CÂTEVA CONSIDERAŢII PRIVIND DEZLEGAREA CAREURILOR DE

CUVINTE ÎNCRUCIŞATE

Definiţiile reprezintă explicaţiile directe sau figurative pe care le dă autorul

cuvintelor introduse în grilă, în funcţie de tema tratată.

S-au făcut şi se mai fac în continuare confuzii între definiţii şi semnificaţii,

aceste cuvinte fiind utilizate destul de frecvent ca sinonime. După "Mic dicţionar
enciclopedic", semnificaţia este "înţelesul sau conţinutul semantic al unui
cuvânt", spre deosebire de definiţie, care reprezintă "propoziţia prin care se
exprimă operaţia logică de dezvăluire a conţinutului semantic al unei noţiuni
(deci al semnificaţiei), cu ajutorul genului proxim şi a diferenţei specifice".

Careul cu temă dacă este susţinut de definiţii adecvate, inteligente şi judicioase,

care să se adreseze perspicacităţii dezlegătorilor, constituie o bună ocazie de
verificare a cunoştinţelor acumulate anterior şi de completare cu altele noi.

DEFINIŢIILE DIRECTE vizează aspectul informativ, reliefându-se numai în cazul

careului cu temă.

Definiţiile "de dicţionar" rezultă din transcrierea aproape fidelă a explicaţiilor

date de dicţionare în dreptul noţiunilor care ne interesează.

Definiţiile didactice (explicative-informative), care urmează şi ele îndeaproape

litera dicţionarelor şi a tratatelor de specialitate, fără a fi rigide, trebuie să fie
prezentate într-un mod cât mai atrăgător.

Definiţiile "punct-de-vedere" sunt mai mult sau mai puţin "tehniciste", fiind
inspirate din domeniul de activitate al specialistului devenit rebusist.

Definiţiile distractive împrumută câte ceva din elementele caracteristice atât

definiţiilor directe, cât şi celor figurative, în oarecare măsură personale.

DEFINIŢIILE INDIRECTE SAU FIGURATIVE, care sunt de fapt cele mai gustate
de dezlegători, se caracterizează prin aşa-zisele "figuri de stil", "proceduri
stilistice prin care se modifică înţelesul propriu al unui cuvânt sau se asociază
cuvintele în aşa fel încât înţelesurile lor capătă un spor de expresivitate" ("Mic
dicţionar enciclopedic").

Definiţiile rebusiste, bazate pe interpretarea enigmistică a noţiunilor incluse în

careu constituie un izvor inepuizabil de spirit şi inventivitate, deoarece în
alcătuirea lor intră acele categorii de explicaţii bazate pe omonimie, sinonimie,
calambururi, afereze sau pe tehnica compunerii şi dezlegării unor probleme
enigmiste ca monoverbul şi derivatele lui, şaradele etc.

Definiţiile "expresie" cu dublu sens au fost şi sunt foarte folosite, aria lor
restrângându-se până aproape de epuizare.

Definiţiile umoristice, spirituale sunt mult gustate şi apreciate de rebusişti, prin

fondul şi forma lor de prezentare, directă sau figurată, tehnică sau folosind
expresii de multă vreme stabilite dar cu un înţeles nou, care duc la concluzii cu
totul neaşteptate, comparativ cu ideile iniţiale urmărite. Adesea, prin schimbarea
accentului în cazul unor omonime, se obţin piste false fără forţarea sensurilor.
De exemplu : REA = Haină la purtare; RARI = Deşi nu par... sunt pierduţi în
spaţiu.

Definiţiile literare (în versuri, mai rar în proză) utilizează în mare măsură
procedee stilistice specifice literaturii ca: metafora, comparaţia, alegoria,
imaginea poetică ş.a.

Definiţiile "surpriză" sunt specifice careurilor "surpriză" sau "idee"; ele se

bazează pe anumite date şi criterii dinainte stabilite, care duc la soluţii
interesante şi neprevăzute, pline de un anumit umor. Astfel pentru careurile
"surpriză", titlurile, subtitlurile şi semnele reprezintă de cele mai multe ori
"cheia" rezolvării.

Procesul de gândire la dezlegarea careurilor de definiţii este deci cu totul diferit

de cel efectuat în cazul careurilor tematice, mult mai simplist, care face în
general apel la memorie şi la surse adecvate de informare.

