilitatea
ca sistemul s¼
a nu se defecteze pân¼a la atingerea timpului mediu de c ¼ adere este cu
puţin mai mare ca 13 :
De multe ori suntem interesaţi de valoarea acestei funcţii pentru un timp
t mult mai mic decât valoarea timpului mediu de funcţionare, (notaţie t <<
t
M T T F ); ceea ce ne permite s¼a consider¼am c¼a valoarea raportului este
MTT F
foarte mica¼. Ţinând seama de dezvoltarea în serie a funcţiei exponenţiale
x2 xn
ex = 1 + x + + ¢¢¢ + + ¢ ¢ ¢ ; pentru x su…cient de mic, avem aproximarea
2! n!
»
e = 1 + x: Folosind aceast¼a formul ¼a în cazul t << M T T F; putem aproxima
x
funcţia de …abilitate cu relaţia

t
R(t) »
= 1¡ : (2.25)
MTTF
Aproape toate formulele din teoria …abilit¼aţii sistemelor tehnice se simpli…c¼a
dintr-o dat¼a în cazul legii exponenţiale. Cauza principala¼ a acestui lucru con-
sta¼ în faptul c¼a legea exponenţial¼a a …abilit¼aţii poseda¼ urma¼toarea proprietate
important¼a: probabilitatea de funcţionare pe un interval dat (t0; t0 + t) nu de-
pinde de timpul de funcţionare precedent t0 ci numai de lungimea intervalului t.
Într-adev¼ar, dac¼a sistemul a funcţionat pâna¼ la momentul t0 ; probabilitatea de
funcţionare pe intervalul (t0; t0 + t); adica¼ P (T ¸ t0 + t j T ¸ t0); este …abilitatea
condi ţionat¼a de momentul t0; adic¼a, R(t j t0 ): Folosind formula (2.22) în care
ţinem seama ca¼ h(u) = ¸; avem
0 t 0+t 1
Z
£ ¤
R(t j t0) = exp @¡ ¸duA = exp ¡¸ ujtt00 +t = exp(¡¸t) = R(t):
t0
Cu alte cuvinte, faptul c¼a sistemul a funcţionat corect în perioada de testare (0; t0)
nu are nici o in‡uenţa asupra …abilita¼ţii sistemului şi nu va îmbuna¼ta¼ţi …abili-
tatea în viitor. Fiabilitatea depinde numai de lungimea timpului de funcţionare
observat t şi nu de vârsta curent¼a t0: Pe scurt, comportarea sistemului în
viitor nu depinde de trecut.
Aceast¼a proprietate este caracteristic¼a legii exponenţiale. Se poate demonstra
şi a…rmaţia reciproc¼
a: dac¼a R(t j t0) = R(t); i.e., …abilitatea nu depinde de t0,
atunci variabila aleatoare T are distribuţia exponenţial¼a ([11], pag.135-136).
Pentru calculul dispersiei variabilei aleatoare T folosim formula (2.15):
Z 1 Z 1
1
2
¾ =2 2
tR(t)dt ¡ m = 2 te¡¸tdt ¡ 2 :
0 0 ¸
56 ¼ ŢII
Un calcul simplu, utilizând de doua¼ ori formula de integrare prin pa¼rţi, arata¼ ca¼
1
¾2 = :
¸2
Legea exponenţiala¼ este foarte frecvent¼a în teoria …abilit¼aţii pentru ca¼ este o
lege naturala¼ din punct de vedere …zic, este simpl a¼ şi comod de folosit.
2.5.2 Legea normal¼

a
Un sistem tehnic este supus, de regul¼a, la dou¼
a tipuri de defecţiuni:
a) Defecţiuni neaşteptate cu caracter aleatoriu. Acest tip de defecţiuni sunt
descrise su…cient de bine de legea exponenţial¼
a.
b) Defecţiuni „treptate”, datorate fenomenului de îmb¼atrânire a elementului
respectiv.
Tipul de defecţiuni „treptate” datorate fenomenelor de oboseala¼ şi îmba¼trânire
sunt descrise su…cient de bine de legea normal¼ a.
Densitatea de probabilitate a legii normale N(m; ¾) are expresia data¼ de for-
mula (1.28)
" µ ¶#
1 1 t¡m 2
f(t; m; ¾) = p exp ¡ ; t 2 R: (2.26)
¾ 2¼ 2 ¾
unde parametrii m şi ¾ 2 sunt valoarea medie, respectiv dispersia.

Conform relaţiei (1.34), care d¼a leg¼atura între funcţia de repartiţie a unei
variabile aleatoare care urmeaza¼ legea normal¼a N(m; ¾) şi funcţia lui Laplace,
avem
µ ¶
t¡m
F (t) = © ;
¾
unde
Zt
1 ¡u2
©(t) = p e 2 du
2¼
¡1
este funcţia lui Laplace (funcţia de repartiţie a unei variabilei aleatoare care
urmeaz¼a legea normal ¼a standard N(0; 1)).
Atunci, pentru calculul funcţiei de …abilitate obţinem expresia
µ ¶
t¡m
R(t) = 1 ¡ F (t) = 1 ¡ © : (2.27)
¾
Funcţia hazard de defectare, care se determina¼ pe baza relaţiei (2.19), are

expresia
f(t) f(t)
h(t) = = ¡ ¢:
R(t) 1 ¡ © t¡m¾
În …gurile 2.3 şi 2.4 sunt ilustrate gra…c densitatea de probabilitate, f(t),
funcţia de repartiţie, F (t), funcţia de …abilitate, R(t); şi funcţia hazard de de-
fectare, h(t); în cazul legii normale cu parametrii m = 3 şi ¾ 1 = 1; respectiv
¾ 2 = 0; 5:
Fig. 2.3: Densitatea de probabilitate şi funcţia de repartiţie ale legii normale
pentru m = 3 şi ¾1 = 1; ¾2 = 0; 5
Fig. 2.4: Funcţia de …abilitate şi funcţia hazard de defectare ale legii normale
pentru m = 3 şi ¾1 = 1; ¾2 = 0; 5
58 ¼ ŢII
Exemplul 2.5.1 Un generator de curent electric urmeaza¼ legea de distribuţie

normal¼a cu parametrii m = 400 ore şi ¾ = 50 ore. Determinaţi care este …a-
bilitatea generatorului pentru o durat¼a de viaţa¼ (sau pentru o perioada¼ de timp
înainte de mentenanţ¼a) de 350 de ore şi care este valoarea funcţiei hazard de
defectare la 300 ore de funcţionare.
Soluţie. Pentru determinarea …abilit¼aţii folosim formula (2.27). Conform
acesteia avem
µ ¶
350 ¡ 400
R(350) = 1 ¡ © = 1 ¡ ©(¡1) = 1 ¡ 0; 159 = 0; 841:
50
Deci, dupa¼ 350 de ore de funcţionare probabilitatea de funcţionare fa¼ra¼ defectare
a generatorului este de 0; 841.
f (t)
Pentru determinarea funcţiei hazard de defectare folosim formula h(t) = :
R(t)
La fel ca mai sus, calcul¼am …abilitatea
µ ¶
300 ¡ 400
R(300) = 1 ¡ © = 1 ¡ ©(¡2) = 1 ¡ 0; 023 = 0; 977:
50
Densitatea de probabilitate este dat¼a de formula (2.26), care în cazul de faţ¼a este
" µ ¶#
1 1 300 ¡ 400 2
f(300) = p exp ¡ = 0; 00108:
50 ¢ 2¼ 2 50
Atunci
f(300) 0; 00108
h(300) = = = 0; 0011defecţiuni pe ora¼. ¤
R(300) 0; 977
Funcţia de …abilitate se poate determina şi cu ajutorul formulei
Z1 µ ¶
1 x2
R(t) = p exp ¡ dx: (2.28)
2¼ 2
t¡m
¾
Într-adeva¼r, ţinând seama de expresia funcţiei de repartiţie
Zt " µ ¶ 2#
1 1 t¡m
F (t) = p exp ¡ du
¾ 2¼ 2 ¾
¡1
şi de faptul ca¼

Z1 " µ ¶2 #
1 1 t¡m
p exp ¡ du = 1;
¾ 2¼ 2 ¾
¡1
u¡m
efectuând schimbarea de variabil¼a x = ; obţinem
¾
R(t) = 1 ¡ F (t) =
Z1 " µ ¶ 2# Z1 µ ¶
1 1 u¡m 1 x2
= p exp ¡ du = p exp ¡ dx:
¾ 2¼ 2 ¾ 2¼ 2
t t¡m
¾
Consider ¼am acum un sistem în care pot ap¼area defeç t iuni neaşteptate, dar în
paralel exist¼a posibilitatea producerii unor defecţiuni treptate datorit¼a fenomenu-
lui de îmba¼trânire a sistemului respectiv, daca¼ pâna¼ la producerea acestei defecţi-
uni nu s-a produs una neaşteptat¼a ( [6]). Un astfel de sistem se poate considera ca
…ind alca¼tuit din dou¼a p¼arţi, în una putând s ¼a apara¼ numai defecţiuni neaştep-
tate, iar în cealalt¼a numai defecţiuni treptate. Sistemul funcţioneaza¼ pâna¼ la
producerea primei defecţiuni. Dac¼a R1(t) este probabilitatea ca la momentul t
s¼
a nu … ap¼arut o defecţiune neaşteptat¼a, iar R2(t) este probabilitatea ca la acest
moment s¼a nu … ap¼arut o defecţiune treptata¼, atunci, presupunând ca¼ defecţiu-
nile apar independent una de alta, obţinem c¼a funcţia de …abilitate a sistemului,
R(t); este egal ¼a cu
Z1 x2
1 ¡
R(t) = R1(t) ¢ R2 (t) = e ¡¸t ¢ p e 2 dx:
2¼
t¡m
¾
Pentru obţinerea formulei de mai sus am presupus c¼a defecţiunile neaşteptate

urmeaz¼a legea exponenţiala¼ de parametru ¸ > 0, iar cele treptate urmeaz¼a legea
normal¼a N(m; ¾): Atunci, în baza formulei (2.12), timpul mediu de viaţa¼ al aces-
tui sistem este
0 1
Z1 Z1 B
B Z1 x2 CC
B ¡¸t p1 ¡
2 C
Tmed = R(t)dt = Be ¢ e dxC dt:
B 2¼ C
0 0 @ t¡m A
¾
60 ¼ ŢII
t¡m
Pentru calculul integralei efectu¼am schimbarea de variabil ¼a z = : Obţinem
¾
0 1
Z1 Z1 x2
B 1 ¡ C
Tmed = ¾ e ¡¸¾z¡¸m ¢ @ p e 2 dxA dt =
2¼
m z
¡
¾
0 1
Z1 Z1 x2
1 ¡
= ¾ ¢ e¡¸m e¡¸¾z ¢ B
@p e 2 dxC A dt
2¼
m z
¡
¾
şi apoi integra¼m prin pa¼rţi. Avem
2 3
¯z=1
6 Z1 x2 ¯¯ Z1 z2 7
6 1 1 ¡ 1 ¡¸¾z¡ 7
Tmed = ¾ ¢ e¡¸m ¢ 6 6 ¡ ¸¾ e
¡¸¾z
¢p e 2 dx¯¯ ¡ e 2 dz77
4 2¼ ¯ ¸¾ 5
z ¯ m m
z=¡ ¡
¾ ¾
Ã
m! Z1 x2 Z1 z2
¡¸m¡¸¾ ¡ ¡¸m
1 ¾ ¢ p1
¡ e 1 ¡¸¾z¡
= e e 2 dx ¡ ¢p e 2 dz:
¸ 2¼ ¸ 2¼
m m
¡ ¡
¾ ¾
Despre valorile medii ale celor dou¼a legi de repartiţie, exponenţial¼a şi normal¼a, m
1
şi respectiv ; vom presupune c¼a au acelaşi ordin de m¼arime. În plus, vom pre-
¸
supune c¼a la apariţia defecţiunilor treptate dispersia ¾ este mult mai mica¼ decât
valoarea medie m (scriere simbolic¼a ¾ << m); ceea ce ne permite s¼a consider¼am
integralele de mai sus ca …ind de la ¡1 la +1: Atunci prima integrala¼ este egal ¼a
cu 1; iar a doua se calculeaza¼ astfel
Z1 z2 Z1 (z + ¸¾)2 (¸¾)2
1 ¡¸¾z¡ 1 ¡ +
p e 2 dz = p e 2 2 dz =
2¼ 2¼
¡1 ¡1
(¸¾)2 Z1 (z + ¸¾)2 (¸¾)2

1 ¡
= e 2 ¢p e 2 dz = e 2 :
2¼
¡1
În …nal, obţinem formula

0 1
¸2 ¾2
1B ¡¸m+
Tmed = @1 ¡ e 2 C A:
¸
2.5.3 Legea lognormala

¼
O variabil ¼a aleatoare continu¼a şi pozitiva¼ T urmeaza¼ legea lognormal¼ a
dac¼a logaritmul sa¼u, ln T ; urmeaza¼ legea normal ¼a cu valoarea medie m şi abaterea
medie p¼atratica¼ ¾: Densitatea de probabilitate a unei astfel de variabile aleatoare
este dat¼a de funcţia
" µ ¶#
1 1 ln t ¡ m 2
f (t) := p exp ¡ ; t > 0; (2.29)
2¼¾t 2 ¾
unde m este parametrul de scal¼a iar ¾ indic¼a forma distribuţiei.

Valoarea medie este dat ¼a de formula
µ ¶
¾2
M (T ) = exp m + ; (2.30)
2
iar dispersia are expresia
¡ ¢
D2 (T ) = exp 2m + 2¾ 2 ¡ exp(2m + ¾2): (2.31)
Distribuţia lognormal¼a este utilizat¼a în analiza …abilit¼aţii semiconductorilor
şi a duratei la oboseala¼ ([18]). De asemenea, distribuţia lognormal ¼a este folosit¼a
în analiza mentenanţei sistemelor tehnice, dup¼a cum se va vedea în capitolul
urm¼ator.
Funcţia de repartiţie a legii lognormale este data¼ de formula
Zt " µ ¶2 #
1 1 1 ln u ¡ m
F (t) := p exp ¡ du:
¾ 2¼ u 2 ¾
0
ln t ¡ m
Efectuând schimbarea de variabil¼a z = obţinem leg¼atura dintre funcţia
¾
de repartiţie a distribuţiei lognormale şi funcţia lui Laplace ©(x) de…nita¼ prin
formula (1.31). Mai precis, avem
ln t¡m
Z ¾ µ ¶ µ ¶
1 ¡z 2 ln t ¡ m
F (t) = p exp dz = © : (2.32)
2¼ 2 ¾
¡1
Atunci funcţia de …abilitate în cazul legii lognormale este data¼ de relaţia

µ ¶
ln t ¡ m
R(t) = 1 ¡ F (t) = 1 ¡ © ; (2.33)
¾
iar funcţia hazard de defectare, h(t); are expresia
h ¡ ¢2 i
p1 exp ¡ 1 ln t¡m
f(t) 2¼ 2 ¾
h(t) = = £ ¡ ln t¡m ¢¤ : (2.34)
R(t) ¾t 1 ¡ © ¾
62 ¼ ŢII
µ ¶
ln e m ¡ m
Utilizând formula (2.32), se observ¼a c¼a F (em )
=© = ©(0) =
¾
0:5; ceea ce arat¼a ca¼ mediana variabilei aleatoare T care urmeaz¼a distribuţia
lognormala¼ este egala¼ cu em : Deci
tmed = em :
Folosind aceast¼a egalitate densitatea de probabilitate, dat ¼a de formula (2.29),

se poate scrie sub forma
" µ ¶ #
1 1 ln (t=tmed ) 2
f(t) = p exp ¡ ; t > 0; (2.35)
2¼¾t 2 ¾
iar expresia funcţiei de repartiţie (2.32) devine

µ ¶
1 t
F (t) = © ln : (2.36)
¾ tmed
În mod similar se pot transforma şi celelalte expresii ale funcţiei de …abilitate,
hazard de defectare, valoare medie sau dispersie. Menţion¼am mai jos numai forma
valorii medii
µ 2¶
¾
M (T ) = tmed exp : (2.37)
2
funcţia de repartiţie, F (t), funcţia de …abilitate, R(t); şi funcţia hazard de de-
fectare, h(t); în cazul legii lognormale cu parametrii m = 1 şi ¾ 1 = 0; 2; ¾2 = 1 şi
¾ 3 = 2:
Exemplul 2.5.2 ([18]) S-a observat c¼ a defect¼arile cauzate de oboseala metalului

la o ţeav¼a de tun se produc în concordanţ¼a cu legea de distribuţie lognormala¼ cu
m = 7 şi ¾ = 2. Determinaţi …abilitatea ţevii de tun pentru o misiune de 1000 de
salve şi valoarea funcţiei hazard de defectare la 800 de salve. (În acest exemplu,
variabila t este num¼arul de salve.)
Pentru calculul …abilit¼aţii folosim formula (2.33). Avem
µ ¶
ln 1000 ¡ 7
R(1000) = 1 ¡ © = 1 ¡ ©(¡0; 046) = 1 ¡ 0; 482 = 0; 518:
2
În mod analog, …abilitatea la 800 de salve este

µ ¶
ln 800 ¡ 7
R(800) = 1 ¡ © = 1 ¡ ©(¡0; 158) = 1 ¡ 0; 437 = 0; 563:
2
Fig. 2.5: Densitatea de probabilitate şi funcţia de repartiţie ale legii lognormale
pentru m = 1 şi ¾1 = 0; 2; ¾2 = 1; ¾3 = 2
Fig. 2.6: Funcţia de …abilitate şi funcţia hazard de defectare ale legii lognormale
pentru m = 1 şi ¾1 = 0; 2; ¾2 = 1; ¾3 = 2
64 ¼ ŢII
Densitatea de distribuţie a legii lognormale dat a¼ de formula (2.29), pentru

t = 800; este
" µ ¶#
1 1 ln 800 ¡ 7 2
f(800) = p exp ¡ = 0; 00025:
2 ¢ 2¼ ¢ 800 2 2
Atunci funcţia hazard de defectare are valoarea
f(800) 0; 00025
h(800) = = = 0; 00044
R(800) 0; 563
defect¼ari pe salv¼a. ¤
2.5.4 Legea Gamma

Legea Gamma, sau distribuţia Gamma, este folosita¼ în teoria …abilit¼aţii în
acele cazurile în care pot exista defecţiuni par ţiale. Aceasta înseamn¼
a c¼
a înainte
de ca¼derea sistemului au loc un numa¼r de ca¼deri parţiale, ceea ce se întâmpla¼ la
sistemele redundante. Distribuţia Gamma se mai utilizeaz¼a pentru cazul celei de
a doua defect¼ari, atunci când defectarea sistemului este distribuit¼a exponenţial.
Densitatea de distribuţie a legii Gamma este
¸
f(t) = (¸t)p¡1 e¡¸t ; t > 0; (2.38)
¡(p)
unde:
m
¡ ¸ = 2 şi p = ¸m;
¾
¡ m este valoarea medie;
¡ ¾ abaterea medie p¼atratic¼a;
¡ iar ¡(p) este funcţia Gamma (Pentru de…niţia şi propriet¼aţile funcţiei
¡(p) se poate consulta Appendix-ul A).
Parametrul ¸ reprezint¼a rata defect¼arilor pentru defectarea complet¼a, iar p
este num¼ arul defect¼arilor parţiale pân¼
a la defectarea complet¼
a sau num¼arul eveni-
mentelor care genereaz¼a defectarea.
Daca¼ p ¡ 1 este un întreg pozitiv, atunci ¡(p) = (p ¡ 1)!: În acest caz, funcţia
f (t) are expresia
¸
f(t) = (¸t)p¡1e ¡¸t : (2.39)
(p ¡ 1)!
Aceasta¼ situaţie se întâlneşte destul de frecvent în aplicaţii, mai ales în cazurile

de defecta¼ri parţiale. Pentru p = 1 se obţine f(t) = e¡¸t, ceea ce arata¼ ca¼ în acest
caz distribuţia Gamma este distribuţia exponenţiala¼.
În cazul distribuţiei Gamma, funcţiile de repartiţie, …abilitate şi hazard de

defectare sunt date de formulele de mai jos
Z
¸p t
F (t) = up¡1e¡¸udu; (2.40)
¡(p) 0
Z 1
¸p
R(t) = up¡1e¡¸udu; (2.41)
¡(p) t
tp¡1e ¡¸t
h(t) = R 1 : (2.42)
t up¡1e¡¸u du
funcţia de reparti ţie, F (t), funcţia de …abilitate, R(t); şi funcţia hazard de de-
fectare, h(t); în cazul distribuţiei Gamma pentru ¸ = 3 şi diferite valori ale lui
p : p1 = 2; p2 = 1; p3 = 0; 5:
Fig. 2.7: Densitatea de probabilitate şi funcţia de repartiţie ale legii Gamma
pentru ¸ = 3 şi p1 = 2; p2 = 1; p3 = 0; 5
Daca¼ p este un numa¼r natural, atunci funcţia de …abilitate se poate scrie sub
forma
µp¡1 ¶
P (¸t)k ¡¸t
R(t) = e ; p = 1; 2; : : : : (2.43)
k=0 k!
Pentru a demonstra aceast¼a relaţie, not¼am cu Rp (t) funcţia de …abilitate dat¼a

66 ¼ ŢII
Fig. 2.8: Funcţia de reparti ţie şi funcţia hazard de defectare ale legii Gamma
pentru ¸ = 3 şi p1 = 2; p2 = 1; p3 = 0; 5
de formula (2.41) şi efectu¼am o integrare prin p¼arţi.

· ¯ Z ¸
¸p 1 p¡1 ¡¸u¯¯ 1 p ¡ 1 1 p¡2 ¡¸u
Rp(t) = ¡ u e ¯ + u e du =
(p ¡ 1)! ¸ t ¸ t
Z 1
(¸t)p¡1 ¡¸t ¸p¡1 (¸t)p¡1 ¡¸t
= e + up¡2e¡¸udu = e + Rp¡1 (t):
(p ¡ 1)! (p ¡ 2)! t (p ¡ 1)!
Se obţine astfel relaţia de recurenţ¼a
(¸t)p¡1 ¡¸t
Rp (t) = e + Rp¡1(t):
(p ¡ 1)!
Aplicând aceasta¼ relaţie succesiv, pentru p; p ¡ 1; : : : ; 2; şi tinând în …nal seama
c¼
a
Z1 · ¯ ¸
¡¸u 1 ¡¸u¯¯1
R1(t) = ¸ e du = ¸ ¡ e ¯ = e¡¸t ;
t ¸ t
se obţine formula (2.43).

Daca¼ folosind forma (2.43) pentru funcţia de …abilitate, atunci obţinem pentru
funcţia hazard de defectare expresia
¸
f(t) ¡(p)
(¸t)p¡1e¡¸t ¸p tp¡1
h(t) = = µp¡1 ¶ = µp¡1 ¶; (2.44)
R(t) P (¸t)k ¡¸t P (¸t)k
k!
e (p ¡ 1)! k!
k=0 k=0
unde p = 1; 2; : : : :
Exemplul 2.5.3 ([18]) La un sistem de rachete antiaeriene s-a observat ca¼ dis-
tribuţia eşecurilor (neatingerea ţintelor) urmeaz¼
a legea Gamma cu p = 3 şi
¸ = 0; 05 eşecuri pe or¼a. Determinaţi …abilitatea sistemului pentru o misiune
de 24 de ore şi care este rata de hazard de neatingere a ţintelor la sfârşitul celor
24 de ore.
Soluţie. Deoarece p = 3 este num¼ar natural, pentru determinarea …abilit¼aţii
vom folosi formula (2.43). În cazul de faţ¼a aceasta are forma
Ã !
¸t (¸t)2
R(t) = 1 + + e¡¸t :
1! 2!
Cum ¸t = 0; 05 ¢ 24 = 1; 2 şi e¡¸t = e¡1;2 = 0; 3; …abilitatea sistemului dup¼a 24

de ore este
Ã !
(1; 2)2
R(24) = 1 + 1; 2 + ¢ 0; 3 = 2; 92 ¢ 0; 3 = 0; 876:
2
f(t)
Pentru rata de hazard de neatingere a ţintelor utiliz¼am relaţia h(t) = :
R(t)
Calcul¼am mai întâi valoarea densit¼aţii de probabilitate, f(t); pentru t = 24; cu
ajutorul formulei (2.39). Avem
0; 05
f(24) = ¢ (1; 2)2 ¢ e¡1;2 = 0; 025 ¢ 1; 44 ¢ 0; 3 = 0; 011:
2
Atunci
f(24) 0; 011
h(24) = = = 0; 013eşecuri pe or¼a.
R(24) 0; 876
¤
2.5.5 Legea Weibull

Una dintre cele mai utilizate legi de distribuţie în teoria …abilit¼aţii este dis-
tribuţia Weibull. Depinzând de doi, sau chiar trei parametri, distribuţia Weibull
poate modela fenomene a c¼aror rata¼ de defectare poate … cresca¼toare sau de-
scresc¼atoare şi poate avea forme foarte diferite. Aceasta face ca distribuţia
Weibull s a¼ …e foarte des folosita¼ în practica¼.
Distribuţia Weibull cu doi parametri
Distribuţia Weibull cu doi parametri ¯ şi µ are densitatea de probabilitate
dat¼a de formula
µ ¶¯¡1 " µ ¶¯ #
¯ t t
f(t) := exp ¡ : (2.45)
µ µ µ
68 ¼ ŢII
Vom studia în continuare mai ama¼nunţit aceasta¼ distribuţie deoarece aceasta

este cea mai utilizat¼
a form¼a întâlnit¼a în aplicaţiile practice.
Funcţia de repartiţie a distribuţiei Weibull, conform de…niţiei, este
Zt Zt · ³ ´¯¸
¯ ³ u ´¯¡1 u
F (t) = f (u)du = exp ¡ du:
µ µ µ
0 0
³ u ´¯ ¯ ³ u ´¯¡1
Efectuând schimbarea de variabil¼a z = ; deci dz = du; obţinem
µ µ µ
Z ( µt )¯ ¯ t ¯ t ¯
F (t) = e¡z dz = ¡e¡z ¯(0 µ ) = ¡e¡( µ ) + 1:
0
Prin urmare, funcţia de repartiţie a distribuţiei Weibull cu doi parametri ¯ şi µ

este
" µ ¶¯ #
t
F (t) = 1 ¡ exp ¡ : (2.46)
µ
Cum R(t) = 1 ¡ F (t); se obţine pentru funcţia de …abilitate expresia

" µ ¶¯ #
t
R(t) = exp ¡ : (2.47)
µ
f (t)
Funcţia hazard de defectare se determin¼a imediat pe baza relaţiei h(t) = :
R(t)
Deci
µ ¶¯¡1
¯ t
h(t) = : (2.48)
µ µ
Beta ¯ este parametrul care da¼ forma curbei. In‡uenţa sa asupra aspectului
curbelor care apar în distribuţia Weibull se poate vedea în …gurile 2.9 şi 2.10.
Sunt reprezentate aici densitatea de probabilitate, f (t), funcţia de repartiţie,
F (t), funcţia de …abilitate, R(t); şi funcţia hazard de defectare, h(t); pentru o
distribuţie Weibull cu µ = 1 şi diferite valori ale parametrului ¯ : ¯ 1 = 0; 5;
¯ 2 = 1; ¯3 = 2; ¯ 4 = 3; 5:
În funcţie de valoarea parametrului ¯; distribuţia Weibull poate lua forma
urm¼atoarelor distribuţii:
a) ¯ < 1; distribuţia Gamma;
b) ¯ = 1; distribuţia exponenţial¼a;
c) ¯ = 2; distribuţia lognormala¼;
d) ¯ = 3; 5; aproximativ distribuţia normal ¼a.
Fig. 2.9: Densitatea de probabilitate şi funcţia de repartiţie ale legii Weibull
pentru µ = 1 şi diferite valori ale lui ¯
Dup¼a cum se poate observa din …gurile 2.9 şi 2.10, toate gra…cele funcţiilor
R(t) şi F (t) trec printr-un acelaşi punct indiferent de valoarea parametrului ¯:
Acest punct corespunde lui t = µ; deoarece R(µ) = e¡1 = 0; 368; respectiv
F (µ) = 1¡R(µ) = 0; 632: Aceasta¼ observaţie arata¼ ca¼ în cazul distribuţiei Weibull
probabilitatea de defectare pân¼a la momentul t = µ este de 0; 632; indiferent de
valoarea parametrului ¯ care da¼ forma curbelor.
Parametrul theta µ in‡uenţeaz¼a atât valoarea medie cât şi dispersia unei vari-
abile aleatoare distribuite Weibull. In‡uenţa sa asupra aspectului curbelor care
apar în distribuţia Weibull se poate vedea în …gurile 2.11 şi 2.12. Sunt reprezen-
tate aici densitatea de probabilitate, f(t), funcţia de repartiţie, F (t), funcţia de
…abilitate, R(t); şi funcţia hazard de defectare, h(t); pentru o distribuţie Weibull
cu ¯ = 2 şi diferite valori ale parametrului µ : µ 1 = 0; 5; µ 2 = 1; µ 3 = 1; 5; µ 4 = 2:
În primul gra…c din …gura 2.11 se poate vedea in‡uenţa parametrului µ asupra
dispersiei densit¼aţii de probabilitate f(t): Primul gra…c din …gura 2.12 arat¼a c¼a
dac¼a µ creşte atunci şi …abilitatea R(t), calculata¼ în acelaşi moment de timp t,
creşte. Funcţia hazard de defectare h(t) este liniar¼a în acest caz (pentru ¯ = 2,
¯
h(t) = 2 t) şi, dup¼a cum se vede în …gura 2.12, gra…cul este o dreapta¼.
µ
70 ¼ ŢII
Fig. 2.10: Funcţia de …abilitate şi funcţia hazard de defectare ale legii Weibull
pentru µ = 1 şi diferite valori ale lui ¯
Valoarea medie a unei variabile aleatoare T care urmeaz¼a distribuţia Weibull

cu doi parametri este
µ ¶
1
M T T F = µ¡ 1 + ; (2.49)
¯
iar dispersia este dat¼a de formula
" µ ¶ µ µ ¶¶2#
2 1
¾2 = µ 2 ¡ 1 + ¡ ¡ 1+ ; (2.50)
¯ ¯
([7], pag.59, 77) unde ¡(p) este funcţia Gamma (a se vedea Appendixul A).
Pentru o …abilitate dat¼a R; durata de viaţ¼ a corespunz¼atoare acestei …abil-
it¼aţi, notat¼a tR; se obţine prin determinarea lui t din ecuaţia
" µ ¶¯ #
t
R(t) = exp ¡ = R:
µ
Valoarea obţinuta¼ este
tR = µ (¡ ln R)1=¯ : (2.51)
Pentru R = 0; 5 se obţine timpul median de defectare, notat tmed (a se

vedea secţiunea 1.8 pentru de…niţie), adica¼ acea valoare a timpului în care au loc
Fig. 2.11: Densitatea de probabilitate şi funcţia de repartiţie ale legii Weibull
pentru ¯ = 2 şi diferite valori ale parametrului µ
50% dintre defect¼ari. În cazul distribuţie Weibull se obţine
tmed = t0;5 = µ(¡ ln 0; 5)1=¯ = µ(0; 69315)1=¯: (2.52)
Pentru valori mici ale lui ¯ (de exemplu, pentru ¯ < 3), când datele sunt puternic
asimetrice (dup¼a cum s-a putut observa din reprezent¼arile gra…ce de mai sus, unde
s-a discutat in‡uenţa parametrului ¯ asupra formei curbei dat¼a de densitatea
de probabilitate f(t)), valoarea timpului median tmed este o ma¼sur¼a mult mai
reprezentativa¼ pentru caracterizarea …abilit¼aţii decât valoarea medie M T T F:
Modul distribuţiei Weibull tmod , adica¼ acea valoare a timpului pentru care
densitatea de probabilitate Weibull are valoarea maxim¼a,
f(tmod ) = max f(t)

t¸0
este dat¼a de formula

8 µ ¶1=¯
>
> 1
< µ 1¡ dac¼a ¯ > 1;
tmod = ¯
>
>
:
0 daca¼ 0 < ¯ · 1:
(Pentru deducerea acestei valori se poate consulta [7], pag. 78.)

72 ¼ ŢII
Fig. 2.12: Funcţia de …abilitate şi funcţia hazard de defectare ale legii Weibull
pentru ¯ = 2 şi diferite valori ale parametrului µ
În cazul distribuţiei Weibull, …abilitatea condiţionat¼

a de momentul t0; dat¼a
de relaţia (2.21), are expresia
" µ ¶ #
t + t0 ¯
exp ¡ "µ ¶¯ µ ¶ #
µ t0 t + t0 ¯
R(t j t0) = " µ ¶¯# = exp ¡ : (2.53)
t0 µ µ
exp ¡
µ
Dac¼a un sistem supus unei perioade de testare a supravieţuit pân¼a la momen-

tul t0; atunci durata de viaţ¼ a corespunz¼atoare unei …abilita¼ţi preconizate de
valoare R, notat¼a tR;t0 ; se obţine prin determinarea lui t din ecuaţia
"µ ¶¯ µ ¶ #
t0 t + t0 ¯
R(t j t0) = exp ¡ = R:
µ µ
Un calcul elementar arata¼ ca¼

³ ´1=¯
tR;t0 = t¯0 ¡ µ¯ ln R ¡ t 0: (2.54)
Exemplul 2.5.4 În acest exemplu vom studia evoluţia unui sistem tehnic al
ca¼rui proces de defectare urmeaza¼ legea Weibull cu parametrii ¯ = 0; 5 şi µ = 104
ore.
Densitatea de probabilitate, data¼ de formula (2.45), are în acest caz expresia

· µ p ¶¸
1 t
f(t) = p exp ¡
200 t 100
şi reprezentarea gra…c¼a din …gura 2.13
Fig. 2.13: Densitatea de probabilitate Weibull în cazul ¯ = 0; 5 şi µ = 104
Funcţia de …abilitate a sistemului tehnic este

" µ ¶1=2# µ p ¶
t t
R(t) = exp ¡ = exp ¡ :
µ 100
Timpul mediu pân¼a la prima defectare, M T T F; se determin¼a cu formula
(2.49):
µ ¶
1
M T T F = µ¡ 1 + = 104 ¢ ¡ (3) = 104 ¢ 2! = 20:000 ore.
¯
Pentru ca¼ distribuţia datelor este puternic asimetrica¼, dupa¼ cum se poate
vedea din reprezentarea gra…c¼a a densit¼aţii de probabilitate f(t); o mai bun¼a
informaţie este data¼ de timpul median de defectare, adica¼ de acel moment pâna¼
la care vor avea loc 50% din defecţiuni. Utilizând formula (??) obţinem
tmed = µ(0; 69315)1=¯ = 104 ¢ (0; 69315)2 »
= 4:804; 6ore.
Reprezentarea gra…c¼a a funcţiei de …abilitate şi a celor dou¼a valori, MT T F
şi tmed; este data¼ în …gura 2.14.
De remarcat c¼a viaţa caracteristic¼a µ este de 10:000 ore. Dup¼a cum s-a obser-
»
vat anterior, …abilitatea în acest moment este R(µ) = exp(¡1) = 0; 368; indiferent
de valoarea lui ¯: Acesta înseamna¼ ca¼ 63; 2% din defecţiuni se vor produce pâna¼
la acest moment.
Pentru calculul dispersiei folosim formula (2.50):
" µ ¶ µ µ ¶¶2 #
2 1 £ ¤
¾ 2 = µ2 ¡ 1 + ¡ ¡ 1+ = (104)2 ¢ ¡(5) ¡ ¡(3)2 =
¯ ¯
£ ¤
= 108 ¢ 4! ¡ (2!)2 = 20 ¢ 108 :
74 ¼ ŢII
Fig. 2.14: Funcţia de …abilitate a distribuţiei Weibull în cazul ¯ = 0; 5 şi µ = 104

p
Atunci, abaterea medie p¼atratic¼a este ¾ = 20 ¢ 104 = 4; 4721 ¢ 104 = 44:721 ore.
Durata de viaţ¼a a sistemului tehnic pentru o …abilitate de 0; 95 se determin¼a
pe baza formulei (2.51):
t0;95 = 104 ¢ (¡ ln 0; 95)2 = 104 ¢ (¡0; 051)2 = 104 ¢ 0; 00263 = 26; 3ore.
Dac¼a se impune o …abilitate mult mai mare, de exemplu de 0; 99; atunci se obţine
o durat¼a de viat¼a extrem de mica¼, şi anume
t0;99 = 104 ¢ (¡ ln 0; 99)2 = 104 ¢ (¡0; 01)2 = 104 ¢ 10¡4 = 1or¼a.
Funcţia hazard de defectare, data¼ de formula (2.48), are în acest caz expresia
1
h(t) = p şi reprezentarea gra…c¼a din …gura 2.15.
200 t
Fig. 2.15: Funcţia hazard de defectare a distribuţiei Weibull în cazul ¯ = 0; 5 şi

µ = 104
Valorile acestei funcţii la momentele t = t0;99; t = t0;95; t = 1000; t = tmed;
t = M T T F; calculate în defecţiuni pe or¼
a, sunt date tabelul mai jos.
h(t0;99) = h(1) = 0; 005000 h(tmed ) = h(4:804) = 0; 000072
h(t0;95) = h(26; 3) = 0; 000975 h(M T T F ) = h(20:000) = 0; 000035
h(100) = 0; 000500 h(40:000) = 0; 000025
Dupa¼ cum se poate observa din tabel şi din reprezentarea gra…ca¼ a funcţiei
h(t) (…gura 2.15) defecţiunile în perioada timpurie („infantil¼a”) au o rat¼ a de
apariţie mult mai mare decât în perioada ulterioara¼. Acesta sugereaz¼a ca¼ sistemul
respectiv este bine s¼a …e supus unei perioade de testare, sau de rodaj, înainte de
a … dat în exploatare.
Daca¼ sistemul a fost supus unei perioade de testare de t0 = 9 ore, timp în
care nu s-a defectat, atunci durata de viaţ ¼a preconizata¼ pentru aceeaşi …abilitate
R = 0; 95; determinat¼a pe baza formulei (2.54), este
³p p ´2
t0;95; 9 = 9 ¡ 10 ln 0; 95 ¡ 9 = [3 ¡ 100 ¢ (¡0; 05129)] 2 ¡ 9 =
4
= (8; 129)2 ¡ 9 = 66; 081 ¡ 9 = 57; 081:
Dup¼a cum se poate observa, durata de viaţa¼, pentru aceeaşi …abilitate pre-
conizat¼a de 0; 95; se dubleaz¼a. ¤
Distribuţia Weibull cu un parametru
Pentru ¯ = c =constant se obţine densitatea de repartiţie Weibull care de-

pinde de un singur parametru, cel de scal¼a µ :
µ ¶ · µ ¶c ¸
c t c¡1 t
f(t) := exp ¡ :
µ µ µ
Aceasta¼ situaţie apare atunci când se presupune c¼a parametrul de forma¼ ¯ este
cunoscut apriori dintr-o experient¼a trecut¼a, identic¼a, sau similar¼a.
Distribuţia Weibull cu trei parametri
Densitatea de distribuţie Weibull în forma cea mai generala¼, cu trei parametri

¯; µ; °, este
µ ¶¯¡1 " µ ¶¯ #
¯ t¡° t¡°
f(t) := exp ¡ ; t ¸ °;
µ µ µ
cu ¯ > 0; µ > 0; ° 2 R; unde:

¡ ¯ este parametrul de forma¼;
¡ µ este parametru de scal ¼a sau viaţa caracteristic¼a (durata de viaţ ¼a pâna¼ la
care vor avea loc 63; 2% din defect¼ari);
¡ ° este durata minima¼ de viaţ ¼a (sau parametrul de localizare).
Aceast¼a form¼a a distribuţiei Weibull se utilizeaz¼a atunci când se presupune c¼a
nu au loc defecta¼ri înainte de momentul t = °; de unde şi denumirea parametrului
de durata¼ minim¼a de viaţ¼a.
76 ¼ ŢII
Funcţia de …abilitate este data¼ de formula

" µ ¶ #
t¡° ¯
R(t) = exp ¡ ; t ¸ °;
µ
iar funcţia hazard de defectare are expresia

µ ¶¯¡1
¯ t¡°
h(t) = ; t ¸ °:
µ µ
Celelalte caracteristici ale unei distribuţii Weibull cu trei parametri ¯; µ; ° sunt:

µ ¶
1
M T T F = ° + µ¡ 1 + ;
¯
tmed = ° + µ(¡ ln 0; 5)1=¯ ;
tR = ° + µ (¡ ln R)1=¯ :
(tR este durata de viaţ¼a preconizat¼a pentru o …abilitate R). Dispersia are aceiaşi
expresie ca în cazul distribuţiei cu doi parametri. De fapt, efectuând schimbarea
de variabil¼a t0 = t ¡ ° întotdeauna se poate transforma distribuţia Weibull cu
trei parametri în una cu doi parametri.
2.6 Fiabilitatea sistemelor

Pâna¼ acum ne-am ocupat de …abilitatea sistemelor gândite ca un singur
element. Scopul acestei secţiuni este de a studia …abilitatea sistemelor complexe,
care sunt formate din mai multe elemente a ca¼ror …abilitate este cunoscut¼a. Fia-
bilitatea unui astfel de sistem va depinde de …abilitatea elementelor componente
şi de modul de interconectate al acestora: în serie, în paralel, sau combinat, serie-
paralel etc.
Se spune c¼a un sistem are un montaj în serie a elementelor constitutive dac¼a
defectarea unui singur element al sistemului duce la defectarea întregului sistem.
Evident, pentru ca un sistem cu montaj în serie sa¼ funcţioneze la un moment de
timp t trebuie ca toate elementele sale s¼a funcţioneze la acel moment de timp:
Se spune ca¼ un sistem are un montaj în paralel a elementelor constitutive
dac¼a defectarea tuturor elementelor sistemului duce la defectarea întregului sis-
tem. Evident, pentru ca un sistem cu montaj în paralel s¼a funcţioneze la un
moment de timp t trebuie ca cel puţin un element al sistemului s¼a funcţioneze la
acel moment de timp:
În continuare vom presupune ca¼ elementele sistemelor considerate sunt inde-
pendente unul de altul. Aceasta înseamna¼ ca¼ defectarea sau nedefectarea unui
element nu in‡uenţeaz¼a defectarea sau nedefectarea celorlalte elemente.
2.6. FIABILITATEA SISTEMELOR 77
2.6.1 Fiabilitatea sistemelor cu montaj în serie

