nimicuri

Nr. 485/12 iul. 2019

Circovii de vară.
Între calendarul omului urban și calendarul țăranului există deosebiri fundamentale
de percepție și asumare a timpului, de sacralitate și sens. Iar ceea ce dă sens timpului este
latura magico-religioasă a sărbătorii.
„Și timpul are felu’ iui și mersu’ lui; d-aia e bine să-l cunoști. Timpul e așa ca o
făptură și trebuie să-l iei în seamă”. Vorbele acestea frumoase aparțin unei țărănci Oprea
Constanța din Vârlezi și sunt consemnate de Ernest Bernea cândva, în 1938.

Circovii de Vară sau Circovii Mărinei sunt serbați în unele zone ale țării pe 15, 16 și 17
iulie, sau, în alte zone, pe 16, 17 și 18 iulie. În prima zi se serbează Sfinții Ciric și Iulita, i se
zice Ciurica. Alții îi zic celui din urmă care e șchiop, Sfântul Cirică Șchiopul. În ultima zi
Circovul cel mai mare, Mucenița Mărina, sora lui Sfântul Ilie. Ciurica și Sfântul Ilie au fiecare
câte trei Circovi. Dar ce sunt Circovii?
După Dicționarul lui Săineanu din 1929 circovii sunt două sărbători băbești.
1. Circovii de Vară, de la 16, până la 18 iulie ce le țin femeile de la țară, crezând că le apără
de paralizări (luat de Circovi e sinonim cu luat din lele): ori Mărți, Joi și Vineri și Circovi,
sărbătorile drăcești care le ținea norodul în vremurile păgânești, Pann; se mai numesc și
Circovii Mărinei: și la Circovii Mărinei, mâna pe nimic n-am pus, Pann.
2. Circovii de Iarnă, de de la 16 și până la 18 ianuarie, zile rele, de trăsnete și de vifore,
numite și Fulgerătoarele (cf. slav. țerkovnâie sviata= sfinții bisericii), vezi Mărină.
Circovii de vară împart anul pastoral în două părți egale. Circovii sunt descriși ca niște
forțe, entități malefice sau benefice, în funcție de zona unde este ținută tradiția. Aceste

1
existențe provoacă furtuni, vârtejuri, tunete și fulgere, prăpăd în turmele de vite, precum și o
boală ciudată numită „Luatul din Circovi”, precum „Luatul din Căluș”.

Circovii de Vară aveau , cândva în satele de țărani, o serie de restricții: erau interzise
cusutul, țesutul, torsul, prelucrarea lânii și a pieilor de animale.
În veacurile trecute, majoritatea țăranilor nu știau carte, ca să țină minte mai ușor
sărbătorile mărunte de peste an, atunci când urmau unele după celelalte, le uneau sub
semnul uneia singure. Așa s-a petrecut cu Circovii Mărinei (Sf. Mucenici Chiril și Iulița,Sf. Mc.
Antinoghen, vezi poza de jos, și, în poza de sus, Sf. Mare Muceniță Mărina). Împreună cu
Circovii de Iarnă, ei împart anul în două părți egale: vara cea trudnică, atunci când turmele
de oi sunt duse la munte, și iarna cea liniștită, când oile se întorc la iernat.
În unele zone, zilele Circovilor de Vară erau ținute cu strășnicie mai ales de femeile
îngreunate; mai erau ținute și pentru ca oamenii să fie feriți de poceală, amețeală, nebunie,
căzături, trăsnet, grindină, primejdie în vite.
Circovii se mai numesc și Goreșniți, și în aceste trei zile nu se fac căpițe de fân, nu se
strâng lucrurile în grămezi, ca să nu se aprindă de la trăsnet.
Într-o legendă se povestește că Mărina l-ar fi bătut pe dracu-n cap cu un ciomag și cu
un ciocan, pentru simplul motiv că dracul ar fi vrut să toace toaca la o biserică. Ziua ei era
ținută, mai ales de nevestele tinere. Despre Sfânta Mărina se spune că este protectoarea
păsărilor din gospodărie și a sufletelor copiilor morți. Pe aceasta o țin în special femeile
însărcinate, de frica bolilor.
Prin unele părți, femeile se prind „surate”, iar bărbații se fac „frați de cruce”. Toată
viața se vor ajuta între ei ca și „frații de sânge”.
2
 De Circovii de Vară, nu se lucra, nu se făcea curat și nu se împrumuta nimic. Și azi se
mai dă de pomană pâine și miere. Cei mai importanți sfinți ai perioadei aveau, fiecare, câte
trei circovi - Ciurica, Mărina și SântIlie. Se spune despre ei că au fost trimiși pe pământ ca să
observe oamenii și să-i pedepsească atunci când nu sunt respectate regulile transmise din
moși strămoși.