De multe ori, soluţionarea unui careu de cuvinte încrucişate, ca şi a altor

probleme rebusiste, constituie un proces destul de dificil, transformându-se dintr-
o îndeletnicire deconectantă într-un adevărat chin pentru dezlegătorul fără
experienţă. De aceea, pentru a evita asemenea eşecuri trebuie să ţii seama de
următoarele reguli:

-         nu se iau în consideraţie semnele diacritice (A=Ă, Â; S=Ş; T=Ţ; I=Î

etc), inclusiv accentele; literele care alcătuiesc diftongii AE şi OE se
scriu separat (A, E şi O, E); cuvintele compuse se trec fără cratimă;

-         se citesc mai întâi, cu atenţie şi una după alta, toate definiţiile careului,
căutând să ne imaginăm la fiecare soluţia exactă; noţiunile considerate ca
probabile, care rezultă în urma acestei sumare treceri în revistă, vor fi
înscrise în grilă uşor numai cu creionul  pentru a putea fi eventual şterse;

-         se reia apoi citirea definiţiilor pentru cuvintele ce nu au fost intuite prima
dată, dar care acum, după înscrierea grupului de cuvinte presupuse
 sigure, au cel puţin o literă comună cu acestea; cu ajutorul acestor litere
de sprijin şi al raţionamentului, vom putea găsi mai uşor cuvintele care
lipsesc din careu. Trebuie să existe o deplină concordanţă între cuvintele
găsite şi trecute de noi în careu şi soluţia autorului, altfel riscăm să
mergem pe o pistă falsă. "Capcanele" sunt frecvente la careurile de
cuvinte încrucişate, autorul putând introduce cu sau fără voie noţiuni
sinonime cu acelaşi număr de litere;

-         cele mai sigure puncte de reper în rezolvarea unui careu sunt:

a)     cuvintele scurte, de 2, 3, chiar de 4 litere, din care unele apar, de

regulă, la sfârşitul definiţiilor, în aşa-zisul "dicţionar"; aceste cuvinte
sunt mai uşor de găsit fiind în general definite foarte simplu;

b)     pluralul substantivelor şi adjectivelor intuit din text sau după

explicaţia din paranteze: în acest caz terminaţia nu poate fi decât I sau
E;

c)      femininul sau masculinul adjectivelor intuit din cuprinsul definiţiilor

sau din paranteze: cu terminaţia în vocala A sau, mai rar în E pentru
feminin şi în mai toate literele pentru masculin;

d)     infinitivul scurt al verbelor : cu terminaţia în vocalele A, E, I;

e)     participiul trecut al verbelor : cu terminaţia în consoanele S şi T

pentru masculin singular, în vocala A pentru feminin singular şi în
vocalele I şi E la plural, pentru masculin şi feminin;

f)        diminutivele, terminate de obicei în -EL, -UŢ şi -OR pentru masculin

(pl. -EI, -UŢI şi -ORI) şi în -ICĂ, -UŢĂ şi -OARĂ la fem. (pl. -ELE, -UŢE
şi -OARE);

-         dezlegătorul trebuie de asemenea să cunoască regulile formale unanim

acceptate în compunerea careurilor (neadmiterea la încrucişare a
cuvintelor articulate, declinate, conjugate sau inexistente etc.).

În concluzie: înscriind în careu grupurile de 2, 3 litere şi noţiunile de la

"dicţionar", precum şi anumite terminaţii, după indicaţiile definiţiilor, se creează în
unele porţiuni ale grilei spaţii parţial completate, care dau posibilitate
dezlegătorului să depisteze şi alte cuvinte mai lungi.

rebusmania.com
 

Pentru o mai bună înţelegere a tehnicii de dezlegare a careurilor de cuvinte

încrucişate, se recomandă consultarea volumuilui "Îndreptar rebusist" de Dr.
Nicolae Andrei aparut la Editura Sport-Turism în 1980.

Website design and content © Ivy&Co.

Graphics by Art for the w

De la traditie la modernism
Enigmistica minora, impropriu denumita astfel si neglijata in ultima vreme,
trebuie sa-si ocupe locul meritat, alaturi de careul clasic, cu care a interferat nu
rareori (vedeti careurile surpriza bazate pe elemente preluate din variate genuri
enigmistice: anagrama, metagrama, epenteza etc.).

Daca in decursul timpului s-au afirmat anumite genuri, asta nu inseamna ca nu

pot aparea si altele noi, inedite. Tocmai acesta este si scopul articolului de fata,
de a incerca sa faca o clasificare cat mai completa a problemelor de enigmistica
minora si, alaturi de cele clasice, sa propuna si alte genuri noi, prea putin
abordate in publicatiile de specialitate.