Consider¼am un sistem format din n elemente componente a c¼aror …abilitate
este cunoscuta¼. Presupunem ca¼ elementele sistemului sunt legate în serie, ceea
ce înseamn¼a c¼a defectarea sistemului are loc în cazul defect¼arii a cel puţin unuia
dintre elementele constitutive. Not¼am cu T1 ; T2; : : : ; Tn timpul de funcţionare
f¼ar¼a defectare a …ec¼aruia dintre cele n elemente şi cu T timpul de funcţionare
f¼ar¼a defectare corespunz¼ator întregului sistem. Deoarece elementele sunt legate
în serie
T = inffT1 ; T2; : : : ; Tng:
Fiabilitatea cunoscuta¼ a …eca¼rui element este Ri (t) = P (Ti ¸ tg; i = 1; 2; : : : ; n:

Se cere sa¼ se determine …abilitatea sistemului RS (t) = P (T ¸ t):
Montajul unui sistem va … ilustrat gra…c cu ajutorul diagramei de …a-
bilitate. Aceasta este o schem¼a gra…c¼a în care componentele sistemului sunt
reprezentate prin dreptunghiuri iar lega¼turile dintre componente prin linii. Dia-
grama de …abilitate a unui sistem cu n componente montate în serie este prezen-
tat¼a în …gura 2.16.
Fig. 2.16: Diagrama de …abilitate a unui sistem cu n componente montate în

serie
Conform presupunerii fa¼cute elementele se defecteaz¼a independent unul de

altul. Acesta înseamn¼a c¼a variabilele aleatoare T1; T2 ; : : : ; Tn sunt independente.
În acest caz, …abilitatea sistemului este
RS (t) = P (T ¸ t) = P (T1 ¸ t; T 2 ¸ t; : : : ; T n ¸ t) =
= P (T1 ¸ t)P (T2 ¸ t) ¢ ¢ ¢ P (Tn ¸ t) = R1 (t)R2 (t) ¢ ¢ ¢ Rn (t):
Deci
Qn
RS (t) = i=1 Ri(t); (2.55)
adica¼ …abilitatea unui sistem cu n elemente legate în serie, care se defecteaza¼

independent unul de altul, este egala
¼ cu produsul …abilita¼ţilor elementelor care
compun sistemul .
78 ¼ ŢII
Fie k; 1 · k · n; indicele acelui element din sistem care are cea mai mica¼
…abilitate. Deoarece Ri (t) · 1; rezult¼a c¼a
Q
RS (t) = ni=1 Ri (t) · minfR1(t); R2(t); : : : ; Rn (t)g = Rk (t):
Prin urmare, …abilitatea unui sistem cu montaj în serie este mai mica¼ (sau cel
mult egala¼) decât …abilitatea celui mai puţin …abil element constitutiv al sistemu-
lui.
Logaritmând egalitatea (2.55), obţinem
ln RS (t) = ln R1(t) + ln R2(t) + ¢ ¢ ¢ + ln Rn(t);
de unde, prin derivare, rezulta¼
R0S (t) R01(t) R02 (t) R0 (t)

= + + ¢¢¢ + n :
RS (t) R1(t) R2 (t) Rn (t)
Ţinând seama de formula (2.18), care de…neşte funcţia risc (hazard) de defectare,
obţinem expresia funcţiei risc de defectare a sistemului
hS (t) = h1 (t) + h2(t) + ¢ ¢ ¢ + hn(t): (2.56)
Aceast¼a formul¼a arat¼ a c¼a riscul de defectare al unui sistem cu montaj în serie
este egal cu suma riscurilor de defectare a elementelor înseriate .
Expresia funcţiei de …abilitate a unui sistem cu montaj în serie, dac¼a se cunosc
riscurile de defectare ale elementelor constitutive, hi(t); i = 1; 2; : : : ; n; este
0 1
Zt
RS (t) = exp @¡ (h1(u) + h2 (u) + ¢ ¢ ¢ + hn(u))duA : (2.57)
0
Daca¼ elementele care compun sistemul urmeaz¼a legea exponenţial¼ a, ceea

ce revine la faptul ca¼ intensitatea de defectare a …eca¼rui element este constanta¼,
hi (t) = ¸i ; atunci şi intensitatea de defectare a sistemului este constant¼a …ind
dat¼a de formula
P
n
hS (t) = ¸i ;
i=1
iar …abilitatea sistemului are expresia

µ µn ¶ ¶
P
RS (t) = exp ¡ ¸i t : (2.58)
i=1
De regula¼, valorile …abilita¼ţii sunt apropiate de unu, ceea ce înseamna¼ ca¼

exponentul funcţiei exponenţiale este apropiat de zero. Pentru valori mici ale
lui x este valabila¼ aproximarea e¡x » = 1 ¡ x: Atunci când se doreşte o evaluare

rapid¼a, dar nu foarte precis¼a, a …abilit¼
aţii sistemului se poate folosi formula
µn ¶
» P
RS (t) = 1 ¡ ¸i t:
i=1
Daca¼ nota¼m cu M T T Fi timpul mediu de funcţionare al elementului i;

i = 1; 2; : : : ; n; şi cu M T T FS timpul mediu de funcţionare al sistemului, atunci,
ţinând seama ca¼ timpul mediu de funcţionare este invers proporţional cu parame-
trul ¸ (vezi relaţia (2.23)), rezult¼a
1
M T T FS = Pn :
i=1 1=MT T Fi
Exemplul 2.6.1 Un sistem cu montaj în serie are 3 componente identice care au

funcţia de defectare constanta¼ şi egala¼ cu ¸: Elementele se pot defecta independent
unul de altul. Cât de mare trebuie s¼a …e timpul mediu de funcţionare MTTF
al …ec¼arui element pentru ca probabilitatea ca sistemul s¼a funcţioneze f¼ar¼a s¼a se
defecteze cel puţin 100 de ore s¼ a …e egal¼a cu 0; 95?
Soluţie. Conform formulei (2.58) avem RS (100) = e¡100¢3¸; iar din cerinţe
problemei rezult¼a RS (100) = 0; 95: Obţinem astfel ecuaţia 0; 95 = e¡100¢3¸ ; care
¡ ln(0; 95)
are soluţia ¸ = = 0; 000171: Atunci timpul mediu de funcţionare al
300
1
…ec¼arei componente este M T T F = » = 5849 ore.
¸
Rezultatul obţinut arata¼ ca¼ …ecare component¼a a sistemului trebuie s¼a aiba¼ un
timp mediu de funcţionare de aproximativ 5850 de ore pentru ca probabilitatea
ca sistemul s ¼a funcţioneze fa¼r¼a defectare cel puţin 100 de ore sa¼ …e egal¼a cu 0; 95:
¤
Presupunem acum ca¼ …ecare element care compune sistemul urmeaza¼ legea
Weibull având acelaşi parametru de forma¼ ¯; dar cu parametrii de scal ¼a µ i
diferiţi. Aceasta înseamna¼ c¼a funcţia hazard de defectare a …ec¼arui element i al
sistemului este data¼ de expresia
µ ¶
¯ t ¯¡1
hi (t) = ; i = 1; 2; : : : ; n:
µi µi
Atunci, conform formulei (2.56), funcţia hazard de defectare a sistemului este
µ ¶¯¡1 " µ ¶¯ #
Pn ¯ t Pn 1
hS (t) = =¯ t¯¡1:
i=1 µ i µi i=1 µi
Se observ¼a c¼a, dac¼a not¼am

" µ ¶¯# ¡1=¯
1P
n
µS := ; (2.59)
i=1 µ i
80 ¼ ŢII
atunci funcţia hazard de defectare a sistemului are forma

µ ¶¯¡1
¯ t
hS (t) = :
µS µS
Aceasta arat¼a c¼a sistemul format din n elemente independente legate în serie, în
care …ecare element urmeaza¼ legea Weibull de parametri ¯ şi µi , are la rândul sa¼u
o distribuţie Weibull de acelaşi parametru de form¼a ¯ şi cu parametrul de scar¼a
dat de formula (2.59). (De remarcat c¼a aceasta¼ proprietate de reproductibilitate
a legii Weibull de la elemente la sistemul în serie este adeva¼rata¼ numai daca¼ toate
elementele sistemului au acelaşi parametru de form¼a ¯:)
Având o distribuţie Weibull de parametri ¯ şi µ S , …abilitatea sistemului se
determin¼a cu formula cunoscut¼a
" µ ¶ #
t ¯
R(t) = exp ¡ : (2.60)
µS
Daca¼ toate cele n componente

µ ¶ale sistemului sunt identice, având funcţia
¯¡1
¯ t
hazard de defectare h(t) = , atunci sistemul urmeaz¼a o distribuţie
µ µ
µ
Weibull de parametri ¯ şi µ S = 1=¯ : Funcţia hazard de defectare a sistemului
n
are una din formele de mai jos
µ ¶¯¡1
¯n ¯¡1 ¯ t
hS (t) = ¯ t = ;
µ µS µS
iar …abilitatea este dat¼a de formula
" µ ¶¯ #
t
R(t) = exp ¡n :
µ
Exemplul 2.6.2 Un sistem electric este compus din trei elemente independente
legate în serie. Urm¼arite în timp s-a constatat c¼a defect¼arile acestor elemente
urmeaz¼a distribuţia Weibull cu acelaşi parametru de form¼a ¯ = 1; 5: Parametrii
de scala¼ (viaţa caracteristica¼) pentru …ecare element sunt: µ 1 = 44:000 ore,
µ 2 = 62:000 ore şi µ3 = 52:000 ore.
Calculaţi urm¼atoarele caracteristici ale sistemului: a) M T T F ; b) timpul me-
dian de defectare; c) …abilitatea pentru o misiune de 10:000 ore.
Soluţie. Conform celor discutate anterior, defect¼arile sistemului vor urma
distribuţia Weibull cu acelaşi parametru de form¼ a ¯ = 1; 5 şi cu parametrul de
scara¼ dat de formula (2.59):
"µ ¶1;5 µ ¶1;5 µ ¶1;5#¡1=1;5
1 1 1
µS = + + = 24:709; 5:
44:000 62:000 52:000
Atunci, MT T F dat de formula (2.49), este

µ ¶ µ ¶
1 2
M T T F = µS ¡ 1 + = 24:709; 5 ¢ ¡ 1 + = 22:306; 4ore,
¯ 3
iar tmed ; timpul median de defectare dat de relaţia (2.52), are valoare
tmed = 24:709; 5 ¢ (0; 69315)1=1;5 = 19:353ore.
Funcţia de …abilitate a sistemului, data¼ de relaţia (2.60), are în acest caz

expresia
" µ ¶1;5#
t
R(t) = exp ¡ :
24:709; 5
Pentru t = 10:000 se obţine

" µ ¶ #
10:000 1;5
R(10:000) = exp ¡ = 0; 773: ¤
24:709; 5
2.6.2 Fiabilitatea sistemelor cu montaj în paralel

Considera¼m un sistem format din n elemente constitutive care se defecteaz¼a
independent unul de altul. Vom presupune de data aceasta c¼a elementele sis-
temului sunt legate în paralel, ceea ce înseamna¼ ca¼ sistemul se defecteaza¼ numai
dac¼a se defecteaza¼ toate elementele sale. Diagrama de …abilitate a unui astfel de
sistem este reprezentata¼ în …gura 2.17.
Cu notaţiile din subsecţiunea anterioara¼ putem scrie
T = supfT 1; T2; : : : ; Tn g:
În cazul montajului în paralel este mai simplu s¼a se determine mai întâi relaţia
dintre funcţiile de repartiţie ale variabilelor aleatoare T1 ; : : : ; T n; T şi apoi sa¼ se
treac¼a la funcţiile de …abilitate. Dac¼a Fi (t) desemneaz¼a funcţia de repartiţie a
variabilei aleatoare Ti ; atunci Fi (t) = P (Ti < t) şi Fi(t) = 1 ¡ Ri(t): O relaţie
analoga¼ are loc pentru F (t); funcţia de repartiţie a variabilei aleatoare T:
Ţinând seama c¼a variabilele aleatoare T1; : : : ; Tn sunt independente, avem
FS (t) = P (T < t) = P (T1 < t; T2 < t; : : : ; Tn < t) =
= P (T1 < t)P (T2 < t) ¢ ¢ ¢ P (Tn < t) = F1(t)F2(t) ¢ ¢ ¢ Fn (t):
Trecând la …abilitate, obţinem
1 ¡ RS (t) = (1 ¡ R1(t))(1 ¡ R2 (t)) ¢ ¢ ¢ (1 ¡ Rn(t));

82 ¼ ŢII
Fig. 2.17: Diagrama de …abilitate a unui sistem cu n componente montate în

paralel
de unde rezulta¼ formula …abilit¼

aţii unui sistem cu montaj în paralel
Q
RS (t) = 1 ¡ ni=1 (1 ¡ Ri (t)) : (2.61)
Deoarece 0 · Ri (t) · 1; rezult¼a 0 · 1 ¡ Ri (t) · 1; ceea ce implic¼a

Qn
i=1 (1 ¡ Ri (t)) · 1 ¡ Ri (t):
Q
n
Prin urmare, RS (t) = 1 ¡ (1 ¡ Ri(t)) ¸ Ri (t); pentru …ecare i = 1; 2; : : : ; n:
i=1
Deci
RS (t) ¸ maxfR1(t); R2(2); : : : ; Rn(t)g:
Inegalitatea de mai sus arata¼ c¼a …abilitatea unui sistem cu montaj în paralel este
mai mare (sau cel mult egala ¼) decât …abilitatea celui mai …abil element compo-
nent .
Pentru sistemele care au n elemente legate în paralel şi …ecare element are
funcţia risc de defectare constant¼ a şi egal¼a cu ¸i ; …abilitatea sistemului este
dat¼a de formula
Q
RS (t) = 1 ¡ ni=1 (1 ¡ exp(¡¸it)) ; (2.62)
de unde, pentru cazul în care toate componentele sunt identice, se obţine pentru
…abilitatea sistemului expresia
RS (t) = 1 ¡ (1 ¡ exp(¡¸t))n : (2.63)

Daca¼ valorile …abilita¼ţii sistemelor componente Ri(t) = exp(¡¸i t) sunt foarte

aproape de unu, lucru care se întâmpl¼a când produsul ¸i t este su…cient de aproape
de zero, atunci, ţinând seama c¼a pentru x su…cient de mic are loc aproximarea
exp(¡x) » = 1 ¡ x; …abilitatea se poate aproxima astfel Ri (t) » = 1 ¡ ¸it: În con-
secinţa¼, în acest caz, pentru …abilitatea sistemului se obţine aproximarea
Q
RS (t) »
= 1 ¡ tn ni=1 ¸i :
Timpul mediu de funcţionare al unui astfel de sistem cu n componente identice
care urmeaza¼ legea de repartiţie exponent¸iala¼ de parametru ¸ se determina¼ pe
baza formulei
1 1 1 1
M T T FS = (1 + + + ¢ ¢ ¢ + ): (2.64)
¸ 2 3 n
Într-adeva¼r,
Z 1 Z 1£ ¤
M T T FS = RS (t)dt = 1 ¡ (1 ¡ e ¡¸t )n dt:
0 0
1
Efectu¼am schimbarea de variabil¼a u = 1 ¡ e¡¸t ; echivalent¼a cu t = ¡ ln(1 ¡ u);
¸
1 du
de unde obţinem dt = : Atunci
¸1 ¡u
Z Z
1 1 n du 1 1
M T T FS = (1 ¡ u ) = (1 + u + u2 + ¢ ¢ ¢ + un¡1 )du =
¸ 0 1¡u ¸ 0
µ ¶¯ µ ¶
1 u2 u3 un ¯¯ 1 1 1 1 1
= u+ + +¢¢¢ + = 1+ + +¢¢¢ + :
¸ 2 3 n ¯0 ¸ 2 3 n
Exemplul 2.6.3 Pentru un sistem care are dou¼a componente montate în
paralel, …ecare dintre acestea având intensitatea de defectare constanta¼ egal ¼a
cu ¸1; respectiv ¸2; …abilitatea sistemului are expresia
RS (t) = 1 ¡ (1 ¡ e ¡¸1 t)(1 ¡ e¡¸2 t ) = e¡¸1 t + e¡¸2 t ¡ e¡(¸1 +¸2 ) t ;
iar valoarea timpului mediu de defectare este

Z 1 Z 1 Z 1 Z 1
¡¸1 t ¡¸2t
MT T FS = RS (t)dt = e dt + e dt ¡ e¡(¸1+¸2) t dt =
0 0 0 0
1 1 1
= + ¡ :
¸1 ¸ 2 ¸1 + ¸2
Daca¼ cele dou¼a elemente sunt identice, deci ¸ 1 = ¸2 = ¸, atunci …abilitatea
sistemului se calculeaz¼a cu formula
RS (t) = 2e¡¸t ¡ e¡2¸t ; (2.65)
84 ¼ ŢII
iar timpul mediu de defectare are expresia

2 1 3
M T T FS = ¡ = : ¤ (2.66)
¸ 2¸ 2¸
Exemplul 2.6.4 Consider¼am un sistem care are dou¼a elemente identice legate
în paralel, …ecare având aceeaşi rat¼a de defectare constant¼a ¸: Care trebuie s¼a
…e timpul mediu de defectare al …ec¼arei componente pentru ca probabilitatea ca
sistemul s¼a funcţioneze fa¼ra¼ sa¼ se defecteze cel puţin 100 de ore sa¼ …e egal¼a cu
0; 95?
Soluţie. Conform cerinţelor problemei RS (100) = 0; 95; iar în baza formulei
(2.65) avem egalitatea 2e ¡100¸ ¡ e¡200¸ = 0; 95: Pentru determinarea valorii ¸ > 0
care veri…ca¼ ecuaţia anterioar¼a folosim Mathcad. Obţinem ¸ = 0; 002531: Atunci
timpul mediu de defectare al unui element constitutiv al sistemului este
1 1 »
MT T F1 = M T T F2 = = = 395 ore.
¸ 0; 002531
Prin urmare, timpul mediu de funcţionare al sistemului, calculat pe baza formulei
(2.66), este
3 3 »
M T T FS = = = 593 ore. ¤
2¸ 2 ¢ 0; 002531
Exemplul 2.6.5 În cazul unui sistem cu trei elemente montate în paralel, …ecare
dintre elementele componente având intensitate de defectare constanta¼ egal ¼a cu
¸ i; i = 1; 2; 3; …abilitate sistemului este data¼ de formula
RS (t) = 1 ¡ (1 ¡ e ¡¸1t )(1 ¡ e¡¸2 t )(1 ¡ e¡¸3t ) =
= e¡¸1 t + e¡¸2 t + e¡¸3t ¡ e ¡(¸1 +¸2 ) t ¡ e ¡(¸2 +¸3 ) t ¡ e¡(¸3 +¸1 ) t
+e¡(¸1+¸2+¸3) t;
iar timpul mediu de defectare are expresia
1 1 1 1 1 1 1
MT T FS = + + ¡ ¡ ¡ + : ¤
¸1 ¸2 ¸ 3 ¸1 + ¸2 ¸2 + ¸3 ¸3 + ¸1 ¸ 1 + ¸2 + ¸3
Considera¼m acum un sistem format din doua ¼ componente identice, care se

defecteaza¼ independent una de alta, montate în paralel. Presupunem c¼a defec-
ta¼rile …ec¼arei componente urmeaz¼a legea Weibull cu parametrii ¯ şi µ ([7]). În
consecinţ¼a, …abilitatea componentelor este dat¼ a de relaţia (2.47), adic¼
a R(t) =
¡(t=µ) ¯
e : Atunci …abilitatea sistemului, determinat¼a pe baza formulei (2.61), este
RS (t) = 1 ¡ [1 ¡ R(t)]2 :
Introducând în aceasta¼ relaţie expresia …abilit a¼ţii unei componente, obţinem pen-
tru …abilitatea sistemului expresia
¯ ¯
RS (t) = 2e¡(t=µ) ¡ e¡2(t=µ) : (2.67)
Pentru a calcula M T T FS folosim formula (2.12). Avem

Z 1 Z 1h i
¯ ¯
MT T FS = RS (t)dt = 2e¡(t=µ) ¡ e¡2(t=µ) dt =
0 0
Z 1 Z 1
¡(t=µ)¯ ¯
= 2 e dt ¡ e¡2(t=µ) dt:
0 0
Prima integral ¼a nu este altceva decâtµ MT ¶T F al unei componente, deci, conform

1
formulei (2.49), este egala¼ cu µ¡ 1 + : Pentru calculul celei de a doua inte-
¯ " µ ¶¯ #
t
grale se observa¼ ca¼ funcţia de integrat poate … scrisa¼ sub forma exp ¡ ;
µ=21=¯
deci este funcţia de …abilitate a unei distribuţii Weibull cu parametri ¯ şi µ=21=¯:
Utilizând din nou formula (2.49), obţinem
Z 1 µ ¶
¡2(t=µ) ¯ µ 1
e dt = 1=¯ ¡ 1 + :
0 2 ¯
În consecinţ¼a
µ ¶
1
M T T FS = µ¡ 1 + (2 ¡ 2¡1=¯): (2.68)
¯
Determinarea funcţiei hazard de defectare a acestui sistem se face pe baza
formulei (2.18)
¡R0S (t)
hS (t) = :
RS (t)
Dupa¼ un calcul elementar de derivare se obţine
µ ¶¯¡1 ¯
¯ t 2 ¡ 2e¡(t=µ)
hS (t) = ¯ :
µ µ 2 ¡ e¡(t=µ)
Formula de mai sus arat¼a c¼a un sistem cu dou¼ a componente Weibull montate în
paralel nu£urmeaza¼¤la rândul sa¼u o distribuţie Weibull. Dar, pentru valori mari ale
lui t; exp ¡(t=¯)¯ tinde ca¼tre zero, şi în consecinţa¼ funcţia hazard de defectare
a sistemului se poate aproxima cu funcţia corespunza¼toare unei componente, i.e.,
µ ¶
» ¯ t ¯¡1
hS (t) = :
µ µ
86 ¼ ŢII
Acest rezultat teoretic poate … interpretat astfel: cu cât sistemul funcţioneaza

¼
o perioad¼
a mai îndelungat¼a de timp cu atât este mai mare probabilitatea ca una
dintre componente s¼ a se defecteze şi astfel sistemul s¼
a se reduc¼
a la o singur¼
a
component ¼a.
Exemplul 2.6.6 La o staţie de benzin¼a sunt montate dou¼ a pompe care funcţio-
neaz¼a în paralel şi ale c¼aror defecţiuni urmeaz¼a distribuţia Weibull cu parametrii
¯ = 1; 5 şi µ = 10:000: Determinaţi …abilitatea acestui sistem de pompe pentru
o perioad¼a de funcţionare de 5:000 ore şi timpul mediu pân¼a la prima defectare
(M T T FS ) al acestui sistem. Comparaţi valorile obţinute pentru sistem cu cele
corespunza¼toare ale unei singure pompe.
Soluţie. Folosind formula (2.67), calcul¼am …abilitatea sistemului pentru o
misiune de 5.000 ore:
" µ ¶ # " µ ¶ #
5:000 1=2 5:000 1=2
RS (5:000) = 2 exp ¡ ¡ exp ¡2 = 0; 743:
10:000 10:000
Determinarea timpului mediu pân¼a la prima defectare a sistemului de pompe,

M T T FS ; se face cu ajutorul formulei (2.68). Obţinem
7
M T T F S = 10:000 ¢ ¡ (3) ¢ (2 ¡ 2¡2 ) = 10:000 ¢ 2! ¢ = 35:000ore.
4
Aceleaşi caracteristici numerice, calculate de aceast¼a dat¼a pentru o singur¼a
component¼a, au valorile
" µ ¶ #
5:000 1=2
R(5:000) = exp ¡ = 0; 493;
10:000
M T T F = 10:000 ¢ ¡ (3) = 20:000ore.
Dup¼a cum se observ¼a din rezultatele de mai sus, sistemul obţinut prin montarea
a dou¼a pompe în paralel are performanţe aproape duble faţ¼a de cazul în care ar
exista o singur¼a pompa¼. ¤
2.6.3 Fiabilitatea sistemelor cu montaj combinat

serie-paralel
În subsecţiunile anterioare am analizat cum se calculeaz¼a …abilitatea sis-
temelor care au elementele montate numai în serie sau numai în paralel. În
practic¼a se întâlnesc îns¼a sisteme cu montaje mult mai complicate. În aceast¼a
subsecţiune vom studia acele sisteme care pot … divizate în subsisteme, …ecare
subsistem având montaj numai în serie sau numai în paralel, iar subsistemele la
rândul lor sunt montate în serie sau în paralel. Vom numi un astfel de sistem
sistem cu montaj combinat serie-paralel, sau, pe scurt, sistem serie-paralel.
Pentru exempli…carea modului în care se calculeaza¼ …abilitatea unui sistem

cu montaj combinat serie-paralel consider¼am urm¼atorul exemplu.
Exemplul 2.6.7 Fie sistemul descris în diagrama de …abilitate din …gura 2.18.
Fig. 2.18: Diagrama de …abilitate a unui sistem cu montaj combinat serie-paralel
El este format din trei subsisteme, notate I, II, III. Subsistemele I şi II sunt
montate în paralel, iar III este montat în serie cu subsistemul paralel I-II. Vom
nota cu RI ; RII ; RIII …abilitatea acestor subsisteme şi cu RS …abilitatea sistemu-
lui total. RA; RB ; RC ; etc. desemneaz¼a …abilitatea elementelor care compun
subsistemele considerate.
Folosind formulele (2.55) şi (2.61) pentru calculul …abilit ¼aţii sistemelor cu
montaj în serie, respectiv în paralel, putem calcula …abilitatea întregului sistem.
Determin¼am mai întâi …abilitatea celor trei subsisteme:
RI = RARB [1 ¡ (1 ¡ RC )(1 ¡ RD )] ;
RII = RH RL [1 ¡ (1 ¡ RM )(1 ¡ RN )] ;
RIII = RE RF RG:
Putem calcula apoi …abilitatea întregului sistem.
RS = [1 ¡ (1 ¡ RI )(1 ¡ RII )] RIII : ¤

88 ¼ ŢII
2.6.4 Redundanţa paralela

¼
De cele mai multe ori în componenţa unui sistem exista¼ un numa¼r de ele-
mente sau de subansambluri montate în serie. Defectarea unui astfel de element
este su…cienta¼ pentru a determina defectarea întregului sistem. Pentru a creşte
…abilitatea sistemului, elementele montate în serie a c¼aror …abilitate este insu…-
cient¼a sunt dublate cu elemente identice montate în paralel. Aceasta¼ tehnic¼a de
montaj se numeşte redundanţa ¼ paralela¼.
Redundanţa unui sistem cu montaj în serie se poate obţine în dou¼a moduri:
1) Redundanţ¼ a la nivel inferior: …eca¼rei componente a sistemului i se
adaug¼a una sau mai multe componente identice montate în paralel.
2) Redundanţ¼ a la nivel superior: întregul sistem este montat în paralel
cu unul sau cu mai multe sisteme identice.
Pentru înţelegerea exact¼a a fenomenului redundanţei şi a efectelor sale d¼am
urm¼atorul exemplu ([7]).
Exemplul 2.6.8 Consider¼am un sistem compus din doua¼ componente montate

în serie, A şi B; care au aceeaşi …abilitate 0 < R < 1.
Daca¼ se efectueaza¼ redundanţa la nivel inferior, atunci se obţine un sistem

care are diagrama prezentat ¼a în …gura urm¼atoare
a c¼arei …abilitatea este

£ ¤2 £ ¡ ¢¤2
Rinf = 1 ¡ (1 ¡ R)2 = 1 ¡ 1 ¡ 2R + R2 = (2R ¡ R2 )2:
În cazul efectua¼rii redundanţei la nivel superior se obţine un sistem care are

diagrama
iar …abilitatea este dat¼a de formula
Rsup = 1 ¡ (1 ¡ R2)2 = 1 ¡ (1 ¡ 2R2 + R4 ) = 2R2 ¡ R4 :
Pentru a stabili care dintre cele dou¼a metode poate conduce la o mai bun¼a
…abilitate a sistemului, compara¼m cele dou¼a …abilit¼aţi evaluând diferenţa
Rinf ¡ Rsup = (2R ¡ R2)2 ¡ (2R2 ¡ R4 ) = 2R2(1 ¡ R)2 > 0:
Inegalitatea de mai sus ne arata¼ ca¼ efectuarea redundanţei la nivel inferior

conduce la o …abilitate mai mare a sistemului decât în cazul efectu¼ arii unei re-
dundanţe la nivel superior. În analiza fa¼cut¼a mai sus s-a presupus c¼a defectarea
celor dou¼a componente se face independent una de alta şi independent de locul
pe care componenta îl ocupa¼ în montaj.
La rezultatul de mai sus se poate ajunge şi din analiza diagramelor sistemelor
redundante. Dupa¼ cum se poate observa, în amândoua¼ situaţiile, atât de redun-
danţa¼ la nivel inferior cât şi la nivel superior, sistemele se vor defecta dac¼a ambele
componente A sau ambele componente B se vor defecta. Dar, în cazul sistemului
cu redundanţa¼ efectuata¼ la nivel superior acesta se va defecta şi în cazul în care
o componenta¼ A şi o component¼a B, a‡ate pe ramuri diferite, se vor defecta.
Deci, este …resc ca …abilitatea sistemului cu redundanţa¼ la nivel superior sa¼ …e
mai mic¼a decât a celui cu redundanţ¼a la nivel inferior. ¤
În accepţiunea general¼a, prin redundanţ¼a se înţelege utilizarea într-un sis-

tem tehnic a mai multor elemente componente decât este necesar pentru în-
deplinirea funcţiilor acestuia, astfel încât sistemul s¼a funcţioneze satisf¼ac¼ator
chiar în prezenţa unor defecţiuni a unora dintre elementele sistemului. Noţi-
unea de redundanţ¼a a fost folosit¼a pentru prima dat¼a în 1920 de c¼atre Harry
Nyquist (1889-1976) pe când lucra la compania americana¼ AT&T. Cu ocazia unor
cercet¼ari asupra semnalelor telegra…ce, acesta a constatat c¼a anumite semnale nu
transmiteau nici o informaţie şi le-a numit semnale redundante sau semnale în
plus ori super‡ue. În continuare prin redundanţ¼ a vom înţelege acea tehnic¼a de
îmbuna¼ta¼ţire a …abilita¼ţii care consta¼ în a dispune în paralel doua¼ sau mai multe
elemente componente, subansambluri sau echipamente complete.
Se disting dou¼a tipuri de redundanţ¼a:
90 ¼ ŢII
a) Redundanţa activa ¼ (de tip dinamic sau „calda¼”) este termenul dat tehni-
cilor care implic¼a utilizarea în sistem a mai multor module cu aceleaşi funcţii, din
care doar o parte sunt operante, celelalte …ind în aşteptare pentru a … comutate
în momentul identi…c¼arii unei defecţiuni. Sistemul poate funcţiona cu ambele
elemente sau numai cu unul dintre ele. Figura de mai jos reprezint¼a schema de
conexiune în paralel a dou¼ a elemente.
Un montaj în paralel nu este convenabil pentru toate elementele sistemului.

Funcţionarea în paralel reprezinta¼ o funcţionare continu¼a şi simultan¼a a dou¼a ele-
mente, astfel încât …ecare din ele s¼a poata¼ asigura singur funcţionarea sistemului
atunci când cel¼alalt element se defecteaz¼a. Nu toate elementele unui sistem pot
funcţiona conform schemei de mai sus. De regul a¼, daca¼ unul dintre elemente
se defecteaz¼a, atunci caracteristicile celuilalt element se schimb¼a. Daca¼ necesi-
tatea unei …abilit¼aţi ridicate impune utilizarea unei tehnici de redundanţ¼a, atunci
trebuie s ¼a se foloseasc¼a o tehnic¼a de redundanţ¼a de tipul „de rezerv¼a”, în care
funcţioneaz¼a unul singur dintre elementele componente şi în care dispunem de
un al doilea element identic, ca element de rezerva¼, pentru înlocuirea primului în
caz de defectare. Acest tip de redundanţ¼a este analizat mai jos.
b) Redundanţa pasiv¼ a (de tip static, de comutare sau „rece”) este acel tip
de redundanţa¼ în care elementul de rezerv a¼ este conectat dupa¼ ce elementul în
funcţiune s-a defectat. În …gura de mai jos elementul A se a‡¼a în funcţionare, iar
elementul B se conecteaz¼a numai în cazul în care A iese din funcţie. Se admite c¼a
…abilitatea comutatorului este de 100%: Cu alte cuvinte, …abilitatea sistemului
este dat¼a numai de …abilitatea celor dou¼a componente A şi B:
Redundanţa ridica¼ serioase probleme tehnice de construcţie, dar mai ales …-

nanciare, ceea ce face ca aplicarea sa în practic¼a s¼a …e limitat¼a.
2.6.5 Fiabilitatea sistemelor k din n
Un sistem de tipul k din n este o colecţie de n componente (sau subsisteme)

identice aranjate în paralel care funcţioneaz¼a daca¼ cel puţin k elemente compo-
nente funcţioneaza¼. Evident, în de…niţia de mai sus k · n: Daca¼ k = 1, un sistem
1 din n este un sistem cu montaj în paralel, iar dac¼a k = n; un sistem n din n
este un sistem cu montaj în serie. Diagrama de …abilitate a unui sistem k din n
seam¼an¼a cu aceea a unui sistem paralel, dar lâng¼a ea se scrie „k din n" sau k=n
pentru a se atrage atenţia ca¼ nu este un sistem paralel obişnuit.
Pentru simplitatea expunerii vom presupune c¼a toate elementele funcţioneaz¼a
simultan, sunt identice şi independente. Not¼am cu R …abilitatea unui element
la un moment de timp t şi cu Q de…abilitatea elementului la acelaşi moment de
timp. Atunci
R + Q = 1:
Pentru un sistem cu n componente identice montate în paralel avem (R+Q)n = 1:

Folosind formula binomului lui Newton obţinem
n(n ¡ 1) n¡2 n n(n ¡ 1)(n ¡ 2) n¡3 3

Rn + nRn¡1Q + R Q + R Q + ¢¢¢+
2! 3!
n(n ¡ 1) 2 n¡2
+ RQ + nRQn¡1 + Q n = 1:
2!
Sa¼ analiz¼am acum semni…caţia termenilor din dezvoltarea de mai sus.
Rn = Probabilitatea ca toate cele n elemente sa¼ funcţioneze:
nRn¡1Q = Probabilitatea ca exact n ¡ 1 elemente s ¼a funcţioneze:
n(n ¡ 1) n¡2 n
R Q = Probabilitatea ca exact n ¡ 2 elemente s¼a funcţioneze:
2!
n(n ¡ 1)(n ¡ 2) n¡3 3
R Q = Probabilitatea ca exact n ¡ 3 elemente s ¼a funcţioneze:
3!
De aici deducem care sunt …abilit¼aţile pentru sistemele de tipul k din n pe care
92 ¼ ŢII
le prezenta¼m în tabelul urma¼tor.

