Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

15. Piatra naturală

caracteristici petrografice şi mineralogice; recunoaştere de roci

Materialele de constructie din piatra naturală se obtin prin

prelucrarea anumitor roci existente la suprafaţa litosferei.

Rocile sunt mase minerale , constituite dintr-un singur mineral ( roci

monominerale : ghipsul, nisip de cuart, etc.) fie din mai multe minerale (
roci poliminerale : granitul , bazaltul , etc.)
Caracteristicile fizico-mecanice ale produselor din piatră naturală sunt
cele ale rocilor de provenienţă.
Conditii de calitate pentru piatra naturală de construcţie:
Rocile din care se extrag si se prelucreaza materialele de constructie
trebuie sa prezinte urmatoarele caracteristici :
• Să aibă o structura uniformă si compactă , fara fisuri;
• Să fie omogene în privinţa compozitiei mineralogice şi să nu
prezinte tendinţe de alterare chimică sau dezagregare ;
• Să posede absorbţie de apă redusă (sub 0,25%) şi coeficient de
înmuiere redus ;
• Să fie relativ uşor de prelucrat;

182
Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

• Să fie rezistente la uzură şi aceasta să fie uniformă în secţiune ;

• Să nu fie casante şi să prezinte rezistenţe mecanice bune.
Pentru identificarea rocilor se iau în considerare următoarele elemente
fundamentale:
 compoziţia mineralogică
 gradul de cristalizare
 mărimea cristalelor
 textura ( dispoziţia spaţială a componentelor minerale)
 culoarea, cu evidenţierea culorii de fond, a nuanţelor, petelor de
culoare şi drapajelor
 aspectul (omogen sau neomogen)
 spărtura (aşchioasă, concoidală sau neregulată)
Criterii de clasificare a rocilor :
I . Dupa geneza :
 roci magmatice
 roci sedimentare
 roci metamorfice
II. Dupa structura:
 roci holocristaline (echigranulare, inechigranulare)
 roci hemicristaline
 roci cu structura amorfa
III . Dupa textura:
 roci cu textura masiva (neorientată)
 roci cu textura stratificata
 roci cu textura sistoasa
 roci cu textură vacuolară.
IV . Dupa densitatea aparenta :
 roci usoare (ρa>1800 Kg/m3)
 roci grele (ρa<1800 Kg/m3)
V . Dupa compozitie
 roci acide
 roci bazice

183
Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

I.Roci magmatice
Rocile magmatice mai sunt numite si roci eruptive.
Ele s-au format in urma solidificarii magmei (topitură alcatuită din
silicaţi , aluminaţi si diversi oxizi).
Rocile magmatice se formează prin consolidarea (solidificarea)
magmelor, pe două căi: prin cristalizarea fazei lichide, respectiv prin
vitrificare (adică trecerea topiturii în sticlă). Cauza solidificării este de
regulă răcirea. Răcirea lentă favorizează cristalizarea, iar răcirea rapidă
vitrificarea.
Magmele care rămân la adâncime, sub formă de corpuri intruzive
mari, se răcesc lent şi cristalizează complet. Când se formează roci
magmatice complet cristalizate, cu cristale de dimensiuni mari, vizibile cu
ochiul liber, vorbim de roci cu structură holocristalină.
Lavele care vin brusc în contact cu mediile mult mai reci de la
suprafaţa crustei, se răcesc rapid, trecând direct în sticlă vulcanică sau
cristalizează incomplet, sub formă de cristale minuscule, invizibile cu ochiul
liber. Rocile astfel rezultate au o structură afanitică, adică cu cristalinitate
ascunsă.
Din aceasta categorie de roci fac parte:
 granitul , granodiorit, sienitul ,dioritul
 bazaltul , andezitul ,trahitul , dacitul
 cenusile vulcanice , piatra ponce, lava , tuful vulcanic ,perlitul
 porfirul , porfiritul

