Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ghid
de comportament al studenţilor
în caz de cutremur
Preambul
MDRC, 2015
II
0 Introducere
Prezentul Ghid cuprinde regulile principale de comportare al studenţilor în caz de cutremur de pământ,
având ca sarcină şi scop principal prevenirea urmărilor dezastruoase ale cutremurelor.
Ghidul stabileşte prevederile referitoare la măsurile de pregătire pentru a face faţă unui seism şi
comportamentul elevilor în cazul cutremurului de pământ, inclusiv:
- până la cutremur;
- în timpul cutremurului;
- după cutremur.
În prezentul document este inclusă Anexa A care se referă la componenţa kitului de supravieţuire în
caz de cutremur.
III
Cuprins
IV
Ghid de comportament al studenţilor în caz de cutremur
Руководство поведения студентов при землетрясении
1 Destinaţia ghidului
1.1 Prezentul Ghid stabileşte reguli principale de comportare a studenţilor în caz de cutremur de
pământ, având ca sarcină şi scop principal prevenirea urmărilor dezastruoase ale cutremurelor.
1.2 Acest Ghid stabileşte prevederi referitoare la măsurile de pregătire pentru a face faţă unui
seism şi comportamentul studenţilor (precum şi a persoanelor cu dizabilităţi) în cazul cutremurului de
pământ, inclusiv:
- pe timpul cutremurului;
- după cutremur.
1.3 Ghidul urmăreşte stabilirea măsurilor şi acţiunilor de prevenire, pregătire, protecţie şi interven-
ţie în cazul unor situaţii de urgenţă specifice, în vederea limitării şi înlăturării efectelor acestora asupra
populaţiei, bunurilor de orice fel, precum şi pentru revenirea la normal a vieţii social-economice.
1.4 Ghidul de faţă reprezintă o modalitate de a oferi studenţilor reguli generale privind seismele şi
efectele lor asupra construcţiilor, ansamblurilor construite şi localităţilor, în scopul sugerării unor mă-
suri de protecţie personală sau de grup care sa reducă efectele negative ale cutremurelor.
1.5 Informaţia reflectată în Ghid poate fi utilizată în procesul de elaborare a documentaţiei de pro-
iect, studii de fezabilitate, programe de studiu, instrucţiuni etc.
2 Termeni şi definiţii
În prezentul Ghid sunt utilizaţi următorii termeni şi definiţii:
2.2 Avertizare - aducerea la cunoştinţă populaţiei a informaţiilor necesare despre iminenţa produ-
cerii sau producerea unor dezastre;
2.3 Dezastru - evenimentul datorat declanşării unor tipuri de riscuri, din cauze naturale, generator
de pierderi umane, materiale sau modificări ale mediului şi care, prin amploare, intensitate şi consecin-
ţe, atinge ori depăşeşte nivelurile specifice de gravitate stabilite prin regulamentele privind gestionarea
situaţiilor de urgenţă, elaborate şi aprobate potrivit legii;
2.4 Perioada de revenire – intervalul de timp dintre producerea cutremurelor de aproximativ ace-
iaşi magnitudine pentru aceiaşi sursă seismică. Pentru sursa Vrancea, care afectează puternic terito-
riul Republicii Moldova, exista trei variante de evenimente:
1
2.5 Persoană cu dizabilităţi – persoana, care are afecţiuni de sănătate cu dereglări stabile ale
funcţiilor organismului, inclusiv cu afecţiuni ale aparatului locomotor, afecţiuni de vedere şi deficienţe
de auz, care conduc la limitarea activităţii vitale şi reclamă necesitatea de protecţie socială;
2.6 Persoane cu grad de risc – persoane, care suferă dificultăţi la deplasarea de sine stătător, la
receptarea informaţiei sau la orientarea în spaţiu. La persoanele cu grad de risc, se referă: invalizii,
persoane cu afecţiuni temporare de sănătate, femeile gravide, persoane de vârsta înaintată, persoane
cu cărucioare etc;
2.8 Seism de mare intensitate – seism a cărui intensitate produce în mediul construit prăbuşiri
generale sau locale, avarii şi degradări semnificative pe arii întinse;
2.9 Stare de alertă - punerea imediată în aplicare a planurilor de acţiuni şi măsuri de prevenire,
avertizare a populaţiei, limitare şi înlăturare a consecinţelor situaţiei de urgenţă;
2.10 Undele seismice – sunt generate de cutremure. Energia produsă se propagă sub formă de
unde seismice în toate direcţiile. Se disting două feluri de unde, undele de volum care se propagă prin
interiorul Pământului şi undele de suprafaţă care se propagă doar prin stratul de la suprafaţa Pămân-
tului. Undele de volum sunt de două tipuri: longitudinale si transversale.
3 Prevederi generale
3.1 Cutremurul de pământ sau seismul reprezintă o ruptură bruscă a continuităţii şi echilibrului
unui fragment mai mult sau mai puţin întins din interiorul Pământului. Acesta se declanşează brusc, de
scurtă durată şi este aproape imposibil de detectat din timp.
- cutremure de surpare, generate de prăbuşirea tavanelor din peşteri, grote, a stâncilor din regi-
unile muntoase, a avalanşelor de pietre pe versanţi foarte înclinaţi;
- cutremure tectonice, datorate tensiunilor acumulate la contactul dintre plăcile tectonice sau a
unor modificări structurale importante ale scoarţei terestre (însoţite de fenomene de rupere sau de
faliere).
3.1.2 Cele mai frecvente cutremure sunt de origine tectonică. Acestea se produc atunci când suma
energiei pe care o acumulează progresiv forţele interne care acţionează asupra Terrei atinge limita
rezistenţei rocilor. Acestea cedează brusc, iar ruptura internă, uneori aflată la peste 100 km în adân-
cime, declanşează unde elastice care pun în vibraţie scoarţa terestră. Punctul rupturii iniţiale se nu-
meşte focar sau hipocentru. Punctul situat la suprafaţa Pământului, pe verticala focarului, poartă de-
numirea de epicentrul cutremurului. Localizarea poziţiei focarului şi epicentrului se obţine pe baza
prelucrării înregistrărilor mişcării seismice în staţii echipate cu aparatură specifică.