Tipul de sistem Fiabilitatea
n ¡ 1 din n Rn + nRn¡1Q
n(n ¡ 1) n¡2 n
n ¡ 2 din n Rn + nRn¡1Q + R Q
2!
n(n ¡ 1) n¡2 n n(n ¡ 1)(n ¡ 2) n¡3 3
n ¡ 3 din n Rn + nRn¡1Q + R Q + R Q
2! 3!
În general, …abilitatea unui sistem k din n este data¼ de formula

Pn¡k i n¡i i
i=0 CnR Q;
n!
unde Cni desemneaz¼a combina¼rile de n elemente luate câte i; adic¼a Cni = :
i!(n ¡ i)!
Ultimul termen al dezvolt¼arii binomiale (R + Q)n ; şi anume Qn ; reprezint¼a
probabilitatea ca toate elementele sistemului sa¼ …e defecte. Aceasta¼ probabilitate
mai este numit¼a şi de…abilitatea sistemului paralel şi este notat¼a QS = Qn :
Exemplul 2.6.9 În acest exemplu vom analiza cazul unui sistem cu 4 elemente
identice care funcţioneaz¼a în paralel. În ipotezele şi cu notaţiile de mai sus, avem
(R + Q)4 = R4 + 4R3Q + 6R2Q 2 + 4RQ3 + Q4 = 1;
de unde rezulta¼
R3 = Probabilitatea ca toate cele 4 elemente s¼a funcţioneze.
4R3 Q = Probabilitatea ca exact 3 elemente sa¼ funcţioneze:
6R2 Q2 = Probabilitatea ca exact 2 elemente s¼a funcţioneze:
4RQ 3 = Probabilitatea ca exact 1 element s¼a funcţioneze:
Q4 = Probabilitatea ca toate cele 4 elemente sa¼ se defecteze.
De regul¼a, suntem interesaţi de …abilitatea unor sisteme k din n: În cazul de

faţ¼a putem calcula:
a) Fiabilitatea sistemului 3 din 4; adic¼a probabilitatea ca cel puţin 3 elemente
din 4 sa¼ funcţioneze
¡ ¢
R4 + 4R3 Q = 1 ¡ 6R2 Q2 + 4RQ 3 + Q 4 :
b) Fiabilitatea sistemului 2 din 4; adica¼ probabilitatea ca cel puţin 2 elemente

din 4 s¼
a funcţioneze
¡ ¢
R4 + 4R3Q + 6R2Q2 = 1 ¡ 4RQ3 + Q4 :
c) Fiabilitatea sistemului 1 din 4; adic¼a probabilitatea ca cel puţin 1 element
din 4 sa¼ funcţioneze (sistem paralel)
R4 + 4R3 Q + 6R2Q 2 + 4RQ 3 = 1 ¡ Q 4: ¤
Exemplul 2.6.10 Un sistem de urm¼arire a tra…cului aerian are patru monitoare

identice. Fiabilitatea …eca¼rui monitor la momentul de timp t este de 0; 9: Care
este …abilitatea sistemului la momentul t; daca¼ standardele de funcţionare cer ca
cel puţin 3 monitoare s¼a …e întotdeauna în funcţiune?
Avem de calculat …abilitatea unui sistem 3 din 4: Conform formulei din ex-
emplul anterior obţinem
RS = R4 + 4R3 Q = (0; 9)4 + 4 ¢ (0; 9)3 ¢ (0:1) =
= 0; 6561 + 0; 2916 = 0; 9477: ¤
Exemplul 2.6.11 Daca¼ …abilita¼ţile elementelor nu sunt egale, atunci calculele

devin mai complicate. S¼ a presupunem c¼a avem un sistem cu trei elemente montate
în paralel. Fiabilita¼ţile …ec¼arui element sunt R1; R2 şi respectiv R3: Ne propunem
sa¼ determin¼am …abilitatea sistemului în unul din cazurile:
a) cel puţin un element din cele trei trebuie sa¼ funcţioneze pentru funcţionarea
sistemului;
b) cel puţin dou¼a elemente trebuie s¼a funcţioneze pentru a asigura funcţionarea
sistemului.
Pentru aceasta se dezvolt ¼a expresia
(R1 + Q1) (R2 + Q2) (R3 + Q 3) = 1:

Obţinem
R1R2R3 + (R1R2Q 3 + R1R3Q 2 + R2 R3 Q1)+
+(R1Q 1Q2 + R2Q1 Q3 + R3Q1 Q2) + Q 1Q 2Q3 = 1:

Putem calcula acum …abilit¼aţile dorite:
a) Fiabilitatea sistemului 1 din 3; adic¼a probabilitatea ca sistemul s¼a funcţioneze
daca¼ cel puţin un element funcţioneaza¼ este
R1R2R3 + (R1R2Q3 + R1R3Q 2 + R2R3 Q1) + (R1Q1 Q2 + R2 Q1Q 3 + R3Q 1Q2 ) =
= 1 ¡ Q1Q 2Q3 :
94 ¼ ŢII
b) Fiabilitatea sistemului 2 din 3; adica¼ probabilitatea ca sistemul s a¼ funcţio-

neze dac¼
a cel puţin dou¼a elemente funcţioneaz¼a este
R1 R2R3 + (R1 R2 Q3 + R1R3Q2 + R2R3Q 1) =
= 1 ¡ (R1 Q1Q 2 + R2Q 1Q3 + R3Q 1Q2 ) ¡ Q1 Q2Q 3: ¤
2.6.6 Aplicarea formulei probabilit¼

aţii totale la calculul
…abilit¼
aţii sistemelor
Nu toate sistemele au un montaj combinat serie-paralel. În unele cazuri de
sisteme cu montaj mai complicat se poate calcula …abilitatea sistemului folosind
formula probabilit¼aţii totale (1.12). Reamintim c¼a dac¼a H1; H2 ; : : : ; Hn este un
sistem complet de evenimente şi G un eveniment care se produce o dat¼a cu pro-
ducerea a cel puţin unuia dintre evenimentele Hi ; atunci probabilitatea producerii
evenimentului G este dat¼a de formula
n
X
P (G) = P (Hi )P (G j Hi):
i=1
Pentru aplicarea formulei probabilit¼aţii totale la calculul …abilit¼aţii sistemului

se alege un element j al sistemului şi se considera¼ evenimentul Hj = fTj > tg;
adic¼a, „elementul j funcţioneaz¼a f¼ar ¼a defecţiuni pâna¼ la momentul de timp t":
Evenimentul contrar, H j ; este evenimentul „elementul j s-a defectat pân¼ a la mo-
mentul de timp t": Hj şi H j formeaza¼ un sistem complet de evenimente. Probabi-
litatea producerii evenimentului Hj nu este altceva decât …abilitatea elementului
j: Mai precis, avem egalita¼ţile
P (Hj) = P (Tj > t) = Rj (t); P (H j ) = 1 ¡ P (Hj ) = 1 ¡ Rj (t):

Fie G = fT > tg; evenimentul „sistemul funcţioneaz¼a f¼ar¼a defectare pân¼a la
momentul t": Probabilitatea producerii evenimentului G este …abilitatea sistemu-
lui considerat. Simbolic, putem scrie
P (G) = P (T > t) = RS (t):
Aplicând formula probabilita¼ţii totale pentru sistemul complet de evenimente

fHj ; H j g; rezulta¼ ca¼ …abilitatea sistemului este data¼ de relaţia
RS (t) = P (G) = P (Hj)P (G j Hj ) + P (H j )P (G j H j ): (2.69)
Exemplul 2.6.12 Pentru exempli…carea acestei metode consider¼am un sistem

care are elementele înl¼anţuite conform diagramei de …abilitate din …gura 2.19.
Vom spune c¼a un astfel de sistem are componentele conectate „în punte” şi îl
vom numi sistem „în punte”. Fiabilita¼ţile elementelor componente A; B; : : : vor
… notate RA; RB ; : : : :
Fig. 2.19: Diagrama de …abilitate a unui sistem „în punte”
Pentru calculul …abilit¼aţii acestui sistem vom aplica formula probabilit¼aţii

totale (2.69) luând în considerare funcţionarea sau nefuncţionarea elementului
C . Not¼am cu HC evenimentul care const¼a în funcţionarea elementului C la
momentul t şi cu H C evenimentul contrar.
Daca¼ elementul C funcţioneaza¼, atunci sistemul funcţioneaza¼ ca doua¼ sub-
sisteme montate în serie, notate cu I şi II, …ecare subsistem …ind cu montaj în
paralel. Acest mod de funcţionare este descris în diagrama din …gura 2.20. Dup¼a
Fig. 2.20: Diagrama de …abilitate a sistemului „în punte” în cazul în care ele-
mentul C funcţioneaz¼a
cum se vede din aceasta¼ …gur¼a, dac¼a elementul C funcţioneaza¼ atunci sistemul
va funcţiona daca¼ funcţioneaz¼a unul dintre elementele A sau B şi unul dintre
elementele C sau D; adica¼ daca¼ funcţioneaz¼a subsistemele I şi II legate în se-
rie. Atunci probabilitatea ca sistemul s¼a funcţioneze la momentul t; ştiind c¼a
elementul C funcţioneaz¼a, este
P (G j HC ) = RI ¢ RII = [1 ¡ (1 ¡ RA)(1 ¡ RB )] ¢ [1 ¡ (1 ¡ RD)(1 ¡ RE )] :
Daca¼ elementul C nu funcţioneaza¼, atunci sistemul funcţioneaza¼ ca doua¼ sub-

sisteme montate în paralel, notate III şi IV, …ecare subsistem …ind cu montaj în
96 ¼ ŢII
Fig. 2.21: Diagrama de …abilitate a sistemului „în punte” în cazul în care ele-
mentul C nu funcţioneaz¼a
serie, dupa¼ cum se observa¼ din diagrama …abilita¼ţii din …gura 2.21. Când ele-
mentul C nu funcţioneaz¼a, sistemul va funcţiona daca¼ funcţioneaz¼a cel puţin unul
dintre subsistemele III sau IV. Atunci probabilitatea ca sistemul s¼ a funcţioneze
la momentul t; ştiind c¼a elementul C nu funcţioneaza¼, este
P (G j H C ) = 1 ¡ (1 ¡ RIII )(1 ¡ RIV ) = 1 ¡ (1 ¡ RARD) ¢ (1 ¡ RB RE):
Folosind formula (2.69) putem calcula …abilitatea sistemului „în punte”.
RS (t) = P (HC )P (G j HC ) + P (H C )P (G j H C ) =
= RC [1 ¡ (1 ¡ RA)(1 ¡ RB )] ¢ [1 ¡ (1 ¡ RD)(1 ¡ RE )] +
+(1 ¡ RC ) [1 ¡ (1 ¡ RA RD ) ¢ (1 ¡ RB RE )] :
Daca¼ presupunem ca¼ toate cele cinci elemente componente ale sistemului sunt
identice şi au …abilit¼aţile egale cu 0; 9; atunci, cu ajutorul formulei de mai sus,
obţinem …abilitatea sistemului egala¼ cu 0; 97848: ¤
2.6.7 Folosirea tabelului de control pentru calculul

…abilit¼
aţii sistemelor
Calcularea …abilit¼aţii sistemelor complexe se poate face cu ajutorul tabelelor
de control al evenimentelor. Acest procedeu de calcul este extrem de clar şi pre-
cis dar are dezavantajul c¼a pentru sistemele cu un num¼ar mare de componente
volumul de calcule este foarte mare. Pentru uşurinţa calculelor vom presupune
ca¼ elementele sistemului funcţioneaza¼ independent unul de altul. Cu alte cu-
vinte, funcţionarea sau defectarea unui element din sistem nu in‡uenţeaza¼ starea
celorlalte elemente.
Prin tabelul de control (truth table) al evenimentelor se înţelege tabelul tu-
turor combinaţiilor posibile de evenimente care ne intereseaza¼ în leg¼atura¼ cu
starea sistemului. Pentru înţelegerea metodei vom examina la început câteva

cazuri simple.
Exemplul 2.6.13 Pentru un sistem care are o singura¼ component¼a A; tabelul

de control al evenimentelor este
Evenimentele Starea sistemului Probabilitatea
A Funcţioneaza¼ P (A)
A Nu funcţioneaza¼ 1 ¡ P (A)
În continuare vom examina situaţia unor sisteme care au dou¼a componente A

şi B: Vom nota cu aceeaşi litera A evenimentul ca elementul A s¼a funcţioneze şi cu
A evenimentul contrar, elementul A nu funcţioneaza¼. Similar pentru componenta
B: Pentru simplitatea scrierii vom nota a = P (A) şi b = P (B); iar în loc de A \B
vom scrie AB:
Exemplul 2.6.14 Un sistem cu doua¼ componente A şi B montate în serie are

tabelul de control al evenimentelor folosit pentru calculul …abilita¼ţii de forma de
mai jos:

AB Funcţioneaza¼ ab
AB Nu funcţioneaza¼ a(1 ¡ b)
AB Nu funcţioneaza¼ (1 ¡ a)b
AB Nu funcţioneaza¼ (1 ¡ a)(1 ¡ b)
Exemplul 2.6.15 Un sistem cu dou¼a componente A şi B montate în paralel

are tabelul de control al evenimentelor folosit pentru calculul …abilita¼ţii de ur-
m¼atoarea forma¼:
AB Funcţioneaza¼ ab
AB Funcţioneaza¼ a(1 ¡ b)
AB Funcţioneaz¼
a (1 ¡ a)b
AB Nu funcţioneaza¼ (1 ¡ a)(1 ¡ b)
Dup¼a cum se observ¼ a din exemplele de mai sus, tabelul de control al unui
sistem cu 2 elemente are 22 = 4 linii. Pentru un sistem cu n elemente num¼arul
de linii este 2n: Folosirea acestei metode este di…cil ¼a pentru valori mari ale lui n:
De exemplu, pentru n = 10 tabelul de control are 1024 de linii.
Metoda tabelului de control al evenimentelor se dovedeşte util¼a în cazul sis-
temelor numite „k din n": Un sistem de tipul k din n este o colecţie de n com-
ponente identice aranjate în paralel care funcţioneaza¼ daca¼ cel puţin k elemente
componente funcţioneaza¼. Evident, în de…niţia de mai sus k · n: Dac¼a k = 1,
98 ¼ ŢII
un sistem 1 din n este un sistem cu montaj în paralel, iar daca¼ k = n; un sistem

n din n este un sistem cu montaj în serie. Diagrama de …abilitate a unui sistem
k din n seam¼an¼a cu aceea a unui sistem paralel, dar lâng¼a ea se scrie „k din n"
sau k=n pentru a se atrage atenţia ca¼ nu este un sistem paralel obişnuit.
Pentru a exempli…ca utilizarea tabelului de control al evenimentelor pentru
calculul …abilit¼aţii unui sistem de tipul k din n consider¼am cazul k = 2 şi n = 3:
Exemplul 2.6.16 Un sistem de tipul 2 din 3 are trei componente identice. Prob-
abilitatea de funcţionare a …ec¼arui element este p: Tabelul de control al eveni-
mentelor în acest caz este

AAA Funcţioneaza¼ p3
AAA Funcţioneaz¼a p2(1 ¡ p)
AAA Nu funcţioneaza¼ p(1 ¡ p)2
AAA Nu funcţioneaza¼ p(1 ¡ p)2
AAA Nu funcţioneaz¼ a p(1 ¡ p)2
AAA Nu funcţioneaza¼ (1 ¡ p)3
Probabilitatea de funcţionare a unui sistem 2 din 3 în care toate componentele

sunt identice, deci …abilitatea sistemului, este p3 + 3p2(1 ¡ p): ¤
Pentru sistemele de tipul k din n; calculul …abilit¼aţii se poate face mai comod
folosind metoda binomului lui Newton care a fost prezentat¼a în subsecţiunea
2.6.5.
Metoda tabelului de control al evenimentelor, deşi necesita¼ un volum mare de
calcule, se dovedeşte utila¼ în cazul sistemelor cu o structur¼a complex ¼a. Pentru
exempli…care consider¼am urm¼atorul exemplu.
Exemplul 2.6.17 Un sistem cu 5 componente identice are un montaj „în punte”

ca în …gura 2.19. Presupunem c¼a …abilitatea …eca¼rei componente este 0; 9. Care
este …abilitatea sistemului?
Sistemul considerat este acelaşi cu cel din exemplul 2.6.12, unde am folosit
formula probabilita¼ţii totale pentru calcul …abilita¼ţii. Folosind metoda tabelului
de control al elementelor obţinem alt mod de calcul al …abilit¼aţii acestui sistem
(vezi tabelele care urmeaza¼). Deoarece evenimentele luate în consideraţie sunt
disjuncte, probabilitatea de funcţionare a sistemului se obţine adunând probabi-
lit¼aţile pentru cazul în care sistemul funcţioneaz¼a.
R = 0; 95 + 5 ¢ 0; 94 ¢ 0; 1 + 8 ¢ 0; 93 ¢ 0; 12 + 2 ¢ 0; 92 ¢ 0; 13 = 0; 97848:

ABCDE Funcţioneaza¼ (0; 9)5
ABCDE Funcţioneaz¼
a (0; 9)4 (0; 1)
ABCDE Funcţioneaza¼ (0; 9)4 (0; 1)
ABCDE Nu funcţioneaz¼ a (0; 9)3 (0; 1)2
ABCDE Funcţioneaza¼ (0; 9)3 (0; 1)2
a (0; 9)3 (0; 1)2
a (0; 9)3 (0; 1)2
ABCDE Nu funcţioneaza¼ (0; 9)3 (0; 1)2

ABCDE Nu funcţioneaza¼ (0; 1)5
100 ¼ ŢII
2.6.8 Determinarea limitelor …abilita

¼ţii sistemelor
complexe
Sistemele care se întâlnesc în practica¼ pot … mult mai complexe decât cele
cu montaj serie-paralel. Un astfel de sistem este sistemul analizat în exemplul
2.6.12. De multe ori, în locul efortului de a determina valoarea exact¼a a …abi-
lit¼aţii sistemului, se prefer¼a determinarea unor valori între care se poate încadra
…abilitatea sistemului. Pân¼a a ajunge la explicarea acestei metode avem nevoie
de câteva de…niţii.
Vom numi mult¸ime traseu o mulţime de componente ale sistemului care
realizeaz¼ a o conectare între intrarea şi ieşirea sistemului. O mulţimea traseu se
numeşte minimala ¼ daca¼ scoaterea orica¼rei componente din ea îi anuleaza¼ aceasta¼
proprietate. Prin urmare, o mulţime traseu minimal¼a este o mulţime minimal ¼a
de componente care daca¼ funcţioneaza¼ asigura¼ funcţionarea întregului sistem.
Vom numi mulţime t¼ aietur¼a o mulţime de componente ale sistemului care dac¼a
nu funcţioneaz¼a întrerupe orice conectare între intrarea şi ieşirea sistemului. O
mulţime t a¼ietura¼ se numeşte minimala ¼ daca¼ scoaterea orica¼rei componente din ea
îi anuleaza¼ aceast¼a proprietate. Prin urmare, o mulţime t¼aietur¼a minimal ¼a este o
mulţime minimal¼a de componente care dac¼a se defecteaz¼a conduce la defectarea
întregului sistem.
Pentru exempli…care vom considera un sistem în punte cu cinci componente
a c¼ arei diagram¼a este dat¼a în …gura 2.22.
Fig. 2.22: Diagrama de …abilitate a unui sistem complex cu cinci elemente
În acest sistem avem urm¼ atoarele mulţimi traseu minimale: f1; 2g; f4; 5g;
f1; 3; 5g; f4; 3; 2g: Mulţimile ta¼ietura¼ minimale sunt: f1; 4g; f2; 5g; f1; 3; 5g;
f4; 3; 2g: Dup¼a cum se observa¼ o mulţime de componente ale sistemului poate
… în acelaşi timp şi mulţime traseu minimala¼ şi mulţime ta¼ietur¼a minimal ¼a.
Deoarece calculul …abilit ¼aţii unui sistem complex poate … foarte laborios, de
multe ori se prefera¼ determinarea unor constante m şi M astfel încât …abilitatea
sistemului RS s¼a …e cuprins ¼a în intervalul [m; M ]: Constanta m se numeşte un
minorant al …abilita¼ţii RS ; iar M poarta¼ numele de un majorant al …abilita¼ţii

RS :
Pentru un sistem complex determinarea unor margini largi ale …abilit¼aţii se
poate face astfel:
a) Se calculeaz¼a …abilitatea sistemului presupunând c¼a toate elementele con-
stitutive ar … montate în serie. Se obţine astfel un minorant m pentru RS :
b) Se calculeaz¼a …abilitatea sistemului presupunând c¼a toate elementele con-
stitutive ar … montate în paralel. Se obţine astfel un majorant M pentru RS :
Exemplul 2.6.18 S¼a presupunem ca¼ în sistemul a c¼arui diagram¼a este prezen-
tat¼a în …gura 2.22 toate elementele constitutive sunt identice şi au o …abilitate
egal¼a cu 0; 9: Dac¼a toate cele cinci componente ar … montate în serie atunci …a-
bilitatea sistemului ar … de 0; 95 = 0; 59049: Dac¼a îns¼
a cele cinci componente ar …
montate în paralel, atunci …abilitatea sistemului ar … 1¡(1¡0; 9)5 = 0; 99999: Prin
urmare …abilitatea sistemului satisface inegalitatea 0; 59049 · RS · 0; 99999: ¤
Dup¼a cum se poate observa din exemplul anterior, intervalul determinat între
limitele c¼aruia se încadreaz¼a …abilitatea sistemului poate … destul de larg şi esti-
marea f¼acuta¼ nu ne este de prea mare folos. Pentru a determina un interval mai
precis se folosesc mulţimile traseu minimale şi mulţimile ta¼ietur¼a minimale care
au fost de…nite mai sus.
Daca¼ un sistem complex are n mulţimi traseu minimale notate L1; L2; : : : ; Ln,
atunci …abilitatea sistemului RS (t) este dat¼a de formula
RS (t) = P (L1 [ L2 [ : : : [ Ln ); (2.70)
unde am notat tot cu Li evenimentul ca toate componentele mulţimii traseu Li
s¼
a funcţioneze la momentul de timp t.
La prima vedere formula (2.70) pare buna¼ pentru determinarea …abilita¼ţi sis-
temului deoarece este uşor s¼a calcula¼m …abilitatea …ec¼arui eveniment Li (ele-
mentele care compun mulţimea Li sunt legate în serie). O privire mai atent¼a
asupra evenimentelor Li ne arat¼ a c¼a acestea nu sunt întotdeauna incompati-
bile. Este posibil ca mulţimile Li şi Lj , cu i 6= j; sa¼ aiba¼ elemente comune şi
atunci Li \ Lj 6= ;. Prin urmare, nu putem aplica formula (1.2) pentru calculul
probabilit¼aţii reuniunii unor evenimente incompatibile ca suma¼ a probabilit¼aţilor
evenimentelor componente. În baza formulei (1.8) avem îns¼a inegalitatea
RS (t) = P (L1 [ L2 [ : : : [ Ln) · P (L1) + P (L2) + ¢ ¢ ¢ + P (Ln );
care furnizeaz¼a un majorant pentru …abilitatea sistemului.
Sa¼ presupunem acum c¼a un sistem complex are k mulţimi t¼aietur¼a minimale
notate C1; C2; : : : ; Ck : Un argument similar cu cel de mai sus ne conduce la con-
cluzia ca¼ un minorant pentru …abilitatea sistemului RS (t) este dat de inegalitatea
RS (t) ¸ 1 ¡ (P (C1) + P (C2) + ¢ ¢ ¢ + P (Ck ));
102 ¼ ŢII
unde aceeaşi litera¼ Ci desemneaza¼ şi evenimentul ca toate componentele mulţimii

de t¼
aietur¼a Ci s¼a se defecteze înainte de momentul de timp t:
În continuare vom descrie o metod¼a uzuala¼ pentru determinarea marginilor
…abilit¼aţii unui sistem complex folosind mulţimile traseu minimale şi mulţimi-
le t¼aietur¼a minimale. Metoda const¼a în a produce dou¼a sisteme serie-paralel
folosind mulţimile minimale traseu şi t¼aietur¼a astfel încât …abilitatea unuia este
un majorant pentru …abilitatea sistemului complex, iar …abilitatea celuilalt este
un minorant. Pentru înţelegerea acestei metode prezent¼am urm¼atorul exemplu.
Exemplul 2.6.19 Consider¼am sistemul cu componentele montate în punte a

ca¼rei diagram¼a este dat¼a în …gura 2.22. Presupunem c¼a …abilitatea …eca¼rei com-
ponente este de 0; 9 şi vrem s¼a determin¼am marginile …abilit¼aţii acestui sistem
folosind mulţimile minimale traseu şi t¼aietur¼a.
Pentru obţinerea unui majorant se scriu toate mulţimile traseu minimale şi
apoi se realizeaz¼a un sistem paralel-serie în care elementele …ec¼arei mulţimi traseu
minimale sunt conectate în serie şi apoi toate traseele minimale sunt montate în
paralel (vezi …gura 2.23.)
Fig. 2.23: Sistem format prin conectarea în serie a elementelor mulţimilor traseu
şi apoi a acestora în paralel
Dup¼a cum se observa¼ este posibil ca dou¼a sau mai multe trasee sa¼ aib¼a compo-
nente comune. În consecinţ¼a, dac¼a o component¼a comun¼a se defecteaz¼a, ea atrage
dupa¼ sine defectarea …ec¼arei mulţimi traseu care o conţine, ceea ce înseamn¼a c¼a
mulţimile traseu nu sunt independente. Prin urmare, …abilitatea unui sistem
format prin montarea în paralel a mulţimilor traseu minimale va supraestima
…abilitatea sistemului atunci când traseele sunt presupuse independente.
Într-adev a¼r, sa¼ nota¼m cu A; B; C şi D blocurile serie formate cu elementele
mulţimilor traseu minimale. Pentru ca sistemul s¼a funcţioneze este nevoie ca
cel puţin unul dintre aceste blocuri sa¼ funcţioneze. Cu alte cuvinte, pentru a
determina …abilitatea acestui sistem avem de calculat probabilitatea
P (A [ B [ C [ D):
Deoarece evenimentele A; B; C; D sunt compatibile este mai greu de evaluat

aceasta¼ probabilitate direct. Pentru uşurinţa¼ se va utiliza formula (1.3) care
permite calculul folosind probabilitatea evenimentului contrar şi, în plus, vom
presupune traseele independente. Avem
P (A [ B [ C [ D) = 1 ¡ P (A [ B [ C [ D) = 1 ¡ P (A \ B \ C \ D) =
= 1 ¡ (1 ¡ P (A)) ¢ (1 ¡ P (B)) ¢ (1 ¡ P (C)) ¢ (1 ¡ P (D)):
Folosind formula (2.55) pentru calcul …abilita¼ţii sistemelor cu montaj în serie

obţinem
P (A) = 0; 92; P (B) = 0; 92 ; P (C) = 0; 93; P (D) = 0; 93:
Fiabilitatea sistemului în punte dat în …gura 2.22 este mai mic¼

a decât a sistemului
transformat conform …gurii 2.23. Evaluând …abilitatea acestui din urm¼a sistem
pe baza celor obţinute mai sus se obţine inegalitatea
RS · 1 ¡ (1 ¡ 0; 92) ¢ (1 ¡ 0; 92 ) ¢ (1 ¡ 0; 93 ) ¢ (1 ¡ 0; 93) = 0; 99735:
Pentru obţinerea unui minorant se scriu toate mulţimile t¼aietur¼a minimale şi
se realizeaza¼ un sistem serie-paralel în care elementele …ec¼arei mulţimi t¼aietur¼a
minimale sunt conectate în paralel şi poate toate ta¼ieturile minimale în serie (vezi
…gura 2.24). Dac¼a dou¼a sau mai multe mulţimi t¼ aietur¼
a conţin o component¼a
comun¼a, atunci mulţimile ta¼ietur¼a nu sunt independente. Prin urmare, dac¼a
o componenta¼ comun¼a funcţioneaz¼a, atunci orice mulţime t¼aietur¼a care conţine
acea componenta¼ va funcţiona. În consecinţ¼a, …abilitatea sistemului format prin
montarea în serie a mul ţimilor t¼
aietur¼
a va … mai mic¼a decât …abilitatea aceluiaşi
sistem în cazul în care se presupune ca¼ mulţimile ta¼ietura¼ sunt independente.
Sa¼ not¼am cu A; B; C; D subsistemele paralele care compun sistemul serie din
…gura 2.24. În acest caz, determinarea …abilit¼aţii acestui sistem revine la a cal-
cula probabilitatea P (A \ B \ C \ D), care, în ipoteza independenţei mulţimilor
ta¼ietur¼a, devine
P (A \ B \ C \ D) = P (A) ¢ P (B) ¢ P (C ) ¢ P (D):
Folosind formula (2.61) pentru calculul …abilit¼aţii unui sistem cu montaj în paralel
obţinem
P (A) = 1 ¡ (1 ¡ 0; 9)2 ; P (B) = 1 ¡ (1 ¡ 0; 9)2;

P (C) = 1 ¡ (1 ¡ 0; 9)3 ; P (D) = 1 ¡ (1 ¡ 0; 9)3 :
104 ¼ ŢII
Fig. 2.24: Sistem format prin conectarea în paralel a elementelor mulţimilor

ta¼ietura¼ şi apoi a acestora în serie
Fiabilitatea sistemului în punte dat în …gura 2.22 este mai mare decât a sis-
temului transformat conform …gurii 2.24. Evaluând …abilitatea acestui din urm¼a
sistem conform celor de mai sus se obţine inegalitatea
£ ¤£ ¤£ ¤£ ¤
RS ¸ 1 ¡ (1 ¡ 0; 9)2 1 ¡ (1 ¡ 0; 9)2 1 ¡ (1 ¡ 0; 9)3 1 ¡ (1 ¡ 0; 9)3 =
= 0; 97841:
Prin urmare, …abilitatea sistemului iniţial satisface inegalitatea
0; 97841 · RS · 0; 99735:
Fiabilitatea exact¼a a acestui sistem, calculata¼ în exemplul 2.6.17, este 0; 97848,

ceea ce arat¼a utilitatea metodei descrise mai sus. ¤
În general, un minorant pentru …abilitatea unui sistem complex se determin¼a
cu formula
" #
Qk Q
Rmin = 1¡ (1 ¡ Rj ) ; (2.71)
i=1 j2Si
unde k este num¼arul mulţimilor t¼aietur¼a minimal ¼a iar Si este mulţimea indi-
cilor a acelor componente care compun mulţimea t a¼ietura¼ minimala¼ Ci : Expresia
din paranteze este probabilitatea ca cel puţin una dintre componentele mulţimii
t¼
aietur¼a minimal¼a Ci s¼a funcţioneze.
Un majorant al …abilit¼aţii unui sistem complex se determin¼a pe baza formulei
" #
Qn Q
Rmax = 1 ¡ 1¡ Rj ; (2.72)
i=1 0
j2Si
0
unde n este numa¼rul mulţimilor traseu minimale iar Si este mulţimea indicilor ale
acelor componente compun mulţimea traseu minimal ¼a Li : Expresia din paranteze
2.7. NOTE ŞI COMENTARII 105
este probabilitatea ca mulţimea traseu minimal a¼ Li sa¼ nu funcţioneze. Pentru

demonstrarea formulelor (2.71), (2.72) se poate consulta [9], pag. 14-16, sau
pentru o deducere intuitiv¼a [7], pag. 96.
2.7 Note şi comentarii

Cititorul interesat de o cunoaştere mai profund¼a a teoriei matematice a …-
abilit¼aţii şi a aplicaţilor ei în producerea de echipamente tehnice …abile poate
consulta excelenta lucrare a lui C.E.Ebeling [7]. Aici poate g¼ asi r¼aspunsul la
multe din problemele de teoria …abilit¼aţii care nu au putut … cuprinse în acest
capitol.
O alt¼a sursa¼ foarte bun¼a de documentare pentru teoria …abilit ¼aţii, care îm-
bin¼a excelent prezentarea teoretic¼a cu cea aplicativ¼ a, este lucrarea [18] de peste
1000 de pagini. Ea poate … desca¼rcata¼ gratuit de pe Internet de la adresa
http://www.weibull.com/knowledge/milhdbk.htm, loc unde se mai a‡¼a alte 50
de lucr¼ari similare. De reţinut adresa http://www.weibull.com, unde se pot g¼asi
excelente ca¼rţi electronice pentru studierea teoriei …abilita¼ţii şi multe link-uri
c¼atre alte site-uri de pe Internet consacrate …abilit¼aţii.
Cititorul interesat de aspectele matematice ale …abilit a¼ţii sistemelor poate
consulta lucrarea lui Dorin Lix ¼androiu [9].
Echipamentele şi instalaţiile tehnice actuale au în componenţa lor p¼arţi elec-
tronice a ca¼ror funcţionare se bazeaza¼ pe programe de calcul. De aceea studierea
…abilita¼ţii acestor componente trebuie s¼a aib¼a în vedere şi …abilitatea p¼arţii de
soft. Acest nou aspect al teoriei …abilit¼aţii este prezentat de Ion V¼aduva în lu-
crarea recent¼a [17].
106 ¼ ŢII
Capitolul 3
MENTENABILITATEA
3.1 De…niţie. Expresia matematic¼

a
Mentenabilitatea reprezint¼a capacitatea unui sistem, în condiţii date de uti-
lizare, de a … menţinut sau restabilit în starea de a-şi îndeplini funcţia speci…cata¼,
atunci când întreţinerea şi reparaţiile se efectueaz¼a în condiţii date, cu procedee
de remediere precise. Aşadar, mentenabilitatea este acea însuşire calitativ ¼a a
unui sistem, privit¼a din punct de vedere al întreţinerii şi repar¼arii.
La fel ca şi noţiunea de …abilitate, mentenabilitatea prezint¼a dou¼a aspecte, şi
anume:
1) Aspectul calitativ - reprezint¼a capacitatea sistemului de a putea … suprave-
gheat, întreţinut şi reparat într-o anumit ¼a perioada¼ de timp şi în condiţii date.
2) Aspectul cantitativ - reprezinta¼ caracteristica unui sistem exprimat¼a prin
probabilitatea repunerii sale în stare de funcţionare în limitele speci…cate şi în
condiţiile date, atunci când apare un defect.
Capacitatea sistemelor sau elementelor de a-şi restabili proprieta¼ţile ca urmare
a operaţiei de reparare se numeşte capacitate de restabilire.
Readucerea sistemului în stare de funcţionare se realizeaz¼a …e prin înlocuirea
elementului defect, …e fa¼r¼a înlocuire şi anume prin regla¼ri, ajust ¼ari, cur¼aţ¼ari.
Caracteristicile de mentenabilitate se exprim¼a prin cinci elemente principale:
1) noţiunea de probabilitate;
2) de…niţia sta¼rii de funcţionare;
3) limitele duratelor de timp speci…cate;
4) condiţiile precizate;
5) metodele prescrise.
In conformitate cu prevederile STAS 8174/2–77, „Fiabilitate, mentenabilitate
şi disponibilitate. Terminologie”, prin mentenanţ¼ a se înţelege ansamblul acţi-
unilor tehnice şi organizatorice asociate care sunt efectuate în scopul men¸ t inerii
sau restabilirii unui dispozitiv în starea de a-şi îndeplini funç t iile speci…cate.
Mentenanţa de…neşte activitatea depusa¼ în vederea restabilirii capacit¼aţii de bun¼a
107
108 CAPITOLUL 3. MENTENABILITATEA
funcţionare a sistemului dupa¼ ce s-a produs o ca¼dere. Ea poate … de…nita¼ şi ca

activitate de menţinere a caracteristicilor calitative ale unui sistem, structuri sau
produs.
Teoria …abilit ¼aţii are ca scop conceperea (producerea) de sisteme tehnice a
c¼
aror durat¼a de funcţionare pân¼ a la prima defectare s¼a …e cât mai lung¼a posibil.
În teoria mentenabilita¼ţii accentul se pune pe conceperea unor sisteme tehnice ale
ca¼ror defecţiuni s ¼a poat¼a … reparate cât mai repede posibil. Combinaţia dintre
o …abilitate superioar a¼ şi o mentenabilitatea ridicata¼ conduce la realizarea de
sisteme tehnice cu o lung¼ a perioad¼a de disponibilitate.
Practic vorbind, mentenabilitatea m¼asoar¼a uşurinţa şi rapiditatea cu care
un sistem sau un echipament tehnic poate … restabilit în parametrii iniţiali de
funcţionare dup¼a ce a avut loc o defectare. Este o funcţie care depinde de foarte
mulţi parametri, dintre care putem menţiona: proiectarea sistemului, cali…carea
personalului de exploatare şi întreţinere, programarea corespunza¼toare a proce-
durilor de veri…care şi testare, mediul …zic în care sistemul lucreaz¼a, etc. Toţi
aceşti parametri sunt aleatori, de aceea teoria mentenabilita¼ţii se bazeaza¼ pe
studiul unor variabile aleatoare discrete sau continue.
Conceptele de baza¼ din teoria mentenabilita¼ţii se pot introduce prin analo-
gie cu cele din teoria …abilita¼ţii folosind urm¼atorul „dicţionar” de traducere a
termenilor:
t – timpul pâna¼ la prima defectare din teoria …abilit¼aţii se înlocuieşte cu
timpul de restabilire a funcţiilor sistemului;
¸(t) – rata defectelor se înlocuieşte cu rata reparaţiilor ¹(t);
F (t) = 1¡R(t) – probabilitatea de defectare a sistemului la momentul de timp
t se înlocuieşte cu probabilitatea de restabilire complet¼a a funcţiilor sistemului la
momentul t, funcţie notat¼a cu M(t):
Fie T variabila aleatoare continu¼a reprezentând timpul de reparare a unui
sistem tehnic.
De…niţie. Se numeşte funcţie de mentenabilitate sau funcţia repara ¼rii
la timp a unui sistem, şi se noteaz¼a cu M (t); probabilitatea de restabilire com-
pleta¼ a funcţiilor sistemului la momentul t: Deci
M (t) := P (T < t): (3.1)
M (t) reprezinta¼ probabilitatea ca repararea sistemului sa¼ …e terminata¼ în inter-

valul (0; t).
Vom presupune c¼a variabila aleatoareR 1 T are ca densitate de probabilitate
funcţia continua¼ g(t) ¸ 0; 8t ¸ 0 cu 0 g(t)dt = 1: Atunci funcţia de mente-
nabilitate se poate calcula cu formula
Z t
M (t) = g(u)du: (3.2)
0
¼
3.1. DEFINIŢIE. EXPRESIA MATEMATICA 109
În consecinţa¼, M(0) = 0 şi
M 0 (t) = g(t); 8t ¸ 0: (3.3)
Funcţiei ¸(t) (risc de defectare sau rata defect¼arilor) din teoria …abilit¼aţii
îi corespunde în teoria mentenabilit¼aţii funcţia ¹(t); rata repar¼arilor. Funcţia
¹(t) reprezint¼a viteza cu care o acţiune de reparare este executat¼a şi se exprim¼a
prin num¼arul de acţiuni de reparare executate cu succes pe unitatea de timp (de
regul¼a, pe ora¼).
Formulei
f (t)
¸(t) =
R(t)
din teoria …abilita¼ţii îi corespunde în teoria mentenabilit¼aţii formula
g(t)
¹(t) = : (3.4)
1 ¡ M (t)
Integrând relaţia (3.4) pe intervalul [0; t] şi ţinând seama de (3.3) avem
Z t Z t
¡M 0(u)
¹(u)du = ¡ du = ¡ ln(1 ¡ M (u))j t0
0 0 1 ¡ M (u)
= ¡ ln(1 ¡ M (t)) + ln(1 ¡ M (0)) = ¡ ln(1 ¡ M (t));
de unde se obţine expresia generala¼ a funcţiei de mentenabilitate în raport de

rata repara¼rilor
µ Z t ¶
M (t) = 1 ¡ exp ¡ ¹(u)du : (3.5)
0
Din (3.4) şi (3.5) se obţine pentru densitatea de probabilitate g(t) relaţia
µ Z t ¶
g(t) = ¹(t) exp ¡ ¹(u)du : (3.6)
0
Valoarea medie a variabilei aleatoare T , notat¼a M T T R (de la „Mean Time

To Repair”), reprezinta¼ timpul mediu de restabilire a funcţiilor sistemului şi se
poate determina calculând una din integralele de mai jos.
Z 1 Z 1
M T T R := tg(t)dt = (1 ¡ M (t))dt: (3.7)
0 0
Dispersia variabilei aleatoare T se determin¼a pe baza relaţiei

Z 1
2
¾ = (t ¡ M T T R)2 g(t)dt: (3.8)
0
Exemplul 3.1.1 Timpul de reparare a defecţiunilor apa¼rute la un sistem tehnic

are densitatea de probabilitate dat¼a de funcţia
g(t) = 0; 02 ¢ t; 0 · t · 10;
unde t este m¼asurat în ore.
Se observa¼ mai întâi c¼a g(t) este o densitate de probabilitate, deoarece
Z 10 Z 10 ¯10
t2 ¯¯
g(t)dt = 0; 02 tdt = 0; 02 ¯ = 0; 01 ¢ 100 = 1:
0 0 2 0
Conform formulei (3.2) funcţia de mentenabilitate a sistemului tehnic este
Z t Z t ¯
u2 ¯¯ t
M (t) = g(u)du = 0; 02 udu = 0; 02 ¯ = 0; 01t2:
0 0 2 0
Probabilitatea ca sistemul s¼a poat¼a … reparat în mai puţin de dou¼a ore are
valoarea
M (2) = 0; 01 ¢ 22 = 0; 04:
Timpul mediu de restabilire a funcţiilor sistemului, conform formulei (3.7),
este
Z 10 ¯
2 t3 ¯¯10 1000
MTT R = 0; 02t dt = 0; 02 ¯ = 0; 02 = 6; 667ore.
0 3 0 3
¤
Cazul când timpul de reparare urmeaz¼
a distribuţia exponenţial¼
a
Daca¼ rata repara¼rilor (numa¼rul de reparaţii pe unitatea de timp) este con-
stant¼a, i.e., ¹(t) = ¹, atunci, conform relaţiei (3.6), rezult a¼
g(t) = ¹ exp(¡¹t);
ceea ce arat¼a ca¼ variabila aleatoare T , timpul de reparare, are o distribuţie expo-
a de parametru ¹: În acest caz funcţia de mentenabilitate are expresia
nenţial¼
M (t) = 1 ¡ exp(¡¹t);
1
iar timpul mediu de reparare este constant şi egal cu ; dupa¼ cum rezulta¼ din
¹
calculul de mai jos:
Z 1 Z 1
¡1 ¡¹t ¯¯1 1
MTTR = (1 ¡ M(t))dt = e ¡¹t dt = e = :
0 0 ¹ 0 ¹
Prin urmare, în acest caz, funcţia de mentenabilitate se poate scrie sub forma
µ ¶
t
M (t) = 1 ¡ exp ¡ : (3.9)
MTTR
¼
3.1. DEFINIŢIE. EXPRESIA MATEMATICA 111
Cazul când timpul de reparare urmeaza

¼ distribuţia lognormala
¼
În activitatea de reparare a sistemelor tehnice se foloseşte frecvent distribuţia

lognormal ¼a a c¼arei densitate de probabilitate este data¼ de formula
" µ ¶ 2#
1 1 ln (t=tmed)
g(t) = p exp ¡ ; t > 0:
2¼¾t 2 ¾
Distribuţia lognormal¼a depinde de doi parametri: tmed; timpul median de

reparare, şi ¾, parametrul care d¼a forma curbei (a se vedea reprezent¼arile gra…ce
din secţiunea 2.5.3). Probabilitatea ca o reparaţie s¼a …e terminat¼a pân¼a la mo-
mentul t; adica¼ funcţia de mentenabilitate a sistemului, se exprim¼a, de regul¼a, cu
ajutorul funcţiei lui Laplace, dup¼a cum rezult¼a din formula (2.36):
µ ¶
1 t
M (t) = P (T < t) = © ln : (3.10)
¾ tmed
Timpul mediu de reparaţie este valoarea medie a distribuţiei lognormale şi

depinde de timpul median de reparaţie, aşa cum rezult¼a din relaţia (2.37):
¾2
M T T R = tmed exp( ): (3.11)
2
Exemplul 3.1.2 Standardele de reparaţie a unui motor a ca¼rei distribuţie de
reparaţie urmeaz¼a legea lognormal ¼a cu ¾ = 0; 5; prev¼ad c¼a repararea sau în-
locuirea pompei de alimentare cu combustibil s¼a …e f¼acuta¼ în mai puţin de o or¼a
în 95% din cazurile de defectare. Ce valoare trebuie sa¼ aiba¼ timpul mediu de
reparaţie, M T T R; pentru a se putea realiza aceasta¼µprevedere? ¶
1 1
Conform datelor problemei M (1) = 0; 95; sau © ln = 0; 95; unde
0; 5 tmed
Zt ¡u2
1
©(t) = p e 2 du
2¼
¡1
este funcţia lui Laplace. Folosind programul Mathcad se observ¼a c¼a ©(1; 645) =
0; 95; ceea ce înseamn¼a c¼a tmed se determin¼a din ecuaţia
1 1
ln = 1; 645:
0; 5 tmed
Soluţia acestei ecuaţii este
1
tmed = = 0; 439ore.
exp(1; 645 ¢ 0; 5)
În consecinţa¼, pentru timpul mediu de reparaţie se obţine valoarea

¾2 0; 52
MT T R = tmed exp( ) = 0; 439 ¢ exp( ) = 0; 497ore.
2 2
Daca¼ distribuţia de reparaţie ar … urmat legea exponenţiala¼ şi ar … avut aceeaşi
valoare medie ca mai sus, atunci, folosind formula (3.9), se obţine
¡1
M (1) = 1 ¡ exp( ) = 0; 87:
0; 497
Aceasta înseamn¼a ca¼ în cazul exponenţial reparaţia ar putea … executat¼a în
mai puţin de o or¼a cu o probabilitate de 0; 87 şi nu de 0; 95 ca în cazul în care
reparaţiile urmeaz¼a legea lognormal¼ a. Din acest exemplu rezult¼ a importanţa
major¼a a determin¼arii corecte a distribuţiei urmate de timpul necesar reparaţiilor.
¤
3.2 Mentenabilitatea şi mentenanţa sistemelor

