COMPUȘI

CARBONILICI
Clasificare și nomenclatură
Referat întocmit la disciplina

Chimie organică II

Coordonator științific:
Conf.univ.dr.ing. Bolcu Constantin

Laza(Halasz)Lavinia Ioana
Timișoara

Ianuarie,2021
 Cuprins:

1. Structura…………………………………………………………4
2. Aldehide………………………………………………………….4
3. Cetone…………………………………………………………….6
4. Clasificarea compușilor carbonilici…………………………….8
Bibliografia……………………………………………………...10

2
 În chimia organică, o grupă carbonil este o grupă funcțională compusă dintr-un atom
de carbon dublu legat de un atom de oxigen: C=O. Este comun mai multor clase de compuși
organici, făcând parte din multe grupuri funcționale mai mari. Principalii compuși carbonilici
sunt aldehidele și cetonele, dar există și compuși difuncționali precum aldolii.

Un grup general de carbonil

Compuşii carbonilici sunt substanţe organice care conţin în moleculă grupa funcţională
carbonil.

Gruparea carbonil determină existenţa a două funcţiuni organice:

- funcţiunea aldehidică, în care gruparea carbonil este legată de un radical de hidrocarbură şi de

un atom de hidrogen cu excepţia primului termen al seriei, aldehida formică

                            formula generală a aldehidelor            aldehidă formică

- funţiunea cetonă, în care gruparea carbonil este legată de doi radicali de hidrocarbură, identici
sau diferiţi:

formula generală a cetonelor

3
 1. Structură:
Grupa carbonil este o grupare polară care conţine o legătură t şi o legătură π între carbon
şi oxigen. Configuraţia atomului de carbon este trigonală sp2 cu un unghi de 120o. Este o grupă
reactivă ce participă la multe reacţii. Atacul grupei se face criptoionic cu agenţi electrofili la
atomul de oxigen şi nucleofili la atomul de carbon, deoarece scindarea legăturii π se face
asimetric, rezultând amfion:

2. Aldehidele

Aldehidele sunt compuși organici care conțin în molecula lor o grupă carbonil, care se

leagă de un atom de hidrogen și de un radical (după cum se observă și în imagine).

Cea mai simplă aldehidă este formaldehida, formată prin oxidarea metanului.

Denumirea de aldehidă provine de la cuvintele alcool dehidrogenat și face referire la una
dintre metodele de obținere, anume dehidrogenarea alcoolilor primari.

4
 Aldehidele se formează de obicei prin oxidarea grupei hidroxi a alcoolilor primari

Nomenclatură:
IUPAC

Conform regulilor IUPAC, nomenclatura se stabilește astfel:

 stabilirea catenei cu cei mai mulți atomi de carbon.

 Adăugarea sufixului -al la denumirea alcanului respectiv: H-CHO-metanal, CH3-
CHO etanal etc.

 Pentru aldehidele în care grupa – CHO este legată de un ciclu se foloseşte sufixul –
carboaldehidă

5
 În cazul aldehidelor aromatice , acestea se denumesc prin adăugarea denumirii aldehidei
la radicalul aromatic fenilmetanal, sau adăugarea denumirii radicalului aldehidic la
hidrocarbură formilbenzen (nomenclatură destul de rar utilizată)

Alte nomenclaturi

Mai des folosite sunt cele formate din denumirea acidului cu aceeași structură: H-CHO-
formaldehidă, C6H5-CHO -benzaldehidă

3. Cetonele

Cetonele sunt compuși chimici ce conțin ca grupă funcțională o grupare

carbonil (>C=O), care se leagă de doi radicali. O grupare de cetonă conține trei atomi de carbon.
În comparație cu aldehidele, cetonele au o grupare carbonil legată de atomi de carbon în ambele
direcții de legătură.

6
 Formula de structură generalizată a cetonelor; R1 și R2 reprezintă radicali organici și pot
fi diferiți sau identici.

Nomenclatura pentru cetone se obţin prin adăugarea sufixului –onă la numele hidrocarburii de
la care derivă.

7
4. Clasificarea compușilor carbonilici:

A. După natura radicalilor organici legaţi de grupa carbonil, compuşii carbonili pot fi:

a) compuşi carbonilici alifatici

– saturaţi

-nesaturați

b) compuşi carbonilici aromatici:

8
c) compuşi carbonilici micşti:

B. După numărul grupelor funcţionale se cunosc:

a) compuşi monocarbonilici: conţin o singură grupă carbonil

b) compuşi di- sau policarbonilici: conţin două sau mai multe grupări carbonil

9
 Bibliografie

1. L.G. Wade, Jr. Organic Chemistry, 5th ed. Prentice Hall, 2002. ISBN 0-13-

033832-X
2. The Frostburg State University Chemistry Department. Organic Chemistry
Help (2000).
3. Advanced Chemistry Development, Inc. IUPAC Nomenclature of Organic
Chemistry (1997).
4. Manual Chimie Clasa a XI-a , Ed. Corint 2006.
5. http://chem.ubbcluj.ro/~darab/courses/Organic_Chemistry_I/Curs-12.pdf
6. Mircea Darabantu, CHIMIE ORGANICA, an II Ing. CURS-XII

10