- cutremure crustale (normale), având adâncimi mici până la 60 km reprezintă 90 % din numărul
total al cutremurelor produse pe glob şi apar frecvent în centura circumpacifică, în bazinul meditera-
nean, în anumite zone din sud-estul Asiei, precum şi în România şi foarte rar şi în Republica Moldova.
Pot provoca pagube foarte mari în imediata apropiere a epicentrului.
- cutremure de adâncime (de profunzime) se produc între 300 şi 700 km adâncime (zone din
Asia şi coasta de vest a Americii de Sud) şi au o rată de apariţie destul de scăzută.
3.2 Magnitudine. Energia eliberată în focar în momentul declanşării seismului se măsoară prin
magnitudinea (M). Charles Richter a corelat magnitudinea cu energia (măsurată în ergi) eliberată în
timpul producerii cutremurului, concepând o formulă care asociază cele două mărimi.
3.3 Intensitatea seismică. Intensitatea cutremurului reprezintă măsura efectelor unui cutremur
într-un anumit loc de la suprafaţa Pământului. Ea este determinată pe baza observaţiilor efectelor
cutremurelor asupra oamenilor, construcţiilor, sau a suprafeţei terestre. Spre deosebire de scara
magnitudinii, la scara intensităţilor se folosesc numere romane, de la I la XII, pentru clasificarea nive-
lului relativ al distrugerilor, al mişcării solului şi pentru aprecierea impactului cutremurului asupra oa-
menilor. Intensitatea poate varia în funcţie de mai mulţi factori, precum magnitudinea, adâncimea
cutremurului, distanţa epicentrală, condiţiile geologice locale şi felul construcţiilor dintr-o anumită regi-
une. Un singur cutremur va produce o gamă de intensităţi, care descresc cu creşterea distanţei
epicentrale. Pentru acelaşi cutremur, intensităţile în diferite amplasamente vor fi diferite, în timp ce
magnitudinea este invariabilă. Liniile care unesc intensităţile egale se numesc izoseiste.
3.4 Scară de intensitate. O scară de intensitate serveşte pentru evaluarea şi compararea efecte-
lor cutremurelor la suprafaţa Pământului prin manifestarea acestora asupra oamenilor, vieţuitoarelor,
clădirilor şi mediului înconjurător. În istoria seismologiei au fost utilizate diferite scări: Rossi-Forel
(1873); Mercalli (1883); Mercalli-Cancani-Sieberg (MCS 1903–1923); Mercalli Modificată (MM–1931),
Scara Macroseismică Europeană (EMS-1998). În Republica Moldova se utilizează mai frecvent scara
Medvedev-Sponheuer-Karnik (MSK–1964). Cea mai utilizată scară de intensitate este Scara Mercalli
Modificată. Acestor scări li s-au adăugat şi valori ale unor parametri măsurabili instrumentali pentru
acceleraţii, viteze sau deplasări.
3.5 Intensitatea seismică maximă posibilă este intensitatea calculată pentru o anumită locaţie
într-o careva perioadă de timp, ţinând cont de sursele seismice învecinate. Conform hărţilor oficiale de
raionare şi microzonare seismică, pentru fiecare localitate este stabilită valoarea maximă a intensităţii.
Conform ultimei hărţi de raionare seismică a teritoriului R. Moldova, 13,6 % din suprafaţă totală cores-
punde intensităţii de VIII, 64,6 % - VII şi 21,8 – VI grade MSK-64.
3.6 Durata unui cutremur reprezintă intervalul de timp de la sosirea în punctul dat a undei seis-
mice până la momentul când amplitudinea acesteia se micşorează la nivelul zgomotului seismic de
fond.
- intervenţie operativă, după producerea situaţiei de urgenţă pentru limitarea şi înlăturarea efec-
telor acesteia;
3
- clădirile şi spaţiile în care locuiesc, studiază sau lucrează, privind evenimentele seismice pre-
cedente şi acţiunile lor asupra clădirii;
- intensitatea seismică posibilă în localitatea lor conform hărţii de zonare seismică. Studenţii pot
fi informaţi şi despre efectele caracteristice fiecărui grad, conform scării MSK;
- durata fazei principale a unui cutremur puternic de Vrancea, care poate fi de până la 1 minut
pentru cutremurele intermediare, în timp ce a seismelor de suprafaţă – câteva zeci de secunde;
4.4 Seismele pot modifica starea de echilibru a structurilor superficiale ale terenului prin:
- ruperi în scoarţă (ascendente sau descendente) însoţite de prăbuşiri sau procese de faliere;
4.5 Oscilaţia seismică a terenului se transmite construcţiilor care răspund printr-o oscilaţie proprie
depinzând de caracteristicile lor dinamice-constructive. Construcţiile rezistă sau nu în mod corespun-
zător la mişcarea seismică în special în funcţie de capacitatea lor de a prelua forţele laterale de inerţie
induse de cutremur.
4.6 Trecând de la comportarea individuală la cea de ansamblu construit (grup de clădiri, cartier,
zona, localitate) cutremurele pot crea probleme cu caracter de dezastru prin:
- blocarea unor intersecţii de străzi principale, ca urmare a colapsului unor clădiri şi împiedica-
rea operaţiunilor de salvare-ajutorare;
- distrugerea unor reţele utilitare vitale (de alimentare cu apă, gaze, energie electrică, transport,
comunicaţii) şi izolarea unor zone;
- distrugerea sau lipsa de funcţionalitate a unor dotări spitaliceşti şi apariţia unor epidemii;
- distrugerea în număr mare a unor clădiri de locuit şi lipsa posibilităţii de a acorda cazare tem-
porară pentru mase mari de populaţie în zona respectivă.