Toate sistemele menite a funcţiona în mod continuu sau discontinuu trebuie
s ¼a fac¼a obiectul mentenanţei.
Operaţiile de mentenanţa¼ pot … clasi…cate în dou¼a categorii:
1) Mentenanţa sistematic¼ a este prev¼azut¼a a se efectua la intervale regulate.
Ea are ca scop conservarea sistemului într-o stare compatibila¼ cu nivelurile de
performanţ¼a, de …abilitate şi eventual de securitate prev¼azute de la construcţia
sa.
2) Mentenanţa ocazional¼ a este intervenţia necesar a se efectua la defectarea
sau la proasta funcţionare a sistemului în serviciu. Scopul s¼au este de a repune
sistemul în stare de funcţionare în cel mai scurt timp posibil prin înlocuirea,
repararea sau reglarea componentei sau componentelor care au determinat între-
ruperea funcţion¼arii.
Mentenanţa sistematica¼ este obligatorie şi cuprinde operaţii de întreţinere,
de control şi de revizii minore sau majore în timpul ca¼rora:
a) se procedeaz¼ a la operaţii de întreţinere necesare unei funcţion¼ari normale
(lubri…ere, cura¼ţare, reglare);
b) se controleaz¼a componentele redundante, dac¼a sistemul conţine redun-
danţ¼a, şi se înlocuiesc sau se repara¼ cele defecte;
c) se înlocuiesc componentele apropiate de perioada de uzur¼a preliminat¼ a.
Aceste m¼asuri au ca scop împiedicarea creşterii num¼arului de defecţiuni ale
componentelor sau subsistemelor faţa¼ de cel preva¼zut prin construcţie. De aceea,
de regul ¼a, acestui tip de mentenanţ¼a i se da¼ numele de mentenanţ¼ a preventiv¼ a.
Frecvenţa cu care trebuie f¼acute operaţiile de tip a) pentru a împiedica micşo-
rarea disponibilita¼ţii sistemului depinde de caracteristicile …zico-mecanice ale
componentelor.
3.2. MENTENABILITATEA ŞI MENTENANŢA SISTEMELOR 113
În ceea ce priveşte operaţiile de tip c), ele depind de durata de viaţa¼ a compo-
nentelor şi de num¼arul acestora în sistem. Prin urmare, frecvenţa operaţiilor de
mentenanţ¼a de tip c) va varia în funcţie de diversele tipuri de componente (piese,
subansambluri), dar este posibil de a se stabili dinainte pentru …ecare sistem un
program optimal de mentenanţ¼a preventiva¼. De asemenea, se poate determina
timpul necesar acestor operaţii de mentenanţ¼a.
Frecvenţa operaţiilor de mentenanţa¼ de tip b) depinde de defectarea com-
ponentelor într-un sistem redundant şi de nivelul de …abilitate la care sistemul
trebuie s¼a funcţioneze. Se admite ca¼ se poate …xa un program de mentenanţa¼.
Dac¼a se g¼asesc componente defecte, ele trebuie înlocuite sau reparate pentru a
reda sistemului nivelul de …abilitate pentru care a fost conceput. Timpii necesari
acestor operaţii se pot evalua în ore şi pot … stabiliţi dinainte ca nişte timpi care
se adaug¼a la timpii preva¼zuţi pentru operaţiile de tip a) şi de tip c). Vom avea
astfel un timp total …x Tp prev¼azut pentru ansamblul de operaţii de mentenanţ¼a
preventiva¼ pentru toat ¼a durata de funcţionare t a sistemului.
În ceea ce priveşte frecvenţa mentenanţei ocazionale (neprogramate), ea
este funcţie direct¼a de defecţiunile componentelor care provoac¼a oprirea din funcţi-
onare a sistemului şi, prin urmare, va varia invers proporţional cu T0 (M T BF a
sistemului).
Pentru numa¼rul total de ore de funcţionare a sistemului t; vor … în medie
t=T0 opriri în funcţionare şi, prin urmare, se vor re‡ecta în medie t=T0 operaţii
de mentenanţ¼a ocazional¼a. Manopera necesar¼a pentru aceste operaţii va varia
în funcţie de componentele care cauzeaz¼ a opririle din funcţionare. Num¼arul de
operaţii de mentenanţ¼a corectiv¼a poate … considerat ca suma numerelor t=T01;
t=T02 ; : : : ; t=T0n de operaţii de mentenanţa¼ efectuate la diferite componente,
având pentru M T BF valorile: T01; T02; : : : ; T0n . Astfel, numa¼rul mediu total de
operaţii de mentenanţ¼a corectiva¼ pentru t ore de funcţionare a sistemului este
dat de relaţia
t t t t P
n t Pn
= + +¢¢¢ + = = t ¸i : (3.12)
T0 T01 T02 T0n i=1 T0i i=1
Dac¼a se consider¼a c¼
a sunt necesare T1 ore de lucru pentru a repara un sistem
a ca¼rui defectare a fost cauzata¼ de componenta 1 cu M T BF notat T01; şi T2 ore
de lucru pentru componenta a doua etc., atunci num¼arul mediu total de ore de
lucru pentru mentenanţa corectiv¼a corespunza¼toare celor t ore de funcţionare a
sistemului, notat H0; va …
t t t Pn t Pn
H0 = T1 + T2 + ¢ ¢ ¢ + Tn = T i = t ¸i Ti : (3.13)
T01 T02 T 0n i=1 T0i i=1
M¼arimile Ti, care reprezinta¼ timpii necesari pentru repararea sistemului în

…ecare caz particular, depind de amplasarea componentelor şi de caracteristicile
de concepţie ale sistemului, ţinând cont de accesibilitate şi de mijloacele prev¼azute
pentru detectarea componentelor defecte. Timpii Ti pot … mari daca¼ se foloseşte

un personal necali…cat, dar se pot reduce prin adoptarea unor mijloace moderne
de avertizare (la dep¼aşirea temperaturii, a nivelului de zgomot, vibraţii etc.) În
acest caz, Ti trebuie multiplicat printr-un coe…cient mai mare ca 1, care se poate
de…ni ca …ind inversul indicelui de e…cacitate sau de competenţ¼a a personalului.
Admi ţând c¼a m¼arimea H0 reprezint¼a num¼ arul mediu de ore de lucru necesare
mentenanţei corective folosind un personal cali…cat, cuprinzând şi timpii necesari
depista¼rii defecţiunii şi controlului dupa¼ reparaţie, se poate converti acest num¼ar
de ore într-un timp total Tc , timpul necesar operaţiilor de mentenanţ¼ a corectiva¼,
conform volumului de manoper¼a disponibil. Dac¼ a se adaug¼a acest timp Tc la
timpul total Tp destinat mentenanţei preventive a sistemului, se obţine un timp
total de mentenan¸ a necesar în medie pentru o durata¼ t de funcţionare a sistemului
t¼
Tm = Tp + T c (3.14)
Timpul Tm reprezint¼a durata total ¼a de imobilizare funcţional¼a a sistemu-

lui. Daca¼ se prevede un timp de imobilizare T r pentru alte cauze decât cele
funcţionale, cuprinzând perioadele de repaus stabilite pentru cele t ore de funcţi-
onare, precum şi pe cele legate de probleme administrative, atunci se poate de…ni
coe…cientul (rata) de utilizare a sistemului, notat Cu, cu formula
t
Cu = : (3.15)
Tp + Tc + Tr + t
Numa¼r¼atorul reprezint¼a timpul prev¼azut pentru funcţionarea sistemului, iar nu-
mitorul reprezint¼a durata total¼a calendaristic¼a. Se obişnuieşte ca pentru aceast¼a
durat¼a total¼a calendaristic¼a sa¼ se aleag¼a un an sau, echivalent, numa¼rul de 8760
ore (365 zile x 24 ore/zi).
Factorul important care determin¼a utilizarea maxim¼a a sistemului este timpul
total de mentenanţa¼, sau timpul de imobilizare funcţional¼a, Tm = T p + Tc ; pentru
t ore de utilizare a sistemului. Coe…cientul (rata) maxim de utilizare a sistemului
este deci
t
Cum = (3.16)
Tm + Tr + t
pentru un sistem care necesita¼ în medie o durata¼ T m de mentenanţ¼a, pentru o
durat¼a t de funcţionare. Pentru creşterea acestei rate trebuie redus timpul Tm
înca¼ din stadiul de proiectare. Aceasta se poate face în mai multe moduri:
a) m¼ arind timpul mediu între defecţiunile sistemului, ceea ce implic¼a micşo-
rarea num¼arului de defecţiuni, sau
b) micşorând timpii Ti aferenţi repar ¼arii componentelor defecte.
Aceste m¼asuri vor avea drept urmare o micşorare a num¼arului de ore de lucru
H0 şi deci, a timpului Tc necesar operaţiilor de mentenanţ¼a corectiv¼a.
Metoda cea mai e…cace în stadiul de proiectare este reducerea timpilor Ti
aferenţi componentelor la care MT BF; T0i; este mai slab¼a. Aceasta se poate
face, pe de o parte, plasând componentele într-un mod uşor accesibil în sistem

şi, pe de alt¼a parte, prev¼azând dispozitive de …xare şi de blocare care s¼
a permit¼a
înlocuirea lor într-un timp minim. Bineînţeles, trebuie – în m¼asura în care este
posibil – s ¼a se obţin¼a componente cu medie de defectare mic¼a sau sa¼ se conceap¼a
pentru funcţionare în condiţii sub cele nominale, c¼aci întreaga reducere a ratelor
de defectare a componentelor ca şi cea a timpilor Ti de înlocuire a lor, va contribui
la reducerea timpului global Tc de mentenanţ¼a corectiva¼ a sistemului.
În ceea ce priveşte timpul de mentenanţ¼a preventiv¼a Tp, acesta se poate re-
duce utilizând componente cu autolubri…ere, etanş a¼ri ermetice, care nu permit
abateri în timpul uzurii şi care au durate medii de viaţ¼a ridicate, precum şi o
abatere tip cât mai mica¼ posibil. Componentele care necesit¼a îngrijiri regulate,
sau înlocuiri frecvente ca urmare a unei uzuri rapide, trebuie s¼a …e uşor accesibile
şi s¼a se realizeze o rezerv ¼a de timp cât mai mare cu cât ele necesit¼a mai mult¼a
mentenanţ¼a.
Atunci când se utilizeaz¼a componente cu redundanţ¼ a paralela¼, suma defecţiu-
nilor determina¼ num¼arul de operaţii de mentenanţ¼a care este necesar.
În cazul a dou¼ a componente legate în paralel, având …ecare aceeaşi intensitate
de defectare egala¼ cu ¸, sistemul paralel va avea M T BF = 2¸ 3
ore de lucru (a se
vedea exemplul 2.6.3). Deci, vom avea o defectare a sistemului în lucru, în medie,
3
o dat¼a la 2¸ ore de funcţionare, dac¼ a nu se efectueaz¼
a înlocuirea atunci când una
din cele dou¼a componente se defecteaza¼, cu alte cuvinte, daca¼ se lasa¼ sistemul s ¼a
funcţioneze pâna¼ când ambele componente se defecteaza¼.
Pe de alt¼a parte, …ecare componenta¼ are M T BF = 1¸ şi cu dou¼a astfel de
componente legate în paralel, va … în medie o defecţiune a componentei de …ecare
dat¼a când sistemul va funcţiona 2¸ 1
ore. Înlocuind imediat elementele defecte
vom avea întotdeauna dou¼a componente în funcţiune. Cu o astfel de politic¼a de
înlocuire imediat¼a a componentelor redundante defecte, se pot construi sisteme
redundante al c¼ aror parametru MT BF s¼a tind¼a c¼atre in…nit.
Aceste consideraţii sunt esenţiale în materie de tehnologie spaţiala¼, care im-
pune conceperea de sisteme absolut …abile. Dac¼a se concepe un sistem astfel
încât componenta buna¼ sa¼ poata¼ funcţiona în timpul înlocuirii componentei de-
fecte (f¼ar¼a ca funcţionarea sistemului s¼a …e necesar a se întrerupe cu aceast¼a
ocazie), atunci …abilitatea sistemului în întregime este independent¼a de timpul
de funcţionare t. Presupunem c¼a este necesar un scurt interval de timp ¿ pentru
înlocuirea componentei defecte. Dac¼a cealalt¼a component¼a funcţioneaz¼a în tim-
pul acestei operaţii de înlocuire, sistemul paralel nu se poate defecta decât dac¼a
componenta r¼amas ¼a bun¼a se va defecta în timpul acestui scurt interval de timp ¿.
Probabilitatea ca aceasta s¼a se produc¼a este 1 ¡ e¡¸¿ şi atunci când ¿ tinde la 0,
adic¼a se tinde c¼atre o înlocuire teoretic instantanee, se obţine lim (1 ¡ e¡¸¿ ) = 0,
¿!0
ceea ce înseamn¼a c¼a sistemul nu se defecteaza¼ niciodata¼.
Bineînţeles ca¼ în realitate nu se poate realiza ¿ = 0, dar se pot concepe sisteme
la care funcţionarea s ¼a continue în timpul când are loc înlocuirea componentei
defecte şi se poate face ca ¿ sa¼ …e foarte mic utilizând mijloace de detectare foarte
sigure. Fiabilitatea unui astfel de sistem paralel cu dou¼a componente este atunci
probabilitatea ca elementul r¼amas în funcţiune s¼a nu se defecteze în timpul ¿ care
se scurge de la defectarea celuilalt element pâna¼ la înlocuirea sa, deci
R (¿) = e ¡¸¿
Formula arata¼ c¼a …abilitatea sistemului este independent¼ a de timpul s¼ au de

t ionare t şi nu depinde decât de timpul de înlocuire ¿, care poate … foarte
funç
scurt.
Daca¼ sistemul redundant are trei componente în paralel, în aşa fel încât funcţio-
narea sistemului s¼a poat¼a continua cu o singur¼a component¼a buna¼, atunci …abi-
litatea sistemului va … data¼ de formula (2.65)
R (¿ ) = 2e¡¸¿ ¡ e¡2¸¿ ;
de unde se vede ca¼ aceasta nu depinde de timpul de funcţionare al sistemului t ci

numai de timpul de înlocuire ¿ : În practic¼a se considera¼ c¼a un sistem este absolut
…abil daca¼ timpul de înlocuire ¿ este foarte scurt.
Utilizarea sistemelor a ca¼ror …abilitate nu depinde de timpul de funcţionare se
justi…c¼a atunci când este neap¼arat necesar¼ a o funcţionare continu¼a. Acesta este
un mijloc de rezolvare a problemelor de …abilitate pentru echipamente esenţiale
vehiculelor spaţiale, pentru care o funcţionare continu¼a, fa¼r¼a nici o întrerupere,
este absolut necesara¼.
Un sistem a ca¼rui …abilitate este independenta¼ de timpul de funcţionare nece-
sit¼a lucr¼ari de mentenanţ¼a în cursul funcţion¼arii. Problema este de a asigura
num¼ arul necesar de piese şi de subansambluri de schimb care s¼a permit¼a o in-
tervenţie rapid¼a. Num¼arul de operaţii de mentenanţa¼ la care ne putem aştepta
în cursul funcţion¼arii depinde de timpul de funcţionare şi de …abilitatea compo-
nentelor utilizate. Presupunând ca¼ nu se face înlocuirea preventiva¼ a componen-
telor, iar sistemul se las¼a s¼a funcţioneze pân¼a la apariţia unei defecţiuni, acesta
utilizându-se la maxim, chiar şi în perioada de îmba¼trânire, …ecare component¼a
va avea M T BF dat de formula
Z1
M T BF = V (t) dt:
0
unde V (t) este viaţa componentei exprimat¼a ca …abilitate cumulativ¼a şi este dat¼a
de expresia
0 1
Zt
V (t) = exp @¡ ¸ v(u)duA ;
0
unde ¸v (t) este intensitatea de defectare totala¼ în cursul vieţii componentei,

luându-se în considerare şi defecţiunile accidentale din perioada de rodaj şi
fenomenul de uzur¼a. Cunoscând valoarea lui MT BF se poate calcula num¼arul
probabil de operaţii de mentenanţ¼a pentru …ecare component¼a în cursul unei
perioade destul de mare de funcţionare a sistemului. Ţinând cont de probabili-
tatea de apari ţie a unui num¼ar de defecţiuni mai mare decât num¼arul probabil,
se poate calcula num¼arul optim de piese sau de subansambluri de rezerv ¼a care
trebuie asigurat.
Daca¼ mentenanţa în timpul funcţionarii este imposibil s a¼ se faca¼ sau daca¼
nu se pot prevedea dispozitive capabile s¼a detecteze defectarea unei componente,
este necesar s¼a se efectueze controlarea periodica¼ a componentelor sistemelor re-
dundante paralele, în aşa fel încât sa¼ …m siguri c¼a nici o component¼a nu este
defect ¼a şi ca¼ sistemul are mereu aceeaşi …abilitate. Se efectueaz¼a acest control
imediat dupa¼ durata de funcţionare de t ore şi imediat dupa¼ n operaţii, adica¼
dup¼a T = nt ore. Presupunem c¼a grupa de componente paralele face parte dintr-
un sistem foarte important pentru care se doreşte …abilitatea RS (t) pentru t ore şi
c¼a, într-un mod compatibil cu aceast ¼a exigenţa¼, se cere ca grupa de componente
paralele s¼a aiba¼ o …abilitate Rp(t) pentru aceleaşi t ore. Se ştie (vezi formula
(2.61)) ca¼ …abilitatea unui grup de componente identice legate în paralel este
Rp (t) = 1 ¡ [Fp (t)]n ;
cu condi ţia ca toate componentele s¼ a …e în stare bun¼a la începutul perioadei t

de funcţionare. Este deci necesar s¼a se controleze grupul paralel înaintea …eca¼rei
puneri în funcţiune şi s¼a se înlocuiasca¼ componentele care ar putea s¼a se defecteze
în cursul funcţiona¼rii.
Daca¼ controlul sau înlocuirea nu au loc, perioada urm¼atoare t de funcţionare
poate începe cu unul sau mai multe elemente defecte. Aceast¼a situaţie se poate
prelungi fa¼ra¼ a … detectata¼ pâna¼ la defectarea ultimului element din grup. În
acest timp, …ecare defectare a unui element reduce …abilitatea grupului paralel
şi, prin urmare, a sistemului. Aşadar, daca¼ se cere unui sistem s¼a aib¼a o …abilitate
RS (t) pentru …ecare operaţie şi dac¼ a controlul grupului paralel al sistemului nu
este prev¼azut, deci dupa¼ T = nt ore, adic¼a dup¼a n operaţii ale sistemului, grupul
paralel trebuie considerat cu o …abilitate Rp(T ), din care cauza¼ nu se poate realiza
…abilitatea RS (t) pentru orice funcţionare de durat¼a t ore. Pe de alta¼ parte, dac¼a
se execut¼a un control dup¼a …ecare operaţie, atunci se impune realizarea unui grup
paralel având …abilitatea Rp (t).
În ceea ce priveşte valoarea probabil¼a a num¼arului de operaţii de mente-
nanţa¼, adic¼a a num¼arului mediu de componente care trebuie înlocuite într-un grup
paralel, de-a lungul unei perioade lungi de timp, de exemplu 1000 de funcţion¼ari
de durat¼a t …ecare, se poate face calculul dezvoltând binomul (r + f)n asociat
grupului paralel de n componente, unde r este …abilitatea iar f este de…abilitatea
sau probabilitatea de defectare a unui element în timpul funcţion¼arii. Aceast¼a
metoda¼ permite sa¼ se determine numa¼rul de controale pentru care nu va … nevoie

de nici o mentenanţ¼a, pentru c¼a nici o component¼a nu va … defect¼a, precum şi
numa¼rul mediu de controale la care se vor g¼asi una, dou¼a, trei etc. componente de-
fecte. Fa¼când suma acestor numere, se va obţine num¼arul mediu de componente
de înlocuit în grupul paralel. Aceasta va permite, deci, sa¼ se prevad¼a numa¼rul de
componente de adus ca stoc de piese de schimb, luând în considerare probabili-
tatea c¼a, într-un timp dat, s-ar putea produce un num¼ar de defecţiuni superior
valorii medii probabile. Se poate, de asemenea, estima importanţa mentenanţei
necesare de-a lungul unui timp dat.
De exemplu, s¼a consider¼am un grup paralel de trei componente identice, care
se controleaz¼a la T ore pentru a se a‡a defecţiunile componentelor. Fie r …abi-
litatea unei componente pentru T ore de funcţionare şi f de…abilitatea sa. Prin
dezvoltarea binomului asociat grupului paralel, vom avea
(r + f )3 = r 3 + 3r2 f + 3rf 2 + f 3:
De-a lungul unui numa¼r mare de controale n, vor … în medie absente defecţi-
unile componentelor pentru r 3n controale, se va g¼asi o defecţiune pentru 3r 2fn
controale, se vor g¼asi 2 defecţiuni pentru 3rf 2n controale şi defectarea tuturor
celor 3 componente pentru f 3n controale. Numa¼rul mediu de componente care
vor trebui înlocuite în n controale, notat N; va … atunci
¡ ¢ ¡ ¢
N = n 3r2f + 2 ¢ 3rf 2 + 3f 3 = n 3r 2f + 6rf 2 + 3f 3 :
Daca¼ se utilizeaz¼a h1 ore de lucru pe ansamblu pentru operaţiile de mente-

nanţa¼ necesare unei componente defecte, numa¼rul total de ore de lucru necesar
pentru înlocuirile în cursul a n controale va …
htotal = N ¢ h1:
Daca¼ se introduce şi num¼arul h2 de ore de lucru necesare în cursul unui con-
trol pentru detectarea eventualelor defecţiuni ale componentelor, atunci pentru n
controale vor … necesare nh2 ore pentru aceste veri…c¼ari; astfel valoarea probabil¼a
global¼a a num¼arului de ore de lucru necesare pe ansamblu pentru operaţiile de
mentenanţ¼a cu n controale va avea expresia
hglobal = N ¢ h1 + n ¢ h2:
Ţinând cont de manopera care revine execut¼arii acestor lucra¼ri de mentenanţa¼,

numa¼rul de ore de lucru hglobal poate … exprimat prin durata C. Astfel, cu n
controale preva¼zute pe toat¼a perioada t de ore de funcţionare a sistemului, grupul
paralel are o intensitate de reparaţii medie de C=t pentru o ora¼ de funcţionare a
sistemului şi cum t = nT , unde t este perioada preva¼zuta¼ între doua¼ controale,
intensitatea de reparaţii ia forma C=nT :
3.3. ORGANIZAREA MENTENANŢEI 119
Daca¼ mai multe operaţii de mentenanţa¼ sunt efectuate simultan la un sistem

de o aceeaşi echip¼a şi dac¼a ele încep în acelaşi timp, durata mentenanţei necesare
pentru a repune în stare de funcţionare sistemul este determinat¼a de operaţia de
mentenanţ¼a cu cea mai lunga¼ durat¼a. În acest caz, operaţiile de mentenanţa¼ care
sunt cele mai scurte nu intervin în calculul duratei intervenţiei sau a timpului de
imobilizare. Cu toate acestea, num¼ arul de ore de lucru necesare pentru …ecare
operaţie individual ¼a este important, c¼aci el constituie o m¼asur¼a a efortului total
de mentenanţ¼a acceptat (autorizat) şi permite s¼a se prevad¼a manopera optima¼,
precum şi sa¼ se stabileasc¼a programul de mentenanţ¼a care realizeaz¼a minimul
duratei de imobilizare.
Pentru a stabili relaţia între timpul de mentenanţ ¼a şi timpul de funcţionare,
deci, între mentenanţ¼a şi …abilitate, trebuie s¼a se cunoasc¼a timpul mediu de
imobilizare funcţional¼a a sistemului, care nu este altul decât durata medie a
mentenanţei.
Cu formula (3.16) s-a de…nit factorul de utilizare maxim pe care îl poate avea
t
sistemul Cum = . Acest factor constituie o m¼asura¼ a disponibilit¼aţii
Tm + Tr + t
sistemului, c¼aci el d¼a procentajul de timp în care sistemul va … disponibil pentru
utilizare.
S-a v a¼zut ca¼ pentru a putea sa¼ funcţioneze t ore dintr-un timp total de
Tm + t ore, trebuie precizate Tm ore pentru mentenanţa preventiv¼a şi ocazional¼a
a sistemului. Daca¼ se ia ca durata¼ de funcţionare a sistemului timpul s¼au mediu
între defecţiuni T0 = MT BF , care poate … multiplu sau submultiplu al timpului
t din formula lui Cum , se poate atunci determina timpul mediu de mentenanţ¼a
T 0m necesar pentru toate cele T0 ore de funcţionare a sistemului. Presupunând
c¼a pentru a evalua factorul de utilizare al sistemului se ia pentru Tm + t durata
de un an, deci 8:760 ore (Tm reprezentând durata de ore consacrat¼a mentenanţei
într-un an), timpul mediu de mentenanţa¼ T 0m pentru T0 ore de funcţionare a
sistemului va …
0 T0 T0 ¢ Tm
T m = Tm = :
t 8:760 ¡ Tm
3.3 Organizarea mentenanţei

3.3.1 Rolul mentenanţei
Deoarece de funcţionarea în bune condiţii a sistemelor tehnice (instalaţii,
utilaje etc.) depinde în cea mai mare m¼asur¼a realizarea producţiei, activitatea de
mentenanţa cap¼at¼a o importanţa prioritar¼a. Asigurarea continuit¼aţii funcţion¼arii
utilajelor la cel mai înalt nivel de e…cienţ¼a, cu pierderi minime de producţie,
cu rebuturi cât mai reduse şi cu cheltuieli cât mai mici pentru întreţinere şi
reparaţii, nu se mai poate realiza prin metode tradiţionale de mentenanţ¼a care s ¼a
rezolve depanarea şi repararea sistemelor tehnice numai la defectarea aleatoare a

acestora.
Principalele obiective ale activit¼aţii de mentenanţ¼a constau în menţinerea
instalaţiilor tehnologice şi a utilajelor în stare de funcţionare, cu evitarea avari-
ilor şi a opririlor accidentale, printr-o politic¼a de mentenanţ¼a care sa¼ optimizeze
operaţiile de întreţinere şi reparaţii, cu minimizarea cheltuielilor şi a consumurilor
de resurse (piese de schimb, materiale, energie şi manoper¼a).
Pentru realizarea acestor obiective este necesara¼ organizarea şi dotarea
corespunza¼toare a compartimentelor de întreţinere şi reparaţii din societ¼aţile
comerciale care s¼a lucreze pe baza unui program de întreţinere şi reparaţii elabo-
rat ştiinţi…c, pe baza unei b¼anci proprii de date care s¼a asigure stabilirea cauzelor
efective a opririlor accidentale şi a uzurilor anormale, a consumurilor de resurse
(piese de schimb, materiale, energie, manoper¼a), a …abilit¼aţii şi capabilita¼ţii uti-
lajelor şi a e…cienţei diverselor operaţii de mentenanţ¼ a executate.
Pentru ca mentenanţa s¼a-şi poat¼a îndeplini obiectivele majore menţionate mai
sus, este necesar¼a o abordare sistemic¼a a activit¼aţilor, lucr¼arilor şi operaţiilor de
mentenanţ¼a. Conceptul sistemic impune o organizare optim¼a a mentenanţei în
funcţie de:
¡ sistemul adoptat (centralizat, descentralizat sau mixt);
¡ sarcinile echipelor de lucru (de întreţinere, de reparaţie preventiv¼a etc.);
¡ caracteristicile proceselor de lucru (continuu, discontinuu);
¡ complexitatea şi gradul de uzur¼a a componentelor;
¡ modul de prega¼tire al intervenţiilor (asigurarea cu piese de schimb, formarea
de echipe complexe, elaborarea unui program de lucru, organizarea ergonomica¼ a
muncii etc.).
3.3.2 Strategia mentenanţei

Pe m¼asura creşterii complexita¼ţii instalaţiilor tehnologice sunt necesare mod-
i…ca¼ri în structura sistemului de mentenanţa¼, prin elaborarea unei strategii proprii
care cuprinde:
¡ stabilirea sistemului de mentenanţa¼ adoptat şi a planurilor de întreţinere şi
reparaţii;
¡ stabilirea resurselor necesare – piese de schimb, materiale, energie, mano-
per¼a;
¡ optimizarea planurilor de intervenţii cu resursele disponibile;
¡ stabilirea unor bugete de cheltuieli pentru mentenanţa¼ pe secţii şi ateliere
de producţie.
Pentru adoptarea strategiei mentenanţei se au în vedere: instalaţiile tehnolo-
gice, mijloacele de ridicat şi de transport din dotarea societ¼aţii, volumul de lucra¼ri
ce trebuie executat, pro…lul de producţie al societa¼ţii comerciale şi amplasarea
acesteia.
Cea mai e…cienta¼ strategie de mentenanţa¼ este aceea care asigura¼ cele mai
reduse perioade de imobilizare a instalaţiilor tehnologice pentru restabiliri, cu
cheltuieli minime.
În principiu, se pot adopta doua¼ strategii fundamentale de mentenanţ¼a: pre-
ventiva¼ şi corectiv¼
a. În continuare se va analiza comparativ e…cienţa tehnico-
economic¼a a celor dou¼a strategii de mentenanţ¼a.
Costul speci…c al remedierii unei defecţiuni ap¼aruta¼ înaintea unei intervenţii
de mentenanţ¼a plani…cat¼
a, raportat la ora de funcţionare a instalaţiei, notat c1;
va …
ZT
C
c1 = r ¸ (t) dt;
T
0
unde:
Cr – este costul înlocuirii sau al repar¼arii neplani…cate a unui bloc funcţional
al instalaţiei tehnologice (costul mentenanţei corective);
T – timpul plani…cat între dou¼a intervenţii de mentenanţ¼a preventiva¼:
¸(t) – intensitatea de defectare a blocului funcţional respectiv.
Costul speci…c al mentenanţei preventive pentru înlocuirea sau repararea
blocului funcţional respectiv, notat c2 ; va …
Cp
c2 = :
T
Atunci, costul speci…c total al mentenanţei preventive, notat cp; este
ZT
C Cp
cp = c1 + c2 = r ¸ (t) dt + : (3.17)
T T
0
Considerând mentenanţa corectiv¼a executat¼

a la intervale foarte mari, pentru
T ! 1 se va obţine costul pe ora de funcţionare al acestei mentenanţe, cost
notat cu cr şi dat de relaţia
ZT
C
cr = lim r ¸ (t) dt;
T !1 T
0
sau
Cr
cr = ; (3.18)
Tmed
unde Tmed este resursa tehnica¼ medie a blocului funcţional respectiv.

Împa¼rţind relaţia (3.17) la (3.18) se obţine

0 T 1
Z
c T C
½ = p = med @ ¸ (t) dt + p A : (3.19)
cr T Cr
0
cp
Din egalitatea (3.19) rezult¼a c¼
a pe m¼
asur¼a ce valoarea raportului creşte, ½ se
cr
apropie de unitate. Astfel, în anumite circumstanţe, mentenanţa corectiva¼ poate
s ¼a …e mai ieftin¼a decât mentenanţa preventiva¼. (Alteori este invers, deoarece o
defecţiune poate duce la o distrugere în lanţ a sistemului.) De exemplu, la un
mijloc de transport este mai e…cienta¼ o mentenanţ a¼ preventiva¼ pentru motorul
termic şi una corectiv¼a (de înlocuire la epuizarea resursei tehnice) pentru pneuri,
curele de transmisie etc. De aceea, dup¼a cum se va demonstra în continuare, este
recomandabil sa¼ se faca¼ o mentenanţa¼ complexa¼ a instalaţiei tehnologice.
În cazul mentenanţei complexe, costul speci…c al acesteia cc; raportat la ora
de funcţionare a instalaţiei, va …
ZTt ZTt
C C C
cc = i + r ¸ (t) dt + lim 0 ¸ (t) dt; (3.20)
Tt Tt Tt !1 Tt
0 0
unde:
Ci – costul reviziei tehnice periodice;
Cr – costul înlocuirii (repar¼arii) neplani…cate a unui bloc funcţional dup¼a
defectarea acestuia;
C0 – costul înlocuirii neplani…cate a blocului funcţional respectiv înainte de a
se defecta;
Tt – intervalul de timp dintre dou¼a revizii tehnice.
În relaţia (3.20) primul termen reprezint¼
a costul speci…c al reviziei tehnice, al
doilea termen este costul speci…c al repara¼rii defecţiunilor întâmpla¼toare ap¼arute
între revizii, iar cel de-al treilea termen este costul speci…c al repara¼rii unei de-
fecţiuni incipiente detectata¼ în timpul reviziei tehnice. Expresia (3.20) se mai
poate scrie sub forma
ZTt
Ci Cr C0
cc = + ¸ (t) dt + : (3.21)
Tt Tt Tmed
0
Împa¼rţind relaţia (3.21) la (3.18) rezult a¼
ZTt
c C T C T
½ = c = i med + 0 + med ¸ (t) dt: (3.22)
cr Cr Tt Cr Tt
0
Întrucât în orice condiţii Ci < Cr ; costul unei revizii tehnice …ind întotdeauna
mai mic decât costul unei reparaţii (în general Ci » = 0; 5 ¡ 1% din valoarea
»
instalaţiei tehnologice, în timp ce Cr = 2¡8% din valoarea acestuia), iar C 0 < Cr ,
deoarece executarea unei reparaţii înainte de defectarea complet¼a a unui bloc
funcţional cost ¼a, de regula¼, mai puţin decât dac¼a se execut¼a dupa¼ defectarea
acestuia, când defecţiunea principal¼ a poate antrena şi alte defecţiuni secundare,
rezult¼a ca¼ ½ este întotdeauna subunitar, având în vedere c¼a ultimul termen da¼ o
valoare mic¼a, ce se poate neglija.
Din aceste considerente se recomand¼a o strategie de mentenanţ¼a complexa¼,
cu accent pe executarea regulat¼a şi corect¼a a reviziilor tehnice care conduce la o
intensitate de defectare mai redusa¼, deci la o …abilitate operaţional ¼a mai ridicata¼,
cu cheltuieli mai mici.
În practica curenta¼ se aplic¼a mai multe sisteme de mentenanţ¼a, cele mai im-
portante …ind urm¼atoarele:
¡ Sistemul de mentenanţ¼a corectiva¼;
¡ Sistemul de mentenanţ¼a preventiv – plani…cat;
¡ Sistemul de mentenanţ¼a complex¼a;
¡ Sistemul de mentenanţ¼a paleativ¼a.
Sistemul de mentenanţ¼
a corectiv¼
a
Se de…neşte printr-un ansamblu de ma¼suri ce se iau de produc¼atorii şi bene-

…ciarii de utilaje care s¼a asigure:
¡ îmbuna¼ta¼ţiri constructive prin reproiectarea unor piese şi blocuri funcţi-
onale ce nu corespund exigenţelor în funcţionare (performanţe în funcţionare
inferioare celor stabilite prin documentaţie, uzuri accelerate, defecţiuni datorate
concepţiei etc.);
¡ îmbun¼ata¼ţiri funcţionale prin proiectarea şi dotarea cu accesorii, echipa-
mente de schimb, SDV-uri, AMC-uri etc.;
¡ stabilirea şi eliminarea cauzelor ce duc la o …abilitate necorespunz¼atoare
a produsului în timpul probei de anduranţa¼ a prototipului şi pe durata termenului
de garanţie pentru produsele de serie.
Sistemul de mentenanţ¼a corectiv¼ a care se aplic¼a pe întreaga perioad¼a de
garanţie a utilajelor şi mai ales în perioada de punere în funcţiune, cuprinde
probe şi încerc¼ari, reproiect¼ari tehnice şi tehnologice, precum şi modi…c¼ari con-
structive atât la utilajele existente, cât şi pentru urm¼atoarele ce se vor fabrica.
Prin aplicarea acestui sistem se urm¼ areşte:
¡ reducerea duratelor de stagnare în perioada de garanţie şi postgaranţie;
¡ eliminarea defecţiunilor sistematice;
¡ eliminarea uzurilor premature;
¡ reducerea consumurilor de resurse pentru mentenanţ¼a (materiale, piese
de schimb, energie, manopera¼);
¡ reducerea cheltuielilor de producţie.
Sistemul de mentenanţa
¼ preventiv-plani…cat
Se de…neşte prin suma m¼asurilor preventive luate în scopul reducerii uzurii

utilajelor, menţinerii acestora în stare de buna¼ funcţionare şi evit¼arii opririlor
produse de accidente.
Sistemul cuprinde urm¼atoarele operaţii:
¡ cur¼aţarea şi îngrijirea utilajelor şi instalaţiilor;
¡ urm¼arirea comport¼arii zilnice în exploatare;
¡ ungerea şi schimbarea lubri…anţilor la datele prev¼azute în schemele de
ungere;
¡ veri…carea periodic¼a a comenzilor şi aparatelor de ma¼sur¼a şi control;
¡ revizia tehnica¼ periodic¼a a utilajelor şi instalaţiilor;
¡ controlul de calitate al producţiei realizate de utilajele şi instalaţiile
respective.
Aplicarea acestui sistem preventiv impune înl¼aturarea oric¼arei defecţiuni ime-
diat ce a fost constatat¼a. În general, remedierea defecţiunii se face f¼ar¼a a aduce
prejudicii producţiei, adic¼a în pauza de mas¼a, între schimburi, în schimbul nepro-
gramat sau cu alte ocazii (prega¼tirea reglajului, a SDV-urilor pentru alte repere
etc.).
Sistemul de mentenanţ¼
a complex¼
a
Se de…neşte prin totalitatea m¼asurilor tehnico-organizatorice luate de soci-

etatea comercial¼a în vederea menţinerii capacit¼aţii tehnologice de lucru a utila-
jelor şi instalaţiilor, cu consumuri minime de resurse şi în condiţii de siguranţ¼a
în funcţionare.
Sistemul cuprinde urm¼atoarele operaţii:
¡ cur¼aţarea şi sp¼alarea utilajelor şi instalaţiilor;
¡ ungerea şi schimbarea lubri…anţilor la datele prev¼azute în schemele de
ungere;
¡ revizia tehnic¼a la intervale regulate, cu diagnoza instrumental¼a a st¼arii
tehnice a utilajelor şi instalaţiilor;
¡ executarea de reparaţii dup¼a necesitate, f¼ar¼a o plani…care prealabil¼a;
¡ executarea de reparaţii pe baza constata¼rilor fa¼cute la reviziile tehnice;
¡ executarea de reparaţii preventive cu plani…care controlat¼a: reparaţii
curente de gradul 1 (RC 1) şi de gradul 2 (RC 2), precum şi de reparaţii capitale
(RK).
Pentru ca sistemul sa …e cât mai e…cient este necesara¼ o foarte bun¼a asigu-
rare logistica¼ (materiale pentru întreţinere şi reparaţii, piese de schimb, blocuri
funcţionale de rezerv ¼a etc.), precum şi o programare corespunz¼atoare a lucr¼arilor,
cu urm¼arirea execut¼arii acestora.
Sistemul de mentenanţa¼ de tip paleativ
Prin aplicarea acestui tip de sistem de mentenanţ¼a se urm¼areşte ameliorarea

temporar¼a a st¼arii tehnice a instalaţiilor tehnologice de vârst¼a înaintat¼a, la care
aplicarea celorlalte sisteme de mentenanţ¼a ar … prea scump¼a. În cadrul aces-
tui sistem intervenţiile se execut¼a numai corectiv, la apariţia defecţiunilor. De
regul¼a, nu se executa¼ reparaţii importante, întrucât instalaţiile tehnice şi utila-
jele …ind vechi şi cu un grad ridicat de uzur¼a …zic¼a şi moral¼a, nu pot … aduse la
performanţele iniţiale decât cu cheltuieli foarte mari.
În cazul acestor instalaţii tehnologice se impune o analiz¼a tehnico-economic¼a
detaliat¼a care s¼a evidenţieze oportunitatea unei moderniz¼ari. Astfel, daca¼ va-
loarea necesar¼a însumata¼ pentru reparaţii şi moderniz¼ari depa¼şeşte valoarea de
înlocuire a instalaţiei tehnologice, atunci este recomandabil s¼a se achiziţioneze
o instalaţie tehnologic¼a nou¼a şi numai în cazuri extreme (imposibilitatea achi-
ziţiona¼rii în timpul necesar a unei noi instalaţii) sa¼ se modernizeze.
Dac¼ a valoarea necesar¼a pentru reparaţii şi modernizare este acceptabil¼a şi
asigura¼ îmbuna¼ta¼ţirea efectiva¼ a performanţelor funcţionale a instalaţiei tehno-
logice respective, atunci se întocmeşte documentaţia de execuţie pentru moder-
nizare care se …nanţeaz¼a conform prevederilor legale.
În general, uzura morala¼ a instalaţiilor tehnologice din dotare, ca urmare a
apariţiei unor noi tipo-dimensiuni, cu performanţe tehnico-funcţionale superioare,
impune modernizarea acestora chiar înainte de apariţia uzurii …zice.
3.3.3 Factorii care in‡uenţeaz¼

a mentenanţa
sistemelor tehnice
Sistemele tehnice trebuie sa¼ …e adaptate din concepţie pentru facilitatea
execuţiei diferitelor operaţii de mentenanţa¼ preventiva¼ şi corectiva¼.
Factorii care in‡uenţeaza¼ mentenanţa sistemelor tehnice sunt: accesibilitatea
pentru mentenanţ¼a, uşurinţa demont ¼arii, interschimbabilitatea ansamblurilor şi
subansamblurilor, standardizarea şi tipizarea elementelor constructive.
Accesibilitatea pentru mentenanţ¼

a
Pentru asigurarea accesibilit ¼aţii la locurile de executare a intervenţiilor de

mentenanţ¼a se foloseşte coe…cientul de accesibilitate Ca de…nit prin formula
Hb
Ca = (3.23)
Hb + Hs
unde:
Hb – este volumul de manopera¼ consumat pentru lucra¼rile de baza¼ pentru
demontarea şi montarea piesei sau blocului funcţional, în ore-om;
Hs - este volumul de manopera¼ consumat pentru lucra¼rile suplimentare de

demontare şi montare, necesare execut¼arii lucr¼ arilor de baz¼ a, în ore-om.
În volumul de manopera¼ pentru lucra¼rile de baz¼a se include, în afara
operaţiilor efective de demontare şi montare a pieselor sau blocurilor funcţionale
care se înlocuiesc sau se recondiţioneaz¼a şi operaţiile de control, reglaj, ungere şi
alimentare.
În volumul de manopera¼ pentru lucra¼rile suplimentare se includ operaţiile
de demontare şi montare a tuturor elementelor care asigura¼ accesul la piesa sau
blocul funcţional ce se repar¼a – capace, panouri de izolaţii protectoare pentru
zgomot sau ca¼ldur¼a, precum şi alte piese sau subansambluri ce împiedic¼a accesul.
Coe…cientul de accesibilitate trebuie s¼ a …e mai mare ca 0; 5.
Demontabilitatea
Acest factor caracterizeaz¼a posibilitatea de a înlocui uşor blocul funcţional,

subansamblul sau piesa uzat¼a sau defect¼a, cu un consum minim de manoper¼a şi
cu un volum minim de cheltuieli.
Demontarea uşoar¼a este determinat¼a de sistemul tehnic utilizat pentru …xarea
blocurilor funcţionale şi a subansamblurilor, a conexiunilor electrice, de con-
strucţia articulaţiilor, de greutatea şi dimensiunile de gabarit ale elementelor
ce urmeaz¼a a … demontate. Blocurile funcţionale, subansamblurile sau piesele la
care intensitatea uzurii este ridicat¼a sau intensitatea c¼aderilor este mare, trebuie
s a¼ poata¼ … uşor demontate şi înlocuite în procesul de exploatare.
Pentru asigurarea accesibilita¼ţii şi a demontabilit¼aţii uşoare este necesar s¼a se
ia o serie de m¼asuri din faza de concepţie şi proiectare a instalaţiei tehnologice,
dintre care cele mai importante sunt:
¡ asigurarea unor spaţii libere su…ciente între blocuri funcţionale pentru a
permite demontarea – montarea uşoar¼a a întregului bloc funcţional sau a unor
componente defecte;
¡ blocurile funcţionale, îmbina¼rile demontabile şi elementele înlocuibile tre-
buie s¼a …e amplasate la o distanţ¼a de minim 60 cm de pereţii laterali şi de capace
sau chepenguri;
¡ gurile de alimentare ale rezervoarelor trebuie s¼a …e amplasate la distanţe
corespunza¼toare, pentru a permite accesul dispozitivelor de umplere, precum şi
evitarea posibilit¼aţii scurgerii pe alte subansambluri;
¡ îmbin¼arile …letate, la care se cere o veri…care periodic¼a a strângerilor,
trebuie sa¼ aib¼a o bun¼a accesibilitate şi s¼a permit¼a introducerea celei de-a doua
chei …xe sau şurubelniţe; acolo unde este posibil, se va …xa …e piuliţa, …e şurubul
de şasiu sau de suport pentru a împiedica rotirea liber¼a a îmbin¼ arii;
¡ elementele componente cu resurs¼a tehnica¼ mica¼ trebuie s¼a se poat¼a de-
monta uşor în condiţii de exploatare, fa¼ra¼ sa¼ …e nevoie sa¼ se demonteze un numa¼r
mare de alte piese sau subansambluri;
¡ blocurile funcţionale şi piesele vor avea o geometrie speci…ca¼ pentru a

evita posibilitatea unui montaj greşit în exploatare;
¡ pentru blocurile funcţionale şi subansamblurile cu o mas¼a net¼a de 20 ¡50
kg, care trebuie demontate pentru mentenanţ¼a, se va asigura accesul a doi oameni
pentru ridicare şi aşezare;
¡ …ltrele de ulei şi de combustibil vor … amplasate în locuri accesibile care
sa¼ permita¼ executarea lucra¼rilor de demontare – montare de c¼atre muncitori cu
ajutorul ambelor mâini;
¡ capetele şuruburilor vor … protejate cu unsoare consistent¼a înainte de
vopsirea sistemului tehnic.
Interschimbabilitatea
Aceast¼a caracteristic¼a joac¼a un rol foarte important în creşterea e…cienţei
economice a mentenanţei şi reduce num¼arul pieselor de rezerv¼a.
Pentru asigurarea interschimbabilit¼aţii trebuie luate o serie de m¼asuri la con-
cepţia şi fabricarea sistemelor tehnice, dintre care cele mai importante sunt:
¡ pentru asigurarea interschimbabilit¼aţii elementelor componente se vor
prevedea din concepţie compensatori tehnologici de tipul garniturilor, şaibelor,
alezajelor cu diametru ma¼rit, g¼aurilor ovale, prelungitoarelor reglabile, suporţilor
etc. care s ¼a permit¼a preluarea abaterilor în limite admisibile;
¡ la modernizarea sistemelor tehnice, organele îmbun¼ata¼ţite trebuie s¼a-şi
p¼astreze parametrii de interschimbabilitate cu cei ai construcţiei vechi;
¡ piesele de schimb noi sau recondiţionate trebuie s ¼a aiba¼ forma geometric¼a
şi funcţionalitatea identica¼ cu a elementelor pe care le schimba¼.
Standardizarea şi tipizarea
Permite realizarea instalaţiilor tehnologice din blocuri funcţionale grupate
(construcţie modular ¼a), ceea ce accelereaz¼a şi ieftineşte procesul de fabricaţie,
uşurând şi simpli…când procesele de mentenanţ¼a care se pot realiza prin simpla
schimbare a blocurilor funcţionale ce conţin elemente uzate sau defecte.
Execuţia constructiva¼ a instalaţiei tehnologice din elemente tipizate trebuie
sa¼ asigure şi posibilitatea diagnozei rapide a st¼arii tehnice, prin introducerea de
elemente de conectare rapid¼a pentru aparatele de m¼asur¼ a (la instalaţia electric¼
a,
hidraulica¼ sau pneumatica¼).
Tipizarea este deosebit de important¼a şi pentru îmbuna¼t¼aţirea activit¼aţii logis-
tice, uşurându-se aprovizionarea cu piese de schimb. De asemenea, prin tipizare
se asigur¼a şi limitarea tipurilor de lubri…anţi folosiţi pentru ungerea instalaţiilor
tehnologice.
Pentru evaluarea gradului de tipizare se poate folosi coe…cientul de tipizare
Ct
Xn
miGti
Ct = ;
nt G i
i=1
unde:
mi – num¼arul pieselor tipizate din instalaţia tehnologic¼a;
Gti - greutatea medie a piesei tipizate i;
nt – num¼arul total de piese din instalaţia tehnologic¼a;
Gi – greutatea medie a unei piese.
3.4 Plani…carea mentenanţei

