VIORELA ANASTASIU

TRANSILVANIEI

jj NIERIDIOW

p.BUCUREŞTI
 ViGRELÂ ANASTASIU

ATLA S

v s
' ^

ilustraţii şi copertă: ELENA DRĂGULELEI DUMITRU

Cartografie: SEVERIN VLAD, MIRCEA COŢOFANĂ

E D I T U R A D I D A C T I C Ă Ş l P E D A G O G I C A , R.A.
BUCUREŞTI
 4-5 Statele i urnii
6 Statele Europei
7 Poziţia României în Europa
8 Provinciile istorice
9 Judeţele
10 Marile unităţi de relief
11 Carpaţii româneşti
12-13 Carpaţii Orientali
14-15 Carpaţii Meridionali
> 16-17
18-19
Carpaţii Occidentali
Depresiunea Transilvaniei
20 Subcarpaţii
21 Podişul Holdowei
22 Podişul Getic şi PodişuD Mehedinţi
23 Podişul Dobrogei şi Delta Dunării
24 Dealurile şi Câmpia de Vest
25 Câmpia Română şi Lunca Dunării
26 Marea Neagră
27
28
Apele curgătoare şi lacurile
Tipurile de climă şi vegetaţia naturali
(
29 Marile oraşe
30 Cultura plantelor şi creşterea animalelor
31 Bogăţiile subsolului şi activităţi industriale

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Redactor: prof. Dan Dumitru ANASTASIU, VIORELA
Tehnoredactor: Mircea Coţofană Atlas : România / Viorela Anastasiu. - Ed. a 6-a.
Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, 2007
ISBN 978-973-30-1937-4
© E.D.P. 2007. Toate drepturile asupra acestei ediţii
sunt rezervate Editurii Didactice şi Pedagogice R.A. 912(498)(084)
Orice preluare, parţială sau integrală, a textului sau
materialului grafic din această lucrare se face numai
cu acordul scris al editurii. EDITURADIDACTICĂŞI PEDAGOGICĂ, R.A.,
Str. Spiru Haret, nr. 12, sectorul 1,010176, Bucureşti
A v i z a t d e M i n i s t e r u l E d u c a ţ i e i şi C e r c e t ă r i i prin Tel.: 021.315.38.20
^ p r o c e s u l v e r b a l nr. 1 4 2 1 / i u l i e 2 0 0 2 . Tel./Fax: 021.312.28.85
I E-mail: office@edituradp.ro
www.edituradp.ro

Comenzile pentru această lucrare se primesc:

• prin poştă, pe adresa editurii
Nr. plan 4670. Format: 8/61x86. Coli de tipar: 4. • prin e-mail: marketing@edituradp.ro;
Bun de tipar: septembrie 2007. comenzi@edituradp.ro
Tiparul executat la Imprimeria ALUTUS, Miercurea Ciuc
• prin telefon/fax: 021.315.73.98
021.313.34.70

-— ^vtvj^. I\J
 FORME DE RELIEF
Izvoare
Cerb
j r t minerale
i% i
1 r m j & Munţi înalţi
izvoare
Căprioară termaie
Munţi scunzi
TERENURI FAVORABILE
PENTRU
CREŞTEREA ANIMALELOR
Dealuri Veveriţă
Vaci
RESURSE VEGETALE
Porc mistreţ
Păduri de Oi
conifere
Viperă cu corn
Porci
> »
Păduri de fag
Scorpion TERENURI FAVORABILE
PENTRU
Păduri de CULTURA PLANTELOR
Broască
stejar
testoasă Grâu
Păşuni şi
fineţe RESURSE ALE SUBSOLULUI
Minereuri Porumb
feroase
Alun turcesc
Sfeclă-de°
iii Minereuri
neferoase
zahăr
Liliac sălbatic
JiL Floarea-
Cărbuni soarelui
RESURSE FAUNSSTSCE mo TT
r ,