II .Rocile sedimentare
Rocile sedimentare s-au format în urma unor procese de distrugere
fizico–mecanice a rocilor magmatice sau metamorfice, prin cristalizări si
precipitări din soluţii sau prin acumulări de resturi organice.Printre
procesele fizico-mecanice se menţionează dezagregarea, transportul şi
depunerea clastelor. Rocile preexistente din zonele continentale, supuse
insolaţiei, îngheţului şi dezgheţului, acţiunii apelor curgătoare, a valurilor
sau gheţarilor suferă un proces de dezagregare, şi trec treptat în granule
monocristaline şi fragmente policristaline, numite claste. Clastele reprezintă
un detritus colţuros, a cărei compoziţie reflectă fidel compoziţia rocii din
care provine (ex. un granit se dezagregă în claste de cuarţ, ortoză,

184
Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

plagioclaz, biotit). Din locurile de formare, clastele sunt transportate spre un

bazin de sedimentare prin intermediul curenţilor de aer, apă, gheţarilor. În
timpul transportului, clastele se rotunjesc şi îşi modifică dimensiunile. Pe
pante înclinate este posibilă deplasarea clastelor prin curgere în masă, forma
iniţială nefiind afectată foarte mult.
Particulele aflate în suspensie în aer sau apă, se depun prin cădere
gravitaţională, formând straturi. Stratul este o entitate petrografică,
delimitată de suprafeţe plane (de regulă paralele).
Procesele chimice care au loc în prezenţa apei, au două aspecte
principale. Primul aspect este separarea din soluţii (precipitare) a compuşilor
care au ajuns la supraconcentrare şi se depun sub formă de cristale izolate
sau agregate cristaline. Al doilea aspect prevede reacţia apei cu minerale din
roci preexistente, instabile d.p.d.v. chimic, conducând la formarea a unor
produse noi (minerale de neoformaţie).
a . Roci detritice
-Necimentate : grohotis , prundis , pietris , nisip
-Cimentate : gresii , brecii , argile , conglomerate , marne , loessuri.
b. Roci de precipitatii
-ghips , calcar , dolomit , travertin
c. Roci organogene
-diatomotul , calcarele cochilifere , creta .
III. Rocile metamorfice
Rocile metamorfice s-au format in urma unor procese de
metamorfozare a rocilor magmatice si sedimentare sub actiunea unor factori
de natura chimica sau fizica , actionand individual sau simultan , care au
determinat modificarea fie a compozitiei chimice si mineralogice , fie a
structurii sau texturii , fie a ambelor.
Din aceasta categorie de roci fac parte :
 marmura
 cuartitul
 ardezia

185
Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

Caracteristici petrografice.
Pentru materialele unitare pe proba de încercat se practică o spărtură
proaspătă cu suprafaţa de min.(6x9) cm2. Se examinează proba, urmărindu-
se caracteristicile enunţate anterior.
Pentru materialele granulare sfărâmate natural (produse de balastieră) se
realizează o probă medie de aproximativ 5 Kg. notată cu mo,apoi se separă
granulele după tipul de rocă de provenienţă- gresii , granule silicioase,
calcaroase sau metamorfice.se numără granulele (n) şi se determină masa
(mi) pentru fiecare tip de granule separate în funcţie de roca de provenienţă.
Pentru materialele unitare rezultatele se înregistrează în tabelul 1.
Caracteristicile petrografice constituie unul din principalele criterii
pentru stabilirea domeniilor de folosire a pietrei naturale în construcţii.
Aparatură şi materiale.
 Lupă cu grosismentul 10x;
 Proba de roci.
Efectuarea determinării.
Pentru materialele unitare pe proba de încercat se practică o spărtură
proaspătă cu suprafaţa minimă (6 x 9) cm2. Spărtura se examinează
urmărindu-se caracteristicile:
Structura poate fi:
 holocristalină (echigranulară, inegranulară);

186
Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

 hemicristalină;

 vitroasă;

 fenocristalină;

187
Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

 microcristalină;

 criptocristalină.

Textura poate fi:

 masivă (neorientată);

188
Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

 stratificată;

 şistoasă;

 vacuolară.

189
Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

Pentru culoare se urmăreşte: culoarea de fond, nuanţele, petele de culoare,

drapajele.
Aspectul poate fi:
 Omogen

 sau neomogen.

Spărtura poate rezulta:

 Aşchioasă

190
Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

 concoidală;

 neregulată.