Plani…carea („când se va executa lucrarea?”) reprezinta¼ forma scris¼a a proce-
sului în care toate resursele necesare (umane şi materiale) şi programarea opririi
instalaţiei sunt alocate unei lucr¼ari, pentru execuţia acesteia la o dat¼a şi un inter-
val de timp bine stabilite. Plani…carea lucr¼arii se face de c¼atre compartimentul
de mentenanţ¼a împreun¼a cu compartimentul de producţie.
Plani…carea reprezinta¼ aşadar activitatea care are ca scop stabilirea celei
mai e…ciente şi sigure metode de a executa lucr¼arile deja prega¼tite, cu in‡uenţ¼a
minim¼a asupra activit¼aţii de producţie. Printre altele se plani…ca¼ bugetul (resursa
…nanciar¼ a), resursa uman¼a, timpul efectiv alocat operaţiei de mentenanţ¼a, utila-
jele necesare intervenţiei, SDV-urile şi oricare altele care pot in‡uenţa activitatea
de mentenanţa¼.
O plani…care e…cient¼a trebuie s¼a r¼aspunda¼ urm¼atoarelor cerinţe impuse:
¡ s¼a integreze perioadele de mentenanţ¼a preventiv¼ a;
¡ sa¼ …e ‡exibila¼ pentru a integra şi lucra¼rile urgente de mentenanţa¼;
¡ s¼a reduca¼ la maxim timpii aşa-zişi morţi şi supracosturile;
¡ sa¼ …e cât mai simpl a¼ cu putinţa¼ şi uşor modi…cabil a¼ (de aducere la zi);
¡ s¼a se coordoneze cu plani…carea producţiei.
Concluzionând
Cerere
Plani…care = ;
Resurse disponibile
unde prin „resurse disponibile” se înţelege: ore manoper¼a, buget, num¼ar de uti-
laje, SDV-istica¼, num¼ar piese de schimb, numa¼r de muncitori în diferite categorii
şi specializ¼ari etc.
3.4.1 Forme de plani…care

În activitatea de mentenanţa¼ se utilizeaz¼a trei forme de plani…care, în funcţie
de m¼arimea perioadei de timp şi anume: pe termen lung, mediu şi scurt.
1) Plani…carea pe termen lung (2-5 ani) se utilizeaz¼a, de regula¼, pentru
liniile tehnologice complexe din industria chimic¼a, metalurgic¼a şi a materialelor de
construcţii. In celelalte unit¼aţi economice aceasta¼ plani…care se foloseşte numai
pentru reparaţii capitale.
Acest sistem de plani…care impune:
3.4. PLANIFICAREA MENTENANŢEI 129
¡ stabilirea naturii intervenţiilor (revizii tehnice, reparaţii curente, reparaţii

capitale);
¡ estimarea duratei lucr¼arilor pentru …ecare tip de intervenţie;
¡ plani…carea concreta¼ a lucra¼rilor pe an, trimestru, luna¼;
¡ stabilirea necesarului de forţ¼a de munca¼;
¡ prevederea lucr¼arilor ce urmeaz¼a a … realizate prin colabor¼ari cu alte
unita¼ţi;
¡ stabilirea şi prevederea necesarului de materiale şi piese de schimb;
¡ stabilirea şi prevederea necesarului de utilaje, scule, dispozitive, veri…ca-
toare, precum şi de aparate de m¼asur¼ a şi control (SDV-uri, AMC-uri);
¡ prevederea eventualei dezvolta¼ri a compartimentului de mentenanţ¼a sau
contracte de service;
¡ introducerea de noi metode de organizare şi evidenţa¼ a lucra¼rilor de
mentenanţ¼a;
¡ prevederea cheltuielilor necesare pentru mentenanţ¼a.
2) Plani…carea pe termen mediu reprezint¼a plani…carea anual¼a, folosit¼a
în mod curent de toate unit¼aţile. Acest sistem de plani…care impune:
¡ stabilirea tuturor intervenţiilor (revizii tehnice, reparaţii curente, reparaţii
capitale), a moderniz¼arii necesare şi plani…carea acestora trimestrial ¼a şi lunar¼a;
¡ plani…carea necesarului de forţa¼ de munc¼a, materiale şi piese de schimb
şi plani…carea aprovizion¼arii lor;
¡ plani…carea lucr¼arilor de reparaţii şi moderniza¼ri ce urmeaza¼ a se executa
prin colabor¼ari cu alte unit¼ aţi;
¡ dotarea compartimentelor proprii cu SDV-urile şi ACM-urile necesare;
¡ prevederea cheltuielilor necesare pentru …ecare intervenţie pe baza prin-
cipiului optimiz¼arii activita¼ţii;
¡ organizarea sistemului de evidenţa¼.
3) Plani…carea pe termen scurt reprezint¼a plani…carea curent¼a care im-
pune:
¡ defalcarea lucr ¼arilor din planul anual pe luni şi pe secţii şi programarea
acestora în timp şi pe echipe;
¡ determinarea duratei lucr¼arilor pe instalaţii tehnologice, blocuri funcţio-
nale şi operaţii;
¡ aprovizionarea cu materiale şi piese de schimb a locurilor de munc¼a;
¡ programarea controlului execuţiei lucr¼arilor şi a ţinerii evidenţelor.
Întocmirea judicioas¼a a acestor plani…c¼ari are o foarte mare importanţa¼ deoarece
de acestea depinde în mare ma¼sur¼a e…cienţa activit¼aţii de mentenanţ¼a şi în con-
secinţa¼ disponibilitatea operaţional ¼a a instalaţiilor tehnologice.
Complexitatea problemei – natura foarte diferit¼a a instalaţiilor tehnologice
din dotare, vârsta lor diferita¼, modul diferit în care sunt exploatate, banca de
date sumar¼a de care se dispune în general, privind intensitatea de defectare,
defecţiunile principale şi cauza lor, experienţa personalului tehnic din comparti-
mentul de mentenanţ¼a etc. – face di…cil¼ a şi laborioas¼a elaborarea unor plani…c¼
ari
corespunza¼toare.
3.4.2 Informaţii necesare pentru plani…care

Pentru plani…care se folosesc în primul rând informaţiile din actele normative
în vigoare (normele tehnice pentru întreţineri şi reparaţii) întocmite pe grupe de
instalaţii tehnologice. Acestea reglementeaz¼a:
¡ durata normata¼ de serviciu în ani, ore de funcţionare, km parcurşi, numa¼r
de produse, cicluri de funcţionare etc., funcţie de natura instalaţiei tehnologice;
¡ ciclul de reparaţii şi intervalul, în ore de funcţionare efectiv¼a sau în km
parcurşi, dintre dou¼a categorii de intervenţii;
¡ timpul normat maxim de staţionare, în reparaţii în zilele lucra¼toare;
¡ consumul de manoper¼a, în ore-om pentru executarea …eca¼rei intervenţii;
¡ costul în procente din valoarea de înlocuire a instalaţiei pentru …ecare
intervenţie sau pentru unele intervenţii, în afar¼ a de reparaţia capital¼a, costul
distinct al manoperei şi al materialelor.
De asemenea, pentru plani…care se folosesc şi informaţiile din livretul instalaţi-
ilor tehnologice, de unde rezulta¼: denumirea, principalele caracteristici tehnice,
data punerii în funcţiune, orele de funcţionare realizate, normele de reparaţii,
piesele şi subansamblurile de schimb, reparaţiile efectuate.
În afara de aceste informaţii de ordin general, trebuie avute în vedere şi ur-
ma¼toarele informaţii speci…ce unit¼aţii respective:
¡ starea tehnic¼a efectiva¼ a instalaţiilor tehnologice reprezinta¼ un factor
foarte important care împreuna¼ cu gradul lor de complexitate (automatizare)
determin¼a volumul şi natura intervenţiilor de mentenanţ¼a, precum şi momentul
în care acestea trebuie executate.
¡ gradul de înc¼arcare a instalaţiilor tehnologice, respectiv informaţiile pri-
vind acordul de lucru al acestora (foc continuu, cu sau fa¼r¼a pauze pentru în-
treţinere, cu posibilitatea de oprire pentru executarea intervenţiilor de mente-
nanţ¼a etc.) trebuie neap¼arat luate în considerare la elaborarea plani…c¼arii.
¡ dotarea cu noi instalaţii tehnologice în cursul perioadei de plani…care,
respectiv informaţiile privind montarea şi punerea în funcţiune a acestora şi ciclul
lor de reparaţii, trebuie avute în vedere pentru includerea în plani…care.
¡ scoaterea din serviciu a unor instalaţii tehnologice în cursul perioadei
de plani…care trebuie de asemenea luat¼a în considerare pentru ca de la datele
respective sa¼ nu se mai plani…ce operaţii de mentenanţa¼.
¡ aprovizionarea cu materiale şi piese de schimb, sorto-tipo-dimensiuni,
furnizori, durata necesar¼a etc., precum şi posibilita¼ţile proprii de execuţie a unor
piese de schimb, reprezinta¼ informaţii deosebit de importante pentru plani…carea
mentenanţei.
¡ potenţialul compartimentului de mentenanţa¼ trebuie avut în vedere la

plani…care pentru a-l putea acorda cu noile atribuţii ce-i revin în funcţie de volu-
mul activit¼aţii.
3.4.3 Periodicitatea optim¼

a a mentenanţei preventive
Una din problemele care pot … rezolvate în mod ştiinţi…c prin cunoaşterea
…abilita¼ţii operaţionale R(t) a instalaţiilor tehnologice, consta¼ în determinarea
periodicit¼aţii optime a intervenţiilor de mentenanţ¼ a preventiv¼a, în vederea plan-
i…c¼arii lor cât mai corecte.
Adoptarea unei strategii de mentenanţa¼ complexa¼, cu accent pe mentenanţa
preventiva¼, prezint¼a urm¼atoarele avantaje:
¡ înlocuirea sau repararea preventiv¼a şi plani…cata¼ a unei piese sau sub-
ansamblu, la date bine determinate, cost¼a mult mai puţin decât înlocuirea sau
repararea şi a altor elemente ca urmare a reacţiilor în lanţ a defecţiunilor
secundare;
¡ intensitatea de defectare a unei instalaţii tehnologice asupra ca¼reia se
aplica¼ o mentenanţ¼a complex¼a, este mult mai redus ¼a cu tot cortegiul de efecte
economice favorabile.
Se pot distinge trei cazuri, în funcţie de caracterul aleator sau constant al
intervalelor de timp între înlocuiri sau reparaţii şi prin luarea în considerare sau
nu a vârstei elementelor respective.
În primul caz înlocuirile se fac atunci când apar defecţiuni la elementele com-
ponente.
În cazul al doilea înlocuirile (reparaţiile) se execut¼a în mod obligatoriu, atunci
când elementele respective ating vârsta T . Faţ¼a de primul caz, diferenţele din
punct de vedere economic sunt urm¼ atoarele:
¡ num¼arul elementelor schimbate este mai redus, deoarece daca¼ un element
a fost înlocuit datorita¼ unei defecţiuni, el nu risca¼ sa¼ …e din nou înlocuit în mod
preventiv, deoarece se supravegheaza¼ continuu şi atent vârsta elementelor;
¡ vârsta elementelor trebuie sa¼ …e cunoscuta¼, ceea ce implic¼a o bun¼a evi-
denţ ¼a a momentelor când au fost înlocuite şi o buna¼ organizare ;
¡ schimb¼arile preventive sunt mai costisitoare.
În cazul al treilea înlocuirea are loc pentru elementele care au atins vârsta
critic¼a, dar aceasta se execut¼a efectiv la momente aleatoare, numai atunci când
înlocuirea se poate executa în mod practic şi economic, chiar daca¼ vârsta critic¼a
a fost mult depa¼şit¼a.
Aceste momente aleatoare de înlocuire a elementelor ce au atins şi dep¼aşit
vârsta critica¼ se vor alege astfel:
¡ la imobilizarea instalaţiei tehnologice pentru o reparaţie accidentala¼ se
vor înlocui toate piesele şi subansamblurile ce au dep¼aşit vârsta critic¼a;
¡ la oprirea instalaţiei tehnologice pentru executarea unei revizii plani…-
cate;
¡ în perioadele în care instalaţia tehnologica¼ nu lucreaza¼ (în schimbul de

noapte, s¼arb¼atori etc.).
3.4.4 Elaborarea planurilor de mentenanţ¼

a
La elaborarea planurilor de mentenanţ ¼a un rol determinant îl are respectarea
ciclurilor de reparaţii din normele tehnice de întreţinere şi reparaţii ale instalaţi-
ilor tehnologice.
Intervalul la care se executa¼ reparaţiile de reînnoire (reparaţiile capitale),
dupa¼ epuizarea resursei tehnice a unei instalaţii tehnologice, se numeşte ciclu
de reparaţii.
Un ciclu de reparaţii include un numa¼r determinat de revizii tehnice şi de
reparaţii curente, precum şi o reparaţie capitala¼. Natura şi succesiunea inter-
venţiilor cuprinse în cadrul unui ciclu de reparaţii, de…nesc structura acestuia.
Durata ciclului de reparaţii, exprimate în ore de funcţionare sau km parcurşi
între doua¼ reparaţii capitale, trebuie s a¼ corespunda¼ în cea mai mare ma¼sura¼ cu
resursa tehnica¼ a instalaţiei tehnologice, …ind astfel funcţie de caracteristicile con-
structive şi gradul de complexitate al acesteia, de regimul de lucru, de cali…carea
personalului de exploatare şi de calitatea intervenţiilor de mentenanţ¼ a efectuate.
Un element important al plani…c¼arii activita¼ţii de mentenanţa¼ îl constituie
determinarea timpului cât dureaza ¼ o intervenţie. Prin normele tehnice pentru
întreţineri şi reparaţii sunt stabilite duratele maxime de imobilizare pentru …ecare
intervenţie de mentenanţ¼a.
Pentru o plani…care mai riguroas¼a se poate calcula timpul efectiv de staţionare
a instalaţiei tehnologice în reparaţie Tr cu relaţia
Tm
Tr = (3.24)
N¢S¢n¢k
în care s-au folosit notaţiile:
Tr – durata de execuţie a reparaţiei, în zile;
Tm – manopera (durata) total ¼a necesar ¼a (demontare, înlocuiri de piese, montare,
reglaje etc.), în ore;
N – numa¼rul de muncitori care lucreaza¼ simultan în echipa¼;
S – durata schimbului de lucru, în ore;
n – numa¼rul de schimburi;
k – coe…cient de utilizare a timpului.
Exemplul 3.4.1 S¼a se determine timpul de staţionare al unui excavator pe şenile

dac¼a sunt cunoscute pentru o reparaţie curenta¼ RC 2 urma¼toarele date:
¡ manopera total ¼a necesara¼ Tm = 700 ore;
¡ numa¼rul de muncitori din echip¼a N = 7;
¡ durata unui schimb de lucru S = 8 ore;
¡ numa¼rul de schimburi pe zi n = 1;
¡ coe…cientul de utilizare a timpului k = 0; 7:

Folosind formula (3.24) avem
Tm 700
Tr = = = 17; 86 zile.
N¢S¢n¢k 7 ¢ 8 ¢ 1 ¢ 0; 7
Se adopta¼ 18 zile.
În normele tehnice de întreţinere şi reparaţii se recomand¼a ca timpul de imo-
bilizare s¼a …e de maximum 20 de zile pentru acest tip de intervenţie. În cazul în
care nu se obţine un timp de staţionare care s ¼a se încadreze în limitele admise,
atunci se acţioneaz¼a, de regul¼a, asupra a doi factori: suplimentarea numa¼rului de
muncitori sau m¼arirea coe…cientului de utilizare. ¤
La plani…carea reparaţiilor este necesar sa¼ se stabileasca¼ şi costul intervenţi-

ilor, întrucât, conform legislaţiei în domeniu, valoarea tuturor intervenţiilor,
executate într-un ciclu pentru o instalaţie tehnologic¼a, nu trebuie s¼ a dep¼aşeasc¼a
suma valorilor prev a¼zute în normele tehnice de reparaţii ca procente din valoarea
de înlocuire.
Valoarea normata¼ a costurilor pentru reparaţii dintr-un ciclu se poate calcula
cu relaţia
V P
Cn = ni ci; (3.25)
100
în care:
Cn – valoarea normat¼a a costurilor pentru toate intervenţiile dintr-un ciclu;
V – valoarea de înlocuire a instalaţiei tehnologice, respectiv costul actual de
achiziţie a unei instalaţii tehnologice cu parametri similari celei existente;
ni – num¼arul intervenţiilor de tipul respectiv, pe durata unui ciclu;
ci – costul intervenţiei respective, în procente din valoarea de înlocuire.
Intervalele la care se execut¼ a reparaţiile curente sau reparaţia capital¼a pot
… ma¼rite faţ¼a de cele normate, dac¼a la revizia tehnic¼a anterioara¼ se constat¼a
c¼a starea tehnic¼a a instalaţiei tehnologice îi asigura¼ funcţionarea în continuare,
cel puţin pe durata unei revizii tehnice, la parametri nominali şi în condiţii de
siguranţ¼a.
3.4.5 Întocmirea, lansarea, urm¼arirea şi raportarea

planurilor de mentenanţa
¼
Planul anual de reparaţii se întocmeşte pe baza normelor tehnice de reparaţii
şi al informaţiilor din livretul instalaţiei tehnologice privind concluziile reviziilor
tehnice şi num¼arul orelor de funcţionare. Planul anual, sub form¼a de propuneri,
conţine toate instalaţiile tehnologice ce trebuie reparate în anul urm¼ator, cu pre-
cizarea normei de timp şi a costului …eca¼rei intervenţii. Acest plan se întocmeşte
la sfârşitul anului premerg¼ator, în cadrul compartimentului de mentenanţa¼.
Odata¼ cu propunerile de plan anual se întocmeşte şi gra…cul desfa¼şura¼rii pe

luni a …ec¼arei intervenţii, defalcat pe instalaţii.
Planul lunar de revizii tehnice şi repara¸t ii se întocmeşte pe baza planului

anual, a gra…cului de desf¼aşurare pe luni şi a orelor efectiv lucrate de …ecare insta-
laţie tehnologica¼. În …ecare luna¼, cu 10 zile înainte de începerea lunii urma¼toare,
compartimentul de mentenanţ¼a întocmeşte, pentru …ecare instalaţie planul de re-
vizii tehnice şi reparaţii. În acest plan se includ toate intervenţiile plani…cate ce
se vor executa în luna respectiva¼ pentru instalaţiile tehnologice din dotare. Câte
un exemplar al planului se transmite compartimentului de preg¼atire, programare
şi urm¼arire a producţiei, precum şi …eca¼rei secţii de producţie interesate.
La derularea planului lunar, înainte de introducerea în reparaţie a …eca¼rei in-
stalaţii tehnologice se întocmeşte de ca¼tre compartimentul de mentenanţ¼a …şa de
constatare şi executare de lucr¼ ari care conţine informaţiile privind starea tehnic¼a
efectiv a¼ a instalaţiilor tehnologice şi se prega¼tesc condiţiile care s a¼ asigure exe-
cutarea în condiţii optime a intervenţiei de mentenanţa¼, în minimum de timp şi
cu consumuri cât mai reduse de resurse. Pe baza datelor din …ş¼a se întocmeşte
devizul de reparaţii care conţine toate lucr¼ arile ce trebuie executate şi costul
estimativ al acestora.
În cazul când o instalaţie tehnologic¼a a suferit o avarie se veri…c¼a starea
tehnica¼ a acesteia şi se întocmeşte un act de constatare a accident a ¼rii în care
se trec toate defecţiunile sesizate sau depistate, cauzele cele mai probabile ale
acestora, vinov¼aţii şi m¼asurile ce se impun pentru repunerea cât mai urgent¼a în
funcţiune a instalaţiei tehnologice respective.
Reparaţiile accidentale nu trebuie s¼a deregleze realizarea programului lunar
de mentenanţ¼a.
Planul lunar se lanseaza¼ pe echipe specializate pentru mentenanţa¼. Echipele
încep activitatea prin a lua în primire instalaţiile tehnologice pentru reparaţie,
încheind cu aceast¼a ocazie un proces verbal de predare-primire. În continuare
echipa de constatare, împreun¼a cu echipa de lucru, încheie …şa de constatare şi
executare de lucr¼ari, dupa¼ aprobarea c¼areia se lanseaz¼a bonurile de materiale şi
de piese de schimb. În cazul în care sunt necesare colabor¼ari cu alte unit¼aţi, se
emit dispoziţii de lucru sau respectiv comenzile corespunz¼atoare.
Urm¼ arirea realiz¼

arii planului de repara¸ t ii se face pe baza registrului de evi-
denţa¼ a comenzilor din cadrul compartimentului de mentenanţa¼. Urma¼rirea se
realizeaz¼a prin informare direct¼a, precum şi prin predarea …şelor de constatare în
care se speci…c¼a încheierea lucr¼arii.
Daca¼ unele instalaţii tehnologice, deşi sunt prev ¼azute în plan, nu se predau
totuşi pentru reparaţie datorit¼a st¼arii tehnice bune, atestat¼a la revizia tehnica¼,
atunci se încheie un proces verbal de amânare a reparaţiei din care trebuie s¼a
rezulte cauza amâna¼rii, perioada de amânare şi starea tehnica¼ efectiva¼ a instalaţiei
tehnologice respective.
3.5. RESURSA PIESELOR 135
3.5 Resursa pieselor

În procesul de funcţionare şi chiar în perioada de inactivitate a instalaţiilor
tehnologice, au loc fenomene care duc nu numai la înr¼aut¼ aţirea indicilor funcţion-
ali, ci chiar la pierderea totala¼ sau parţial¼a a capacit¼aţii funcţionale.
Cele mai frecvente cauze care duc la pierderea capacit a¼ţii funcţionale a insta-
laţiilor tehnologice sunt urm¼atoarele:
¡ ruperea pieselor datorit¼a fenomenelor de oboseal ¼a;
¡ modi…carea dimensional¼ a, a formei geometrice, a paralelismelor şi a
coaxialit¼aţilor;
¡ schimbarea lanţurilor cinematice datorit¼a uzurii straturilor super…ciale
ale pieselor;
¡ deformarea pieselor şi înţepenirea articulaţiilor în mişcare sau sub acţi-
unea sarcinilor dinamice;
¡ ruperea şi deteriorarea pieselor datorita¼ agenţilor corosivi şi îmb¼atrânirii
materialelor;
¡ dereglarea datorit¼a sl¼abirii îmbin¼arilor pieselor şi subansamblurilor;
¡ neexecutarea la timp şi în bune condiţii a intervenţiilor de mentenanţ¼a
preventiva¼;
¡ depozitarea şi conservarea necorespunza¼toare a pieselor, subansamblurilor
şi instalaţiilor tehnologice.
Principala cauz¼a care contribuie în cea mai mare m¼asur¼a la pierderea capa-
cit a¼ţii funcţionale a instalaţiilor tehnologice este uzura pieselor în mişcare relativ a¼
de frecare.
3.5.1 Uzura
M¼arirea rezistenţei la uzur¼a a pieselor, deci şi a durabilit¼aţii lor, este condiţio-
nata¼ atât de calitatea ungerii cât şi de continuitatea peliculei de ulei în zona de
frecare. Lipsa lubri…anţilor, chiar pentru scurt¼a durat¼a, ma¼reşte uzura, putând
duce chiar la deteriorarea pieselor.
Pentru îmbun¼at¼aţirea calita¼ţii lubri…anţilor se folosesc:
¡ aditivi antiacizi care opresc formarea acizilor d¼aun¼atori, îi neutralizeaz¼a
şi asigura¼ condiţii pentru funcţionarea normal ¼a a pieselor la mari variaţii de
temperatur¼a;
¡ aditivi antioxidanţi care creeaza¼ o pelicula¼ protectoare pe suprafaţa
pieselor împotriva acţiunii oxidante a acizilor ce se formeaza¼ în lubri…anţi;
¡ aditivi polifuncţionali care au calit a¼ţi multiple – detergenţi, anticonge-
lanţi, antioxidanţi etc.
Supraînca¼rcarea motoarelor, pornirea şi oprirea lor frecvent¼a, funcţionarea
instalaţiilor tehnologice la temperaturi sca¼zute dar şi înalte, funcţionarea necore-
spunza¼toare a …ltrelor, neschimbarea uleiului la timp, prezenţa în ulei a apei şi
a particulelor stra¼ine abrazive etc. constituie principalele cauze care conduc la

creşterea intensit¼
aţii uzurii.
Uzura reprezint¼a fenomenul tribologic cu in‡uenţ¼a hot¼arâtoare asupra st¼arii
limit¼a, a durabilit¼aţii şi a …abilit¼
aţii instalaţiilor tehnologice.
Procesul de uzura¼ poate … prezentat sub forma unei curbe cu trei zone care
corespund la trei perioade de funcţionare.
Fig. 3.1: Curba uzurii
În prima perioada¼, perioada de rodaj (tr ), piesa se adapteaz¼a la condiţiile de

funcţionare în sarcin¼a şi se evidenţiaz¼a clar defectele vizibile sau ascunse, sub
forma de c¼aderi la rodaj. În aceast¼a perioad¼a viteza de uzura¼ v scade treptat.
În perioada a doua, perioada funcţionare normal¼ a (tn ) viteza uzurii v este
practic constant a¼ sau creşte foarte încet, iar intensitatea ca¼derilor ¸ se stabilizeaza¼
la un anumit nivel. Aceasta¼ perioada¼ reprezint¼a cea mai mare parte din perioada
de funcţionare a pieselor, sfârşitul acesteia marcând şi sfârşitul perioadei normale
de exploatare.
În perioada a treia, perioada uzurii de avarie (ta), sau uzura catastrofala¼, se
produce creşterea accelerat¼ a a uzurii U, a vitezei de uzur¼a v, precum şi o creştere
brusc¼a a intensit ¼aţii de defectare ¸, ceea ce are ca efect o creştere semni…cativ¼a
a costurilor pentru reparaţii care impun scoaterea din exploatare a piesei.
Cunoscând curbele uzurii absolute U precum şi limitele admisibile de uzur¼a
ale pieselor, se poate determina ma¼rimea perioadei de uzura¼ normal¼a tn , precum
şi resursa pieselor.
Intensitatea uzurilor este accelerat¼a de coroziune şi de procesul de îmb¼atrânire.
Unele piese nu-şi schimba¼ nici forma şi nici dimensiunile în procesul de pro-
ducţie, dar î şi pierd capacitatea funcţional¼
a datorit¼a diminu¼
arii unor caracteristici
…zico-mecanice. Astfel, arcurile, barele de torsiune, garniturile de etanşare din
cauciuc etc. îşi pierd capacitatea funcţional¼a datorit¼a diminua¼rii elasticit¼aţii.
În funcţie de factorii care produc uzura şi de modul de manifestare a modi-

…c¼arilor structurale şi dimensionale ale pieselor, principalele tipuri de uzur¼a sunt:
a) uzura de aderenţ¼ a sau de contact: curgere plastic¼a, topire local¼a, gripaj,
microsuduri, ruperea punţilor de microsudura¼ între asperit a¼ţi;
b) uzura abraziv a¼: asperita¼ţi dure din masa materialului, particule dure
detaşate în procesul de uzura¼, particule str¼aine, exterioare;
c) uzura de impact;
d) uzura de oboseal ¼a: pitting, …sur¼ari, exfoliere, cavitaţie, coroziune de
fretaj;
e) uzura de coroziune;
f) uzura de avarie;
a) Uzura de aderent¸¼ a, sau uzura de contact, reprezint¼a rezultatul forţelor de

frecare ce apar între dou¼a corpuri în deplasare relativ¼a, precum şi a punţilor
de sudur¼a ce se nasc între piesele conjugate. În acest caz in‡uenţa particulelor
abrazive şi a fenomenelor electrochimice este minim¼a.
Uzura de aderenţ¼a poate … provocat ¼a atât de frecarea de alunecare, cât şi de
frecarea de rostogolire, …ind caracterizata¼ de un contact intim între suprafeţele
în frecare, producând o interacţiune moleculara¼.
Uzura de aderenţ¼a este determinat¼a pentru stabilirea st¼arii limit¼a ale pieselor
componente ale lag¼arelor de alunecare, segmenţilor şi cilindrilor de la motoare,
tijelor supapelor şi a ghidajelor acestora etc. Uzura de aderenţ a¼ se intensi…ca¼ în
condiţii de ungere insu…cient ¼a (pornire la rece, defecţiuni în sistemul de ungere,
lubri…anţi necorespunza¼tori etc.).
b) Uzura abraziv¼ a reprezint¼a rezultatul acţiunii particulelor abrazive pe supra-

feţele pieselor cu care vin în contact şi care se manifesta¼ atât sub forma¼ de mi-
croaşchieri cât şi sub form¼a de deform¼ari plastice şi detaş¼ari de particule metalice.
Rezistenţa la uzura abraziv¼a a pieselor este funcţie de propriet¼aţile …zico-
mecanice ale materialelor pieselor, de abrazivitatea particulelor str¼aine şi de
spaţiul parcurs în timpul frec¼arii.
Starea limita¼ şi durabilitatea pieselor utilajelor de construcţii, ale utilajelor
agricole, ale tractoarelor şi mijloacelor de transport tehnologic sunt determinate
în principal de intensitatea uzurii abrazive.
Uzura abraziv ¼a este proporţional¼a cu spaţiul de frecare, cu presiunea de con-
tact dintre suprafeţele în frecare, cu abrazivitatea particulelor str¼aine şi este invers
proporţional a¼ cu rezistenţa la uzura¼ a materialelor folosite, ne…ind in‡uenţata¼ de
viteza de frecare.
Intensitatea uzurii abrazive se poate determina cu relaţia
dU
iu = = k p;
ds
în care:
¡ iu – intensitatea uzurii, în mm;
¡ dU – uzura elementara¼, în mm;
¡ ds – spaţiul elementar parcurs de piesele în frecare, în mm;
¡ p – presiunea speci…c¼a dintre materialele în frecare, în N/m2;
¡ k – coe…cientul care ţine seama de abrazivitatea particulelor, de propri-
et¼
aţile …zico-mecanice ale materialelor pieselor şi de condiţiile de frecare.
Pentru piesele executate din oţeluri nealiate, netratate termic, relaţia care d¼a
intensitatea uzurii se poate scrie sub forma
dU kp
iu = = ;
ds HB
în care HB este duritatea materialului în unit¼aţi Brinell.
Pentru oţelurile tratate termic în vederea ma¼ririi durit¼aţii, intensitatea uzurii
se determina¼ cu relaţia
dU kp
iu = = ;
ds HB ¡ ¯ (HB0 ¡ H B)
în care:
¡ HB0 – duritatea piesei înainte de tratament, în unit¼aţi Brinell;
¡ HB – duritatea piesei dupa¼ tratament termic, în unita¼ţi Brinell;
¡ ¯ – coe…cient care depinde de conţinutul de carbon al otelului, 0 · ¯ · 1.
c) Uzura de impact reprezint¼a rezultatul impulsului care se produce la cioc-
nirea a doua¼ corpuri în procesul de funcţionare asupra dimensiunilor, formei şi
caracteristicilor …zico-mecanice ale pieselor.
Uzura de impact este caracteristic¼a pinioanelor cutiilor de viteze, danturii
pinioanelor de la electromotoarele de pornire ale autovehiculelor şi tractoarelor,
organelor active ale concasoarelor şi morilor cu ciocane etc.
Viteza uzurii de impact se poate determina cu relaţia
dU
v= = ®kI;
dt
în care:
dU
¡ – viteza uzurii de impact, în m=s;
dt
¡ ® – coe…cient ce caracterizeaz¼a unghiul sub care se produce impactul;
¡ k – coe…cient funcţie de caracteristicile …zico-mecanice ale materialelor
ce se ciocnesc;
¡ I = m1v1 § m2v2 – impulsul, m1 şi m2 …ind masele corpurilor ce se

ciocnesc, în g (grame), iar v1 şi v2 vitezele acestora, în m/s.
d) Uzura la oboseal¼ a reprezint¼a rezultatul acţiunii forţelor de frecare de ros-
togolire, a forţelor de impact, a acţiunii îndelungate a sarcinilor alternative la
care sunt supuse piesele în timpul funcţion¼arii, precum şi a tensiunilor interne
din straturile super…ciale care apar datorita¼ prelucra¼rilor mecanice din fabricaţie
sau în procesul de funcţionare.
Apariţia uzurii la oboseal¼a caracterizeaz¼a chiar starea limit ¼a, adica¼ durata de
serviciu a pieselor respective.
Uzura la oboseal¼a se manifest¼ a prin apari ţia de micro…suri, exfolieri, modi…c¼ari
structurale, sub form¼a de: pitting, exfoliere, fretare şi cavitaţie.
Pittingul este caracteristic rulmenţilor, dinţilor de la roţile dinţate, fusurilor
de la crucile cardanice etc.
Exfolierea se produce la piesele tratate termic necorespunz¼ator şi se manifest¼a
aleator în funcţionare, in‡uenţând direct …abilitatea pieselor.
Fretarea reprezint¼a o îmbinare a coroziunii cu oboseala şi se manifest¼a la
rulmenţi, pene, bucşe etc. care cap¼at¼a joc pe fusuri, în carcase sau la la¼caşurile
în care sunt montate, ducând la starea limita¼ a articulaţiei respective.
Cavitaţia reprezint¼a principala cauz¼a a atingerii sta¼rii limit¼a a pieselor din
componenţa pompelor hidraulice.
e) Uzura de coroziune reprezinta¼ rezultatul reacţiilor chimice ale acizilor or-
ganici care se g¼asesc în lubri…anţi sau care se formeaza¼ în timpul arderii com-
bustibililor, a gazelor la temperaturi înalte, a oxigenului din aer, a substanţelor
chimice pe care le prelucreaz¼a, a acţiunilor electrochimice etc. Uzura de corozi-
une reprezinta¼ elementul preponderent în atingerea st¼arii limit¼a a pieselor de la
instalaţiile tehnologice care lucreaza¼ în industria chimica¼, în industria alimentara¼,
în industria materialelor de construcţii etc.
Electrocoroziunea este rezultatul desc¼arc¼arilor electrice care se produc între
doua¼ piese în momentul forma¼rii sau întreruperii unui contact electric. Elec-
trocoroziunea duce la apariţia st¼arii limit¼a la bujii, la contacte electrice, între-
rup¼atoare de curent, distribuitoare şi relee, perii şi colectoare de la motoare şi
generatoare electrice etc.
f) Uzura de avarie reprezint¼a rezultatul dep¼aşirii st¼arii limit¼a la piesele insta-
laţiilor tehnologice. Când jocurile dintre piese depa¼şesc limitele admise, uzurile
cresc în continuare foarte repede, ducând la uzura de avarie şi la creşterea gradului
de defectare.
Întrucât repararea unei instalaţii tehnologice scoasa¼ din funcţiune datorita¼
uzurii de avarie conduce la costuri mult mai ridicate, se recomand¼ a s¼a nu se
depa¼şeasca¼ starea limita¼ a pieselor componente.
Defectele sunt consecinţele abaterilor de la tehnologiile de fabricaţie şi de
reparaţie, a dep¼aşirii st¼arilor limit¼a ale pieselor, a nerespecta¼rii regulilor de ex-
ploatare şi de întreţinere prescrise manifestându-se sub forma¼ de ruperi, defor-

m¼ari, îndoiri, forfec¼ari, …suri etc.
3.5.2 Starea limita

¼ a pieselor şi subansamblurilor
În timpul funcţiona¼rii, instalaţiile tehnologice îşi pierd din precizie datorita¼
uzurii …zice a pieselor şi subansamblurilor componente, care se poate acce-lera în
cazul unei fabricaţii necorespunz¼atoare sau a unei exploat¼ari neraţionale. Sca¼derea
preciziei conduce la realizarea unei producţii de calitate inferioar¼a, la rebuturi şi
la creşterea riscului de avarie.
Aprecierea cât mai corect¼ a a limitei de folosire a pieselor, articulaţiilor, sub-
ansamblurilor şi instalaţiilor tehnologice permite utilizarea raţional¼a a acestora,
cu respectarea tuturor exigenţelor tehnice, tehnologice şi economice.
Scoaterea din funcţiune sau introducerea în reparaţii înainte de termen a
pieselor şi subansamblurilor duce la creşterea consumului de piese de schimb
şi la creşterea cheltuielilor de producţie. Pe de alta¼ parte, folosirea pieselor şi
articulaţiilor peste limitele de funcţionare duce la sca¼derea calit¼aţii producţiei şi
la creşterea consumului de energie, la eliminarea posibilit¼ aţilor de recondi ţionare,
la apariţia avariilor şi accidentelor şi în …nal la creşterea gradului de defectare al
instalaţiilor tehnologice.
Starea limit¼a este stabilita¼ pe baza dimensiunilor şi ajustajelor limit¼a, precum
şi a abaterilor limit¼a de la forma geometric¼a a pieselor şi articulaţiilor. Starea
limita¼ a pieselor şi subansamblurilor, exprimat¼a în perioada de timp de funcţionare,
constituie elementul de baza¼ pentru stabilirea normelor de consum de piese de
schimb.
Criterii de stabilire a limitelor la uzur¼

a
În funcţie de condiţiile de lucru, de cerinţele funcţionale, de posibilit¼aţile de

reparare, pentru stabilirea st¼arii limita¼ se pot folosi urm¼atoarele criterii: tehnic,
tehnologic, reparabilit¼
aţii şi economic.
a) Criteriul tehnic se aplica¼ la stabilirea sta¼rii limita¼ a pieselor şi subansam-
blurilor a ca¼ror exploatare peste perioada de timp admis¼a duce la apariţia uzurii
de avarie, la creşterea vitezei de uzura¼ şi la apariţia ba¼ta¼ilor anormale, vibraţiilor
şi zgomotelor.
Daca¼ lu¼am în studiu cazul unei articulaţii (arbore-alezaj, bolţ-piston, bolţ-
biel¼a) supus¼a solicit¼
arilor dinamice, pentru o bun¼ a funcţionare a acesteia vom
avea o valoare maxim¼a admis¼a a jocului limita¼, jmax ; dat¼a de relaţia
j max = u1 max + u2 max + ji ;
unde:
¡ jmax este jocul limit¼a al articulaţiei, în mm;
¡ ji – jocul iniţial al articulaţiei (ajustajului), în mm;