eâs
m
m Petrol şi gaze In

Urs Cartofi
M * r Gaz metan
Meri

i Lup
Marmură Pruni

Vulpe Sare Viţă de vie

 Groenlanda. l-Ie Svalbard (norv.)
(dan.) /

Norveî

Islanda

Canada Danemi
tuania\ s
Belarisr
Poloni
I. Newfoundland

Franţa
Ottawa Româr

Washingto^, Portugs
Itatele Unite ale iericii I

Libia
Sahara Occidentali
.Mexic
Republica Dominicană
lauritania!1
)Nouakchoti
5/ I jBelize Puerto Rico f— Dominica
Gualernal;Is^Hopiţluras (S.U.A.) 4 LSt Lucia jNiamey
.N-djameni
El Salvad| S»—Barbados
Nicaragua
'St. Vincent şi Grenadine Guineea-Bissau<^ u jneeai-JiZ, " a A|uja
( J Caracas "M rrinidad şi Tobago
Costa Rica Nigeria
^Venezuela. =Npuyana Sierra Leon'f
OCEANUL PACIFIC Panama
] Bogota ţ1
^—Suriname 'Centrafrican;
\ / ( g u y a n a Franceză
Ghans
Columbia] Guineea Ecuat(

/"HRwSnda
Sao Tome jR.D. Cong<
>Kinshasa

luanda
Brazilia Angola
^Lima
Bolivia1
°La Paz Brasilia
OCEANUL ATLAN1 Namibiî
WindKţeko *>

J UPretori j
Africa
v de Sud \
(CapeTowny
intevideo
Buenos Air^s°1
Argentina

1000 2000 3000 4000 5000

 Suprafaţa uscatului planetei Pământ, de aproape 500 mii. km 2 , cuprinde şapte
continente. în ordinea mărimii teritoriului, acestea sunt: Asia, Africa, America de Nord,
America de Sud, Antarctica, Europa, Australia - Oceania.
Continentele includ teritorii mai mari sau mai mici, cu un anumit număr de locuitori,
despărţite între ele prin graniţe, care formează statele sau ţările lumii.
Cel mai întins stat din lume este Rusia (cu peste 17 mii. km 2 ), iar cel mai populat, China
(cu peste 1 miliard de locuitori).

Rusia
Moscova

oAstana
Kazahstan
Mongolia

V J Kabul C
oTeheran
iAfghanistan|S|^
China OCEANUL IFIC

Pakistai

Riyadh g^T- Taiwan

\rabia Saudită

"hailanc anila
7 Filipine
ietnam
K
Marshall
fAddi|AbebK. Statele Feţierate ale Microneziei
S n Lanka
Ethiopia ^gfilombo Brunei Palau

Somalia Maldive^
>Mogadiscio Kiribati
Nauru

^Solomon
Seychelles' Timorul Tuvalu
"de Est
Comore
Samba de
Vanuatu ! - Vest

, Maţfagascar
'Antai/anarivo

teputo f Mauri OCEANUL INDIAN

Australia
waziland

Canberra

Noua Zeelandă'

Cifrele de pe hartă indică:

1. Slovenia
2. Croaţia
3. Bosnia şi Herţegovina
4. Serbia
5. Muntenegru
6. Macedonia
7. Rusia (Kaliningrad)
8. Bahrain
 uTAXELE EU RO V El

G r o e n l j ii d a
V (da/ feti-le Şvalbard , v
f:
^ ! M>

•£ânuI

r A \

OCEAN'
A TLA N TI 0

R u s i

rea Britanic Moscova

Letonia
ffublinJ
irlanda/ Lituania '

3 Minsk
^Londră
<PJ rS
HagagS&mşi
7-rserda? T 6er||n i Varşovia Belarus
Brş^eiies j { Polonia
Germania ioKiBSL
Praga
rariS Luxemburg*
Cehia cr a in a
^^Ks^mVien^BriIov
Franţa /Şsm,
^Elveţii .Austria Ungar
ChişiqăB^
România
Portugalia B o s n i a ş i / elg^d Bucureşti
Spania And. ^Monaco/ ( San
„ Marino
. ^SsraJevOţ Serbia/ NEAGR;
isMonar . oSofia iREA

