Învăţarea mediată

CAPITOLUL 4

ÎNVĂŢAREA MEDIATĂ

Învăţarea mediată este un tip special de interacţiune în care o

persoană ajută o altă persoană să relaţioneze ideile astfel încât să
determine o înţelegere mai extinsă asupra lumii şi să-şi flexibilizeze
gândirea.
Pentru a oferi învăţarea mediată trebuie realizate următoarele
patru acţiuni:
1. manifestarea intenţiei (intent) prin concentrarea atenţiei celui
care învaţă asupra scopurilor selectate pentru experienţa de
învăţare;
2. menţinerea reciprocităţii (reciprocity) prin adaptarea
comunicării pentru a rezona cu starea psihică a copiilor;
3. împărtăşirea sensului (meaning) prin ajutarea celui care
învaţă să experimenteze situaţia într-o manieră care
subliniază ceea ce este semnificativ sau important;
4. ghidarea „perspectivei” (transcendence) prin ajutarea celui
care învaţă să vadă dincolo de situaţia prezentă prin realizarea
unor conexiuni cu experienţele anterioare şi viitoare în
special prin concentrarea asupra similarităţilor şi diferenţelor
în procesul de învăţare cerut de fiecare situaţie.

În lumea de azi şi cea de mâine, profesorii pot să satisfacă mai

bine nevoile elevilor şi să prevină eşecul şcolar dacă înţeleg învăţarea
mediată şi o folosesc ca instrument pentru a-i ajuta pe copii să înveţe cum
să înveţe, concentrându-se pe formarea schemelor de gândire şi a
deprinderilor de învăţare independentă.

71
 ÎNVĂŢĂM ÎMPREUNĂ - repere metodologice în educaţia incluzivă

4.1. Medierea construirii blocurilor de gândire

În continuare vom descrie foarte pe scurt blocurile de gândire ce

sunt dezvoltate prin modelul COGNET:
1. Abordarea sarcinii
Reprezintă maniera în care o persoană începe, se implică sau
completează un eveniment, inclusiv culegerea de informaţie, modul în
care analizează, felul în care îşi exprimă gândurile şi acţiunile referitoare
la acel eveniment.
2. Precizia şi acurateţea
Gradul de conştiinţă a nevoii de a fi exact şi corect în înţelegerea
şi folosirea cuvintelor şi ideilor.
3. Folosirea conceptelor de spaţiu şi timp
Gradul de înţelegere a ideilor de bază despre modul în care
lucrurile relaţionează în mărime, formă, distanţă unele faţă de altele,
despre spaţiul şi abilitatea de a înţelege măsurarea perioadei dintre două
sau mai multe evenimente sau perioada în care se întâmplă ceva şi/sau
schimbările ce apar datorită acestor perioade.
4. Gândirea creatoare
Nivelul abilităţii de a extrage şi a folosi în acelaşi timp surse
multiple de informaţie care sunt o parte a evenimentelor date.
5. Atenţia selectivă
Abilitatea de a alege unităţi de informaţie relevantă cu privire la
diferite evenimente.
6. Folosirea comparaţiilor
Nivelul conştiinţei necesităţii de a examina relaţia dintre
evenimente şi idei, în special în a determina ce e asemănător şi ce e
diferit.
7. Utilizarea legăturilor între evenimente
Nivelul conştiinţei nevoii de a asocia o activitate cu alta şi de a
folosi aceste asociaţii într-o manieră semnificativă.

72
 Învăţarea mediată

8. Memoria de lucru
Nivelul capacităţii de îmbogăţire a spaţiului de procesare pentru a
stoca diferite informaţii, a reactiva informaţiile stocate în creier şi a face
legături între informaţiile adunate în funcţie de scopul rezolvării unei
sarcini.
9. Identificarea ideii principale
Nivelul conştiinţei nevoii de a găsi elementul fundamental care
realizează conexiuni între informaţiile care au un fond comun, stau la
baza unei categorii.
10. Identificarea problemei
Nivelul abilităţii execuţiei automate şi definirea într-o situaţie
dată ce cauzează sentimentul dezechilibrului.