- acţiune directă (pierderi de vieţi şi răniri) ca urmare a avarierii şi prăbuşirii unor construcţii sau
a unor elemente de construcţii, mobilier şi obiecte, a incendiilor şi inundaţiilor postseismice;
- acţiunea indirectă (pierderi de vieţi şi răniri, afecţiuni psihice) ca urmare a unor fenomene se-
cundare şi terţiare produse de seisme (incendii în lanţ, panică, zvonurile, reacţiile psihice postseismice
etc.).
5 Factori distructivi
În scopul recomandării către studenţi a unor modalităţi de comportare care să-i asigure o protecţie
eficientă în caz de cutremur este necesară o analiză a factorilor care condiţionează reacţia şi compor-
tarea umană în aceste situaţii.
Comportarea seismică a unei clădiri aşa cum o percepe persoana care locuieşte în acesta este rezul-
tatul impactului mişcării terenului asupra structurii. Răspunsul structurii modifică mişcarea terenului
astfel încât locatarul clădirii va simţi diferit oscilaţiile în funcţie de caracteristicile dinamice ale tipului de
clădire în care se află.
Dacă locatarul cunoaşte mai multe lucruri despre comportarea clădirii la cutremur, el va fi mai puţin
şocat, iar reacţiile sale se vor putea îndrepta către autoprotejare, ceea ce face necesar ca regulile de
comportare ale populaţiei în caz de cutremur, să fie corelate cu tipurile structurale ale clădirii.
4
Omul percepe mişcarea seismică în mod deformat, emoţional, în general cu o durată mărită de cîteva
ori. În mod real, pe baza analizei cutremurelor cristale şi intermediare rezultă următoarele faze ale
unei mişcări seismice:
- faza principală, cu oscilaţii majore de peste 0,05 g, dar mai ales cu acceleraţii a = 0,1 ÷ 0,2 g
şi o durată de 10 ÷ 50 sec. (pentru magnitudini M = 5,5 ÷ 8);
- faza finală, de amortizare treptată a oscilaţiilor, până sub limita de percepere, cu o durată de
17 ÷ 30 sec.
Oscilaţiile seismice au anumite componente dominante care sunt importante pentru reacţia umană din
două puncte de vedere:
- oscilaţiile clădirii, datorate mişcării seismice, a căror componente dominante sunt apropiate de
frecvenţe proprii caracteristice corpului uman sau a unor organe umane, influenţând organismul pe
cale fiziologică sau psihologică.
5.2 Factorii care depind de caracteristicile constructive, arhitecturale şi urbanistice ale clă-
dirilor şi localităţilor
- aspectul urbanistic general al localităţii: străzi înguste în care la seisme pot cădea cu orna-
mente şi cărămizi fără a proteja populaţia; cartiere cu clădiri vechi, nerezistente, avariate grav;
- tipul de partiu plan al apartamentului poate influenţă reacţia locatarului şi în legătură cu uşurin-
ţa sau dificultatea de a evacua locuinţa după seisme sau în caz de incendiu post-seismic, atunci când
nu există pericole mai mari în afară locuinţei;
- modul de mobilare al locuinţei, tipul de mobilă (zveltă, scundă) intervin în reacţia locatarului
prin aceea că îl pot împiedica să se deplaseze; mobilierul se poate răsturna şi bloca ieşirea din came-
rele sau apartament.
- sezon cu climă extremă (de ex. zăpadă, ger, ploi torenţiale, furtuni) la producerea cutremurului
vor apărea probleme, în special în faza post-seismică, în intervenţia de căutare-salvare şi în general
ar îngreuna revenirea populaţiei la o viaţa normală.
- oră tîrzie, în cazul unui cutremur pe înserate şi pe vreme de iarnă a demonstrat, că fără un
minim de dotări medicale sau sociale rezistente la seism, populaţia nu ar fi avut unde să se refugieze
şi ar fi crescut numărul de îmbolnăviri după cutremur.
Cutremurele la miezul nopţii produc cel mai mare număr de victime fiind evident faptul, că datorită
somnului locatarii nu mai sunt în măsură să aplice un minim de măsuri de autoprotecţie sau de salva-
re.
Efectul zvonurilor este de obicei evident numai după trecerea primei faze de urgenţă, după prima pe-
rioadă de acalmie, o dată cu reluarea comunicării între grupurile sociale separate de consecinţele
seismului. Mijloacele mass-media pot juca un rol pozitiv sau negativ în funcţie de maniera în care înţe-
leg să îşi joace rolul social şi de existenţa unor materiale pregătite anticipat pentru a fi difuzate mase-
lor afectate de seism.
Difuzarea de informaţii din surse demne de încredere şi competente, de date corecte chiar dacă sunt
aparent neplăcute, pot evita neîncrederea opiniei publice în mijloacele de informare şi pot stabili con-
sensul social necesar activităţii de salvare, recuperare, reconstrucţie.
Zvonurile şi informaţiile necontrolate pot conduce la reacţii post-seismice negative de natură psihică
cu consecinţe în dereglarea vieţii sociale.