\°Româ Podgoriei v Bulgaria^

^'^Stf&pje
.Tiranş (Maţ£r
<5*

-Malta
"Vailetta
A S I A
fi
C i ^ k j

r
TE RANĂ

Europa ocupă o suprafaţă de 10,4 milioane km2, în care trăiesc 706 milioane de oameni. In acest
spaţiu există 44 de state independente şi unele teritorii dependente, administrate de alte state, cum sunt
arhipelagurile Feroe (administrat de Danemarca), Svalbard (Norvegia) şi insulele Gibraltar şi Normande
(Regatul Unit).
Cel mai mare stat este Rusia, care se întinde pe două continente (Europa şi Asia). Cele mai mici
state, numite state-liliput, sunt: Andorra, Malta, Liechîenstein, San Marino, Monaco şi Vatican.
 Suedia Finland;
orve;

!stonia

Letonia
Capul Manda
Lituania
HuimoreS ~J

Belarus Kazahstan
iania Polonia

Luxemburg

Franţa .iechtenstein —f

P^WrmrUngaria
^Sloveaîax Români
!
lia „.
f ,Bosnia şi/
Braşo\)

> 7 5 0 ktTl Monaco X Herţegoviik)

Andorra S a n M a r i n o "N \ > iSei

Macedonia

. <10.
rrecia

T> M a l t a Capul matapan

r

România este un stat european, cu o suprafaţă de 238 391 km2 şi o populaţie care numără
aproape 22 milioane de locuitori.
Ea este aşezată aproximativ în mijlocul continentului Europa, la distanţă aproape egală faţă de
Oceanul Arctic (în nord), de Oceanul Atlantic (în vest) şi de Munţii Ural (în est).

7
ii RO \71N CULE ÎS TQ LILCM
JL
 UCRAIN
Botoşani
Maramureş
Satu Mare O \ Botoşani REPUBLICA
UNGARIA Suceava
Bistriţa- 1 MOLDOVA
Zalău Năsăud
Oradea
Piatra Neamţ
Bihor O
Cluj-Napoca
Neamţ
Vaslui
Mureş
Harghita Bacăuo

Arad MiC
ercureao Vaslui
iuc ~ Bacău
O Arad

Deva* I Covasna
Timişoara
„ ' s OSfântu Vrancea
Braşov _fiheorghi
Hunedoara
Focşani
—x
O
Braşov
\
y UCRAINA'
Buzău Brăila,
Râmnoiu Prahova
Vâlcea o Buzău
Brăila
Vâlcea QPIoieşti Tulcea
DroB^ta- Târgoviştec_
iTurnu Sî - Dâmboviţa Ialomiţa Slobozia
Slatina
Mehedinţi
Craiovff
Călăraşi
^ ' C o n s t a n ţ ;
Călăraşi O
SERBIA Alexandria;
\ Giurgiu Constanţa
Giurgiu
Teleorman
BULGARIA

România este împărţită în unităţi

administrativ-teritoriaie: judeţe, municipii,
oraşe şi comune. Cele mai mari unităţi
administrative sunt judeţele. în număr de
41, judeţele diferă ca mărime, număr de
locuitori, condiţii naturale şi bogăţii.
Municipiul Bucureşti, capitala
României, are rang de judeţ.
în fiecare judeţ există un municipiu
reşedinţă de judeţ, de unde se conduce
întreaga activitate a acestuia.
| ^
CARPAŢII RG MĂNEST1