4.2. Instrumente de învăţare independentă

1. Semnificaţie interioară
Reprezintă calitatea semnificaţiei simţite personal de către un
subiect determinându-i o motivaţie intrinsecă pentru învăţare.
2. Autocontrol
Se referă la controlarea abordării de învăţare folosind
metacogniţia în scopul favorizării apariţiei unor factori precum:
rapiditate, promptitudine, eficienţă.
3. Sentimentul competenţei
Ştiinţa de a avea abilitatea să realizezi un lucru particular.
Pierderea acestui instrument are drept consecinţă abandonarea sarcinii,
după cum prezenţa lui determină sentimentul de siguranţă şi motivaţia
pentru învăţare.
4. Comportamentul orientat spre scop
Presupune preluarea iniţiativei pentru atingerea obiectivelor unei
activităţi date.

73
 ÎNVĂŢĂM ÎMPREUNĂ - repere metodologice în educaţia incluzivă

5. Autodezvoltare
A fi conştient de unicitatea proprie şi a munci în scopul devenirii
a tot ceea ce poţi fi.
6. Împărtăşirea comportamentului
Presupune o comunicare a gândurilor cu tine însuţi şi cu alţii, într-
un fel în care o abordare implicită să devină explicit.
7. Sentimentul schimbării
A fi conştient de efectele pe care emoţiile le pot avea asupra
problemelor noi, complexe şi prin urmare dificile. A şti cum să întâmpini
schimbarea.
8. Conştiinţa propriei schimbări
A înţelege că te schimbi de-a lungul vieţii şi a învăţa să speri, să
te educi şi să beneficiezi din experienţa ei.
„Schimbarea este cea mai stabilă caracteristică a fiinţelor umane”
spunea Feurestein. Procesul de autoschimbare este asemenea unui grafic
în care trecem realizările şi eşecurile unei persoane. Însă
responsabilitatea pentru fluctuaţiile graficului aparţine în întrgime
individului, (Feurestein, după Domuţa A., 2002).

4.3. Sugestii practice de aplicare a modelului COGNET

Pentru ilustrarea modului în care se poate integra modelul

COGNET în activitatea şcolară vom prezenta, în continuare, câteva
activităţi practice proiectate într-o viziune interdisciplinară pe tema „Toţi
iubesc rocile”. Ceea ce urmează este o ilustrare a modului de a gândi şi
planifica activitatea şcolară ca putând să-l ajute pe copil să devină o
persoană autonomă, independentă, deschisă spre o învăţare permanentă.

TEMA: Toţi iubesc rocile

Abordare interdisciplinară ce integrează artele comunicării,
matematică, ştiinţe, arte, deprinderi sociale şi COGNET. (Nu vom
prezenta, datorită vastităţii subiectului în discuţie, decât maniera
prezentată în cadrul artelor comunicării).

74
 Învăţarea mediată

TOŢI IUBESC ROCILE

Obiectivul 1: Copiii vor înţelege că sunt trei feluri primare de roci;

Obiectivul 2: Copiii vor înţelege că fiecare fel de rocă are propriile sale
proprietăţi şi propriul proces de formare;
Obiectivul 3: Copiii vor înţelege că rocile şi formaţiunile de roci se
schimbă în timp. Ei vor înţelege ciclul rocii;
Obiectivul 4: Copiii vor înţelege cele mai importante componente ale
solului;
Obiectivul 5: Copiii vor deveni mai familiari cu modul de folosire a
Blocurilor de Gândire şi a Instrumentelor de Învăţare Independentă.

Ziua 1

I. Planificare şi materiale
- Lucrarea: „Everybody Needs a Rock” (Baylor, 1974)
- Copiii vor avea nevoie de jurnale
- Scrisoarea adresată părinţilor
II. Introducere
Se începe cu o discuţie despre motivaţia intrinsecă
(Inner Meaning)
a. Intenţia (Intent): Astăzi vreau să vă ajut să învăţaţi mai
multe despre una dintre
Deprinderile de Învăţare Independentă -
motivaţia interioară
b. Înţelesul (Meaning): Dacă veţi găsi motivaţia necesară, veţi face
o analiză mai profundă căci veţi învăţa ceea
ce e important pentru voi.
c. Perspectiva (Transcendence): Noi vom începe să studiem despre roci
şi sol. Doresc să încep citindu-vă o
poveste despre o fetiţă care era pasionată
de studiul rocilor. Vă rog să ascultaţi cu
atenţie să vedeţi dacă puteţi decide care
era motivaţia ei.
75
 ÎNVĂŢĂM ÎMPREUNĂ - repere metodologice în educaţia incluzivă