În cazul unui cutremur, în afara pericolelor ce pot apărea ca urmare a unor deteriorări a elementelor
structurale şi nestructurale, pot constitui pericole şi unele echipamente, instalaţii, mobilier şi materiale
didactice specifice activităţilor de studiu, care împiedică sau întârzie evacuarea prin răsturnarea peste
căile de acces şi blocarea trecerii spre ieşire sau prin lovirea sau rănirea persoanelor. Astfel de obiec-
te pot fi:
- lămpi grele, lămpi cu petrol, ghivece, hărţi, tablouri, material didactic greu;
- aparate şi substanţe chimice în cadrul laboratoarelor de fizică şi chimie; alte maşini şi obiecte
grele în ateliere şi laboratoare;
- studenţii vor avea grijă de a avea la dispoziţie un rucsac cu cele necesare pentru situaţii de
urgenţă care se va păstra în clădirea de învăţământ sau/şi acasă (în camera studentului ori lângă
ieşire); conţinutul recomandat este redat separat;
- participarea la identificarea mobilierului auxiliar şi obiectelor grele care atârnă peste pupitre,
birouri, mese, şi pot cădea peste acestea, degajarea spaţiilor de diverse piese instabile la seism, mai
6
ales în vecinătatea locurilor de studiu sau circulate, înlocuirea cu altele mai uşoare, fixarea contra
deplasării sau mutarea astfel încât sa nu pericliteze viaţa sau integritatea corporală în caz de oscilaţii
sau cădere (lămpi grele, material didactic, tablouri, oglinzi, vase, acvarii, boxe, dulapuri, rafturi etajere,
etc.);
- fixarea calculatoarelor şi a aparatelor de printat, amplasarea aparatelor mai grele sau pe rotile
(ex. maşini de spălat, frigidere, etc.) astfel încât să nu se afle în vecinătatea ieşirilor din încăperi spre
a nu bloca prin deplasare accesul în cazul unui seism; limitarea deplasărilor aparatelor mari prin fixa-
re, în aşa fel încât în caz de cutremur racordurile să nu sufere deteriorări;
- amplasarea obiectelor fragile şi valoroase într-un loc mai jos şi sigur, iar vasele cu chimicale,
combustibili în dulapuri în care să nu se poată răsturna, în încăperi în care nu se lucrează frecvent şi
nu exista pericolul de contaminare şi incendiu;
- asigurarea uşilor dulapurilor cu închizători eficiente la oscilaţii astfel încât deplasarea veselei
depozitate să nu producă accidente;
Pentru ca fiecare membru al familiei să ştie cum să se protejeze, studentul va participa la stabilirea
din timp a unui plan familial de protecţie, cu privire la diferitele situaţii posibile.
- căderea unor elemente de construcţii nestructurale (ziduri, cărămizi, placaje, tencuieli, orna-
mente, coşuri de fum, cornişe, parapete etc.);
- spargerea şi căderea unor geamuri, în special la clădirile înalte care au mari suprafeţe vitrate;
- căderea unor obiecte de pe clădirile înalte (ex. antene radio, TV, antene satelit, jardiniere
etc.);
7
- autovehicule, incendii, căderea unor stâlpi şi linii electrice;
- studentul îşi poate ajuta fraţii mai mici şi părinţii să facă un mic plan al cartierului, localităţii şi
împrejurimilor locuinţei;
- este utilă obişnuinţa de a se proteja şi atunci când se afla în altă situaţie (în altă localitate, la
spectacole, în vizită etc.);
- fiecare familie va avea pregătit un rucsac de urgenţă, aflat la îndemâna, în care să se găseas-
că apă şi câteva obiecte de prima necesitate dacă ar fi necesar să se stea un timp în afara locuinţei;
- când are loc un seism, toţi membrii familiei care sunt prezenţi vor aplica planul familial şi vor
proceda astfel:
- toţi membrii familiei vor cunoaşte locul unde se află un stingător de incendiu de dimensiuni
mici şi pe care cei în putere au învăţat să îl folosească şi se vor instrui cu privire la alte metode simple
de a stinge un început de incendiu.
8
b) Balcoane cu închideri improvizate, geamuri, antene şi aparate de aer condiţionat care
pot să cadă la seism sau furtună
Fig. 2 Exemple de părţi ale clădirilor noi şi alte elemente care pot constitui pericole în caz de cutremur
Cutremurele de pământ se declanşează brusc, au o perioadă de acţiune scurtă în timp (de cca. 20 ÷
90 secunde, în funcţie de tipul şi mărimea cutremurului, tipul clădirii şi amplasamentului, amplificările
posibile, etc.).
Seismele puternice de adâncime intermediară din zona Vrancea pot avea, de regulă, durate mai mari
şi pot produce oscilaţii mai ample la unele clădiri, senzaţii dezagreabile de tipul răului de mare sau
dezechilibrului, toate acestea într-un spaţiu în care mobilierul se mişcă, se aud zgomote ciudate şi
uneori se întrerupe iluminatul.
Într-o clădire, mai ales la etajele superioare din structuri flexibile, din cauza oscilaţiilor clădirii şi a mo-
bilierului, a emoţiei, percepţia personală a seismului va fi deformată, va fi normal să apară o senzaţie
de teamă, chiar la cei care au mai trecut prin evenimente seismice.
Vibraţiile care afectează anumite organe interne cât şi amintirile unor imagini din trecut, din povestiri,
cărţi sau filme pot induce, în mod aproape natural, reacţia de teamă, senzaţii de temperatură, greaţă
etc.
Cu toate acestea, cel care trăieşte efectul unui seism puternic nu trebuie să se lase copleşit, să îşi
propună să reziste (numărând de exemplu, rar, până la 100) şi mai ales să nu intre în panică.
Este, deci, posibil şi necesar de protejat, chiar pe durata unui cutremur. Dacă s-a reuşit de protejat
timp de 2 minute, se poate considera ca s-a trecut de pericolul principal.
Creierul uman este un puternic computer care memorează şi găseşte în situaţii de criză tot ce este
necesar spre a asigura supravieţuirea. Aceste reacţii sunt naturale, dar pot fi controlate.
Cutremurul şi incendiul induc, uneori dorinţă de părăsire a spaţiilor, spre deosebire de alte fenomene
naturale la apariţia cărora omul căută adăpost.
Deşi sunt avizaţi sa nu o facă, pentru cei aflaţi în clădiri din zone seismice reacţia de părăsire a clădirii
la oscilaţii seismice reprezintă o puternică reminiscentă instinctuală a locuirii în case individuale tradi-
ţionale, în care acest lucru poate fi fizic posibil.
9
Măsurile de protecţie în clădiri trebuie realizate rapid, imediat ce mişcarea seismică a fost sesizată.
Dacă seismul surprinde pe cineva în câmp deschis (în parc, un teren neconstruit etc.) senzaţia de
pericol va fi mai puţin evidentă, chiar şi protecţia va fi mai simplă, prin ghemuire şi sprijinire cu palmele
pe teren.