LANŢUL CARPATIC M EURO IM

POLONIA
CEHIA CARPAŢII
ORD-VESŢICI t-Dukla
^If

11
ORD 'KTAI .1
 Carpaţii Orientali se întind de la graniţa
de nord a ţării până la Valea Prahovei Ocupă
cea mai mare suprafaţă dintre sectoarele carpatice.
Sunt de înălţime mijlocie, au numeroase depresiuni şi sunt străbătuţi de multe păsuri şi văi.
Sunt bogaţi în zăcăminte de metale neferoase (mangan, cupru, plumb, zinc, aur,
argint), cărbuni, roci de construcţii, ape minerale.
> Cuprind cea mai mare suprafaţă cu păduri a României, alcătuite îndeosebi din conifere.
Păşunile şi fâneţele naturale întinse favorizează creşterea ovinelor şi bovinelor.
 RESURSELE NATURALE
ŞL VÂLO R1E1CAREA TERENUELLO R

DEPRESIUNILE
1 1A Ţ E G Ş l PETROŞANI

Carpaţii Meridionali se desfăşoară de la Valea Prahovei în est până la culoarul văilor 1

Timiş şi Cerna în vest. Ei reprezintă sectorul cel mai impunător al Carpaţilor româneşti, prin
masivitate şi înălţime. Vârfurile Moldoveanu, cu 2 544 m, şi Negoiu, cu 2 535 m, sunt cele
mai înalte din România.
Aceşti munţi sunt bogaţi în cărbuni (Depresiunea Petroşani este principalul bazin cu
huilă din ţară), roci de construcţie, păduri şi păşuni naturale.
Pe numeroase râuri (Argeş, Lotru, Râul Mare etc.) se află lacuri de acumulare şi
hidrocentrale.
Văile Prahovei şi lalomiţei, masivele Bucegi şi Piatra Craiului cu peşteri şi chei,
masivele Făgăraş, Parâng, Retezat cu circuri şi lacuri glaciare, precum şi numeroasele
staţiuni climaterice de pe Valea Prahovei reprezintă importante obiective turistice. 16
CARTAT) L OCCIDENTA LI
7 1 ? 7 7 \ r>
 RESURSELE NATURALE
X m O F I C A R 1 1 A 11Z,1\J/J\ LI ® I M ) R

MUNŢII APUSENI

Bazinul minier

Roşia- SomeşulMK
Zece Hotare.

'azinul minier
- Băişoara
/
AijS, <

Bazinul minier -
lPWâf/^ Roşia Montană

Bazinul miniep^
Băita-Săcârâmb

L A C U L D E L A P O R Ţ I L E D E E1ER

«- ' ' Bazinul minier

A Moldova Nduă
«P® ^ ^ 1

Bazinul carboitifer
Anina r

Carpaţii Occidentali sunt cuprinşi între

Valea Dunării în sud şi Valea Barcăului, afluent al
Crişului Repede, în nord. Sunt cei mai mici şi cei mai
fragmentaţi munţi ai Carpaţilor româneşti.
Formează grupuri insulare de munţi, despărţite
prin coridoare largi de vale. Sunt acoperiţi de păduri
dese, îndeosebi de fag, iar pe culmi apar păşuni întinse.
în adâncurile pământului sunt zăcăminte de minereuri de fier, aur, argint, roci de construcţii şi
ape minerale.
Dunărea taie aceşti munţi în partea lor sudică printr-un lung defileu. Barajul de la Porţile de
Fier a transformat valea într-un mare lac de acumulare. ^
 DEPRESIUNEA
r w m r m > m i r n t i i ' * a T / > n i ^
 RESURSELE. NATURALE
TERENURILOR

hmeşul Mare

Bazinul carbonifer
Cristoltel A Ocna Dej

Delenii

Praid

Ocna Mureş

Târnava
Mediaş

Cariera Porumbacu

Depresiunea Transilvaniei este o unitate de relief deluroasă, situată în mijlocul coroanei

carpatice. Marginea ei este alcătuită din depresiuni şi dealuri asemănătoare Subcarpaţilor. în
interior se află podişul propriu-zis. Principala bogăţie a podişului este gazul metan, iar a zonei
marginale, sarea.
Relieful şi clima favorabilă permit cultura cerealelor, plantelor tehnice, a pomilor fructiferi şi
a viţei de vie. Este o zonă intens populată, cu oraşe şi sate vechi, în care se mai păstrează urme
ile trecutului. Astfel sunt vechile cetăţi de la Sighişoara, Mediaş, Alba lulia.
întreaga regiune din cursul inferioral Târnavelorşi din culoarul Mureşului poartă numele de
„Ţara vinului", datorită viilor sale renumite. \
SUBCARPAŢII Botoşani
Suceava*