III. Activităţi şi ghidare practică

A. Se citeşte „Everybody Needs a rock”
B. Întrebări şi jurnalul de muncă
1. Care a fost motivaţia ei pentru a învăţa despre roci?
Acceptaţi mai multe răspunsuri!
2. Vreau să vă las câteva minute să vă gândiţi voi înşivă ce
motivaţie puternică aveţi pentru a învăţa despre roci.
Scrieţi-le acestea în jurnal. (aceasta pentru copiii din
ciclul primar, pentru cei de la grădiniţă sarcina este de a
face un desen)
3. Cine ar fi dispus să ne povestească despre motivaţia sa
personală de a învăţa despre roci şi sol? Acceptaţi toate
răspunsurile!

IV. Completaţi spaţiile:

A. „Hai să ne gândim: Dacă eu voi fi motivat, atunci __________.”
Posibile răspunsuri ar putea fi:
1. Eu mă voi simţi mai bine când îmi voi termina treaba.
2. Voi găsi motivaţia să fac lucruri importante care nu
sunt distractive.
3. Voi găsi propriul motiv pentru a realiza sarcina.
Lăsaţi copiii să ofere exemple din mai multe contexte: casă, şcoală,
profesie sau societate.

V. Tema şi exerciţiul de muncă independent

Fiecare îşi alege propriile roci. Ziua următoare ei vor spune întregii clase
de ce o anumită rocă este specială pentru ei şi vor plasa roca respectivă la
stativ, pentru studiul ulterior.

Scrisoare adresată părinţilor:

Dragi părinţi,
Bună! Dorim să vă comunicăm noua tematică pe care o vom
dezbate săptămânile următoare.
Vom discuta despre ROCI ŞI SOL !
Această experienţă poate să fie foarte distractivă şi dorim să vă
bucuraţi alături de noi. Iată în continuare sprijinul pe care îl solicităm din
partea dumneavoastră:
76
 Învăţarea mediată

1. Copilul dumneavoastră va veni acasă cu o întrebare şi va căuta pe

cineva care să îl ajute să găsească un răspuns. Veţi fi dispus să îl
lăsaţi să vă adreseze întrebări sau să îl ajutaţi să găsească un
răspuns de la cineva din familie, sau dintre cunoscuţii
dumneavoastră? Instrumentul învăţării independente,
ÎMPĂRTĂŞIREA, vă poate ajuta pe amândoi să găsiţi
răspunsuri. Precum ştiţi, ÎMPĂRTĂŞIREA presupune a spune
altei persoane ceea ce ai învăţat. Copilul dumneavoastră va fi
solicitat să ÎMPĂRTĂŞEASCĂ informaţia pe care
dumneavoastră aţi ÎMPĂRTĂŞIT-O cu el.
2. Ne dorim ca, în zilele următoare, copilul dumneavoastră să aducă
diverse tipuri de roci la şcoală pentru a le putea observa şi a
învăţa mai multe despre ele. Credem că ar fi potrivit să vă însoţiţi
copilul într-o plimbare pentru a-l ajuta să găsească o varietate de
roci. Una dintre ele s-ar putea să fie specială pentru el. Îi veţi
exersa cu această ocazie două activităţi de gândire. Prima este
ATENŢIA SELECTIVĂ. Aceasta înseamnă că este important să
cauţi şi să aduni roci şi nu alte lucruri. A doua activitate exersată,
este COMPARAŢIA. Noi dorim diverse tipuri de roci, astfel va fi
important pentru copil să COMPARE rocile între ele şi să aleagă
diferite tipuri pentru a le aduce la şcoală.
3. În fiecare seară îl puteţi întreba ce a învăţat despre roci. În felul
acesta va avea ocazia să îşi îmbunătăţească MEMORIA DE
LUCRU despre roci şi sol, dacă dumneavoastră veţi vorbi cu el
despre acestea în fiecare zi.
Conştientizăm faptul că dumneavoastră aveţi un rol important în
educaţia copilului. Suntem bucuroşi că îl veţi asista în această nouă
experienţă de învăţare. În cazul în care nu aveţi lista completă a
activităţilor de gândire şi deprinderilor de învăţare independentă, noi vă
putem pune la dispoziţie o copie a acesteia. Vă recomandăm să o
expuneţi într-un loc vizibil (pe uşa frigiderului) pentru a vă ajuta copilul
să folosească aceste instrumente.