Oamenii erau sfătuiți ca în această zi să lucreze numai până la prânz. După aceea era
bine ca în această zi să citească viața Sfintei Mărina, să fie liniștiți, alături de familie. Din
popor se spune că, făcând acestea, vor fi iertați de pericole în călătorii, precum și de căzături,
smintituri, precum și de foc și de înecăciuni.

În aceste trei zile se împărțeau de pomană lumânări, pui de găină, mere și mături de
pelin. Ziua Mălinei se ținea pentru ca sufletul să iasă lesne când i-o veni sorocul.
Primul dintre Circovi este Ciurica. Se pare că provine de la expresia: „a ciurui în
bătaie”. De astfel, cei care sunt bătuți în această zi, vor fi bătuți tot restul anului.
Suflet bun, Ciuvica, îi apără de bătaie pe cei mai slabi. Femeile devin acum, în aceste
zile, mult mai puternice decât bărbații, putând chiar să-i bată, cu o singură condiție: ele

3
trebuie să clădească, până seara, un cuptor și primul lucru pe care-l vor coace să fie o turtă,
pe care o vor mânca împreună cu familia.
Tot acum, femeile nu au voie să lucreze nimic, nici să împrumute lucruri sau să facă
curat. Altfel, tradiția sărbătorii spune că asupra lor se vor abate boli grave (cimă sau vărsat),
iar vitele vor fi mâncate de lupi.
A doua zi de Circovi sunt reluate unele dintre activitățile casnice, dar până la prânz.
Totuși, nu e bine să coși, să te piepteni sau să te speli pe cap. Este ziua în care se pot scoate
ceapa și usturoiul din pământ, altfel vor putrezi.

Pârliile, surorile lui Sîntilie, femeile nu lucrau o săptămână, „e rău de foc de arșiță și de boli arzătoare”.
A treia zi de Circovi este foarte importantă pentru femeile însărcinate. Ele țineau
această zi pentru a nu da naștere unor copii pociți sau bolnavi.

Superstiții de Sfânta Mărina.

În popor se spune că această sărbătoare n-o spune popa, că-i moare preoteasa.
Sătenii nu prea știu în care zi o cădea și țin trei zile, doar s-o nimeri într-una. Mărina se
serbează pentru că ea îi înspăimântă pe draci și îl apără pe om de ei. Pe cine lovește în
această zi Mălina, nu se mai scoală. Despre Sfânta Mălina se spune că ar pune foc din cer la
recolta acelora care muncesc, mai ales la grâu și fân.
Deoarece în această perioadă este mare pericol de trăsnete, oamenii de altădată nu
adunau lemne în curte. Foarfecele se închidea într-un sertar și se mai scotea numai a doua zi.
Se credea că folosirea ei atrage după sine o mulțime de nenorociri. Pelinul era de mare preț,
fiind un leac eficient împotriva bolilor, alunga puricii, iar despre zeama de pelin se spune că
subțiază și împrospătează pielea obrajului.
Gheorghe Atanasescu/12 iul. 2019