PLEŞULUI
A911 '•

Hunedoara

©Braşov

Călimăneşti,

BUCUREŞTI

Craiova

" —1 1
" " — ===
Subcarpaţii se află la exteriorul munţilor, pe care îi înconjoară de la Valea Moldovei în nord
până la Valea Motrului în vest. Sunt mai scunzi decât munţii, dar au forme de relief asemănătoare.
Apar sub forma unor dealuri izolate, numite măguri, ori a unor dealuri ascuţite, ca nişte munţi mai
mici, numite muscele. Dealurile închid, în multe locuri, o serie de depresiuni. ^
Pădurile de fag şi stejar, păşunile, zăcămintele de petrol, de gaze naturale, de cărbuni şi

[ sare, apele minerale şi rocile de construcţii sunt principalele bogăţii ale Subcarpaţilor. Locuitorii
se ocupă cu creşterea animalelor, cultura pomilor fructiferi, a viţei de vie şi a cerealelor, precum şi
cu exploatarea pădurilor.

„««.-•>,. ,,,,..„ — — £ " > •=—

20
IODLSUL MOLDCIVEl
Podişurile de la exteriorul Subcarpa-
ţilor sunt alcătuite din dealuri cu culmi late şi
uşor ondulate, cu coaste domoale, cu văi
mai largi şi mai puţin adânci.
Podişul Moldovei, situat în est, este cel
mai întins dintre podişurile ţării. Partea sa de
nord-vest, numită Podişul Sucevei, a fost
leagănul vechii ţări a Moldovei şi al primelor ei
capitale (Baia şi Suceava).

REPUBLICA
L D O VA
VOU1§ULDOBIvOGICI Ş1 DffikilLâ,DUNARII.
Dealuri înalte

Dealuri joase REPUBLICA

Câmpii joase,
depresiuni şi lunci
MOLDOVA U C R A I N A
Zone inundabile
(cu stuf, papură, rogoz)
Gal ţi
Grinduri
I ^

Canalul
Dunăre-Marea Neagră Brăila Q

Situate în sud-estul ţării, Podişul Dobrogei şi zona litorală se întind între Dunăre şi Marea
Neagră. Podişul reprezintă o importantă regiune agricolă, iar litoralul, una turistică.
Rezervaţie naturală a Biosferei, Delta Dunării este un ţinut unic în Europa prin bogăţie şi
pitoresc. Aici este „împărăţia" stufului, a păsărilor şi a peştelui.
Turismul, pescuitul, transportul mărfurilor cu vapoarele, extragerea zăcămintelor de petrol
şi gaze naturale din platforma continentală a Mării Negre constituie activităţi ale oamenilor în
această parte a ţării.
 DEALURILE ŞL CA MIMA DE VEST

Regiune care
mărgineşte Carpaţii
Occidentali în partea lor
vestică, Dealurile şi Câmpia
de Vest c u p r i n d ape
t e r m a l e , z ă c ă m i n t e de
petrol, gaze naturale şi
cărbuni. Reprezintă o
principală zonă agricolă
pentru c DEPR.
fructiferi, vi ŞIMLEULUI
-Qradea
şi plante tehnice.