Ziua a 2-a: Supă de pietre

I. Planificare şi materiale
A. Cartea: „Stone soup” (Brown, 1975)
B. Fişa acurateţei şi preciziei vocabularului
C. Fişa instrucţiunilor pentru munca în grup
77
 ÎNVĂŢĂM ÎMPREUNĂ - repere metodologice în educaţia incluzivă

II. Introducere
A. Intenţie
Pe măsură ce citim povestea „Stone soup”, vă rog să vă
gândiţi la instrumentele pe care le folosesc personajele din
poveste. Vă va fi mai uşor dacă veţi exersa una dintre
activităţile de construire a blocurilor de gândire -
Înţelegerea precisă.
B. Semnificaţie
Căutând să identificaţi modul în care personajele folosesc
blocurile gândirii şi instrumentele învăţării independente
veţi fi capabili să le aplicaţi. Aveţi nevoie de o înţelegere
precisă a activităţilor şi conceptelor din această poveste
pentru a le folosi.
C. Perspective
Puteţi face comparaţie între modul în care voi folosiţi
aceste instrumente şi modul în care personajele povestirii
le folosesc. Fiţi gata să ne povestiţi despre ele pe măsură
ce discutăm povestea. Va trebui să folosiţi cuvintele cu
acurateţe.

III. Activităţi şi ghidare practică

A. Blocul de gândire - Înţelegere precisă ne va ajuta să
învăţăm cuvinte pe care nu le ştim din povestire. Să
întocmim o listă cu ele pe măsură ce citim! Să mă
atenţionaţi dacă există vreun cuvânt pe care nu-l
înţelegeţi.
B. Citiţi povestirea „Stone soup” unor copii mai mici. Cei
mai mari pot citi singuri sau în grup. Reamintiţi-vă că
puteţi folosi cuvinte pe care copiii să nu le înţeleagă
foarte bine şi adăugaţi-le listei.
C. Întrebări:
1. Care a fost ideea principală a acestei povestiri?
2. Cine ştie să îmi spună ce bloc sau instrument a
fost folosit de unul dintre personajele din
această poveste? Orientarea spre scop,
sentimentul provocării, sentimentul
competenţei, identificarea problemei, sau
gândirea integrativă, etc.
78
 Învăţarea mediată

3. Este această rocă similară cu cea din povestea

Everybody Needs a Rock? Cine poate face
comparaţii?

IV. Exerciţiu de muncă independent

Completaţi fişa de vocabular folosind cuvintele pe care le-aţi listat din
povestire şi de la profesor.

1. Munca în grup: Folosiţi metoda „Verificarea în pereche”

a. aranjaţi copiii în grupuri de câte patru
b. formaţi câte două perechi în cadrul fiecărui grup
c. fiecare copil dintr-o pereche completează un cuvânt în
timp ce celălalt îi pune întrebări pentru lămurirea sensului
cuvântului
d. după două cuvinte care au fost completate fiecare pereche
îşi confruntă răspunsul cu cealaltă pereche.
e. după verificare, fiecare pereche continuă cu alte trei
cuvinte