- se va păstra calmul, nu se intră în panică, se vor linişti şi proteja ceilalţi membri ai familiei şi
colegii, nu se va speria de zgomotele din jur;
- se protejează în locul surprins de cutremur, se aplică atât măsurile individuale cât şi cele care
să protejeze întregul grup. Acasă se aplică planul familial de protecţie. În clădirile de învăţământ, se
aplică aceste reguli, se previne panica şi tendinţele de a părăsi sala de cursuri , laboratorul sau clădi-
rea;
- se va rămâne în clădire sau în încăpere, departe de ferestre care se pot sparge şi pot acci-
denta, departe de pereţi exteriori care se pot deteriora, spre a fi feriţi de căderea unor obiecte, mobile
suprapuse, lămpi, tencuieli ornamentale etc.:
- studenţii se vor proteja sub o bancă de clasă, o masă solida sau un birou solid, după caz,
apucând cu mâinile piciorul mesei, biroului sau băncii, sau stând în cadrul uşii sau sub o grindă etc.
(dacă au fost indicate clădirile de către un specialist atestat ca fiind rezistente); deoarece masa sau
banca se mişca în timpul seismului, se recomandă prinderea cu mana de picioarele acestora;
- cadrele didactice şi personalul auxiliar se vor proteja similar, iar în cazul unei încăperi fără
mese, uşi sau grinzi rezistente, adulţii se pot proteja lângă un perete rezistent. Protecţia se asigură
prin ghemuirea cu faţa în jos, la podea, pe genunchi şi coate sau palme, iar capul se protejează cu
palmele lipite de zona urechilor şi de ceafă.
- se previn tendinţele de a părăsi locuinţa deoarece durata redusă a fazei seismice iniţiale va
face că faza puternică a mişcării să surprindă pe scări, cu posibilitatea accidentării;
- dacă seismul surprinde în afară unei clădiri – se rămâne departe de aceasta, se fereşte de
tencuieli, cărămizi, coşuri, parapete, cornişe, geamuri care de obicei se pot prăbuşi în stradă;
- dacă seismul surprinde înăuntru – se rămâne acolo, departe de ferestre care se pot sparge,
se stă între centrul clădirii, lângă un perete structural rezistent;
- se protejează sub o grindă, toc de uşă solid, birou, masă sau bancă din sala de studii suficient
de rezistente spre a fi feriţi de căderea unor lămpi, obiecte mobile suprapuse, tencuieli ornamentale.
- pentru asigurarea stabilităţii se sprijină cu palmele de podea sau se ţine cu mâinile de piciorul
mesei sau tocul uşii. În lipsa unor astfel de posibilităţi de a menţine sub şoc stabilitatea, se poate pro-
teja stând la podea lângă un perete solid, pe genunchi şi coate, cu faţa în jos: cu palmele împreunate
protejează capul, iar cu antebraţele pe lateral, faţa.
10
Profesorii vor indica studenţilor manierea corectă de a aplica aceste măsuri şi vor inspira încrederea în
eficienţa autoprotecţiei.
- se închid sursele de foc cât se poate de repede, iar dacă a luat foc ceva se intervine imediat
după ce a trecut şocul puternic;
- nu se aleargă în stradă sau pe stradă, se deplasează calm spre un loc deschis şi sigur, cât
mai departe de versanţi de unde pot cădea roci sau pot avea loc alunecări de teren;
- dacă seismul surprinde studenţii în autoturism, se opreşte cât se poate de repede într-un loc
deschis, evitând clădirile prea apropiate de stradă, dincolo de poduri, pasaje, linii electrice aeriene şi
se stă înăuntru. Se evită firele de curent electric căzute;
- într-un mijloc de transport public sau în tren, se stă pe loc până se termină mişcarea seismică.
Conducătorul unităţii de transport trebuie să oprească şi să deschidă uşile, dar nu este indicat de îm-
bulzit la coborâre sau de spart ferestrele;
- într-un loc public cu aglomeraţii de persoane (teatru, stadion, biserica, sala de şedinţe etc.) nu
se aleargă către ieşire, îmbulzeala produce mai multe victime decât cutremurul. Se stă calm şi se
liniştesc vecinii de pe rând.
- nu se pleacă imediat din încăpere. Se acordă mai întâi primul ajutor celor afectaţi de seism şi
se calmează persoanele speriate;
- se intervine pentru a-i ajuta pe cei răniţi sau prinşi sub mobilier, de obiecte sau elemente
uşoare de construcţii căzute. Atenţie! Nu se mişcă răniţii grav (dacă nu sânt în pericol imediat de a fi
răniţi suplimentar din alte cauze), până la acordarea unui ajutor sanitar-medical calificat. Se intervine
de a-i ajuta pe loc. Se curăţă traseele de circulaţie de cioburi sau substanţe toxice, chimicale, vărsate,
alimente etc.;
- nu se va utiliza telefonul decât pentru apeluri de salvare, pompieri sau alte servicii cu posibili-
tăţile oficiale în privinţa intervenţiei post-seismice, spre a nu bloca circuitele necesare altor acţiuni;
- în caz de avarii constatate, în măsura posibilităţilor se va închide alimentarea locală sau gene-
rală cu gaze şi se anunţă imediat instituţia de specialitate pentru intervenţie. Nu se va utiliza foc des-
chis până nu se va verifica dacă nu sunt scăpări de gaze. Nu se vor folosi în nici un caz chibrituri şi
brichete;
- după seism încăperea se va părăsi calm, fără a lua cu sine lucruri inutile, dar mai întâi se veri-
fică scara şi drumul spre ieşire;
- pentru orice eventualitate se previne rănirea provocată de căderea unor tencuieli, cărămizi,
etc. La ieşirea din clădire se utilizează o cască de protecţie sau în lipsa acesteia un scaun ori alt obi-
ect protector;
11
- dacă la ieşire se întâlnesc uşi blocate, se va acţiona fără panică pentru deblocare. Dacă nu se
reuşeşte, în cazul când acestea au vitraj, se procedează cu calm la spargerea geamului şi curăţirea
ramei şi zonei de cioburi, utilizând un scaun, o vază etc.;
- se vor evita clădirile grav avariate, cu excepţia unor acţiuni de ajutor sau salvare, ce trebuie