Si pentru ca acestea sa fie mai usor intelese si acceptate, am cautat sa le ilustram

cu unul sau cateva exemple. Desigur, lista ramane deschisa, bogatia si
flexibilitatea limbii romane oferind un izvor nesecat de combinatii literale, din
care oricand se pot naste genuri originale.

N.B. Jocurile enigmistice noi, propuse de autor, au fost marcate cu # , exemplele

care le ilustreaza s-au numerotat cu cifre arabe, iar solutiile corespunzatoare
sunt date in ordine la sfarsitul articolului.

CLASIFICAREA ENIGMELOR (departe de fi completa...)

I. MONOVERBUL (sau "rebusul"): XI. CRIPTOREBUSUL: simplu;

 a. ILUSTRAT: simplu; anagramat;  # cu mai multe solutii; # textual
 # polianagramat 1 27
b. CU INCASTRU: simplu;
anagramat; XII. SINAGRAMA:
 # polianagramat 2
c. ELIPTIC: simplu; anagramat; XIII. SINOVERBUL:
 # polianagramat 3  anagramat; eliptic; eliptic
d. EPENTETIC: simplu; anagramat;  anagramat; # polisinoverbul
 # cu mai multe solutii 4;
 # polianagramat 5 XIV. ANTOVERBUL: (idem ca si
e. CU PREPOZITIE: sinoverbul)
f. CU INITIALA:
g. SILOGISTIC: XV. PALINDROMUL:
h. CU INTREBARE SI RASPUNS:  POLINDROMUL:
 simplu; # cu mai multe raspunsuri 6
XVI. ILUSTRIVERBUL:
# i. TEXTUAL: 7
II. METAGRAMA: simpla; XVII. HIPOCRENUL:
 anagramata; # polianagramata 8
XVIII. CALAMBURUL:
III. SCARTUL: simplu;
 anagramat; # polianagramat 9 XIX. LIGAMENTELE: simple;
 # multiple 28
IV. ANAGRAMA: ilustrata;
 textuala; cartea de vizita; XX. CALCULUL ENIGMISTIC:
 coperta literara; telegrama;
 # polianagrama 10 XXI. GOLFUL DE CUVINTE:

V. REBOUL: simplu; anagramat; XXII. ARITMOGRIFUL:

 metagrama; # polianagramat 11; XXIII. CRONOGRAMA: in proza;
 # festival 12  in versuri;

VI. BIVERBUL: (idem ca si XXIV. COMPLETAREA DE

criptografia)
 ... # cu mai multe solutii
VII. TRIVERBUL: (idem ca si
criptografia)
 ... # cu mai multe solutii 13 - 14
TEXT
XXV. ACROSTIHUL: initial;
 median (mezostihul);
 final ( telestihul );
 # multiplu
Website29 design and content © Ivy&Co.

VIII. CRIPTOGRAFIA: simpla; XXVI. BARIOTROPUL:

 epentetica; eliptica; cu prepozitie;
 sinocriptografia; # cu mai multe XXVII. OMONIMUL:
solutii 15
 # cu mai multe solutii de XXVIII. SARADA: simpla;
interpretare 16  multipla; # cu mai multe solutii
30; # anagramata 31;
IX. REBUSUL: simplu; # unitar 17;  # polianagramata 32
 anagramat; cu intrebare si raspuns;
 metagrama; # cu mai multe solutii; XXIX. ZEPPA:
 # eliptic 18; # eliptic textual 19;
 # eliptic cu intrebare si raspuns 20; XXX. TELEGRILA: (tipic
 # epentetic 21; # epentetic cu mai englezeasca)
multe solutii 22; # textual 23;
 # palindromic 24; # polindromic 25 #XXXI. ENIGMA COMPLEXA:
33
X. REBUSUL CRIPTOGRAFIC:
(idem ca si rebusul)
 ... # cu mai multe solutii 26

1. MONOVERB ILUSTRAT 2. MONOVERB CU INCASTRU

POLIANAGRAMAT POLIANAGRAMAT
(3-7)x5 ( 14 solutii )

3. MONOVERB ELIPTIC 4. MONOVERB EPENTETIC CU

POLIANAGRAMAT MAI MULTE SOLUTII
{(4),2,3=8}x5 A cere... vezicular
( X OO OO XXX = 8;
X OO OO XXXX = 9 )