V. Completaţi spaţiile:
A. „Hai să ne gândim, dacă aţi obţinut o înţelegere precisă,
atunci __________.”
Posibile răspunsuri ar putea fi:
1. Veţi şti mai exact care sunt orientările
2. Veţi înţelege ce vor să spună alţi oameni
3. Veţi şti ceea ce spun cărţile
Lăsaţi copiii să ofere exemple din mai multe contexte: casă, şcoală,
profesie sau societate.
FIŞĂ DE VOCABULAR
Numele ________________________
Numele povestirii pe care ai citit-o ___________________________
Exersaţi ÎNŢELEGEREA PRECISĂ a cuvintelor şi ACURATEŢEA
folosirii cuvintelor.
Păstraţi o listă a cuvintelor pe care le-aţi găsit dificile pe măsură ce
citiţi povestirea.
Scrieţi o propoziţie cu fiecare cuvânt folosit. Pe a treia linie încercaţi
să daţi o definiţie cuvântului.
79
 ÎNVĂŢĂM ÎMPREUNĂ - repere metodologice în educaţia incluzivă

1. _________________________________________________________
2. _______________________________________ verificarea perechilor
3. _________________________________________________________
4. _________________________________________________________
5. _______________________________________ verificarea perechilor

Ziua a 3-a şi a 4-a: Stone Soup - Exerciţiu Practic

I. Planificare şi materiale
- copiii scriu invitaţii părinţilor sau altei clase
- gândirea cadrului jocului
- copierea scenariilor pentru elevi
II. Introducere
a) Intenţia: Astăzi, pe măsură ce vom pune în scenă Stone
Soup (povestirea), vom avea nevoie de un instrument de
învăţare independentă: Sentimentul Competenţei.
b) Semnificaţia: Ştiu că
dacă veţi avea Sentimentul Competenţei jocul nostru va
avea un mare succes.
c) Perspectiva: Credeţi
că soldaţii au avut Sentimentul Competenţei în povestire?
III. Activitate şi ghidare practică
A. Analizaţi Blocurile şi Instrumentele pe care copiii le-au
identificat la personaje.
B. Stabiliţi rolurile şi împărţiţi copiilor scenariile. Ei pot
exersa în grupuri mici pe bucăţi piesa şi apoi să o pună în
scenă în întregime.
C. Copiii pot folosi scenariul pentru a citi din el dacă nu au
avut suficient timp să-l memoreze.
D. Se exersează până când jocul este gata pentru a putea fi
prezentat.
IV. Exerciţiu de muncă independent
A. Copiii joacă piesa în faţa părinţilor sau a altei clase.
B. Când jocul este gata, copiii sunt chemaţi din spatele
cortinei să vină să-şi spună numele şi să explice Blocurile
şi Instrumentele pe care le-au folosit predominant în
80
 Învăţarea mediată

timpul piesei.
V. Completare / Extindere
Hai să ne gândim: Dacă foloseşti Sentimentul Competenţei
atunci __________.
Posibile răspunsuri ar putea fi:
1. Te vei simţi mai motivat să lucrezi
2. Vei fi mai dornic să încerci lucruri noi
3. Te vei simţi încrezător
Lăsaţi copiii să ofere exemple din mai multe contexte: casă, şcoală,
profesie sau societate.

ZIUA a 5-a: Harta cu roci

I. Planificare şi materiale
A. O bucată mare de hârtie, creioane colorate
B. A se medita la modul în care va fi completată harta.
În centru veţi dori probabil să puneţi rocile şi pe măsură ce copiii
vă vor oferi informaţie, va trebui să clasificaţi răspunsurile astfel:
1. Felul rocilor; 2. Cicluri
3. Soluri 4. Altele

II. Introducere
a. Intenţie: Astăzi vom folosi Memoria de Lucru pentru a
realiza o mapă despre roci şi sol
b. Semnificaţie: Veţi avea nevoie să vă folosiţi Memoria de
Lucru pentru a aduna toate informaţiile pe care le aveţi despre
acest subiect
c. Perspectiva: Sunt o mulţime de lucruri pe care le ştim despre
roci şi o mulţime pe care nu le ştim. Haideţi să facem o hartă
pe această foaie de hârtie. Eu voi fixa rocile şi solurile în
centrul ei.