Natura petrografică urmăreşte caracterizarea rocii după geneză

(magmatice, sedimentare, metamorfice).
Pentru materiale granulare sfărâmate natural (produse de balastieră)
se realizează o probă medie de aproximativ 5kg (m0), se separă granulele
după tipul de rocă de provenienţă – gresii, granule silicioase, granule
calcaroase sau metamorfice, urmărindu-se în special:
Se numără granulele (n), şi se determină masa (mi) pentru fiecare tip
de granule separat şi funcţie de roca de provenienţă.
Înregistrarea şi interpretarea rezultatelor.
Pentru materiale unitare rezultatele se înregistrează în tabelul 1.1 şi
pentru materiale granulare în tabelul 1.2.

191
Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

Tabelul1
Nr.
Caracteristica Rezultatul determinării
crt.
1 Structura
2 Textura
3 Culoarea
4 Aspectul
5 Spărtura
6 Natura petrografică
7 Minerale prezente

Nr.
Caracteristica Rezultatul determinării
crt.
1 Structura
2 Textura
3 Culoarea
4 Aspectul
5 Spărtura
6 Natura petrografică
7 Minerale prezente

Nr.
Caracteristica Rezultatul determinării
crt.
1 Structura
2 Textura
3 Culoarea
4 Aspectul
5 Spărtura

192
Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

6 Natura petrografică
7 Minerale prezente

Nr.
Caracteristica Rezultatul determinării
crt.
1 Structura
2 Textura
3 Culoarea
4 Aspectul
5 Spărtura
6 Natura petrografică
7 Minerale prezente

Nr.
Caracteristica Rezultatul determinării
crt.
1 Structura
2 Textura
3 Culoarea
4 Aspectul
5 Spărtura
6 Natura petrografică
7 Minerale prezente

Rezultatele se compară cu cele prevăzute în caietul de sarcini al

produsului.

193
Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

Tabelul 1.2.
Natura Numărul de granule Masa (mi)
rocii de
provenienţ N % g %
ă
1
2
3
4
5
6
7
Total

Se calculează procentele de granule respectiv din masa pentru

fiecare tip de rocă de provenienţă cu relaţia:
m
%= i (1.1)
n
n
%= i (1.2)
n tot
în care: mi – masa unei fracţiuni în (g);
m – masa totală a probei (g);
ni – numărul de granule pentru fiecare fracţiune;
m – numărul total de granule al probei.

Analiza mineralogică.
Se urmăreşte identificarea mineralelor caracteristice fiecărui tip de
rocă prin observaţii vizuale utilizând microscopul şi preparate (lame)
specifice .Observaţiile se vor face utilizând atât lumina naturală, cît şi
lumina polarizată.
Aparatură şi materiale.
 Microscop pentru analize mineralogice;
194
Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

 Preparate din roci;

 Diferite tipuri de rocă.
Efectuarea analizelor.
Pe probele de roci analizate la punctul 1.1. se va indica prin observaţii
vizuale prezenţa diferitelor minerale pe baza caracteristicilor prezentate în
tabelul 2.3.
Tabelul 1.3

Mineral Elemente de recunoaştere

Quarţ

 Clasa silicaţi, grupa silice, SO2

 Incolor, alb lăptos sau colorat
 Luciu sticlos cu aspect gras
Duritate 7

Albit

 Clasa tectosilicaţi, grupa feldspaţi

[Na2OsiO26H2O]
 Incolor
 Alb cu luciu sticlos
Duritatea 6…6,5

Ortoza
 Clasa tectosilicaţi, grupa feldspaţi
[K2OsiO26H2O]
 Roz deschis, alb roşiatic
 Luciu sticlos spre perlat
Duritatea 5,5…6

195
Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

Muscovit
 Clasa filosilocaţi, grupa mice
[K,Al2O2(Al,Si3)O10(OH)2]
 Alb, alb gălbui, roz, brun, verzui sau incolor
 Luciu sticlos perlat
Duritatea 2…2,3

Anortite  Clasa tectosilicaţi, grupa feldspaţi

[CaOAl2O3SiO2]
 Alb, alb gălbui gălbui, verzui cu nuanţe roz
 Luciu sticlos
Duritatea 5,5…6