CAMPIA

DEALURILE
MIERSIG
GHEPIŞULUI

U N G A R I A
JSAMPIA
CERMEI

pftADULU/

Jimbolia
Timişoarj
\Hunedoara
1\ ®

LUGOJULUI

Măguri

Dealuri şi depresiuni

Câmpii înalte

Câmpii joase

a 81 Altitudine

25
I31IVH9
 Ape curgătoare

UCRAINA Lac glaciar

S REPUBLICA Lac de baraj natural

MOLDOVA Lac de crater vulcanic

•L. Coştiui >Stăflka~Costeşti
Ocnau )Ugat Lac în salină
Lac carstic
UNDARIA Liman fluviatil
Liman fluvio-maritim
L. Ocna Dej1
/. Izvorul
\Muntelui Lagună
Lac din Lunca şi
L. Geaca Delta Dunării
'J^r^ Sow Lac sărat
L. Vărâşoaia
Lac hidroenergetic
—[JÂrieh^ laz, heleşteu
L. Ocna Mureş\

L. Ocna Sibiului UCRAINA

JL. Pecineagu
L\Bucura,

L. Slănic L. Sărat
>L. Telega

L. Porţile d&Fier
L. Amare Y{Complexul
Snagovi
Razim-Sinou
L. Căldăruşani
V L. Mostiş (L. Taşauljg
SERBIA v. Siutghioli
L. Oltina
Bugeac
L. Bistreţ
L. Techirghsol
-S3 L. Suhaia
BULGARIA

ClJOKSlflL 1P1INAMI1 IN 1ZULLGPA

OLONIA
CEHIA
UCRAINA
SLOVACIA
.Bratislava
LIECHTENSTEIN; REPUBLICA!
MOI DOW .

AUSTRIA iudapest; Chişinău

ELVEŢIA

SLOVENIA —H

Ljubljana " x ^ a g r e b \
ITALIA CUQAŢIA
/ A f\ —v-

BOSNIA - Bucureşti
MAREA ŞI MAREA
HERŢEGOVINA
A MUATICĂ NEAGRĂ
MAREA Sarajevo SERBIA
UGVRICĂ
BULGARIA

37
TIPURILE DE CLWLÂ Climat de munte

Climat de dealuri
şi podişuri

Climat de câmpie

Climat de deltă
şi litoral
Limita influenţelor
exterioare
A Influenţe oceanice
MARILE ORAŞE
Oraş peste 2 000 000
UCRAINA locuitori

J3ATU MARE iOTOŞANI

SUCEAVA Oraş între 200 000
şi 350 000 locuitori
JA MARE
UNGARIA Oraş între 100 000
şi 200 000 locuitori
ORADEA

^ CLUJ-NAPOCA 1ATRA NEĂ1

REPUBLICA-
BACĂI MOLDOVA

ARAD TARGU MUREŞ

TIMIŞOARA
SIBIU

iALATI
UCRAIN

PLOIEŞTI
DROBETA- BtJZĂţJ
TURNU SEVERIN
PITEŞTI

BUCUREŞTI CONSTANTA
SERBIA

BULGARIA

Judeţul Maramureş Judeţul Sibiu Judeţul Suceava

29
 FERATE $ ŞOSELli E60
• Şosea principală
1
Autostradă
Drum european
• Cale ferată principală!;

LINLL AERIENE INTERNE UCRAINA

| Aeroport

Linie aerienă
internă

PORTURI DUNĂRENE Si MAKL'ILMlî

 ...Dacă îţi place să călătoreşti...aşa cum Badea Cârţan a plecat în
lume, dacă îţi place să vorbeşti despre munţi, dealuri şi
câmpii...aşa cum Calistrat Hogaş a facut-o, dacă te interesează de
unde se extrag cărbunii şi ţiţeiul şi unde cresc pomii fructiferi sau
se cultivă grâul...
...atunci răsfoieşte o carte care se numeşte ROMÂNIA şi este

mm
„Primul meu ATLAS". . —

Vei fi mai cultivat şi vei prinde sigur dorul de drumeţie.

• ' ^ \

1
I WkmSmm
Viorela Anastasiu