III. Activitate şi ghidare practică

A. Scrieţi pe listă cu roşu toate sugestiile elevilor
B. Spuneţi: Acum trebuie să adresăm întrebări despre ceea ce nu
ştim. Haideţi să facem o listă cu ele (această listă va fi completată
cu albastru)

81
 ÎNVĂŢĂM ÎMPREUNĂ - repere metodologice în educaţia incluzivă

C. Completaţi harta

IV. Completare / Extindere

Haideţi să ne gândim: Dacă foloseşti Memoria de Lucru, atunci ___ .
Posibile răspunsuri ar putea fi:
1. Vei fi capabil să-ţi aminteşti mai multă informaţie
2. Vei fi capabil să-ţi aminteşti lucruri importante de care ai
nevoie
3. Vei fi capabil să-ţi reactualizezi informaţiile atunci când ai
nevoie de ele
Lăsaţi copiii să ofere exemple din mai multe contexte: casă, şcoală,
profesie sau societate.

V. Exerciţiu de muncă independent

Temă: 1. Copiii selectează acele întrebări (scrise cu albastru) la care nu
găsesc răspunsul pe hartă. Ei îi vor întreba pe cei de-acasă (prieteni, fraţi,
vecini) dacă nu cunosc ei răspunsul la aceste întrebări.
2. Când se întorc a doua zi dimineaţă, ei notează ce au descoperit în
jurnalul lor. Vor scrie ce Bloc şi ce Instrument au folosit pentru a
găsi răspunsul. Fiecare copil va citi clasei din jurnalul propriu
3. Profesorul va completa informaţia de pe hartă

ZIUA a 6-a: Studiu la bibliotecă

I. Planificare şi materiale
A. Copiii vor avea nevoie de cărţi şi legitimaţii pentru bibliotecă
B. Se vor utiliza metode de învăţare prin cooperare

II. Introducere
A. Intenţie: Astăzi ne propunem să învăţăm cât mai multe
despre roci şt sol găsind cât mai multe poveşti şi cărţi
despre acestea. Va trebui să mergem la bibliotecă.
Abordarea Sarcinii ne va ajuta să facem asta.
B. Semnificaţie: Mă gândesc că folosirea blocului Abordarea
Sarcinii este foarte importantă.
C. Perspectiva: Dacă folosim Abordarea Sarcinii, noi vom fi
capabili să utilizăm mai bine timpul nostru la bibliotecă.

82
 Învăţarea mediată

III. Activităţi şi ghidare practică

A. Exerciţiu de grup
1. Împărţiţi copiii în grupuri de câte 4-5
2. Desemnaţi sau lăsaţi pe fiecare membru al grupului să-şi aleagă
rolurile:
- Focalizatorul a cărui sarcină este să verifice dacă fiecare
e concentrat asupra activităţii şi să ghideze discuţia;
- Încurajatorul este cel care se asigură că fiecare membru al
grupului participă şi că nu monopolizează nimeni discuţia;
- Secretarul înregistrează răspunsurile echipei, el fiind şi
purtătorul de cuvânt;
- Supervizorul e cel care verifică dacă toată lumea e de
acord înainte de a lua o decizie;
- Căpitanul tăcut este cel care se asigură că grupul său nu
deranjează celelalte grupuri.
3. Instrucţiuni
Fiecare grup să-şi aleagă un aspect legat de studiul rocilor
şi al solului pe care doreşte să-l aprofundeze. Exploraţi
Sistematic ideile despre ce veţi avea de făcut pentru a obţine
informaţiile necesare de la bibliotecă. Gândiţi-vă la un plan şi
fiţi gata să-l împărtăşiţi tuturor înainte de a merge la bibliotecă.
4. Lăsaţi copiii să decidă asupra subiectului, să alcătuiască un
plan şi să-l comunice celorlalţi colegi. Profesorul va scrie pe tablă
subiectul ales de fiecare grup.

B. Vizita la bibliotecă
1. Înainte de a merge la bibliotecă, haideţi să vedem cum putem
folosi Autocontrolul ca să obţinem cât mai multă informaţie
într-un timp cât mai scurt! Acceptaţi cât mai multe răspunsuri!
2. Vizitaţi biblioteca, selectaţi cărţile pentru cercetare şi
întoarceţi-vă în clasă.