Biotit

 Clasa filosilicaţi, grupa mice

[K2(OH)4(Mg,Fe,Al)(Al,Si)O20]
 Negru, brun sau negru verzui
 Luciu puternic sticlos
Duritatea 2,5…3

Olivina

 Clasa nesosilicaţi, grupa olivine

[(Mg,Fe)2SiO4]
 Galben, galben-verzui (oliv)
Duritatea 6,7…7

196
Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

Augit
 Clasa, grupa piroxeni
[(Ca,Na)(Mg,Fe,Ti,Al)(Si,Al)2O6]
 Verde deschis, până la brun
Duritatea 5…6

Kaolinit
 Clasa filosilicaţi, grupa caolinit
[Al2O32SiO2H2O]
 Alb sau colorat diferit
 Luciu perlat
Duritatea 2…2,5
Calcit

 Clasa carbonaţi [CaCO3]

 Alb, roz, verde, galben
Duritatea 1

Dolomită
 Clasa carbonaţi [Ca(Mg.Fe,Mn)(CO3)2]
Alb gălbui, roz, rar incolor

Gips

 Clasa sulfaţi [CaSO42H2O]

 Alb, rar colorat
 Luciu sticlos
Duritatea 2

197
Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

Înregistrarea şi interpretarea rezultatelor.

Rezultatele obţinute se înscriu în tabelul 1.1.
La microscopul de analize mineralogice se vor face observaţii şi
lumina naturală şi polarizată pe diferite preparate din piatră. Observaţiile se
vor nota.
Proba 1

Proba 2

Proba 3

Recunoaşterea de roci.
Pe baza analizelor petrografice şi mineralogice se va indica în tabelul
1.1 tipul de rocă folosind indicaţiile din tabelul 1.4.
Tabelul 1.4

Roca Caracteristici petrografice

Granit  -Roca plutonică, familia
granitelor
 Leucocrate, acide
 Structura holocristalină
grăunţoasă
 Textură masivă
Minerale esenţiale: cuarţ, ortoză,
albit, oligoclaz

Dacit  Rocă hipoabisală, familia

granodiorite
198
Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

 Leucocrate, acide
 Structura porfirică
 Textura masivă
Minerale esenţiale: cuarţ, ortoză,
albit, plagioglazi

Andezit  Rocă hipoabisală, familia

diorite
 Leucocrate intermediare
 Structură porfirică
 Textură compactă
Minerale esenţiale: ortoză, albit,
oligoclaz, andezin
Bazalt
 Rocă vulcanică
 Melanocrate bazice
 Structură porfirică
 Textură compactă, slab
vacuolară
Minerale esenţiale: anortit,
piroxeni, amfiboli, olivină
Tufuri vulcanice

 Rocă vulcanică
 Melanocrate bazice
 Structură psefitică
 Textură compactă
Minerale esenţiale: ortoză, albit

Gresii  Rocă sedimentară

consolidată
 Divers colorate
 Structură psamitică
Textură masivă

199
Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

Calcare  Rocă sedimentară de

precipitaţie
 Divers colorate, bazice
 Structură criptocristalină
 Textură compactă cu zone
vacuolare
Minerale esenţiale: calcita

Gips  Rocă sedimentară de

precipitaţie
 Culoare gri-gălbui
 Structură holocristalină
 Textură compactă
Minerale esenţiale: gips

Travertin  Rocă sedimentară de

precipitaţie
 Culoare alb cenuşiu până la
brun
 Structură microcristalină
 Textură vacuolară
Minerale esenţiale: calcită şi cuarţ

Marmură  Rocă metamorfică

 Culoare alb, gri, roz, roşie,
verde, neagră
 Structură criptocristalină
 Textură compactă
Minerale esenţiale: calcită şi în
proporţii reduse muscovit, cuarţ,
pirită, hematită

200
Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

Quarţit  Rocă metamorfică

 Acidă
 Structură granoblastică
 Textură masivă
Minerale esenţiale: muscovit, cuarţ,
biotit

Ardezie  Rocă metamorfică

 Culoare neagră
Textură şistoasă

201