întreprinse cu un maxim de măsuri de securitate şi fără riscuri inutile. Se va evita, de asemenea, de a
fi confundat cu răufăcătorii pătrunşi în astfel de clădiri. Urmează de deplasat întru-un loc deschis şi
sigur (stadion, parc etc.), fără a aglomera zonele calamitate;
- se recomandă de a fi pregătiţi psihic şi fizic pentru eventualitatea unor şocuri ulterioare primei
mişcări seismice (replici, afterşocuri), dar şi conştienţi că acestea se vor petrece în mod natural, cu
intensităţi variabile, fie în câteva ore, fie peste zile, săptămâni sau luni. Numai într-un număr redus de
cazuri şocul ulterior este mai puternic decât primul;
- după părăsirea clădirii se obţin informaţii corecte despre intensitatea mişcării şi efectele sale şi
se verifică mai întâi pe afară şi apoi, cu precauţii, şi în interior, de regulă ziua, starea structurii şi a altor
elemente şi obiecte care ar putea provoca răniri prin căderea lor;
- nu se acordă atenţie sfaturilor unor aşa-zis specialişti necunoscuţi. Prezenţa între studenţi a
unui specialist în structuri de rezistenţă, poate reduce unele incertitudini în acest context şi poate servi
ca ghid în analiza vizuală a clădirii şi decizia finală de evacuare sau revenire;
- urmează de informat cum trebuie de procedat pentru înregistrarea în termen legal a daunelor
complete (structurale şi nestructurale) produse de cutremur în vederea despăgubirii prin sistemul de
asigurări, inclusiv pentru evaluarea de către specialişti a stării post-seismice a structurii clădirii şi ope-
raţiunile de proiectare şi execuţie a reparaţiei sau consolidării;
- nu se vor da crezare zvonurilor privind eventualele replici seismice şi urmările lor, se ascultă
doar posturile de radio şi televiziune şi se utilizează doar informaţiile şi recomandările transmise ofici-
al, recepţionate direct şi nu din auzite. Se va da consimţământul organizaţiilor de intervenţie post-
seismice la analiza stării construcţiilor şi la celelalte activităţi întreprinse de organele de drept.
- să stabilească o persoană care o va putea ajuta după producerea unui cutremur – această
persoană poate fi un membru al familiei, un vecin, un prieten, un asistent social, un profesor, etc.;
- vor avea la îndemână, atât acasă cât şi la serviciu, o lanternă şi baterii suplimentare. O lanter-
nă poate fi foarte utilă dacă va fi necesar de a cere ajutor. De asemenea, ar fi utile un pix şi un carnet
pentru a putea comunica cu cei din jur;
- vor identifica cele mai sigure locuri în caz de cutremur şi căile de evacuare disponibile;
- dacă se utilizează aparate auditive, ochelari sau alte dispozitive ajutătoare, acestea se vor
depozita într-o trusă în noptieră. Un cutremur poate deplasa obiectele şi pot apărea dificultăţi în găsi-
rea lor;
- la primele mişcări seismice, trebuie de rămas pe loc, a se încerca de protejat cât mai sigur (de
exemplu, sub o grindă sau sub o piesă de mobilier solidă). Trebuie protejat capul şi gâtul cu braţele;
- în cazul aflării în pat, trebuie de rămas acolo, dacă deasupra lor nu se află o lustră, alt obiect
suspendat sau patul nu este alături cu o fereastră. În cazul în care este imposibilă deplasarea, trebuie
de protejat capul cu braţele, în caz dacă este posibilă deplasarea, se alege un loc sigur.
12
8.1.3 După cutremur:
- dacă nu se descurcă singuri, se cere ajutor prin semne sau semnale sonore;
- nu se va folosi liftul, chiar dacă acesta funcţionează. După cutremurul iniţial pot urma replici;
- după cutremur, vor ieşi cu atenţie şi vor merge într-un spaţiu deschis. Dacă nu se descurca
singuri, se cere ajutor;
Urmează sa fie atente, după un dezastru, pot exista persoane care să încerce să profite de vulnerabi-
litatea lor. Nu se vor divulga date cu implicaţii financiare - numărul contului curent, informaţii privind
cardul bancar, etc.
- să stabilească o persoană care să o poată ajuta după producerea unui cutremur – această
persoană poate fi un membru al familiei, un vecin, un prieten, un asistent social, un profesor etc.;
- va ţine la îndemână, atât acasă cât şi la serviciu, o lanternă şi baterii suplimentare. O lanternă
şi un fluier pot fi foarte utile dacă va trebui de cerut ajutor;
- dacă viaţa depinde de aparate alimentate cu curent electric, ar trebui de avut un generator de
rezervă sau o sursă alternativă de energie;
- vor identifica cele mai sigure locuri în caz de cutremur şi căile de evacuare disponibile. Se va
avea în vedere faptul că holurile şi uşile pot fi blocate şi este posibil de întâmpinat dificultăţi în utiliza-
rea scaunului cu rotile;
- la primele mişcări seismice, trebuie de rămas pe loc, unde vă prinde cutremurul şi se va încer-
ca de protejat cât mai sigur (de exemplu, sub o grindă sau sub o piesă de mobilier solidă). Trebuie
protejat capul şi gâtul cu braţele;
- în cazul aflării în pat, trebuie de rămas acolo, dacă deasupra nu se află o lustră, alt obiect
suspendat sau patul nu este alături cu o fereastră. În cazul în care este imposibilă deplasarea, trebuie
de protejat capul cu braţele, în caz dacă este posibilă deplasarea, se aşează într-un loc sigur.
- nici într-un caz nu se foloseşte focul deschis şi nu se aprinde lumina, se foloseşte doar lanter-
na;
- urmează a fi precauţi atunci când se decide de a ieşi. Nu se va ieşi dacă se apreciază că este
periculos.
13
Anexa A
(informativă)
A.2 Nu se va gândi că problemele s-au terminat dacă s-a supravieţuit cutremurului. Comunicarea
cu ceilalţi sau obţinerea ajutorului pot fi dificile sau chiar imposibile în astfel de momente.