¡ u1 max – uzura limit¼a a arborelui, în mm;
¡ u2 max – uzura limit ¼a a alezajului, în mm.
b) Criteriul tehnologic se aplica¼, în general, cel mai mult la stabilirea st¼arii
limita¼ a pieselor, subansamblurilor şi instalaţiilor tehnologice. Prin uzura peste
o anumit¼a limit¼a a organelor active de lucru ale instalaţiilor tehnologice nu se
mai realizeaz¼a performanţele calitative necesare producţiei. Astfel, de exemplu,
criteriul tehnologic se aplic¼a la pompele, motoarele şi distribuitoarele hidraulice
care prin sc¼aderea debitului şi a sarcinii nu mai asigur¼a parametrii de lucru nece-
sari, la injectoarele motoarelor Diesel a c¼ aror duze uzate duc la sc¼aderea puterii
dezvoltate şi la creşterea consumului de combustibil, la anvelopele mijloacelor
de transport, unde limita de uzur¼a este stabilit¼a de gradul de aderenţ¼a şi de
siguranţ¼a în funcţionare, la maşinile unelte a c¼aror uzur¼a nu mai asigur¼a precizia
de prelucrare necesar¼a etc. În general, criteriul tehnologic se aplic¼a la piesele şi
subansamblurile care dupa¼ o anumita¼ perioada¼ de funcţionare nu mai realizeaza¼
indicii funcţionali şi calitativi impuşi de procesul tehnologic, cu toate ca¼ viteza
de uzura¼ se menţine constant¼a.
c) Criteriul reparabilit ¼
at¸ii se aplic¼
a la piesele la care intensitatea uzurii se
menţine aproximativ constanta¼, fa¼ra¼ sa¼ apara¼ uzura de avarie, iar înra¼uta¼ţirea
indicilor calitativi ai procesului tehnologic ar apare foarte târziu, când piesele
respective nu ar mai putea … practic reparate.
Astfel, de exemplu, când uzura ciocanelor de la morile sau concasoarele cu
ciocane din fabricile de ciment dep¼aşeşte 15 mm în zona activa¼, acestea nu mai
pot … recondiţionate. În schimb, daca¼ uzura n-ar depa¼şi 12 mm ar … posibil a¼
recondiţionarea lor, ceea ce ar asigura o durata¼ de serviciu pân¼a la casare de 2-3
ori mai mare.
Procesul tehnologic de fabricaţie poate, de asemenea, determina starea limita¼.
Astfel, starea limit¼a a materialelor de fricţiune, de la frâne şi de la ambreiaje,
reprezint¼ a 30-40% din grosimea materialului atunci când sunt …xate cu nituri şi
creşte la 70-80% din grosime, când sunt …xate cu adezivi.
De asemenea, rotoarele pompelor, daca¼ nu sunt recondiţionate la timp, la
începutul uzurii de cavitaţie, nu mai pot … reparate din cauza formei şi m¼arimii
uzurilor.
d) Criteriul economic se aplica¼ în funcţie de valoarea optim¼a a cheltuielilor
globale, respectiv de amortisment, exploatare, întreţinere şi reparaţii.
Creşterea consumului de ulei la motoarele termice, creşterea consumului de
energie la instalaţiile tehnologice acţionate electric, creşterea pierderilor tehno-
logice (rebuturi etc.) conduc la creşterea cheltuielilor de producţie. Acest criteriu
completeaz¼a, în general, celelalte criterii.
Uzuri limita
¼ medii preva
¼zute în tehnologiile de reparaţii
În tehnologiile de reparaţii trebuie prev¼azute uzurile limit¼a medii pentru prin-

cipalele piese şi subansambluri ale instalaţiilor tehnologice, pe baza c¼arora se
stabileşte resursa (durata de serviciu) a elementelor respective.
La stabilirea uzurilor limit ¼a medii se au în vedere condiţiile de lucru, in‡uenţa
uzurii asupra funcţionalit¼aţii instalaţiei tehnologice, asupra calita¼ţii producţiei
realizate, asupra siguranţei în funcţionare, asupra reparabilita¼ţii şi e…cienţei.
Pentru stabilirea uzurilor limit ¼a se au în vedere urma¼toarele elemente con-
structive şi funcţionale:
¡ clasa de precizie a pieselor conjugate;
¡ rugozitatea suprafeţelor;
¡ turaţia pieselor;
¡ jocul maxim de montaj;
¡ caracterul şi m¼arimea ajustajului;
¡ grosimea stratului tratat termic;
¡ calitatea materialului piesei;
¡ duritatea suprafeţelor;
¡ condiţiile de funcţionare.
3.5.3 Resursa tehnic¼

a a pieselor şi instalaţiilor tehnologice
Resursa tehnic¼ a, sau mai pe scurt resursa, reprezinta¼ capacitatea de funcţio-
nare exprimata¼ în ore, km parcurşi sau volum de lucra¼ri realizat, a unei piese,
subansamblu sau instalaţie tehnologic¼a.
La piesele nerecondiţionabile (segmenţi, rulmenţi, simeringuri etc.) resursa
tehnic¼a este egal¼a cu durabilitatea lor, deci este determinat¼ a de timpul de funcţio-
nare sau volumul de lucr¼ari executat pâna¼ la scoaterea din funcţiune.
La piesele recondiţionabile (arbori, axe, blocuri, carcase etc.) resursa tehnica¼
este determinat¼a de durata de funcţionare sau volumul de lucr¼ari realizat pân¼a
la prima recondiţionare sau între dou¼a recondiţiona¼ri succesive. Recondiţion¼arile
sunt determinate de starea limita¼ a pieselor şi nu de eventualele defecţiuni aleatorii
ap¼arute în procesul de funcţionare.
Resursa tehnic¼ a a instalaţiilor tehnologice este determinat¼a de durata de
funcţionare sau volumul de lucra¼ri ce se pot executa pâna¼ la prima reparaţie
de grad maxim (reparaţie capital¼a), intervenţie ce caracterizeaz¼a starea limit¼a a
instalaţiei tehnologice respective.
Resursa medie caracterizeaza¼ durabilitatea şi constituie baza ştiinţi…c¼a de
stabilire a posibilit¼aţilor de lucru şi a cheltuielilor pentru mentenanţ¼a pân¼a la
starea limit ¼a.
Resursa procentual¼ a a unei piese sau a unei instalaţii tehnologice, notata¼ cu
°, este o ma¼rime care de…neşte atingerea unei resurse minime pentru un anumit
procent din populaţia respectiv¼a. Astfel, dac¼a pentru un excavator se prevede s¼a
funcţioneze 5000 de ore pâna¼ la reparaţia capitala¼, atunci este necesar ca cel puţin
80% din totalul excavatoarelor urm¼arite statistic s¼a realizeze resursa de 5000 de
ore. Din punct de vedere …zic, procentul ° de…neşte ponderea elementelor sau
instalaţiilor tehnologice care trebuie sa¼ realizeze o anumit¼a valoare minima¼ a
resursei.
Alegerea procentului ° depinde de particularit¼aţile produselor şi de conside-
rente tehnico-economice, cele mai importante …ind legate de consecinţele defecţi-
unilor.
Valoarea lui ° trebuie s¼a …e 100% pentru instalaţiile tehnologice care în pro-
cesul de funcţionare, prin defectarea lor, ar periclita viaţa oamenilor şi de 80-90%
pentru toate celelalte instalaţii tehnologice.
Valoarea resursei variaza¼ şi cu vârsta instalaţiei tehnologice. Astfel, pe baz¼a
de date statistice s-a constatat c¼a resursele dintre reparaţii capitale reprezint¼a
70-90% din resursa pâna¼ la prima reparaţie capitala¼.
3.5.4 Starea limit¼

a a instalaţiilor tehnologice
Starea limit¼a a unei instalaţii tehnologice se caracterizeaz¼a prin pierderea
resursei acesteia şi poate apare în urm¼atoarele cazuri:
¡ uzura normal ¼a a instalaţiei tehnologice care impune executarea unei reparaţii
de reînnoire (reparaţie capital¼a sau reparaţie curent ¼a de grad maxim);
¡ îndeplinirea duratei totale de serviciu, stabilite pe criterii tehnico-economice.
Fiabilitatea funcţional¼a R(t) scade în perioada de început, mai ales datorit¼a
defecţiunilor accidentale care se pot remedia relativ repede, fa¼ra¼ in‡uenţe asupra
resursei remanente a instalaţiei tehnologice.
Dup¼a o anumit¼a perioad¼a de funcţionare, o parte din piesele componente
ale instalaţiei tehnologice ajung la starea limit ¼a, impunând introducerea acesteia
într-o reparaţie de reînnoire pentru a-i putea reface resursa, fa¼ra¼ a putea îns ¼a s-o
aduca¼ la nivelul iniţial, deoarece o parte din piesele componente, respectiv cele
care nu s-au schimbat sau recondiţionat la reparaţie, şi-au consumat deja o parte
din resurs¼a.
În timpul reparaţiei se înlocuiesc sau se recondiţioneaz¼a toate piesele care au
ajuns la starea limit¼a de uzura¼ sau care mai au o resurs ¼a remanent¼a foarte mica¼,
insu…cient¼a pâna¼ la o nou¼a reparaţie plani…cat¼a.
În acest mod, cu …ecare reparaţie, nivelul general al …abilit¼aţii funcţionale
scade, astfel încât la un moment dat devine neeconomic¼a executarea unei noi
reparaţii a instalaţiei tehnologice.
Sc¼aderea treptata¼ a nivelului …abilit¼aţii funcţionale a instalaţiei tehnologice
se numeşte „îmb¼atrânire”.
Creşterea vitezei de sc¼adere a …abilit¼aţii dupa¼ reparaţie se explic¼a prin faptul
c¼a o parte din piesele de baz¼a ale instalaţiei tehnologice care nu şi-au pierdut
total resursa pâna¼ la prima reparaţie, se folosesc în continuare, lucrând în cuplaj
cu piesele noi sau recondiţionate. Datorit ¼a valorii uzurii pe care o au aceste piese,
nici piesele noi care urmeaza¼ sa¼ lucreze în cuplaj cu ele, nu vor avea un regim
favorabil de funcţionare, din cauza jocurilor iniţiale de montaj mult mai mari,
ceea ce conduce la accelerarea uzurii.
Creşterea vitezei de uzur ¼a a pieselor are drept consecinţa¼ directa¼ o creştere
a vitezei de sc¼adere a …abilita¼ţii funcţionale a instalaţiei tehnologice, odat¼a cu
îmb¼atrânirea şi reducerea resurselor dintre reparaţii. Astfel resursa dinaintea
primei reparaţii va … mai mare decât resursa dinaintea celei de-a doua reparaţii
şi …ecare resurs¼a viitoare va … mai mica¼ decât cea precedenta¼.
Pentru unele echipamente tehnologice, cum sunt maşinile unelte, starea
limit¼a, respectiv pierderea resursei se de…neşte prin pierderea preciziei de prelu-
crare. Astfel, deşi maşina unealt¼a nu este defect¼a din punct de vedere funcţional,
abaterile dimensionale, forma şi calitatea suprafeţelor generate nu se mai în-
cadreaz¼a în câmpul de toleranţa¼ admis, resursa …ind astfel de…nita¼ de …abilitatea
tehnologica ¼ şi nu de …abilitatea funcţionala
¼ ca la celelalte echipamente tehnolo-
gice.
3.6 Asigurarea logistic¼

a a mentenanţei
3.6.1 Determinarea necesarului de materiale
Realizarea reparaţiilor în conformitate cu planul elaborat pentru perioada
respectiv¼a de timp (an, trimestru, lun¼a) este condiţionat¼a şi de asigurarea mate-
rialelor necesare, în sortimentele şi în cantit¼aţile adecvate.
Stabilirea necesarului corect de materiale reprezint¼a o operaţie de mare im-
portanţ¼a, având în vedere sortimentul foarte variat: oţeluri laminate şi forjate,
înalt şi slab aliate, organe de asamblare, rulmenţi, electrozi, unsori, uleiuri min-
erale, echipament electrotehnic, vopsele, scule pentru prelucr¼ari prin aşchiere etc.
Din aceast¼a cauz¼a este necesara¼ introducerea unor norme de consum pentru ma-
terialele de reparaţii care s¼a asigure o utilizare raţional¼a, permiţând o organizare
judicioasa¼ a aproviziona¼rii, transportului şi depozita¼rii acestora.
Având în vedere marea varietate de sorto-tipo-dimensiuni a materialelor nece-
sare pentru reparaţii se recomand¼a ca indicator sintetic costul acestora, care
reprezint¼a 80% din valoarea reparaţiei.
La stabilirea necesarului total Nti pentru un sortiment i se foloseşte relaţia
Nti = Ne + (Sc + Sr ) ¡ (Sce + Sre ) (3.26)
în care:
¡ Ne – necesarul efectiv stabilit conform documentaţiei, ţinând cont de
pierderile tehnologice la prelucrare;
¡ Sc – stocul curent necesar;
¡ Sr – stocul de rezerva¼ necesar;
¡ Sce – stocul curent existent în secţie;
¼ A MENTENANŢEI
3.6. ASIGURAREA LOGISTICA 145
¡ Sre – stocul de rezerv a¼ existent în magazie.

Necesarul de materiale de aprovizionat se stabileşte, în …ecare an, în cursul
trimestrului trei, pentru anul urma¼tor. Stocul curent necesar se stabileşte în
funcţie de perioada de timp în care, conform reglementa¼rilor şi posibilit¼aţilor
contractuale ale societ¼aţii comerciale, se poate realiza aprovizionarea.
Stocul de rezerv¼a se stabileşte în funcţie de di…cult¼
aţile probabile de reaprovi-
zionare în termenul necesar.
3.6.2 Determinarea necesarului de piese de schimb

Necesarul de piese de schimb se determin¼a în funcţie de volumul lucr¼arilor
de reparaţii, de resursa tehnic¼a a pieselor şi subansamblurilor, de durata de
aprovizionare sau de execuţie în atelierele proprii, precum şi de stocurile exis-
tente în societatea comerciala¼.
Acest necesar se întocmeşte pe baza catalogului cu piese de schimb elaborat de
produca¼tor pentru …ecare instalaţie tehnologica¼ introdusa¼ în fabricaţie de serie.
La …ecare reparaţie, dup¼a demontarea instalaţiei tehnologice sau numai a
blocului funcţional defect, se examineaza¼ starea tehnica¼ a pieselor şi subansam-
blurilor, stabilindu-se defectele şi gradul de uzura¼ al acestora.
Toate piesele de schimb introduse în listele cu necesarul pentru …ecare reparaţie
se clasi…ca¼ şi se modi…ca¼, în funcţie de modul de asigurare, astfel:
¡ C – piese de schimb ce se confecţioneaza¼ în uzina¼;
¡ R – piese de schimb recondi ţionate;
¡ N – piese de schimb noi ce se achiziţioneaz¼a de la produc¼atorul de echipa-
mente sau de la o întreprindere specializata¼ în reparaţii;
¡ S – piese de schimb existente în stoc în magazia societa¼ţii comerciale.
În unitate trebuie s¼ a existe în permanenţ¼a un stoc de piese de schimb, în spe-
cial pentru piesele ce se uzeaz¼a rapid în exploatare, pentru piesele ce se consum¼a
în cantita¼ţi mari şi pentru piesele care se procura¼ greu (pentru instalaţiile tehno-
logice unicat, pentru piesele ce se pot asigura numai de la produc¼atorul instalaţiei
tehnologice etc.).
Nivelul stocului se poate stabili prin doua metode:
a) În cadrul primei metode, nivelul stocului se calculeaza¼ cu formula
n ¢ i ¢ Ts ¢ k
N = (3.27)
Rti
în care:
¡ i – numa¼rul pieselor de acelaşi fel din componenţa unei instalaţii tehno-
logice;
¡ n – numa¼rul instalaţiilor tehnologice din dotarea societ¼aţii comerciale
care conţin piese de tip i;
¡ Ts – perioada medie de funcţionare pentru care se constituie stocul;
¡ k – coe…cient de reducere a ma¼rimii stocului în funcţie de valoarea pro-

dusului n ¢ i;
¡ Rti - resursa tehnic¼a total¼a a pieselor i, în ore, km parcurşi etc.
Cel mai discutat element al formulei este perioada Ts care se ia în medie core-
spunza¼tor pentru 3-6 luni de funcţionare. Aceast¼a perioad¼a se poate determina
mai exact pe baza datelor statistice existente în unitate, prelucrate pe calculator.
Exemplul 3.6.1 S¼a se determine num¼arul de motoare hidraulice necesare ca
piese de schimb, cunoscând c¼a acestea echipeaza¼ 20 de instalaţii tehnologice, pe
…ecare instalaţie …ind i = 2 motoare de acelaşi tip. Perioada de timp pentru care
se constituie stocul este Ts = 800 ore, iar resursa tehnic¼a total¼a a acestora este
Rti = 3:000 ore. Pentru produsul n ¢ i = 20 ¢ 2 = 40 avem coe…cientul de reducere
a ma¼rimii stocului k = 0; 6:
Folosind formula (3.27) obţinem
n ¢ i ¢ Ts ¢ k 20 ¢ 2 ¢ 800 ¢ 0; 6
N = = = 6; 4:
Rti 3000
Se opteaza¼ pentru un numa¼r de 6 motoare. ¤
b) În cadrul celei de a doua metode, nivelul stocului se poate calcula cu aju-
torul teoriei …abilita¼ţii.
Dac¼ a în cadrul societ¼aţii comerciale avem în serviciu un num¼ar N0 de instalaţii
tehnologice de acelaşi fel la momentul t0, atunci, dup¼a o perioad¼a de timp t, dac¼a
nu s-a înlocuit nici o instalaţie tehnologic¼a, vor mai … în funcţiune
N (t) = N0 R (t) (3.28)
instalaţii, în care R(t) este …abilitatea instalaţiei tehnologice respective.
Problema care se pune este de a determina în mod ştiinţi…c nivelul de stoc
al pieselor de schimb care s¼a asigure, printr-o mentenanţ¼a e…cient¼a, funcţionarea
instalaţiilor tehnologice respective pe întreaga durata¼ a procesului de producţie.
Indiferent de politica de mentenanţa¼ adoptata¼, asigurarea pieselor de schimb
reprezint¼a cheia de bolta¼ a funcţion¼arii corespunz¼atoare a instalaţiilor tehnologice.
Ca urmare, se face aprovizionarea cu atâtea piese de schimb astfel încât in-
stalaţiile tehnologice sa¼ urmeze o anumita¼ lege de funcţionare în funcţie de timp,
numit¼a funcţie de utilizare.
În continuare ne vom ocupa numai de cazul particular, dar foarte important
în practic¼a, în care funç t ia de utilizare este o constanta¼, egal¼a cu num¼arul de
instalaţii tehnologice N0 , existente în serviciu la momentul t = t0 .
Se poate demonstra ca¼ rata de aprovizionare care ne permite sa¼ conserva¼m
pentru aceast¼a funcţie valoarea N0 la sfârşitul unei anumite perioade de timp,
oscileaz¼a în jurul unei limite ¿ numit¼a rata de mentenan¸ a, egal¼a cu
t¼
N0
¿= ; (3.29)
Rt
¼ A MENTENANŢEI
unde Rt este resursa tehnica¼ (viaţa) total a¼ a instalaţiilor tehnologice respective.

La limit¼ a, când aceast¼a rat¼a este constant¼ a şi când a intervenit în componenţa
instalaţiei tehnologice un amestec de componente de diferite vârste, regimul de lu-
cru al instalaţiei tehnologice respective se numeşte permanent. Distribuţia vârstei
instalaţiilor tehnologice urmeaz¼a curba de supravieţuire a funcţiei de …abilitate
R(t).
Stocul de piese de schimb necesar pentru executarea mentenanţei se determin¼a
de „punctul de comanda¼” pentru întreaga unitate care are în dotare instalaţiile
tehnologice, având în vedere ca¼ aprovizionarea cu piese de schimb se realizeaz¼a
…e la date …xe şi în cantit¼ aţi variabile, …e în cantit¼ aţi …xe şi la date variabile.
Consumul de piese de schimb se determina¼ atât pentru mentenanţa¼ preven-
tiv¼a, cât şi pentru cea corectiva¼. Pentru mentenanţa preventiva¼, care se execut¼a
la intervale de timp regulate, cu operaţii bine speci…cate, este mai uşor de calculat
stocul necesar de piese de schimb.
Pentru mentenanţa corectiv¼a, care are o frecvenţa¼ aleatoare, teoretic ar …
necesar un num¼ar in…nit de piese de schimb, pentru a avea certitudinea depan¼arii
oric¼arei defecţiuni. Din raţiuni economice trebuie limitat num¼ arul de piese de
schimb, admiţând un risc de rupere a stocului în perioada de timp necesar¼a
aproviziona¼rii.
Determinarea nivelului stocului de piese de schimb depinde de urm¼atorii
parametri:
¡ …abilitatea R(t) a elementului ce se aprovizioneaza¼ ca pies ¼a de schimb
(piesa¼, subansamblu, bloc funcţional);
¡ durata de timp T necesara¼ pentru o reaprovizionare la „punctul de co-
mand¼ a”, dup¼ a ce a fost atins nivelul de stoc N ;
¡ probabilitatea p de rupere a stocului, respectiv probabilitatea de a avea
mai mult de N defecţiuni la elementul respectiv în timpul T .
Daca¼ presupunem c¼a …abilitatea pieselor de schimb este egal ¼a cu 1, va trebui
sa¼ determin¼am pe N întreg astfel încât
1
X
p (i; T ) = p ¡ " (3.30)
i=N+1
unde:
¡ p(i; T ) – probabilitatea de a avea i defecţiuni în timpul T , care este direct
legat¼a de …abilitatea R(t), printr-o funcţie complexa¼;
¡ " – valoare strict pozitiv¼a, care trebuie sa …e cât mai mic¼a posibil.
Deoarece putem admite pentru perioada de maturitate a instalaţiilor tehno-
logice ca¼ intensitatea de defectare ¸(t) are valoarea constant¼a ¸; atunci probabi-
litatea p(i; T ) va … data¼ de legea lui Poisson
(n¸T )i ¡n¸T
p (i; T ) = e ; (3.31)
i!
unde:
¡ ¸ – intensitatea de defectare a piesei de schimb respective;
¡ n – num¼ arul de piese de acelaşi fel existent pe toate instalaţiile tehnologice
din parcul societa¼ţii comerciale.
Atunci valoarea lui N se va putea determina direct cu ajutorul unei tabele a
funcţiei lui Poisson, pe baza datelor
1
X Ai
q= e¡A (3.32)
i!
i=k
unde s-a notat: A = n¸T şi q = p ¡ ":

Pentru o valoare admis¼a a probabilit¼aţii de rupere a stocului p, se poate
determina din tabelele funcţiei Poisson valoarea lui k corespunz¼atoare celei mai
apropiate valori ale funcţiei q de valoarea admis¼a pentru p, respectiv cea mai
mica¼ valoare a lui ": Atunci valoarea stocului de piese de schimb va …:
N = k¡1 (3.33)
Exemplul 3.6.2 S¼a se calculeze stocul necesar de piese de schimb pentru cupla-
jele electromagnetice ale reductorului mecanismului de ridicare de la macaralele
portal din depozitul centralizat de roc¼a de gips dac¼a se ştie c¼a:
- numa¼rul de macarale portal n = 10;
- intensitatea de defectare ¸ = 4; 548 ¢ 10¡4 defecţiuni/h;
- durata de timp pentru aprovizionare T = 90 de zile, care se transform¼a în
ore: T = 90 zile £ 24 h/zi = 2160 h;
- probabilitatea admis¼a de rupere a stocului p = 0; 05:
Atunci
A = n¸T = 10 ¢ 4; 548 ¢ 10¡4 ¢ 2160 = 9; 82:
Pentru uşurinţa calculelor se ia A = 10: Din tabelele funcţiei Poisson pentru

A = 10 şi p = 0; 05 se obţine q = 0; 067086; iar k = 5: Atunci, în baza formulei
(3.33), stocul necesar de piese de schimb este N = k ¡ 1 = 5 ¡ 1 = 4: ¤
Consumul pieselor de schimb din stoc trebuie stabilit lunar, pe baza datelor
privind eliberarea lor din depozit.
Pentru toate piesele de schimb din stoc se stabileşte valoarea care trebuie s¼a
se înscrie în valoarea normat¼a pentru unitatea respectiv ¼a.
E…cienţa utiliza¼rii pieselor de schimb este dat¼a de raportul dintre valoarea
pieselor consumate într-o lun¼a şi valoarea tuturor pieselor stocate la începutul
lunii.
Manipularea şi depozitarea pieselor de schimb este, în general, di…cila¼ din
cauza marii lor diversita¼ţi ca forma¼, dimensiuni, mas¼a net ¼a.
¼ A MENTENANŢEI
Pentru depozitarea şi alegerea lor uşoara¼ se recomanda¼ marcarea acestora

printr-un cod care va cuprinde denumirea piesei, tipul instalaţiei tehnologice din
care face parte şi num¼arul de cod al întreprinderii produc¼atoare. Cel mai indicat
procedeu de marcare este codul de bare. Codi…carea pieselor de schimb permite
şi mecanizarea evidenţei depozitelor cu ajutorul calculatorului.
Din depozit, piesele de schimb se vor expedia sub forma de set complet des-
tinat unei reparaţii pe c¼arucioare sau mese mobile.
3.6.3 Optimizarea stocurilor de piese de schimb

Una din problemele de baz¼a a activit¼aţii de mentenanţa¼ const¼a în dimensio-
narea optim¼a a stocului de piese de schimb. Pentru aceasta se recomand¼a folosirea
relaţiilor stabilite în secţiunea 3.5 „Resursa pieselor”, care dau rezultate foarte
bune cu condiţia cunoaşterii valorii cât mai corecte a intensit¼aţii de defectare ¸
a principalelor piese de schimb, pe baza unor teste de …abilitate organizate în
cadrul unit¼aţii şi a estim¼arii realiste a perioadei de timp pentru aprovizionare.
Nivelul optim al stocului de piese de schimb este cel care minimizeaz¼ a cheltu-
ielile totale posibile
ct = cs + cp (3.34)
unde:
¡ ct sunt cheltuielile totale;
¡ cs – cheltuielile pentru achiziţionarea, depozitarea şi conservarea stocului
de piese de schimb;
¡ cp – pierderile de producţie posibile datorit¼a staţionarii instalaţiilor tehno-
logice din cauza lipsei în stoc a pieselor necesare.
Calculul stocurilor pentru toate tipo-dimensiunile de piese de schimb cu metoda
recomandat¼a şi optimizarea nivelului total al acestora pe unitate, se efectueaz¼a
cu ajutorul calculatorului.
Pentru programarea asigura¼rii pieselor de schimb, pe baza necesarului stabilit,
conform metodologiei expuse mai sus şi a capacita¼ţii de producţie a atelieru-
lui propriu, se întocmesc, de asemenea, cu ajutorul calculatorului, propunerile
de plan de aprovizionare prin colaborare şi de producţie proprie, pe an şi pe
trimestru.
Planul de piese de schimb care se execut¼a în atelierul propriu se defalc¼a pe luni
şi se lanseaza¼ în fabricaţie prin comand¼a interna¼, la care se anexeaza¼ documentaţia
de execuţie (desenele şi …şele tehnologice).
Pentru urm¼arirea comenzilor şi a realiz¼arilor se completeaz¼a registrul de evi-
denţ¼a a pieselor de schimb.
Pentru piesele de schimb ce se asigura¼ de la alţi produca¼tori, se emit comenzile
necesare din timp şi se urma¼reşte primirea acestora prin documentele de expediţie.
3.7 Organizarea sistemelor de mentenanţa

¼
3.7.1 Organizarea sistemelor de mentenanţ¼
a preventiv
plani…cat
La prima vedere utilizarea unui sistem preventiv este mai costisitoare, dar
efectele aplica¼rii sistemului, materializate prin reducerea numa¼rului de opriri ac-
cidentale şi prelungirea duratei de funcţionare, respectiv a resursei sistemelor
tehnice, fac rentabil a¼ aplicarea acestuia.
Prevederea defecţiunilor, cu o anumita¼ probabilitate, permite dimensionarea
mai judicioas¼a a stocului de piese de schimb, diminuându-se astfel imobiliz¼arile
de fonduri şi de spaţii de depozitare.
Dac¼a reprezent¼am gra…c, pe baza datelor statistice, costurile pentru mente-
nanţ¼a în funcţie de frecvenţa mentenanţei preventive, vom constata o creştere
liniara¼ a costurilor mentenanţei preventive c1 odata¼ cu creşterea frecvenţei de
execuţie a acesteia, compensat¼a de sca¼derea costurilor pentru mentenanţ¼a corec-
tiv¼a c2 pentru remedierea avariilor şi execuţia reparaţiilor accidentale.
Suma costurilor celor doua¼ tipuri de mentenanţa¼ c = c1 + c2, va prezenta un
minim care de…neşte frecvenţa optim¼a a mentenanţei preventive.
Reprezentând gra…c costurile înregistrate pentru înl¼aturarea avariilor şi pentru
efectuarea reparaţiilor accidentale, precum şi pierderile de producţie înregistrate
datorit¼a scoaterii din funcţiune a sistemelor tehnice, se constat¼a c¼a acestea sunt cu
atât mai mici cu cât frecvenţa reviziilor tehnice din cadrul mentenanţei preventive
este mai mare.
Obiectivele şi avantajele sistemului de mentenanţ¼

a
preventiv plani…cat
Principalele obiective ale sistemului sunt:

¡ evitarea îmb¼atrânirii şi prelungirea duratei de serviciu a sistemelor tehnice
prin veri…ca¼ri periodice, regl¼ari, revizii parţiale şi generale, moderniz¼ari şi înlocuiri
de piese când este necesar;
¡ menţinerea performanţelor sistemelor tehnice la nivelul dat de construc-
tor;
¡ evitarea scoaterii accidentale din lucru a sistemelor tehnice, prin în-
locuirea din timp a elementelor uzate;
¡ reducerea costurilor de producţie prin repararea şi înlocuirea de piese din
timp;
¡ evitarea stocurilor de piese de schimb şi materiale.
Sistemul comport¼a lucr¼ari speci…ce, care prin revizii şi examina¼ri depisteaz¼a
piesele defecte şi procedeaza¼ la înlocuirea sau repararea lor, înainte de a se dete-
riora complet şi în mod neaşteptat.
¼
3.7. ORGANIZAREA SISTEMELOR DE MENTENANŢA 151
Se executa¼ astfel înlocuirea sistematica¼ a pieselor a ca¼ror resurs a¼ s-a determi-

nat conform metodelor prezentate în secţiunea (3.5) „Resursa pieselor”, evitându-
se folosirea acestora pân¼a la completa ieşire din serviciu.
Sistemul consta¼, în principiu, din:
¡ punerea în funcţiune şi reglarea sistemelor tehnice;
¡ elaborarea şi a…şarea instrucţiunilor de manevrare-manipulare, întreţinere
şi exploatare;
¡ stabilirea perioadelor de revizii parţiale;
¡ stabilirea perioadelor de revizii generale.
Pentru introducerea sistemului este necesara¼ crearea unei b¼anci de informaţii
privind:
¡ evidenţa instalaţiilor tehnologice din dotare;
¡ timpul de lucru şi regimul de utilizare;
¡ istoricul defecţiunilor pe genuri şi cauze;
¡ frecvenţa defecţiunilor;
¡ cauzele care au generat defecţiunile;
¡ intervenţiile şi modi…c¼arile executate.
Aplicarea sistemului presupune diviziunea corect¼a a sarcinilor între sectorul
de producţie şi compartimentul de întreţinere şi reparaţii.
Personalul din sectorul de producţie poate şi trebuie s¼a execute:
¡ veri…carea instalaţiilor tehnologice la care lucreaz¼a, privind precizia,
siguranţa în funcţionare, pa¼strarea reglajelor;
¡ anumite reglaje ale parametrilor de execuţie;
¡ cura¼ţarea instalaţiei la sfârşitul schimbului;
¡ unele ungeri ale punctelor precizate prin instrucţiuni;
¡ veri…carea presiunii uleiului, apei, aerului, temperaturii de regim;
¡ urm¼arirea nivelului de zgomot produs de componentele a‡ate în mişcare;
¡ urm¼arirea temperaturii componentelor care se înc¼alzesc în timpul funcţi-
on¼arii etc.
Instrucţiunile pentru operaţiile de întreţinere care se executa¼ de personalul de
producţie, trebuie sa¼ …e elaborate de compartimentul de întreţinere şi reparaţii.
Aplicarea sistemului presupune existenţa unui compartiment de mentenanţ¼a
bine organizat, care s¼a poat ¼a remedia operativ defecţiunile descoperite în timpul
reviziilor şi opririlor accidentale, ce nu pot … complet înl¼aturate. Un exemplu de
organizare a activita¼ţii de mentenanţa¼ într-o fabric¼a de ciment cu cariera¼ proprie
de materie prima¼ este prezentat în …gura de la pagina 169.
Num¼arul de personal cuprins în aceast¼a activitate va … însa¼ mult mai redus,
întrucât centrul de greutate este pe activitatea preventiv-plani…cata¼.
Fiind un sistem modern care depisteaz¼a printr-un program de veri…c¼ari, în
scopuri preventive, defecţiunile ce pot apare şi nominalizeaza¼ ca¼ile şi metodele
de eliminare a lor, prezinta¼ o serie de avantaje de ordin tehnic, economic şi
organizatoric. Astfel:
¡ reduce numa¼rul opririlor instalaţiilor, prin micşorarea frecvenţei apariţiei

defecţiunilor aleatoare;
¡ reduce costurile de reparaţii şi pierderile de producţie datorit¼a avariilor;
¡ stabileşte cu o mai mare precizie necesarul de piese de schimb;
¡ asigur¼a o producţie continu¼a şi de buna¼ calitate;
¡ conduce la sc¼ aderea costului de fabricaţie al produselor;
¡ permite o utilizare constant¼a a forţei de munc¼a.
Operaţii speci…ce
În sistemul de mentenanţ¼ a preventiv plani…cat se execut¼ a urm¼atoarele operaţii

speci…ce: cura¼ţarea instalaţiilor, lubri…erea, urma¼rirea zilnic¼a a comporta¼rii în
exploatare, veri…carea periodic¼a a mecanismelor, comenzilor şi a aparatelor de
ma¼sura¼ şi control, revizie parţial a¼, revizia general a¼ şi controlul de calitate asupra
intervenţiilor de mentenanţ¼a şi asupra calit¼ aţii lucr¼arilor executate.
a) Cur¼ aţarea instalaţiilor asigur¼a prelungirea duratei de serviciu a sis-
temelor tehnice, menţinerea performanţelor funcţionale şi limitarea uzurii aces-
tora, deoarece datorita¼ mediului de lucru, al agenţilor termici şi corozivi, pe
organele instalaţiilor se depun impurita¼ţi care le uzeaz¼a şi în …nal, le scot din
funcţiune. Operaţia de cur¼aţare a instalaţiilor se încredinţeaz¼a, de regul¼a, celor
care le folosesc, aceştia …ind direct interesaţi în buna lor funcţionare.
Pentru instalaţiile cu un grad ridicat de complexitate şi de automatizare,
operaţia de cur¼aţare trebuie s¼a …e efectuat¼a de un personal cu o preg¼atire core-
spunza¼toare.
O intervenţie de cur ¼aţare şi ştergere cu mijloace neadecvate poate produce
daune mai mari decât agentul împotriva c¼aruia se acţioneaz¼ a.
b) Lubri…erea constituie una din m¼asurile principale pentru reducerea uzurii
instalaţiilor.
Organizarea raţional¼a a lucr¼arilor de lubri…ere, cu recuperarea uleiurilor uzate
şi regenerarea lor, constituie sarcina principal¼a a compartimentului de mente-
nanţ¼a din întreprindere (conform HG nr. 662/12.07.2001 privind gestionarea
uleiurilor uzate)
În vederea asigur¼arii unei lubri…eri corespunz¼atoare se elaboreaz¼a din timp
…şele şi schemele de ungere pentru toate instalaţiile din dotare şi se instruieşte
personalul pentru cunoaşterea sistemelor de ungere, folosirea corect ¼a a schemelor
şi …şelor de ungere, schimbarea la timp a uleiurilor şi colectarea uleiurilor uzate.
Personalul specializat dotat cu întreg inventarul de dispozitive de ungere nece-
sare pentru toate operaţiile, inclusiv pentru colectarea uleiurilor uzate, se repar-
tizeaza¼ pe sectoare, ateliere sau şantiere, astfel încât sa¼ se asigure ungerea la
timp a tuturor pieselor, subansamblurilor şi instalaţiilor tehnice cu lubri…anţi
corespunza¼tori din punct de vedere calitativ şi cantitativ, în funcţie de caracte-
risticile constructive ale instalaţiilor şi de condiţiile în care lucreaza¼.
¼
c) Urma ¼rirea zilnica ¼ a comporta ¼rii în exploatare are drept scop veri-
…carea modului în care instalaţiile realizeaz¼a operaţiile tehnologice din punct de
vedere al productivita¼ţii, al preciziei şi al calit¼aţii.
Astfel, se pot sesiza şi înl¼atura din timp fenomenele negative, chiar incipiente,
care ar putea duce la scoaterea din funcţiune a instalaţiei. Aceast¼ a urm¼arire
trebuie f¼acuta¼ în timpul cur¼aţ¼arii şi al ungerii, la punerea în funcţiune în …ecare
zi, precum şi pe parcursul schimbului de lucru.
Urm¼arirea în funcţionare se impune şi mai acut pentru instalaţiile de mare
complexitate, cu un numa¼r ridicat de parametri ce trebuie urma¼riţi şi corectaţi,
cum sunt cele din industria chimica¼, petrochimic¼a, a materialelor de construcţii,
siderurgic¼a, metalurgica¼ etc.
Cu aceast¼a ocazie se execut¼a veri…carea şi strângerea îmbina¼rilor, reglarea şi
veri…carea funcţiona¼rii mecanismelor, operaţii care asigura¼ buna funcţionare a
instalaţiilor pe durata schimbului de lucru.
Pentru refacerea jocurilor iniţiale sau admise dintre piesele îmbin¼arilor, trebuie
executate reglajele necesare. Prezenţa unor jocuri mari în articulaţii, rulmenţi,
angrenaje etc. duce la apariţia b¼at¼ailor, a uzurii la oboseal ¼a sub forma de pitting
şi la distrugerea înainte de vreme a pieselor respective.
d) Veri…carea periodic¼ a a mecanismelor, comenzilor şi a aparatelor
de m¼ asur¼a şi control se execut¼a s¼apt¼amânal şi are drept scop depistarea din
timp a posibilita¼ţilor de avarie. Aceasta¼ operaţie se executa¼ pe baza unei docu-
mentaţii tehnice de veri…care, cu aparate metrologice, de personal specializat pe
operaţii.
Defecţiunile constatate se remediaz¼a …e imediat, dac¼a in‡uenţeaza¼ calitatea
producţiei sau conduc la uzarea rapida¼ a subansamblurilor, …e cu ocazia reviziilor
plani…cate.
Prin aceast¼a veri…care trebuie descoperite de…cienţele incipiente care pot duce
în timp, la avarie. Veri…carea const¼a în a privi (modul de funcţionare, pierderi
de ulei etc.), a simţi (supraînca¼lziri etc.), a asculta (rulmenţii sau angrenajele
care funcţioneaza¼ zgomotos etc.) şi a ma¼sura (temperaturi, presiuni, vibraţii,
solicit¼ari etc.) instalaţia tehnologic¼a supus¼a controlului.
Instrucţiunile de veri…care trebuie astfel elaborate încât controlorii sa¼ poata¼
sesiza aspectele negative şi nu pe cele corespunz¼atoare.
e) Revizia parţial¼ a comport¼a o examinare a funcţion¼arii subansamblurilor
de baz¼a ale sistemelor tehnice, urma¼rindu-se: starea de cur¼aţenie, modul cum s-a
efectuat lubri…erea, zgomotele anormale în funcţionare şi starea de uzur¼a. Cu
aceast¼a ocazie, se efectueaz¼a reglajele necesare, se înlocuiesc piesele uzate şi se
repar¼a piesele defecte. Revizia parţial¼a se executa¼ de c¼atre un specialist din cadrul
compartimentul de mentenanţ¼a care trebuie s ¼a cunoasca¼ foarte bine instalaţiile
tehnologice respective.
Frecvenţa reviziilor parţiale variaza¼ între 1 şi 6 luni, în funcţie de tipul şi
importanţa în exploatare a instalaţiilor.
Remedierea defecţiunilor constatate se face imediat, daca¼ volumul de lucra¼ri

nu este mare, sau când permite procesul de producţie.
In cadrul reviziei parţiale se execut¼a dou¼a categorii de teste:
¡ teste sub sarcin¼a care se executa¼ pentru a se obţine informaţii asupra
funcţiona¼rii mecanismelor, st¼arii tehnice a transmisiei şi randamentul total;
¡ teste de precizie pentru a se veri…ca calitatea producţiei realizate.
f) Revizia general¼ a are drept scop veri…carea tuturor subansamblurilor şi
a pieselor de mare uzur¼a. Cu aceast¼a ocazie se efectueaza¼ reglaje, se înlocuiesc
piesele uzate, se schimb¼a garniturile şi se veri…ca¼ parametrii de funcţionare în
vederea readucerii în limitele admise.
Revizia general¼a are o frecvenţ¼a de la şase luni la doi ani şi se executa¼ de
muncitori specialişti din cadrul compartimentului de mentenanţa¼.
Pentru stabilirea frecvenţei optime se întocmeşte diagrama de frecvenţ¼a revizii
generale – costuri.
g) Controlul de calitate vizeaza¼ calitatea producţiei realizate de instalaţi-
ile tehnologice şi se executa¼ dupa¼ darea în folosire a unei instalaţii noi şi dup¼a
executarea …eca¼rei revizii generale. Acest control se poate executa şi la cererea
secţiei, când instalaţia a început s¼a se abat¼
a de la parametrii tehnico-funcţionali
stabiliţi prin tehnologie.
Scopul controlului este de a constata menţinerea reglajelor, abaterile de la
calitate a producţiei realizate, precum şi descoperirea eventuala¼ a unor defecţiuni
incipiente, înainte ca acestea s¼a afecteze calitatea producţiei.
Vor … supuse controlului de calitate în primul rând instalaţiile complexe, cu
cost orar de funcţionare ridicat, care lucreaza¼ în condiţii grele de temperatura¼,
presiune, umiditate etc.
3.7.2 Organizarea sistemelor de mentenanţ¼

a complex¼
a
Principalele obiective ale acestor sisteme de mentenanţa¼ constau în: efectu-
area de revizii tehnice şi de reparaţii de calitate, prin organizarea anticipata¼ a
acestora, modernizarea instalaţiilor cu ocazia reparaţiilor de reînnoire în vederea
creşterii performanţelor prin perfecţion¼ari constructive şi automatiz¼ari, reducerea
consumului de resurse (materiale, energie, piese de schimb, manoper¼a) pentru
mentenanţ¼a şi reducerea cheltuielilor de producţie prin realizarea unor lucra¼ri
de calitate, evitarea stocurilor supranormative de materiale şi piese de schimb şi
reducerea opririlor accidentale.
Sisteme de mentenanţ¼
a complex¼
a
Principalele operaţii speci…ce ale acestor sisteme sunt: programarea, prega¼tirea,

realizarea şi urm¼arirea planului de revizii şi reparaţii, defalcat pe trimestre şi
luni; asigurarea pieselor de schimb; organizarea reviziilor tehnice şi a lucra¼rilor
de reparaţii; lubri…erea; organizarea sistemului de evidenţ¼a şi operare.
¼
Programarea reviziilor tehnice şi a reparaţiilor se face în funcţie de prevederile

normelor tehnice de reparaţii sau de starea tehnic¼a efectiv¼a a instalaţiilor. Pe
baza programa¼rilor se preg¼atesc anticipat reparaţiile (lansare comenzi, bonuri de
materiale etc.) şi se întocmesc gra…cele pentru executarea reviziilor, reparaţiilor
şi lubri…erii.
Pentru instalaţiile ce urmeaz¼a s¼a intre în reparaţie se elaboreaz¼a documentaţia
tehnic¼a şi se încheie contracte cu diverşi furnizori de materiale şi piese de schimb.
Principalele sisteme de mentenanţ¼a complex ¼a cunoscute sunt urm¼atoarele:
¡ executarea de revizii tehnice şi reparaţii dupa¼ necesitate;
¡ executarea de reparaţii pe baza constat¼arilor în urma reviziilor tehnice;
¡ reparaţii preventive cu plani…care rigid¼a;
¡ reparaţii preventive cu plani…care controlata¼.
a) Sistemul de revizii tehnice şi reparaţii dup¼ a necesitate se aplic¼a, în
general, în cazul uzurilor avansate, când f¼ar¼a o plani…care prealabil¼a, se execut¼a
revizii tehnice, în momentele în care instalaţiile prezint¼a de…cienţe în funcţionare
şi se repar¼a când ajung în starea limit¼a, în care nu mai pot … utilizate.
Avantajele aplic¼ arii acestui sistem constau în costuri mai mici şi utilizarea
unui personal mai redus pentru mentenanţa¼. Dezavantajele constau în: scoaterea
brusca din funcţionare a instalaţiei din cauza avariei; pierderi de producţie, con-
sum mare de piese de schimb; durata mare de imobilizare în reparaţii din cauza
lipsei unei preg¼ atiri prealabile a pieselor de schimb.
Avariile care reprezint¼a o defectare a pieselor componente ale instalaţiei, care
conduc la întreruperea capacit¼ aţii de producţie a acesteia, impun necesitatea unor
reparaţii accidentale.
Combaterea avariilor care reprezint¼a una din cele mai importante probleme
ale …eca¼rei unita¼ţi se poate realiza prin urma¼toarele ma¼suri:
¡ supravegherea atenta¼ a funcţionarii sistemelor tehnice de c¼atre personalul
deservent, pe baza unui instructaj fa¼cut de personalul specializat din comparti-
mentul de mentenanţ¼a;
¡ efectuarea unor reparaţii de calitate;
¡ cercetarea cauzelor efective care au produs avaria, pentru luarea ma¼-
surilor necesare de evitare în viitor a cauzelor generatoare ale avariilor.
Fiecare avarie se consemneaz¼a într-un proces verbal, în care se speci…c¼a în ce
a constat avaria, cauzele probabile, ma¼surile de remediere şi numele celor vinovaţi
de producerea acesteia.
Principalele cauze care pot provoca avarii sunt urm¼atoarele:
¡ comenzi greşite din partea operatorului;
¡ suprasolicitarea instalaţiei;
¡ reparaţii necorespunz¼atoare;
¡ defecţiuni de fabricaţie (material, dimensionare, execuţie).
Pentru protecţia împotriva suprasolicita¼rilor, instalaţiile moderne sunt dotate
cu dispozitive speciale de siguranţ ¼a care alarmeaz¼a şi/sau decupleaz¼a automat,
evitând astfel avariile.

b) Sistemul de reparaţii pe baza constat¼ arilor în urma reviziilor se
practic¼a destul de des, dar da¼ rezultate bune numai în cazul în care reviziile se
executa¼ periodic, la termenele plani…cate şi în mod riguros.
Cu ocazia reviziilor tehnice se stabileşte:
¡ gradul de uzur¼a al pieselor instalaţiilor;
¡ lucr¼arile de reparaţii ce trebuie executate.
Sistemul prezint¼a avantajul operativit¼aţii, dar şi dezavantajul lipsei de preve-
dere şi preg¼
atire a materialelor şi a pieselor de schimb pentru realizarea reparaţi-
ilor.
c) Sistemul de reparaţii preventive cu plani…care rigid¼ a impune scoa-
terea obligatorie din funcţiune a instalaţiilor, la termenele stabilite pentru a …
reparate, indiferent de starea lor tehnic¼a efectiv¼a, cu înlocuirea obligatorie a
pieselor la intervale prescrise pe baza determina¼rii statistice a resursei acestora.
Din cauza condiţiilor diferite de funcţionare a sistemelor tehnice este foarte
di…cil¼a stabilirea corect¼a a resursei …ec¼arei piese.
Acest sistem se aplica¼ numai în cazurile unde este e…cient din punct de vedere
tehnico-economic, de exemplu în cazul liniilor automate sau a industriei aeronau-
tice.
Avantajele sistemului constau în posibilitatea asigur¼arii din timp a pieselor
de schimb necesare care permite reducerea timpului de imobilizare în reparaţie.
Dezavantajele sistemului constau într-un consum mai mare de piese de schimb
(se schimb¼a multe piese cu resursa incomplet epuizata¼), de materiale şi de mano-
per¼a.
d) Sistemul de reparaţii preventive cu plani…care controlat¼ a combin¼a
reparaţiile pe baza constata¼rilor de la revizia tehnic¼a, cu reparaţiile cu plani…care
rigid¼a. Sistemul se bazeaz¼a pe stabilirea termenelor pentru executarea intervenţi-
ilor pe baza prevederilor din normative, ca la sistemul cu plani…care rigida¼, cu
deosebirea c¼a intervenţiile se executa¼ efectiv numai dac¼a la revizia tehnica¼ se
constat¼a c¼a uzurile au atins sau dep¼aşit st¼arile limit¼a stabilite. Faţ¼a de aceste
constat¼ari se adaug¼ a planul de reparaţii.
În cadrul sistemului se execut ¼a urm¼atoarele tipuri de intervenţii: revizii tehnice
(RT), reparaţii curente de gradul 1 (RC1), reparaţii curente de gradul 2 (RC2)
şi reparaţii capitale (RK).
Revizii tehnice
Revizia tehnica¼ însumeaza¼ lucr¼arile necesare pentru stabilirea st¼arii tehnice a
utilajului, în scopul nominaliz¼arii operaţiilor ce urmeaz¼a a se executa cu ocazia
primei reparaţii plani…cate.
În cadrul reviziei tehnice se executa¼ şi lucr¼arile de reglare, strângere şi rigidizare
a unor piese şi subansambluri, schimbare …ltre şi uleiuri etc., în vederea asigura¼rii
funcţionarii normale pân¼a la prima reparaţie.
¼
Avându-se în vedere starea tehnica¼ efectiva¼ a instalaţiei, în cadrul reviziei

tehnice se stabileşte dac¼ a aceasta trebuie s¼a intre în reparaţie dup¼a realizarea
num¼arului de ore de funcţionare preva¼zut în normele tehnice pentru intervenţia
respectiv¼a sau termenul de funcţionare poate … prelungit cu un anumit numa¼r de
ore, de regul¼a cu intervalul normat pentru o revizie tehnic¼a.
Se menţioneaz¼a c¼a dupa¼ expirarea termenului de prelungire se execut¼a reparaţia
prev¼azut¼a iniţial şi nu o alt¼a reparaţie de un grad superior.
La unele sisteme tehnice (utilaje de construcţii, mijloace de transport etc.)
se executa¼ revizii de gradul 1 la un interval de 300 - 400 h şi de gradul 2 la un
interval de 1200 – 1600 h.
a) Revizia tehnic¼ a de gradul 1 (RT1) const¼a în veri…carea, reglarea,
strângerea şi ungerea subansamblurilor instalaţiilor în scopul menţinerii st¼arii lor
tehnice corespunz¼atoare şi prevenirii defecţiunilor în timpul exploata¼rii. Aceast¼a
revizie se execut¼a de c¼atre o echip¼a de muncitori special instruiţi pentru aceste
lucr¼ari, la care participa¼ în mod obligatoriu şi muncitorul care opereaz¼a pe insta-
laţia tehnologic¼a respectiv¼a.
Aceste revizii se executa¼ conform …şelor tehnologice de revizie şi includ urma¼-
toarele operaţii, în cazul unui utilaj de construcţii, de exemplu:
1) lucr¼ari de control, strângeri şi reglaje:
¡ se goleşte apa şi se schimba¼ cartuşul …ltrant al …ltrului de combustibil;
¡ se veri…c¼a starea tehnic¼ a şi întinderea curelelor de transmisie;
¡ se schimb¼a uleiul din carterul motorului;
¡ se porneşte motorul, se asculta¼ atent daca¼ se aud ba¼ta¼i şi se veri…ca¼
presiunea de ulei;
¡ se veri…c¼a strângerea şuruburilor de …xare;
¡ se veri…ca¼ densitatea electrolitului bateriei de acumulatori (dac¼a densi-
tatea este de 1; 285oB bateria este jum¼atate înc¼arcat¼a, iar dac¼a este de 1; 120oB
bateria este desc¼arcat¼a;
¡ se veri…ca¼ nivelul electrolitului în …ecare element al bateriei care trebuie
sa¼ …e cu 10 ¡ 15 mm deasupra pl¼acilor şi în caz de necesitate se completeaz¼a cu
ap¼a distilata¼;
¡ se controleaza¼ şi se regleaza¼ întinderea şenilelor, cu o rigl a¼ de 1; 5 m
lungime aşezat¼a între rola de sprijin şi coroana dinţat¼a, faţa¼ de care s¼ageata
maxim¼a a şenilei trebuie s¼a …e de 20 mm în teren moale şi de 30 mm în teren
tare;
¡ se veri…c¼a presiunea din pneuri şi îna¼lţimea pro…lului pe banda de rulare;
¡ se purjeaz¼a condensul din rezervorul de aer comprimat;
¡ se demonteaza¼ şi se spal a¼ elementul …ltrant al regulatorului de presiune;
¡ se veri…ca¼ nivelul uleiului din rezervor şi etanşarea instalaţiei hidraulice
(rezervor, ra¼citor de ulei, conducte, distribuitoare, pompe, motoare etc.);
¡ se veri…ca¼ nivelul uleiului din cutia de viteze şi din reductoare (de de-
plasare, de rotire etc.) şi se completeaza¼ dac¼a este cazul.
2) lucra
¼ri de ungere:
¡ ungerea se execut¼a conform schemei de ungere a …ec¼arei instalaţii, în
care se precizeaz¼a, pentru …ecare loc de ungere, cu semne convenţionale tipul
lubri…antului, iar cu cifre periodicitatea în ore.
b) Revizia tehnica de gradul 2 (RT2) cuprinde, pe lâng¼a lucr¼arile exe-
cutate la revizia de gradul 1, o serie de lucra¼ri suplimentare, a c¼aror necesitate
apare la o perioad¼a mai mare de timp. Aceast¼a revizie se execut¼a de un personal
specializat pe baza „Fişelor tehnologice pentru RT2”.
u ocazia reviziei tehnice de gradul 2 se execut¼a diagnoza st¼arii tehnice a insta-
laţiei, care stabileşte starea tehnic¼a şi resursa remanent¼a a acesteia prin ma¼surarea
unor parametri, f¼ar¼a demontare.
c) Revizia tehnic¼ a sezonier¼ a se executa¼ la instalaţia care lucreaza¼ în aer
liber (utilaje de construcţii, utilaje agricole, mijloace de transport etc.) de dou¼a
ori pe an, pentru a se putea trece de la exploatarea de iarn¼a la exploatarea de var¼a
şi apoi invers, de la exploatarea de vara¼ la cea de iarna¼. Revizia tehnica¼ sezoniera¼
se suprapune peste una din reviziile tehnice plani…cate a se executa la începutul
sezonului respectiv şi, cu aceast¼a ocazie, pe lâng¼a lucr¼arile reviziei tehnice curente
peste care se suprapune, se vor executa urm¼atoarele lucr ¼ari speci…ce:
¡ cur¼aţarea general¼a a instalaţiei;
¡ sp¼alarea rezervorului şi a …ltrelor de combustibil;
¡ sp¼alarea sistemului de ungere al motorului şi al …ltrelor de ulei, înlocuindu-
se elementele …ltrante;
¡ sp¼alarea carterului cutiei de viteze;
¡ înlocuirea uleiurilor şi a unsorilor cu uleiuri şi unsori speci…ce sezonului
care urmeaz¼a.
Pentru preg¼atirea funcţion¼arii pe timp friguros se mai execut¼a urm¼atoarele:
izolarea termic¼ a a rezervorului, a conductelor de ap¼a şi combustibil, a bateriei de
acumulatori; …xarea huselor termoizolante pe radiatoare, veri…carea instalaţiei
de înc¼alzire a cabinei, dotarea cu lanţuri antiderapante a mijloacelor pe pneuri şi
veri…carea dota¼rii cu şterg¼atoare şi înca¼lzitoare de parbriz.
Reviziile tehnice se încheie cu un proces verbal care va conţine: datele de iden-
ti…care a instalaţiei, felul reviziei executate, de…cienţele constatate şi remediate,
aprecieri privind exploatarea şi întreţinerea, piesele de schimb consumate, pro-
puneri privind necesitatea executa¼rii unei revizii curente, precizîndu-se lucr¼arile
ce trebuie executate, materialele şi piesele de schimb necesare, precum şi data
introducerii în reparaţie.
Reparaţii curente
Reparaţia curent¼a este o intervenţie care se execut¼a periodic – plani…cat sau
la necesitate – pentru înl ¼aturarea uzurii normale sau a unor deterior¼ari locale,
prin repararea, recondiţionarea sau înlocuirea unor piese componente sau chiar a
unor subansambluri uzate.
¼
Principalele operaţii care se executa¼ în cadrul unei reparaţii curente sunt:

¡ demontarea parţial¼ a a pieselor şi subansamblurilor cu uzura accentuat¼ a,
stabilite la revizia tehnic¼a anterioar¼a;
¡ repararea, recondiţionarea, înlocuirea şi ajustarea unor piese şi sub-
ansambluri;
¡ înl¼aturarea unor jocuri care depa¼şesc limitele admise;
¡ strângerea tuturor îmbin¼arilor;
¡ veri…carea funcţiona¼rii tuturor blocurilor funcţionale din componenta
instalaţiei;
¡ veri…carea şi repararea dispozitivelor de protecţie şi securitate a muncii;
¡ recondiţionarea protecţiei anticorozive prin revopsirea zonelor cu pro-
tecţia degradata¼.
În funcţie de volumul lucr¼arilor ce se execut¼a, de valoarea pieselor şi sub-
ansamblurilor reparate, recondi ţionate sau înlocuite, reparaţiile curente se împart
în reparaţii curente de gradul 1 (RC1) şi reparaţii curente de gradul 2 (RC2).
Reparaţiile curente de gradul 1 pot … plani…cate (data exacta¼ a execut¼arii lor
reactualizându-se pe baza propunerilor f¼acute la revizia tehnic¼a) sau executate
la necesitate, ori de câte ori instalaţia este scoas¼a din funcţiune datorit¼a intr¼arii
unor piese componente în zona limita¼ de uzura¼.
La repararea unui bloc funcţional defect care se demonteaz¼a de pe instalaţie,
în cadrul reparaţiei curente de gradul 2, se execut¼a urm¼ atoarele lucr¼ari:
¡ cura¼ţarea şi spa¼larea acestuia;
¡ demontarea în piese componente;
¡ sp¼alarea şi degresarea pieselor;
¡ controlul pieselor şi clasi…carea lor în bune, recondiţionabile şi nerepara-
bile;
¡ recondiţionarea pieselor reparabile şi prega¼tirea pieselor noi pentru în-
locuirea celor nereparabile;
¡ asamblarea blocului funcţional;
¡ executarea rodajului şi veri…carea funcţionarii pe bancul de prob¼a, urma¼-
rindu-se atingerea parametrilor tehnico-funcţionali nominali;
¡ remontarea pe instalaţia tehnologic¼a.
Reparaţia curenta¼ se încheie cu un proces verbal care va conţine: operaţi-
ile executate cu precizarea subansamblurilor înlocuite sau reparate, rezultatul
probelor executate dup¼a reparaţie, costul reparaţiei, termenul de garanţie.
Reparaţia capital¼
a
Reparaţia capital ¼a are drept scop restabilirea parametrilor tehnico-funcţionali

ai instalaţiilor dup¼a epuizarea resursei, în vederea reînnoirii acestora pentru a le
asigura funcţionarea normal¼a în urm¼atorul ciclu. Reparaţia capital¼a este cea mai
complexa¼ intervenţie de mentenanţ a¼, a ca¼rei data¼ de execuţie se plani…ca¼ din anul
anterior şi se actualizeaza¼ la reviziile tehnice.
La reparaţia capitala¼ se executa¼ urma¼toarele lucra¼ri:

¡ recepţia instalaţiei la intrarea în reparaţie;
¡ cur¼aţarea şi sp¼alarea instalaţiei;
¡ demontarea instalaţiei în subansambluri;
¡ demontarea subansamblurilor în piese;
¡ spa¼larea şi degresarea pieselor;
¡ controlul st¼arii tehnice a pieselor şi clasi…carea lor în bune, recondi ţion-
abile şi nereparabile;
¡ recondiţionarea pieselor reparabile şi preg¼atirea pieselor noi pentru în-
locuirea celor nereparabile;
¡ montarea subansamblurilor;
¡ executarea rodajului subansamblurilor pe bancul de prob¼a, urm¼arindu-se
atingerea parametrilor tehnico-funcţionali nominali;
¡ montarea instalaţiei şi executarea rodajului;
¡ protecţia anticoroziva¼ prin vopsirea instalaţiei;
¡ veri…carea funcţionarii în gol şi în sarcin¼a, urm¼arindu-se prin reglaje
realizarea parametrilor tehnico-funcţionali nominali;
¡ întocmirea …şei de ma¼sura¼tori a parametrilor tehnico-funcţionali realizaţi
de instalaţie dup¼a reparaţie şi compararea valorilor acestora cu acelea din cartea
tehnic¼a.
Cu ocazia reparaţiei capitale se pot executa lucra¼ri de modernizare pentru a
aduce instalaţia la nivelul performanţelor tipului similar ce se fabric¼a în perioada
respectiv¼a. Lucra¼rile de modernizare se execut¼a pe baza unei documentaţii care
în afara desenelor de execuţie va conţine un memoriu tehnic, devizul lucra¼rilor
de modernizare şi un calcul de e…cienţa¼ tehnico-economic¼a a moderniz¼arii. În
cazul în care costul lucr¼arilor de modernizare dep¼ aşeşte valorile prescrise prin
normele tehnice de reparaţii, atunci acestea se …nanţeaz¼a din investiţii, conform
prevederilor legale în vigoare.
Pentru unele instalaţii tehnologice este mai e…cient¼a înlocuirea reparaţiilor
capitale cu reparaţii prin schimb de subansambluri, pe baza stabilirii cât mai
corecte a resursei acestora prin metoda statistica¼.
3.8 Diagnoza st¼

arii tehnice a instalaţiilor
La baza diagnozei stau parametrii constructivi şi funcţionali care caracte-
rizeaza¼ starea tehnica¼ a piesei sau a instalaţiei. Pe baza acestor parametri se
poate determina starea tehnica¼ reala¼ a instalaţiei la un moment dat şi resursa
remanent¼a pâna¼ la recondiţionarea, repararea sau înlocuirea piesei respective.
Diagnoza st¼arii tehnice studiaz¼a şi stabileşte parametrii st¼arii limit¼a, metodele
şi aparatele care se folosesc la determinarea sta¼rii tehnice fa¼ra¼ demontarea unei
instalaţii, precum şi resursa remanent¼a la momentul respectiv.
¼
3.8. DIAGNOZA STARII TEHNICE A INSTALAŢIILOR 161
Diagnoza se poate executa pe elemente sau pe întreaga instalaţie. De aseme-

nea, diagnoza se recomand¼a şi pentru stabilirea calit¼aţii reparaţiei instalaţi-
ilor tehnologice, pentru determinarea concordanţei dintre parametrii tehnico-
funcţionali realizaţi şi cei prev ¼azuţi în documentaţie.
Diagnoza în timpul exploat¼arii poate stabili subansamblul defect, precum şi
volumul de lucr¼ ari necesar pentru remedierea defecţiunii.
Metode şi aparatur¼

a de diagnoz¼
a
Principalele metode de diagnoza¼ a instalaţiilor tehnologice sunt: vizual a¼, acus-

tic¼a, vibratorie, funcţional ¼a şi combinata¼.
a) Metoda vizual¼ a se aplic¼a cu bune rezultate la sesizarea pierderilor la
instalaţiile termice, instalaţiile hidraulice, instalaţiile de alimentare, instalaţiile
de ungere şi de ra¼cire.
De asemenea, dupa¼ culoarea fumului de eşapare se poate aprecia starea tehnica¼,
cât şi eventualele defecţiuni ale motoarelor cu ardere intern¼a, la sistemele de ali-
mentare şi de distribuţie ale acestora.
Tot vizual se veri…c¼a integritatea sistemelor tehnice, sla¼birea asambl¼arilor
demontabile, ful¼ arile sau neparalelismele organelor în mişcare etc.
b) Metoda acustic¼ a se bazeaza¼ pe înregistrarea semnalelor acustice ale cu-
plelor cinematice, însa¼ clasi…carea şi separarea acestor semnale, în funcţie de
frecvenţa zgomotului, care se compar¼a cu un spectru de frecvenţ¼a luat ca etalon
pentru …ecare articulaţie, se face foarte greu şi implica¼ aparatura¼ speciala¼.
c) Metoda vibratorie are în vedere faptul ca¼ energia de lovire din articu-
laţiile mobile şi amplitudinea vibraţiilor sunt proporţionale cu m¼arimea jocului.
Starea tehnic¼a a sistemelor tehnice se poate deci aprecia pe baza vitezei maxime
a vibraţiilor, ma¼surate ca parametru simptomatic.
d) Metoda funcţional¼ a const¼a în m¼asurarea direct¼a a parametrilor care
caracterizeaza¼ indirect atât funcţionarea instalaţiei, cât şi starea tehnic¼a a or-
ganelor acesteia.
Astfel, starea tehnica¼ a pompelor hidraulice se poate aprecia dupa¼ debitul
pompei la turaţia de regim, a curelelor de transmisie dup¼a alungire, a duzelor
dup¼a calitatea pulveriz¼arii, a maşinilor unelte dup¼a precizia prelucra¼rii pieselor
etc.
e) Metoda combinat¼ a const¼
a în aplicarea combinat¼a a mai multor metode
de diagnoz¼a.
Astfel, la motoarele cu ardere intern¼ a, aprecierea st¼arii tehnice se poate face
dup¼a cantitatea de gaze ce trece în carter, dup¼a consumul de ulei, dup¼a pre-
siunea gazelor din carter, dup¼a cantitatea de metal din ulei, dup¼a puterea dez-
voltata¼ de …ecare cilindru, dupa¼ gradul de compresie, dupa¼ calitatea pulveriza¼rii
injectoarelor şi dup¼a analiza gazelor de ardere.
Diagnoza unor uzuri avansate sau jocuri anormale se poate face şi prin as-
cultarea motorului cu ardere intern¼a cu stetoscopul.
a se veri…c¼a cu tester debitul, presiunea şi temperatura
La instalaţia hidraulic¼
la pompe, distribuitoare şi la motoarele hidraulice rotative şi rectilinii (cilindri
de forţ¼a).
La mecanismul de frânare se veri…c¼a deceleraţia sau spaţiul de frânare.

La transmisii se veri…c¼a uşurinţa cupla¼rilor şi decupl¼arilor şi eventualele b¼ata¼i
sau zgomote anormale.
Interesul deosebit faţ¼a de diagnoza st¼arii tehnice a sistemelor tehnice se ex-

plic¼a prin faptul c¼a …ecare demontare şi montare a elementelor componente în
scopul veri…c¼arii sta¼rii tehnice necesit¼a un volum important de manoper¼a şi un
timp îndelungat de scoatere din producţie, ceea ce face neeconomic un control
la intervale mici de timp. În plus, în timpul demont¼arilor se modi…c¼ a ajustajele
dintre piese şi se distrug organele de etanşare, ceea ce se re‡ecta¼ negativ asupra
intensit¼aţii uzurii pieselor în continuare.
Pentru executarea diagnozei tehnice trebuie asigurata¼ o organizare şi o dotare
tehnic¼a corespunz¼atoare. Se recomand¼ a organizarea de secţii speciale de diagnoz¼a
cu personal specializat, dotate cu întreaga gama¼ de aparate de ma¼sur¼a şi control
şi cu laboratoare mobile pentru instalaţiile care au o mare r¼aspândire (utilaje de
construcţii, utilaje agricole, mijloace de transport etc.) sau contract de service
cu o unitate specializat¼a. Pentru instalaţiile care lucreaz¼a în linii tehnologice (in-
dustria chimica¼, construcţia de maşini, industria materialelor de construcţie etc.)
se recomanda¼ organizarea de laboratoare dotate cu standuri, cu aparatura de
analiza¼ (uleiuri etc.), cu izotopi radioactivi, cu lanţuri de aparate pentru m¼a-
surarea şi analiza în timp real a zgomotului şi vibraţiilor etc.
Pentru ca diagnoza st¼arii tehnice s¼a dea rezultate optime este necesar ca înc¼a
de la proiectare accesul la sistemele tehnice sa¼ …e adaptat pentru diagnoz¼a, în
sensul prevederii posibilit¼aţii de cuplare rapid¼a a aparaturii de m¼asura şi control,
f¼ar¼a demontare, iar la experimentarea prototipului şi a seriei zero s¼a se veri…ce
în mod obligatoriu parametrii simptomatici, f¼ar¼a demontare sau cu demonta¼ri
minime şi s¼a se stabileasc¼a valoarea lor limit¼a admisibila¼.
Din cercet¼arile efectuate s-a constatat c¼a mai mult de 50% din motoarele cu
ardere intern¼a ale sistemelor tehnice introduse în reparaţie au în realitate uzuri de
numai 30 ¡ 60% din valoarea uzurii limita¼, nefuncţionarea normal a¼ datorându-se
de fapt reglajelor neefectuate sau necorespunz¼ator efectuate.
Prin introducerea diagnozei tehnice f¼ara¼ demontare, cheltuielile pentru mente-

nanţa¼ se pot reduce cu 25 ¡30%, economia de energie poate ajunge pâna¼ la 20%,
iar durata de funcţionare între reparaţii poate creşte cu 25 ¡ 30%.
¼ ŢII DE REPARAŢII
3.9. ORGANIZAREA ACTIVITA 163
3.9 Organizarea activita

¼ţii de reparaţii
Sistemele de reparaţii pot … organizate sub trei forme: cu forţe proprii, prin
unit¼aţi specializate sau de tip combinat.
a) Organizarea reparaţiilor cu forţe proprii se foloseşte în cea mai mare
parte a unit¼aţilor, deoarece prezint¼a o serie de avantaje:
¡ instalaţia este scoas ¼a un timp mai scurt din producţie;
¡ reparaţia se execut¼a rapid şi de calitate;
¡ conducerea intern¼a poate exercita un rol mobilizator;
¡ se poate organiza cu personal operator în procesul de producţie.
Sistemul prezint¼a totuşi şi o serie de dezavantaje:
¡ cheltuieli mari pentru organizarea atelierelor proprii şi aprovizionarea cu
materiale şi piese de schimb;
¡ personal suplimentar pentru reparaţii;
¡ productivitate mai redus¼a din cauza imposibilit¼aţii organiz¼arii în ‡ux a
reparaţiilor.
Reparaţiile cu forţe proprii se pot organiza în urm¼atoarele sisteme: centralizat,
descentralizat sau mixt.
În sistemul centralizat toate lucra¼rile de plani…care, prega¼tire şi realizare a
reparaţiilor se executa¼ de c¼atre compartimentul de mentenanţa¼. Sistemul d¼a
rezultate bune în societ¼ aţile comerciale de producţie mici şi mijlocii.
Sistemul prezint¼a urm¼atoarele avantaje:
¡ piesele de schimb se produc şi se achiziţioneaz¼a în condiţii economice;
¡ muncitorii pot … specializaţi pe grupe de sisteme tehnice;
¡ forţa de munc¼a şi suprafeţele de producţie sunt utilizate raţional.
Sistemul prezinta¼ şi dezavantaje: personal de conducere suplimentar şi sepa-
rarea activit¼aţii de mentenanţ¼a de producţia de baza¼.
În sistemul descentralizat lucr ¼arile de mentenanţ¼a se execut¼a la nivelul secţiilor
de producţie care sunt dotate cu personal, maşini şi aparate de m¼asur¼a şi control.
În acest sistem, compartimentul de mentenanţ ¼a se ocup¼a de coordonarea întregii
activit¼aţi şi cu executarea reparaţiilor capitale la instalaţiile importante.
Sistemul se aplic¼a în marile unit ¼aţi industriale şi combinate.
Avantajele sistemului constau în: reducerea personalului de conducere,
asigurarea unei leg¼aturi strânse între producţie şi activitatea de mentenanţ¼a şi
înregistrarea unor costuri mai mici la nivelul secţiilor.
Dezavantajele sistemului constau în: utilizarea unui personal mai numeros
pentru mentenanţ¼a cu un grad mai redus de utilizare, productivitate mai sc¼azut¼a
şi imposibilitatea asigur¼arii unui stoc de piese de schimb pe secţii.
În sistemul mixt lucra¼rile de întreţinere, de revizii şi reparaţii curente sunt
executate de secţiile de producţie, iar reparaţiile capitale sunt încredinţate com-
partimentului de mentenanţ¼a al întreprinderii.
Sistemul cauta¼ sa¼ îmbine avantajele celor doua¼ sisteme de mai sus şi sa¼ înla¼ture
dezavantajele lor.
b) Organizarea reparaţiilor prin unit¼ aţi specializate este caracteristic
unor anumite categorii de sisteme tehnice (mijloace de transport auto, tractoare,
utilaje agricole, utilaje de construcţii), cât şi unor sisteme tehnice folosite în
întreprinderile industriale (automatizare, mecanic¼a …na¼, calculatoare).
Avantajele acestui sistem constau în:
¡ realizarea pieselor de schimb în condiţii economice;
¡ organizarea în ‡ux a lucra¼rilor de reparaţii;
¡ specializarea personalului pe categorii de lucra¼ri;
¡ reducerea duratei de execuţie;
¡ productivitatea muncii ridicat¼a;
¡ calitatea superioara¼ a lucra¼rilor;
¡ costuri mai reduse datorit¼a mecaniz¼arii şi automatiz¼arii lucra¼rilor.
Sistemul prezint¼a îns¼a şi dezavantaje:
¡ instalaţiile sunt scoase din producţie pe o perioad¼ a mult mai mare de
timp;
¡ în cazul avariilor se intervine mai puţin operativ.
Pentru instalaţiile a c¼aror demontare şi transport sunt greu de realizat, în-
treprinderile specializate pot trimite echipe pentru a executa reparaţiile la sediul
întreprinderilor posesoare.
c) Organizarea reparaţiilor de tip combinat îmbin¼ a cele dou¼a sisteme

prezentate mai sus, executându-se cu forţe proprii reviziile tehnice, reparaţiile
curente şi reparaţiile accidentale, urmând ca reparaţiile capitale sa¼ se execute în
întreprinderile specializate.
Acest sistem îşi g¼aseşte o larg¼a aplicare în cadrul unit¼aţilor de transport auto,
a unit¼aţilor agricole, a unit¼aţilor de construcţii, în industria petroliera¼, în indus-
tria alimentar¼ a etc.
Avantajele acestui sistem constau în:
¡ personal redus angajat pentru lucr¼ari de mentenanţa¼;
¡ suprafeţe reduse şi spaţii construite mici afectate lucr ¼arilor de mente-
nanţa¼;
¡ stocuri mici de piese de schimb;
¡ costuri mai reduse.
Dezavantajele sistemului constau in:
¡ instalaţiile tehnologice sunt scoase din producţie pentru reparaţie capital ¼a
pe o perioada¼ relativ mare de timp;
¡ reparaţiile accidentale se execut¼a mai greu din lipsa pieselor de schimb
şi a personalului specializat;
¡ productivitatea redus ¼a a muncitorilor proprii pentru mentenanţa¼.
¼ TOTALA
3.10. MENTENANŢA PRODUCTIVA ¼ 165
3.10 Mentenanţa productiva

¼ totala
¼
Mentenanţa productiv¼a totala¼, pe scurt MPT, este o metoda¼ ce are drept
obiectiv evaluarea permanent¼a a performanţei mijloacelor de producţie (insta-
laţii tehnologice, echipamente, utilaje, maşini unelte) care practic a revoluţionat
întreaga activitate de mentenanţa¼ asociat¼a sistemelor tehnice.
In evoluţia conceptului de mentenanţa¼ productiva¼ totala¼ se pot identi…ca trei
etape, şi anume:
Etapa anilor ‘50 ai secolului trecut, când a fost introdus conceptul de mente-
nanţ¼ a, de origine americana¼, care avea în principal scopuri sau …nalit¼aţi
a preventiv¼
economice.
Urmeaz¼a o a doua etap¼a, a anilor ‘60, aceea a mentenanţei productive, care
de asemenea are drept obiectiv scopuri economice generale, dar se orienteaza¼ şi
asupra in‡uenţei mentenanţei în costurile efective de producţie.
A treia etap¼a, a anilor ‘70, este supranumit¼a mentenanţa productiv¼ a total¼a.
Întregul personal angajat în procesul de producţie cap¼at¼a responsabilit¼aţi în
privinţa activit¼aţii de mentenanţ¼a, …ecare membru la nivelul s¼au de competenţa¼,
activitatea de mentenanţ¼a nemai…ind numai responsabilitatea specialiştilor.
Cel care ar putea … numit p¼arintele mentenanţei productive totale este Sei-
ichi Nakajima, vicepreşedinte al JIPM (Japan Institut of Plant Maintenance),
organizaţie profesionist¼a creat¼a în anul 1969 de c¼atre JMA (Japan Management
Association). Acesta spunea despre evoluţia conceptului:
„Am început prin a studia metoda american¼a de mentenanţ¼a preventiv¼a în
anul 1950; în anul 1962 am fa¼cut prima vizit¼a în Statele Unite. În anii urma¼tori
am vizitat întreprinderi din Europa şi din Statele Unite în scopul de a percepe mai
bine maniera de utilizare a mentenanţei preventive. Bazându-ma¼ pe observaţiile
mele, am introdus acest concept în Japonia în anul 1971.”
In Japonia, de altfel, se spune: „Trebuie acordata¼ o foarte mare atenţie micilor
lucruri, deoarece cu aceste mici lucruri se pot construi lucrurile mari.”
Explicaţia termenilor
Mentenanţa ¼, care la începuturi însemna întreţinerea sistemului, are acum
o semni…caţie nou¼a, mult mai bogat¼a de menţinere în permanenţ¼a a condiţiilor
optime de producţie.
Productiv¼ a, care la început avea semni…caţia de productivitate, are acum o
semni…caţie noua¼, aceea de randament optim în scopul rentabiliza¼rii maxime a
investiţiei şi de a micşora costurile legate de producţie.
Total¼ a indica¼ faptul c¼a diferitele componente ale responsabilit¼aţii de pro-
ducţie sunt chemate ca …ecare s¼a-şi aduc¼a contribuţia la metoda de mentenanţ¼a
adoptat¼a, altfel spus, activitatea de producţie a operatorilor s¼a se îmbine şi cu
elemente ale activit¼aţii de mentenanţ¼a.
Aşadar, MPT este acea metoda¼ prin care se reduc la maximum posibil toate
pierderile din timpul procesului de producţie ca timp, materii şi materiale,
energie, manopera¼ şi altele, astfel încât sa¼ se poata¼ crea un cadru cât mai
dedicat activit¼
aţii principale de producţie. De asemenea, MPT vine în ajutorul
operatorilor de proces, în sensul cunoaşterii de c¼atre aceştia mult mai bine a
performanţelor maşinilor, echipamentelor, utilajelor, instalaţiilor pe care le de-
servesc. În acelaşi timp, în loc de a se aştepta „serviciul de mentenanţ¼a” pentru
îndep¼artarea defecţiunilor, …ecare operator la locul sau de munc¼ a poate preveni
eventualele mici defecţiuni, înainte ca acestea sa¼ se transforme în probleme grave,
poate analiza şi elimina sursa defecţiunilor în timp real.
Secretul MPT este acela de a acorda maxim¼a atenţie detaliilor.
Etapele de parcurs în cazul MPT
Sunt în num¼ar de 12 şi, în ordine logic¼a, avem:
Etapa 1. Decizia conducerii
Introducerea şi dezvoltarea MPT în cadrul unei întreprinderi presupune ca
personalul operator s¼a aib¼a capacitatea de a-şi schimba atitudinea faţ¼a de ac-
tivitatea de producţie, de a-şi modi…ca acele obişnuinţe negative c¼ap¼atate de-a
lungul timpului.
Toate acestea se pot transforma în realitate numai în m¼asura în care atât
conducerea cât şi întregul personal le accepta¼, în primul rând, şi apoi le realizeaza¼.
Conducerea trebuie s¼a traseze strategia de urmat, iar personalul în totalitate s¼a
…e convins de corectitudinea strategiei.
Etapa a 2-a. Elaborarea metodologiei MPT
Aceasta¼ etap¼a presupune cunoaşterea în detaliu a urm¼atoarelor elemente:
¡ natura generala¼ a MPT;
¡ scopurile şi obiectivele;
¡ de…nirea unui program de MPT;
¡ un limbaj comun conducere-personal.
Etapa a 3-a. Crearea structurii de implementare
Aceasta structur¼ a este necesar¼
a pentru a reduce şocul la momentul lans¼arii
MPT, creeaz¼a posibilit¼aţile de implementare ale programelor şi permite coor-
donarea activit¼aţilor.
Etapa a 4-a. Diagnosticarea
Multitudinea situaţiilor existente în sectoarele şi locurile de munc¼a necesit¼a o
evaluare prealabil ¼a, o diagnosticare în ceea ce priveşte vârsta şi starea tehnic¼a a
utilajelor, nivelul randamentului atins de c¼atre acestea, practicile de mentenanţa¼,
natura şi amploarea amelior¼arilor.
Rezultatele corecte obţinute pot permite obţinerea unui diagnostic real cu
obiective date, precise şi cu un diagnostic dat din start sau pur şi simplu bazat
pe intuiţie.
Etapa a 5-a. Elaborarea programului
Este necesar a se elabora un program general de implantare a MPT la nivelul
întreprinderii, precum şi defalcarea acestuia în programe locale de implantare a
MPT la nivelul locurilor de munc¼a.
¼ TOTALA
Etapa a 6-a. Lansarea programului