Se va pregăti un kit de supravieţuire (rucsac de urgenţă) pentru studenţi, care se vor păstra la institu-
ţiile de învăţământ şi/sau acasă. Acestea vor fi revizuite permanent.
A.3 Un kit de supravieţuire este un set de obiecte de care va fi nevoie pentru siguranţa şi confortul
fiecăruia imediat după cutremur. Se va verifica conţinutul kitului cel puţin o dată pe an şi se vor înlocui
produsele, alimentele şi medicamente expirate. Se va păstra cât mai aproape de ieşire.
- medicamentele necesare, dacă se suferă de boli cronice: astm, diabet zaharat, hipertensiune
arterială, boli cardiace etc.;
- analgezice, antiseptice;
- dezinfectant şi bandaje;
- gel anti-bacterian;
- haine de schimb.
- fluier;
- briceag;
- lanternă cu baterii;
- radio cu baterii;
14
- chibrituri (păstrate în recipiente închise ermetic);
- încălţăminte rezistentă.
- copiile actelor importante: certificat de naştere, carte de identitate, contractul casei, asigurări,
analize medicale, etc. (păstrate în pungi de plastic închise ermetic);
- bani.
A.5 Trebuie ştiut că transportul public poate fi temporar întrerupt şi s-ar putea întâmpina dificultăţi
în deplasarea către o anumită locaţie.
15
Bibliografie
[1] Legea nr. 271 din 09.11.1994 cu privire la protecţia civilă;
[4] Ghid practic pentru pregătirea populaţiei în vederea protecţiei antiseismice, elaborat de Departa-
mentul pentru Urbanism şi Amenajarea Teritoriului a României;
[5] Ghid practic pentru instruirea cadrelor didactice şi personalului cu responsabilităţi tehnico-
administrative în vederea protecţiei în caz de cutremur, elaborat de Ministerul Lucrărilor Publice şi
Amenajării Teritoriale a României.
16
Traducerea autentică a documentului în limba rusă
Начало перевода
1 Назначение руководства
- до землетрясения;
- во время землетрясения;
- после землетрясения.
2 Термины и определения
В данном руководстве используются следующие термины и определения:
2.3 Катастрофа – крупная авария, повлекшая за собой человеческие жертвы, ущерб здо-
ровью людей и повреждение или уничтожение объектов национальной экономики и других ма-
териальных ценностей в значительных размерах, а также неблагоприятные последствия для
окружающей среды;
17
- очень сильные землетрясения с магнитудой 7,6 с периодом повторяемости 200 лет.
3 Общие положения
3.1 Землетрясение – это внезапное нарушение сплошности и равновесия больших или
малых фрагментов внутри Земли. Оно вызывает колебания земной поверхности, которые при-
водят к деформации земной коры и повреждению зданий. Землетрясение происходит неожи-
данно, имеет короткую продолжительность, и его почти невозможно предсказать заранее.
19
3.6 Продолжительность землетрясения представляет собой интервал времени от дости-
жения сейсмической волной данной точки до момента, когда амплитуда волны уменьшается до
уровня фонового сейсмического шума.
- оползни;
20
- разрушения либо выхода из строя медицинской инфраструктуры и возникновения эпи-
демий;
5 Поражающие факторы
С целью рекомендации студентам некоторых способов поведения, которые обеспечат эффек-
тивную защиту в случае землетрясения, необходимо проанализировать факторы, обуславли-
вающие реакцию и поведение человека в данной ситуации.
21
ры:
Нахождение человека в коллективе при землетрясении может влиять на его поведение либо
посредством проявления цепных эффектов (паника), либо через подчинение коллектива опре-
деленным лидерам. В зависимости от рода указаний этих лидеров коллектив на начальном
этапе спасения поведет себя соответствующим образом, от хаотического поведения до совме-
стного и эффективного.
Эффект слухов обычно проявляется только после окончания первой фазы спасения, после
некоторого успокоения, одновременно с восстановлением связей с различными социальными
группами, разделенными в результате землетрясения. Средства массовой информации могут
играть как положительную, так и отрицательную роль в зависимости от способа предоставле-
ния информации и наличия материалов, подготовленных заранее для доведения до населения,
пострадавшего от землетрясения.
22
6 Мероприятия и правила для защиты зданий учебных заведений и
поведение студентов в случае землетрясения
- студенты должны знать место нахождения аптечки первой помощи и уметь пользовать-
ся ее содержимым;
23
Рис. 1 Закрепление книжных полок
Для того, чтобы каждый член семьи знал как защищаться в случае землетрясения студент дол-
жен участвовать в заблаговременной разработке Плана защиты семьи в случае различных
возможных ситуаций.
Каждый студент должен помнить особенности населенного пункта, квартала и двора, дорог, по
которым ежедневно передвигается, принимая во внимание следующие опасности:
Студент может помочь младшим членам семьи и родителям разработать План двора, кварта-
ла, населенного пункта.
24
Также полезно знать, как защититься и в других ситуациях (в другом населенном пункте, в теат-
ре, в гостях).
Каждая семья должна подготовить комплект выживания, в котором есть вода и предметы пер-
вой необходимости, для того, чтобы можно было бы находиться вне дома некоторое время.
При землетрясении все члены семьи должны руководствоваться Планом защиты семьи и дей-
ствовать следующим образом:
Все члены семьи должны знать местонахождение огнетушителя и свои возможности по его
использованию, а также быть ознакомленными с другими простейшими методами ликвидации
начинающегося пожара.
a) Повреждена дымовая труба и стена, которые могут упасть на улицу в результате зем-
летрясения
25
b) балконы с самодельным остеклением окон, установленные антенны и кондиционеры,
которые могут упасть во время землетрясения или шторма
Рис. 2 Примеры участков новых зданий и других элементов, которые составляют опасность при
землетрясении
Землетрясение возникает неожиданно, имеет короткий период действия (20-90 секунд, в зави-
симости от типа и мощности землетрясения, типа и расположения здания, возможных осложне-
ний и т.д.).