În cadrul acestei etape, prevederile din programele de MPT trebuiesc trans-
puse cu …delitate în practic¼a.
Etapa a 7-a. Ameliorarea randamentelor
Plecând de la cunoaşterea pierderilor şi opririlor obiective înregistrate de o
instalaţie tehnologic¼a, aceast¼a etap¼a are drept direcţie ameliorarea randamentelor
şi reducerea disfuncţionalit¼aţilor.
La aceasta etap¼a, participarea operatorilor şi tehnicienilor implicaţi este nece-
sara¼ şi se face prin organizarea de grupe mici de lucru care analizeaz¼a diferitele
metode şi posibilit¼aţi de reducere a pierderilor.
Etapa a 8-a. Dezvoltarea mentenanţei independente (autonome)
În aceasta¼ etapa¼ se urma¼reşte ca s¼a se creeze condiţiile necesare pentru ca
personalul de producţie s ¼a …e capabil de a asigura el însuşi o parte din mentenanţa
de întreţinere.
Etapa a 9-a. Dezvoltarea mentenanţei programate
Este acea faz¼a în care odat¼a dep¼aşite posibilit¼aţile mentenanţelor indepen-
dente (autonome), adica¼ de mentenanţa neprogramat ¼a (curativ¼a sau corectiv¼a),
se trece la mentenanţa programata¼ (preventiv¼a).
Etapa a 10-a. Ameliorarea tehnicit¼ aţii
Operatorilor li se favorizeaz¼a evoluţia în sensul realiza¼rii unei apropieri din ce
în ce mai mari faţ¼a de instalaţia pe care o deservesc.
Etapa a 11-a. Îmbun¼ at¼
aţiri asupra concepţiei instalaţiei
Prin cunoaşterea foarte bun¼a a condiţiilor de exploatare, a mentenanţei in-
stalaţiilor, se pot întrevedea posibile modi…ca¼ri în concepţia acestora, în sensul
amelior¼ arii parametrilor procesului de producţie sau a …abilit¼ aţii.
Etapa a 12-a. Lansarea unui nou program
Se …xeaz¼a noi obiective de atins, se vizeaz¼a alte sectoare de producţie, se
utilizeaz¼a cunoştinţele ca¼p¼atate anterior pentru a le generaliza.
Pentru a asigura disponibilitatea în orice moment a unui sistem tehnic trebuie
ca …abilitatea şi mentenabilitatea s¼a funcţioneze optim. Diagrama din …gura 3.2
arat¼a, pentru cazul instalaţiilor termice, cum trebuie privit¼a relaţia dintre …abil-
itate şi mentenanţa¼ (preventiv¼a, corectiv ¼a, productiva¼ total¼a) luând în consid-
eraţie şi celelalte aspecte: resursele …nanciare şi umane, proiectarea, fabricarea
(execuţie şi control), ambalare, depozitare, transport, montaj şi punere în funcţi-
une, exploatare, astfel încât instalaţia s¼a lucreze în concordanţa¼ deplina¼ cu funcţia
speci…cat¼a.
Fig. 3.2: Reprezentarea gra…ca¼ a relaţiei …abilitate-mentenanţa¼

¼ TOTALA
Capitolul 4
DISPONIBILITATEA
4.1 Concept, de…niţii, termeni

În acest capitol vom considera sisteme tehnice care pot … reparate astfel încât în
urma operaţiei de reparare sistemul este adus la un stadiu de funcţionare identic
cu acela de dinaintea defect¼arii. Pentru acest tip de sisteme o caracteristic¼a
important¼a a performanţiei sistemului respectiv este disponibilitatea.
Potrivit STAS 8174/3 - 77, „Fiabilitate, mentenabilitate şi disponibilitate.
Terminologie”, disponibilitatea este „capacitatea unui dispozitiv – sub aspectele
combinate de …abilitate, mentenabilitate şi de organizare a acţiunilor de mente-
nanţa¼ – de a-şi îndeplini funcţia speci…cat¼a la un moment dat sau într-un interval
de timp dat”. Aceast¼a de…niţie pune în evidenţ¼a c¼a disponibilitatea unui sistem
tehnic depinde atât de …abilitatea acestuia cât şi de organizarea activita¼ţii de
mentenanţ¼a.
Disponibilitatea unui sistem tehnic poate … de…nita¼ prin raportul
Timpul de funcţionare
Disponibilitatea = :
Timpul de funcţionare + Timpul de întrerupere
Relaţia anterioar¼a este folositoare numai daca¼ ne intereseaza¼ trecutul acelui sis-
tem, în care, pentru o perioad¼a de timp dat¼a, timpul de funcţionare şi timpul de
întrerupere pot da procentul timpului cât sistemul a fost disponibil. Dar interesul
nostru este acela de a prezice disponibilitatea unui sistem tehnic. Pentru a putea
face aceast ¼a operaţie trebuie avute în vedere şi analizate simultan atât distribuţia
de repartiţie a defectelor cât şi distribuţia de repartiţie a activit¼aţii de reparare
a acestora.
Disponibilitatea unui sistem tehnic sau a unei componente a acestuia, la fel
ca şi …abilitatea şi mentenabilitatea, este de fapt o probabilitate. De aceea toate
legile teoriei probabilit¼aţilor pot … aplicate disponibilita¼ţii dac¼a aceasta este bine
cuanti…cat¼a. Cazul cel mai simplu poate … ilustrat prin urm¼atorul exemplu. Con-
sidera¼m un singur echipament (sau o singura¼ componenta¼ a unui sistem tehnic)
care trebuie s¼a funcţioneze continuu. Daca¼ se face şi se pa¼streaz¼a o înregistrare
171
172 CAPITOLUL 4. DISPONIBILITATEA
a perioadelor de timp în care echipamentul a funcţionat sau a fost întrerupt

în vederea repar¼ arii, atunci disponibilitatea sa poate … descris¼a ca o variabil¼a
aleatoare a c¼arei funcţie de distribuţie este ilustrat¼a în …gura 4.1. Cu 0 este mar-
cat¼a starea de funcţionare, iar cu 1 starea de nefuncţionare (întrerupere necesar¼a
repar¼arii). Disponibilitatea aşteptat¼a a acestui echipament este valoarea medie
Fig. 4.1: Functia de repartitie a disponibilit¼aţii unui singur echipament care tre-
buie s¼a funcţioneze continuu (0 - starea de funcţionare, 1 - starea de nefuncţionare
(reparare))
a acestei variabile aleatoare. Daca¼ ne intereseaza¼ disponibilitatea permanenta¼ a

unui întreg sistem tehnic, atunci trebuie sa¼ lua¼m în consideraţie comportarea în
ansamblu a tuturor echipamentelor care-l compun. S¼a not¼am cu n num¼arul total
de echipamente componente şi cu n 0(t) num¼arul de echipamente a‡ate în starea
0, adic¼a disponibile, la un moment de timp t: Raportul P 0(t) := n0 (t)=n m¼asoar¼a
proporţia de echipamente disponibile la momentul t şi aceasta trebuie avut¼a în
vedere la stabilirea disponibilit¼aţii sistemului.
Disponibilitatea poate … de…nit¼a ca …ind însuşirea unui sistem tehnic sau a
unei componente a sistemului de a-şi îndeplini funcţia cerut¼a sub aspectele com-
binate de …abilitate, mentenabilitate şi de organizare a operaţiilor de mentenanţ¼a
la un moment t; sau într-un interval de timp ¢t.
În continuare vom de…ni unele noţiuni folosite în studiul disponibilit¼aţii.
Disponibilitatea instantanee sau punctual¼ a, A(t), este probabilitatea ca
sistemul s¼a …e disponibil pentru utilizare la momentul de timp t dup¼a punerea
sa în funcţiune. (Disponibilitatea s-a notat cu A(t) dup¼a terminologia din limba
engleza¼ în care cuvântul „disponibilitate” este „availability”.)
Disponibilitatea medie pe un interval de timp [t1 ; t2 ] sau disponibilitatea
unei misiuni de la t1 la t2 este de…nita¼ prin relaţia
Z t2
1
Am (t2 ¡ t1) := A(t)dt: (4.1)
t2 ¡ t1 t1
4.1. CONCEPT, DEFINIŢII, TERMENI 173
Am (t2 ¡ t1 ) reprezinta¼ media disponibilit a¼ţii din cursul unei misiuni în care sis-
temul este disponibil pentru utilizare în intervalul [t1 ; t2 ]:
În particular, disponibilitatea medie pe intervalul [0; ¿ ] este
Z¿
1
Am (¿ ) := A(t)dt: (4.2)
¿
0
Disponibilitatea permanenta ¼, AS , este probabilitatea ca sistemul sa¼ …e

disponibil pentru utilizare la un moment de timp t foarte îndep¼artat de momentul
punerii sale funcţiune, adic¼a pentru t ! 1:
AS := lim A(t):
t!1
Cele trei tipuri de disponibilit¼aţi de…nite mai sus sunt ilustrate în …gura 4.2.
Fig. 4.2: Reprezentarea gra…c¼a a disponibilita¼ţii punctuale, medii şi permanente
Înainte de a da alte de…niţii utilizate în teoria disponibilita¼ţii preciza¼m câteva

notaţii.
² M T BF (Mean Time Between Failures) = timpul mediu de bun¼a funcţionare
(media duratelor de bun¼a funcţionare).
² M T T R (Mean Time To Repair) = timpul mediu pentru reparaţie (durata
unei reparaţii).
Coe…cientul de disponibilitate (proporţia timpului activ) sau disponi-

bilitatea intrinsec¼ a cum este numit acest coe…cient în ( [18]) este de…nit prin
formula
M T BF
KA := : (4.3)
M T BF + M T T R
Coe…cientul de disponibilitate are o valoare constant¼a, independent¼a de timp.
Depinde numai de distribuţia timpului de defectare şi a timpului de reparare, de
aceea este privit ca un parametru caracteristic (intrinsec) al sistemului tehnic.
Coe…cientul de indisponibilitate (proporţia timpului inactiv) este dat
prin formula
KIN := 1 ¡ K A; (4.4)
sau
MT T R
KIN = : (4.5)
M T BF + MT T R
Coe…cientul de indisponibilitate are de asemenea o valoare constant¼a, indepen-
dent¼
a de timp, şi reprezint¼a proporţia timpului inactiv (de oprire a sistemului).
Proporţia disponibilit¼ aţii se de…neşte prin raportul
MT T R
K D := : (4.6)
M T BF
Exemplul 4.1.1 Un sistem tehnic are urma¼toarele caracteristici:
a) Distribuţia timpului între defect¼ari urmeaz¼a legea lognormal ¼a (2.35) cu
parametrul de forma¼ ¾ = 0; 8 şi parametrul de scar¼a tmed = 50 ore de funcţionare.
b) Distribuţia timpului de reparare urmeaz¼a legea normala¼ N (m; ¾), unde
m = 3 ore şi ¾ = 1; 5 ore.
Conform relaţiei (2.37) timpul mediu între defecta¼ri, M T BF , are valoarea
µ ¶
0; 82
M T BF = 50 ¢ exp = 68; 856ore,
2
iar M T T R = m = 3 ore.
În acest caz, coe…cientul de disponibilitate al sistemului (disponibilitatea
intrinseca¼), care este dat de formula (4.3), are valoarea
M T BF 68; 856
KA = = = 0; 958;
M T BF + M T T R 68; 856 + 3
iar coe…cientul de indisponibilitate (4.4) este
KIN = 1 ¡ KA = 1 ¡ 0; 958 = 0; 042:
Proporţia disponibilit¼
aţii, dat¼a de formula (4.6), are atunci valoarea
MT T R 3
KD = = = 0; 044: ¤
MT BF 68; 856
¼ ŢII
4.2. MODELUL EXPONENŢIAL AL DISPONIBILITA 175
4.2 Modelul exponenţial al disponibilita

¼ţii
Cel mai simplu caz pentru a studia disponibilitatea (punctuala¼, medie sau
permanent¼a) a unei componente sau a unui sistem tehnic este acela de a considera
c¼a atât intensitatea de defectare ¸ cât şi intensitatea de reparare ¹ sunt constante.
Acesta este cazul care corespunde distribuţiei exponenţiale.
Vom studia acest caz tratându-l ca pe un proces Markov. Conceptele de baza¼
care se folosesc în acest tip de abordare sunt acelea de „stare” în care se a‡¼a sis-
temul (de exemplu, starea de funcţionare, notata¼ S0 ; şi starea de nefuncţionare,
notat¼a S1 ) şi de stare de „trecere” (de la starea de funcţionare la aceea de ne-
funcţionare datorit ¼a unei defecţiuni sau de la starea de nefuncţionare la aceea de
funcţionare datorit¼a unei reparaţii). Probabilit¼ aţile de trecere de la starea i la
starea j se noteaza¼ cu pij : Vom presupune c¼a probabilit¼aţile pij depind numai de
sta¼rile i şi j; sunt independente de st¼arile anterioare, cu excepţia ultimei st¼ari i;
şi sunt constante în raport cu timpul.
Pentru exempli…care vom analiza cazul disponibilit ¼aţii unei singure compo-
nente ce poate … reparat¼a şi care are rata de defectare ¸ şi rata de reparare ¹:
Diagrama Markov a acestui caz este prezentat¼a în …gura 4.3. S0 desemneaz¼a
starea 0 în care componenta funcţioneaz¼a şi este disponibil¼a pentru utilizare, iar
S1 desemneaza¼ starea 1 în care componenta este defecta¼ şi supusa¼ repara¼rii.
Fig. 4.3: Diagrama Markov a unei componenete cu rata de defectare ¸ şi rata de
reparare ¹
Not¼am cu Pi(t) probabilitatea componentei de a … în starea i = 0; 1: Evident

P0(t) = A(t);
i.e., probabilitatea componentei de a funcţiona la momentul de timp t este egal a¼
cu disponibilitatea ei. În plus,
P0 (t) + P1 (t) = 1: (4.7)
i.e., la momentul de timp t componenta sau funcţioneaza¼ şi este disponibil a¼ sau
este defect¼a şi supus¼a repara¼rii.
Considera¼m un moment de timp t şi o creştere a sa ¢t şi calcula¼m probabili-

tatea componentei ca s¼ a funcţioneze (s¼a se a‡e în starea S0 ) la momentul t + ¢t:
Acest lucru se întâmpl¼a în dou¼a cazuri: 1) la momentul t componenta funcţiona
şi a funcţionat în continuare în intervalul [t; t+ ¢t]; 2) la momentul t componenta
era defect¼a (se a‡a în starea S1 ) dar a fost reparat¼a în intervalul [t; t +¢t]: Atunci
are loc relaţia
P0(t + ¢t) = P0 (t) ¢ (1 ¡ ¸¢t) + P1 (t) ¢ ¹¢t;
de unde rezulta¼ ca¼

P0 (t + ¢t) ¡ P0(t)
= ¡¸P0(t) + ¹P1(t):
¢t
Pentru ¢t ! 0 se obţine ecuaţia diferenţial¼a
dP0 (t)
= ¡¸P0 (t) + ¹P1 (t) : (4.8)
dt
Substituind P0 (t) = 1 ¡ P0 (t) ; rezult¼a
dP 0 (t)
= ¡ (¸ + ¹) P 0 (t) + ¹:
dt
Înmulţim egalitatea de mai sus cu e(¸+¹)t şi integr¼am ambii membri. Avem
Z Z Z
(¸+¹)t dP0 (t) (¸+¹)t
e dt = ¡ (¸ + ¹) e P0 (t) dt + ¹ e(¸+¹)t dt:
dt
Calculând prima integral ¼a prin pa¼rţi obţinem
R
e(¸+¹)t P0 (t) ¡ (¸ + ¹) e(¸+¹)t P0 (t) dt =
R ¹ (¸+¹)t
= ¡ (¸ + ¹) e(¸+¹)t P0 (t) dt + e + C;
¸+ ¹
de unde, dup¼a reducerea termenilor asemenea şi împa¼rţire cu e(¸+¹)t ; rezulta¼

¹
P0 (t) = + Ce¡(¸+¹)t : (4.9)
¸+¹
Pentru determinarea constantei de integrare C ţinem seama c¼a P 0 (0) = 1: Atunci

obţinem
¹ ¸
C =1¡ = : (4.10)
¸+¹ ¸+¹
¼ ŢII
Înlocuind valoarea acestei constante în formula (4.9) rezulta¼ forma …nala¼ a soluţiei
¹ ¸ ¡(¸+¹)t
P0 (t) = + e :
¸+ ¹ ¸ +¹
Deoarece starea 0 este starea de funcţionare, atunci A (t) = P0 (t) este disponi-
bilitatea punctual¼a a componentei (probabilitatea componentei de a funcţiona la
momentul de timp t): Prin urmare, disponibilitatea punctual¼ a a componentei
se calculeaz¼a pe baza formulei
¹ ¸ ¡(¸+¹)t
A (t) = + e : (4.11)
¸ + ¹ ¸+ ¹
Disponibilitatea medie a unei misiuni pe intervalul [t1 ; t2 ]; calculata¼ pe

baza formulei (4.1) folosind (4.11), este
Z t2
1
Am (t2 ¡ t1) = A(t)dt =
t2 ¡ t1 t1
Zt2 µ ¶
1 ¹ ¸ ¡(¸+¹)t
= + e dt =
t2 ¡ t1 ¸ +¹ ¸ +¹
t1
¹ ¸ £ ¡(¸+¹)t1 ¤
= + 2 e ¡ e ¡(¸+¹)t 2 : (4.12)
¸ + ¹ (¸ + ¹) (t2 ¡ t1 )
În consecinţa¼, disponibilitatea medie pe un interval de forma [0; ¿] are expresia
¹ ¸ £ ¤
Am (¿) = + 2
1 ¡ e¡(¸+¹)¿ : (4.13)
¸ + ¹ (¸ + ¹) ¿
Disponibilitatea permanent¼ a sau coe…cientul de disponibilitate

KA = lim Am (¿), calculat cu ajutorul formulei (4.11), este
¿!1
· ¸
¹ ¸ ¡(¸+¹)t ¹
KA = lim A(t) = lim + e = :
t!1 t!1 ¸ + ¹ ¸ +¹ ¸ +¹
Deci
¹
KA = : (4.14)
¸+¹
1 1
Cum M T BF = şi MT T R = ; rezult¼a
¸ ¹
M T BF
KA = : (4.15)
MT BF + M T T R
¸
De regul a¼, ¹ este mult mai mare decât ¸; ¹ >> ¸; deci 1 >> > 0; ceea ce
¹
permite dezvoltarea în serie şi aproximarea de mai jos.
µ ¶2 µ ¶n
1 ¸ ¸ n ¸ ¸
KA = ¸ =1¡ + ¡ ¢ ¢ ¢ + (¡1) +¢ ¢¢ = 1¡ :
1+ ¹ ¹ ¹ ¹ ¹
Comparând formulele (4.11) şi (4.14) se obţine o relaţie între disponibilitatea

punctual¼a şi disponibilitatea permanenta¼
¸ ¡(¸+¹) t
A(t) = KA + e : (4.16)
¸+¹
Formula (4.16) arata¼ c¼a disponibilitatea punctual ¼a este suma dintre o component¼a
constant¼a, care este disponibilitatea permanent¼a KA; şi o component¼a care vari-
4
az¼a descresc¼ator Demn de remarcat este faptul, ca¼ pentru t > componenta
¸+¹
variabil¼a devine neglijabil¼a. Într-adev¼ar, în acest caz
¸ ¡(¸+¹)t ¸ ¡4
e < e < e¡4 = 0; 01832;
¸+ ¹ ¸+¹
ceea ce arat¼a c¼a
4
A(t) »
= KA; pentru t > :
¸ +¹
4
Cu alte cuvinte, pentru t > disponibilitatea punctual a¼ se poate considera
¸+¹
constanta¼ şi egal a¼ cu disponibilitatea permanenta¼. Figura 4.4 arata¼ cum variaza¼
disponibilitatea punctual¼a a unui echipament care poate … reparat în funcţie de
i
raportul ; i = 1; 2; : : : şi cum tinde acesta c¼atre disponibilitatea perma-
¸+ ¹
nenta¼.
Exemplul 4.2.1 La un sistem tehnic s-a constatat ca¼ atât distribuţia de de-
fectare cât şi distribuţia de reparare urmeaza¼ legea exponenţial ¼a cu parametrii
1 1 1
¸ = ; respectiv ¹ = : Atunci M T BF = = 300 ore şi
300 12 ¸
1
MTT R = = 12 ore. Conform relaţiei (4.11), pentru determinarea disponi-
¹
bilit¼aţii punctuale obţinem expresia
µ ¶
25 1 ¡13
A (t) = + exp t :
26 26 150
Folosind aceasta¼ formul ¼a putem determina disponibilitatea punctual ¼a la diferite
momente de timp. De exemplu, pentru t = 6; 8; 10 sau 12 ore se obţine
A(6) = 0; 984; A(8) = 0; 981; A(10) = 0; 978; A(12) = 0; 975:
¼ ŢII
Fig. 4.4: Variaţia disponibilita¼ţii punctuale în funcţie de valoarea raportului

i
; i = 1; 2; : : :
¸+ ¹
Disponibilitatea medie pe intervalul [0; ¿ ] este dat¼a de formula

µ ¶
25 75 ¡13
Am (¿) = + exp ¿ :
26 169¿ 150
Pentru ¿ = 12 ore se obţine
Am(12) = 0; 985:
Coe…cientul de disponibilitate dat de formula (4.14) are valoarea
25
KA = = 0; 962:
26
În …gura 4.5 curba continu¼a este gra…cul disponibilit¼aţii punctuale A(t), curba
punctat¼a este gra…cul disponibilit¼aţii medii pe intervalul [0; t]; Am (t); iar dreapta
punctat¼a reprezinta¼ disponibilitatea permanent¼a KA: ¤
Fig. 4.5: Reprezentarea gra…c¼a a disponibilit¼aţilor punctuale, medii pe [0,t] şi

permanente din exemplul 4.2.1
4.3 Disponibilitatea sistemelor

Deoarece disponibilitatea este o probabilitate, toate legile teoriei probabi-
lit¼aţilor pot … aplicate pentru a calcula disponibilitatea unui sistem, plecând
de la cunoaşterea disponibilita¼ţilor pa¼rţilor componente. Metoda de calcul este
aceeaşi cu cea folosit¼a în secţiunea 2.6 pentru determinarea …abilita¼ţii sistemelor
cu montaj în serie sau în paralel. Prin urmare, pentru n componente independente
legate în serie, …ecare dintre ele având disponibilitatea Ai(t), i = 1; 2; : : : ; n;
disponibilitatea sistemului este data¼ de formula
Q
n
AS (t) = Ai (t) ; (4.17)
i=1
iar dac¼a componentele independente sunt legate în paralel, atunci disponibilitatea

este
Q
n
AS (t) = 1 ¡ (1 ¡ Ai (t)) : (4.18)
i=1
În formulele de mai sus disponibilitatea unei componente poate … disponi-

bilitatea punctuala¼ sau disponibilitatea medie pe un interval de timp. Pentru
con…guraţii complexe ale sistemelor analiza disponibilita¼ţii poate … fa¼cuta¼ prin
folosirea diagramelor-bloc, la fel ca în cazul …abilit¼aţii.
4.3. DISPONIBILITATEA SISTEMELOR 181
Exemplul 4.3.1 Un sistem are doua¼ componente, …ecare din ele având rate
constante de defectare ¸1 = 0; 10; respectiv ¸2 = 0; 15 c¼ aderi pe or¼a şi rate
constante de reparaţie ¹ 1 = 0; 20; respectiv ¹ 2 = 0; 25 reparaţii pe or¼a. Calculaţi
disponibilitatea punctual¼a şi disponibilitatea medie pentru o misiune de 8 ore ale
acestui sistem în urm¼atoarele cazuri:
a) componentele sistemului sunt legate în serie.
b) componentele sistemului sunt legate în paralel.
Soluţie. În baza formulei (4.11) calcul ¼am disponibilitatea punctual¼a a …eca¼rei
componente.
A1(t) = 0; 667 + 0; 333 exp(¡0; 30t); A1(8) = 0; 697;

A2(t) = 0; 625 + 0; 375 exp(¡0; 40t); A2(8) = 0; 640:
Atunci disponibilitatea punctual¼

a a sistemului cu montaj în serie pentru t = 8
ore este
AS (8) = A1(8) ¢ A2 (2) = 0; 697 ¢ 0; 640 = 0; 446:
Daca¼ componentele sistemului sunt montate în paralel, disponibilitatea punc-

tual¼a a sistemului la acelaşi moment de timp t = 8 ore este
AS (8) = 1 ¡ (1 ¡ A1(8)) ¢ (1 ¡ A2(8)) = 0; 891:
Pentru calcularea disponibilita¼ţii medii pe intervalul [0; ¿ ] folosim formula

(4.13). În baza acesteia avem:
1; 111
A1;m (t) = 0; 667 + [1 ¡ exp(¡0; 30¿)] A1;m(8) = 0; 793;
¿
0; 9375
A2;m(t) = 0; 625 + [1 ¡ exp(¡0; 40¿)] A2;m(8) = 0; 737:
¿
Atunci disponibilitatea medie a sistemului cu montaj în serie pentru o misiune
de 8 ore are valoarea
AS;m(8) = A1;m(8) ¢ A2;m (2) = 0; 793 ¢ 0; 737 = 0; 585:
Daca¼ componentele sistemului sunt legate în paralel, disponibilitatea medie

a sistemului pentru aceiaşi misiune de 8 ore este
AS;m (8) = 1 ¡ (1 ¡ A1;m(8)) ¢ (1 ¡ A2;m(8)) = 0; 946: ¤

4.4 Ca
¼i de creştere a disponibilita
¼ţii
Doi factori in‡uenţeaz¼a în mod decisiv disponibilitatea unui sistem tehnic,
şi anume:
a) factorul de …abilitate, sau, cu alte cuvinte, timpul de funcţionare normal ¼a
f¼ar¼a defecţiuni în condiţii determinate de exploatare a sistemului;
b) factorul de mentenabilitate, sau, cu alte cuvinte, timpul de indisponibili-
tate, când sistemul este reparat în vederea îndeplinirii funcţiilor speci…cate.
Pentru a asigura cu certitudine disponibilitatea sistemelor în orice moment,
triada …abilitate - mentenabilitate - reînnoire, trebuie s¼a funcţioneze în mod per-
fect, rezultând astfel chiar c¼aile de creştere ale disponibilit¼aţii:
¡ …abilitatea este necesar s¼a se apropie de un maxim, împreun¼a cu un
sistem de alarmare (sonor, luminos), foarte bine pus la punct şi cu o supraveghere
permanent¼a;
¡ deoarece mentenanţa preventiva¼ este costisitoare iar prevederea defec-
ta¼rilor şi localizarea acestora în timp sunt extrem de di…cile, este necesar a se
pune accent pe mentenanţa corectiv ¼a;
¡ reînnoirea prev¼azuta¼ şi calculat¼a a elementelor componente sau a subsis-
temelor.
Experienţa acumulata¼ în cazul liniilor de producţie a cimentului dovedeşte
din plin c¼a disponibilitatea este maxim¼a dac¼a se acţioneaz¼a major asupra celor
trei factori mai sus enumeraţi.
Cum, în general, …abilitatea este extrem de ridicat¼a, rezult¼a c¼a pentru a avea
o buna disponibilitate trebuie acţionat cu cele mai bune tehnici de mentenanţ¼a
pe de o parte, iar pe de alta¼ parte, prin micşorarea numa¼rului de intervenţii de
mentenanţ¼a. Acest din urma¼ deziderat poate … atins dac¼a se acţioneaz¼a:
a) asupra concepţiei: …abilitate, reparabilitate, accesibilitate, testabilitate,
interschimbabilitate, funcţionalitate;
b) asupra politicii de mentenanţ¼a: personal instruit, înlocuiri, nivel al reparaţiei,
procedee şi tehnici.
Appendix A
Funcţia Gamma
Funcţia Gamma de parametru p; sau integrala lui Euler de speţa a doua,

este de…nit¼a prin formula
Z 1
¡(p) = xp¡1e ¡x dx; p > 0:
0
1. ¡(p) este o integrala¼ improprie convergent a¼ pentru 0 < p < 1 şi divergenta¼
pentru p · 0:
2. ¡(p) este uniform convergent¼a în raport cu parametrul p, pentru p aparţinând

unui interval compact [a; b] ½ (0; 1):
3. ¡(p) este o funcţie continua¼ de p; pentru p 2 (0; 1):
4. ¡(p) este o funcţie derivabil ¼a în raport cu parametrul p 2 (0; 1) şi

Z 1
(k)
¡ (p) = xp¡1(ln x)k e¡xdx; k = 0; 1; : : :
0
5. Pentru orice p > 0 are loc egalitatea
¡(p + 1) = p¡(p):
În consecinţ¼a, calculul valorii ¡(a +n), pentru 0 < a · 1 şi n num¼ar natural
oarecare, se reduce la calculul valorii ¡(a) conform formulei
¡(a + n) = (a + n ¡ 1)(a + n ¡ 2) ¢ ¢ ¢ (a + 1)a¡(a):
Pentru a = 1; rezulta¼
¡(n + 1) = n!
183
184 APPENDIX A. FUNCŢIA GAMMA
1
6. Pentru p = funcţia Gamma are valoare
2
µ ¶
1 p
¡ = ¼
2
7. Reprezentarea gra…c¼a a funcţiei Gamma este
Funcţia Gamma
Abscisa punctului de minim este p0 » = 1; 4616; iar valoarea minim¼a care se

obţine în acest punct este ¡(p0) = 0; 8856:
Pentru demonstraţiile acestor propriet¼aţi ale funcţiei Gamma a se vedea, de

exemplu, [1], pag. 406-407 şi 460-464.
Appendix B
Codul lui Hammurabi
Societatea a simţit nevoia de a reglementa problema …abilit¼aţii înc¼a din cele

mai vechi timpuri. Cea mai veche legislaţie cunoscut¼a în domeniul siguranţei con-
strucţiilor este „Codul lui Hammurabi” (1759 î.e.n.) în care se g¼asesc urm¼atoarele
preciz¼ari:
„Dac¼a un constructor construieşte o cas¼a pentru un om şi dac¼a nu face aceast¼a
construcţie solid¼a şi casa pe care a construit-o se surp¼ a şi provoac¼a moartea
proprietarului casei –constructorul va … omorât.
Daca¼ provoaca¼ moartea copilului proprietarului, va … omorât un copil al con-
structorului.
Daca¼ provoaca¼ moartea unui sclav al proprietarului casei, va trebui sa¼ dea
proprietarului un sclav de aceeaşi valoare.
Daca¼ distruge proprietatea, va trebui s ¼a restituie ceea ce a distrus şi pentru
c¼a nu a f¼acut solida¼ casa pe care a construit-o şi aceasta s-a surpat, el trebuie s ¼a
reconstruiasca¼ casa care s-a surpat pe propria lui cheltuial a¼.
Daca¼ un constructor a cl ¼adit o cas ¼a pentru cineva şi construcţia nu a corespuns
cerinţelor şi un zid a ca¼zut, acel constructor va trebui sa¼ înta¼reasca¼ zidul pe
propria lui cheltuial¼a.”.
185
186 APPENDIX B. CODUL LUI HAMMURABI
Bibliogra…e
[1] Budak, B.M., Fomin, S.V.: Multiple Intergrals, Field Theory and Series, An
Advanced Course in Higher Mathematics, Mir Publishers, Moscow, 1973.
[2] C¼atuneanu, V.M., Mihalache, A.: Bazele teoretice ale …abilit ¼

aţii, Editura
Academiei, Bucureşti, 1983.
[3] Ciucu, G., Craiu, V., Ştefa¼nescu, A.: Statistic¼

a matematica¼ şi cercet ¼
ari
operaţionale, Editura Didactic¼a şi Pedagogic¼a, Bucureşti, 1974.
[4] Dragu, D., Ba¼descu, Gh., Sturzu, A., Popescu I., Toleranţe şi m¼
asur¼
atori
tehnice, Editura didactica¼ şi pedagogica¼, Bucureşti, 1980.
[5] Dra¼ghicescu, I.C., Budianu, Gh.: Exerciţii şi probleme de teoria probabi-
aţilor, Casa de editur¼a şi pres ¼a „ŞANSA” S.R.L., Bucureşti, 1995.
lit¼
[6] Duminica¼, T., Iofcea, D., Ştef¼anescu, V.: Fiabilitatea fondurilor …xe, O…-
ciul de informare documentar¼a pentru aprovizionarea tehnico-materiala¼ şi
controlul gospoda¼ririi fondurilor …xe, Bucureşti, 1988.
[7] Ebeling, C. E.: An Introduction to Reliability and Maintainability Engineer-

ing, Tata McGraw-Hill Publishing Company Limited, New Delhi, 2000.
[8] Ioan, L., Probabilita

¼ţi şi variabile aleatorii în telecomunicaţii, Editura
MatrixRom, Bucureşti, 1998.
[9] Lix ¼androiu, D.: Fiabilitatea sistemelor. Modele şi algoritmi, Editura Dacia,
Cluj-Napoca, 2001.
[10] Mihoc, Gh.; Micu, N.: Elemente de teoria probabilit ¼ aţilor şi statistica¼,
Editura Didactic¼a şi Pedagogic¼a, Bucureşti, 1977.
[11] Mihoc, Gh., Micu, N.: Teoria probabilit¼ aţilor şi statistic¼ a,
a matematic¼
Editura Didactic¼a şi Pedagogic¼a, Bucureşti, 1980.
[12] STAS 8174/1-1977, Fiabilitate. Terminologie.
[13] STAS 8174/2-1977, Mentenabilitate. Terminologie.
187
188 BIBLIOGRAFIE
[14] STAS 8174/3-1977, Disponibilitate. Terminologie.
[15] Târcolea, C., Filipoiu, A., Bontaş, S.: Tehnici actuale de teoria …abilit ¼
aţii,
Editura Ştiinţi…c¼a şi Enciclopedica¼, Bucureşti, 1989.
[16] Tiron, M.: Prelucrarea statistic¼ a şi informa¸

t ional¼
a a datelor de m¼
asurare,
Editura tehnic¼a, Bucureşti, 1976.
[17] V¼aduva, I.: Fiabilitatea programelor, Editura Universit¼aţii din Bucureşti,

2003.
[18] * * *: MIL-HDBK-338B, (Military Handbook, Electronic Reliability Design

Handbook), Department of Defense, USA, 1998.
Index
Camp de evenimente, 4 cu montaj in paralel, 81

Camp de probabilitate, 6 cu montaj in serie, 77
cu montaj serie-paralel, 86
Densitate k din n, 91
de probabilitate, 15 Formula
de repartitie, 15 Bayes, 10
Disponibilitate probabilitatii totale, 9
a sistemelor, 180 Frecventa relativa, 5
a unei misiuni, 172 Functia
coe…cient de, 174 de distributie, 14
instantanee, 172 de repartitie, 14
intrinseca, 174 hazard de defectare, 49
medie pe un interval, 172 risc instantaneu de defectare, 49
modelul exponential, 175
permanenta, 173 Mentenabilitate
punctuala, 172 functia de, 108
Distributia Mentenanta
binomiala, 28 complexa, 124
exponentiala, 31 corectiva, 123
normala, 33 de tip paleativ, 125
Poisson, 29 factori de in‡uenta
Weibull, 32 accesibilitate, 125
demontabilitate, 126
Eveniment interschimbabilitate, 127
contrar, 3 standardizare, 127
imposibil, 2 tipizare, 127
sigur, 2 forme de plani…care
Evenimente informatii necesare, 130
compatibile, 3 pe termen lung, 128
dependente, 8 pe termen mediu, 129
incompatibile, 3 pe termen scurt, 129
independente, 8 ocazionala, 113
independente (in totalitate), 8 preventiv-plani…cat, 124
independente doua cate doua, 8 preventiva, 131
productiva totala, 165
Fiabilitatea sistemelor, 76 sistemica, 112
189
190 INDEX
MTBF, 45
MTTF, 44
MTTFF, 44
Probabilitate, 6
conditionata, 9
Reparatii
capitale, 159
curente, 158
organizarea activitatii, 163
Revizii tehnice, 156
Sistem complet de evenimente, 4
Uzura, 135
abraziva, 137
de aderenta, 137
de avarie, 139
de contact, 137
de coroziune, 139
de impact, 138
la oboseala, 139
Variabile aleatoare
caracteristici
dispersia, 24
modul, 23
momentul de ordinul k, 27
valoarea medie, 20, 22
de tip continuu, 12
discrete, 12
independente, 19
simple, 12

Fiabilitatea Mentenabilitatea Si Disponi

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fiabilitatea Mentenabilitatea Si Disponi

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FIABILITATEA,

1 ELEMENTE DE TEORIA PROBABILITAŢILOR ¼ 1

2.6.4 Redundanţa paralela¼ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88

A Funcţia Gamma 183

B Codul lui Hammurabi 185

1 Reprezentarea general¼a a unui sistem tehnic . . . . . . . . . . . . xiii

1.1 Gra…cul unei funcţii de repartiţie discontinu¼a într-un punct x0 . . 15

2.1 Gra…cul unei funcţii de …abilitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42

3.1 Curba uzurii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 136

4.1 Functia de repartitie a disponibilit¼aţii unui singur echipament care

Naşterea …abilit ¼aţii ca disciplin¼a tehnica¼ a fost marcat¼a de dou¼a evenimente:

mare performanţa¼, în con…guraţia impuna¼toare şi greoaie de mainframe, impusa¼

Prof. univ. dr. ing. Adrian Mihalache

Scopul acestei c¼arţi este de a pune la dispoziţia cititorului interesat o lucrare

Fig. 1: Reprezentarea generala¼ a unui sistem tehnic

achiziţionate şi prelucrate.

tatea se menţine prin utilizarea unor metode adecvate de conservare, ambalare,

Conceptele de mentenanţa ¼ şi mentenabilitate

1.1 Evenimente. Operaţii cu evenimente

În teoria probabilit¼aţilor se lucreaz¼a cu evenimente legate de o anume ex-

Exemplul 1.1.1 S¼a consider¼am experienţa arunc¼arii unui zar pe o suprafaţ¼a

A : apariţia unei feţe cu un num¼ar par de puncte;

Evenimentul sigur. Evenimentul imposibil

Printre evenimentele legate de o experienţ¼a consider¼am întotdeauna eveni-

Eveniment implicat de un alt eveniment

Se spune c¼a evenimentul A implic ¼

Fie A şi B doua¼ evenimente legate de o experienţ¼a. Pornind de la aceste

Evenimente compatibile. Evenimente incompatibile

Daca¼ evenimentele A1; A2; : : : ; An realizeaza¼ o descompunere a evenimentului

Eveniment Submulţime a lui -

1.2 Probabilitate. Câmp de probabilitate

Fie A un eveniment legat de o anumit¼a experienţ¼a. Daca¼ într-o serie de n

Demonstraţie. Primele dou¼a propriet¼aţi sunt evidente. Pentru a justi…ca cea

Multe experienţe prezinta¼ fenomenul de regularitate statistica ¼. Aceasta

De…niţie. Fie f-; Kg un câmp de evenimente. Se numeşte probabilitate

P (A [ B) = P (A) + P (B): (1.1)

Un câmp de evenimente f-; Kg pe care s-a de…nit o funcţie de probabilitate

P (A1 [ A2 [ : : : [ An) = P (A1) + P (A2) + ¢ ¢ ¢ + P (An): (1.2)

5) Probabilitatea evenimentului contrar se calculeaz¼a pe baza formulei

P (A) = 1 ¡ P (A): (1.3)

Într-adev ¼ar, deoarece A [ A = - şi A; A sunt evenimente incompatibile,

1.3 Probabilitate condiţionata

Evident, daca¼ trei evenimente A; B; C sunt independente (în totalitatea lor),

De…niţie. Fie B un eveniment oarecare al câmpului de probabilitate f-; K; P g

Daca¼ P (A) > 0; atunci se poate considera şi probabilitatea evenimentului B

Din relaţiile anterioare rezulta¼ egalita¼ţile

P (A \ B) = P (A) ¢ P (B j A) = P (B) ¢ P (A j B): (1.10)

Formula (1.10) pot … interpretat¼a ca o regul¼ a de calcul pentru probabilitatea

P (A1 \ A2 \ ¢ ¢ ¢ \ An) = P (A1) ¢ P (A2 j A1) ¢ P (A3 j A1 \ A2) ¢ (1.11)

Fie fA1; A2; : : : ; An g un sistem complet de evenimente. Reamintim c¼a aceasta

În acest caz, probabilitatea unui eveniment oarecare B al câmpului de eveni-

P (B) = P (A1) ¢ P (B j A1) + P (A2) ¢ P (B j A2 ) + ¢ ¢ ¢ + P (An) ¢ P (B j An):

Într-adev a¼r, orice eveniment B 2 K se poate scrie sub forma

B = B \ - = B \ (A1 [ A2 [ ¢ ¢ ¢ [ An ) = (B \ A1) [ (B \ A2 ) [ ¢ ¢ ¢ [ (B \ An):

Deoarece evenimentele B \ A1; B \ A2; : : : ; B \ An sunt incompatibile doua¼ câte

P (B) = P ((B \ A1) [ (B \ A2 ) [ ¢ ¢ ¢ [ (B \ An)) =

= P (A1) ¢ P (B j A1) + P (A2 ) ¢ P (B j A2 ) + ¢ ¢ ¢ + P (An) ¢ P (B j An):

Formula lui Bayes

Daca¼ ţinem cont de de…niţia probabilit¼aţii condiţionate

numit¼a formula lui Bayes.

Soluţie. Suma care va … imputata¼ …eca¼rei fabrici trebuie sa¼ …e proporţional a¼

1.4 Variabile aleatoare

Variabile aleatoare simple

Fie X o variabila¼ aleatoare simpla¼ şi …e x1 ; x2; : : : ; xn valorile ei posibile.