Сильные землетрясения средней глубины в зоне Вранча могут иметь, как правило, большую
продолжительность и вызвать у некоторых зданий большие колебания, у людей неприятные
ощущения морской болезни или потерю равновесия, и все это в помещении, где двигается ме-
бель, слышен странный шум и иногда выключается свет.
В тоже время, тот кто переживает эффект сильного землетрясения не должен теряться, поста-
раться успокоиться (например, медленно считая до 100) и не впадать в панику.
Даже будучи осведомленными о том, что не нужно делать, для людей находящихся в зоне зем-
летрясения, желание покинуть здание в момент сейсмических колебаний представляет собой
сильное инстинктивное воспоминание о жизни в традиционных одноэтажных домах, в которых
это действие является целесообразным и возможным.
Меры защиты в зданиях необходимо осуществлять быстро, сразу после того как почувствовали
сейсмические движения. Если землетрясение застало вас на открытой местности (в парке, не-
застроенном участке и пр.) ощущение опасности будет менее явным и меры защиты более про-
стыми, сгруппировавшись и упершись ладонями в землю.
- оставаться на месте, где вас застало землетрясение, применяя меры как индивидуаль-
ной, так и групповой защиты. Дома применить План защиты семьи. В зданиях учебных заведе-
ний предотвратить панику и попытки покинуть учебный класс, лабораторию либо здание;
- оставаться в здании или помещении, подальше от окон, которые могут разбиться и по-
ранить вас, подальше от наружных стен, которые могут обрушиться. Защищаться от падения
тяжелых предметов, элементов мебели, ламп, штукатурки, орнаментов и пр.;
- укрыться под массивную парту или стол, держась за ножку стола, либо стать в дверной
проем капитальной стены (если здание было признано устойчивым аттестованным специали-
стом в области строительства). Поскольку стол либо парта могут двигаться во время землетря-
сения, рекомендуется придерживать руками их ножки;
27
- если землетрясение застало вас внутри помещения – оставайтесь там, подальше от
окон, которые могут разбиться, переместитесь к центру здания, ближе к несущей стене.
- встать под несущей балкой, в дверной проем капитальной стены, под массивный стол в
учебном классе для защиты от падения на голову ламп, мебели, тяжелых предметов, штукатур-
ки.
Преподаватели должны указать студентам правильный способ применения данных мер безо-
пасности и внушать доверие в эффективность мер самозащиты.
- необходимо, как можно быстрее, отключить источники открытого огня, а в случае воз-
никновения пожара, после окончания сейсмических колебаний немедленно приступить к его
тушению.
- если землетрясение застало вас в автомобиле, остановитесь как можно скорее на от-
крытом месте, избегая близости зданий, мостов, пассажей, воздушных линий электропередач, и
оставайтесь внутри. Остерегайтесь упавших электропроводов.
- в публичном месте с массовым пребыванием людей (театр, стадион, церковь, зал засе-
даний, и т.д.) не бегите к выходам, давка приводит к большему количеству жертв, чем само
землетрясение. Будьте спокойны и постарайтесь успокоить ваших соседей.
28
- проверьте состояние электрических, газовых, водяных и канализационных сетей, а так-
же состояние внутренних конструкций.
- спокойно покиньте помещения, не берите с собой лишних вещей. Прежде всего, про-
верьте состояние лестниц и путей эвакуации.
- иметь под рукой фонарь с запасными батареями. Фонарь может пригодиться в случае
необходимости позвать на помощь. Также будет полезен блокнот и ручка для возможности
общения с окружающими;
После катастрофы могут найтись люди, которые попытаются воспользоваться уязвимостью лиц
с ограниченными возможностями. Не раскрывайте данные финансового характера, номера
счетов, информацию о банковских картах, и т.п.
- держать под рукой фонарь и запасные батареи. Фонарь или свисток могут быть очень
полезны, если необходимо позвать на помощь;
30
- определить самые безопасные места в случае землетрясения и доступные пути
эвакуации. Принять во внимание тот факт, что холлы и двери могут быть заблокированы, и
могут возникнуть сложности с использованием кресел-каталок;
- будьте крайне осторожны, если решили выйти наружу. Не выходите, если считаете что
это опасно.
31
Приложение A
(справочное)
A.3 Комплект выживания - это набор предметов, которые вам необходимы для
безопасности и комфорта непосредственно после землетрясения. Его содержимое проверяется
не реже одного раза в год. Запасы воды и продукты с истекшим сроком годности заменяются
более свежими, а одежда – в соответствии со временем года. Комплект выживания хранится в
доступном месте, всегда под рукой и как можно ближе к выходу.
- консервный нож.
- анальгетики, антисептики;
- антибактериальный гель;
- сменная одежда.
- свисток;
32
- перочинный нож;
- радиоприемник;
- непромокаемая обувь.
- деньги.
A.5 Примите во внимание, что движение общественного транспорта может быть временно
прервано и вы можете столкнуться с трудностями в передвижении.
33
Библиография
[1] Закон о гражданской защите, № 271-XIII от 09.11.1994;
[4] Ghid practic pentru pregătirea populaţiei în vederea protecţiei antiseismice, elaborat de De-
partamentul pentru Urbanism şi Amenajarea Teritoriului a României;
[5] Ghid practic pentru instruirea cadrelor didactice şi personalului cu responsabilităţi tehnico-
administrative în vederea protecţiei în caz de cutremur, elaborat de Ministerul Lucrărilor Publice
şi Amenajării Teritoriale a României.
34
Содержание
Конец перевода
35
Utilizatorii standardului sânt răspunzători de aplicarea corectă a acestuia.
Este important ca utilizatorii documentelor normative să se asigure că sânt în posesia ultimei ediţii şi a
tuturor amendamentelor.
Informaţiile referitoare la documentele normative (data aplicării, modificării, anulării etc.) sânt publicate
în „Monitorul oficial al Republicii Moldova”, Catalogul documentelor normative în construcţii, în
publicaţiile periodice ale organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul
construcţiilor, pe Portalul Naţional „e-Documente normative în construcţii” (www.ednc.gov.md),
precum şi în alte publicaţii periodice specializate (numai după publicare în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, cu prezentarea referinţelor la acesta).