IV. Exerciţiu de muncă independent

Muncă în grup (se vor folosi aceleaşi grupe formate anterior)
1. Verifică planul! L-ai respectat? Răsfoieşte cuprinsul cărţilor! Ai
găsit informaţia despre subiectul pe care l-ai ales? Revizuieşte-ţi
planul dacă e nevoie!
83
 ÎNVĂŢĂM ÎMPREUNĂ - repere metodologice în educaţia incluzivă

V. Completare / Extindere
Dacă eu folosesc Abordarea sarcinii, atunci __________.
1. Voi fi capabil să-mi termin treaba
2. Voi fi capabil să-mi fac un plan
3. Voi şti cum să rezolv o sarcină
Lăsaţi copiii să ofere exemple din mai multe contexte: casă, şcoală,
profesie sau societate.

ZIUA a 7-a: Pregătirea unui proiect despre roci

I. Planificare şi materiale
A. Utilizarea abordării de învăţare cooperativă
B. Harta cu roci să fie afişată pentru a putea fi consultată de elevi
C. Revizuiţi ideile proiectului pentru a stabili care vor fi cele pe care
le veţi propune copiilor pentru a le realiza
II. Introducere
A. Intenţia: Astăzi vom face un plan al proiectelor pe care le
vom realiza. Avem‚ nevoie să decidem cum să sistematizăm informaţiile
din cărţile de la bibliotecă, de la părinţi sau de la experţi. Trebuie să
decidem cum să Împărtăşim ceea ce am învăţat unii cu alţii şi cum să
începem proiectele.
B. Semnificaţia: Aceste informaţii pe care le găsim în roci şi
soluri vor fi reamintite şi folosite mai bine dacă vom găsi o modalitate de
a le împărtăşi.
C. Perspectiva: Vă puteţi reaminti cum împărtăşirea povestirii
Stone Soup ne-a ajutat să ne amintim şi să extragem informaţia din ea.
III. Activităţi şi ghidare practică
Muncă în grup (împărţirea grupurilor şi a rolurilor e aceeaşi) .
Instrucţiuni:
1. Decideţi cum veţi strânge toate informaţiile despre subiectul ales
şi cum să le organizaţi (ex. Puteţi întocmi fişe de lectură în care
să consemnaţi informaţiile).
2. Alcătuiţi un plan referitor la felul în care veţi Împărtăşi
informaţia voastră. Va trebui să predaţi altor copii informaţia pe
care o veţi învăţa. Vă puteţi gândi la orice fel de proiect, dar
84
 Învăţarea mediată

consultaţi-mă înainte de a începe!

3. Discutaţi unele dintre opţiuni pe care sunteţi dispuşi să le
realizaţi.

IV. Exerciţiu de muncă independent

Împărţiţi în grupuri, copiii:
1. Adună informaţia
2. Întocmesc planul.
3. Completează o listă a materialelor de care au nevoie.

V. Tema
Adună-ţi materialele de care ai nevoie pentru a-ţi face proiectul pentru
mâine.

VI. Completaţi următorul principiu: Dacă vei folosi Explorarea

Sistematică, atunci _______
1. Vei explora toată informaţia
2. Nu vei uita lucrurile importante
3. Vei fi capabil să faci un plan mai bun
Lăsaţi copiii să ofere exemple din mai multe contexte: casă, şcoală,
profesie sau societate.

IDEI PENTRU PROIECTE

1. Un raport de cercetare cu ilustraţii;

2. Realizarea unei hărţi folosind imagini şi culori diverse;
3. Realizarea unui film (folosindu-se un aparat video), propunătorul
în ipostază de geolog;
4. Întocmirea unei benzi desenate folosind personajele favorite din
desenele animate, explicând informaţia pe care ai obţinut-o;
5. Conceperea un joc în care să se folosească informaţia nouă;
6. Alcătuirea unui pliant;
7. Realizarea unui interviu gen talk-show în care tu să oferi
informaţia pe care tu ai găsit-o. Înregistrarea acestui interviu pe
casetă;
8. Imaginarea unei reclame în care să demonstrezi ceea ce ai învăţat
despre subiect;
9. Redactarea unui ziar pe această temă;
85
 ÎNVĂŢĂM ÎMPREUNĂ - repere metodologice în educaţia incluzivă

10. Imaginarea unei scenete etc.

ZIUA a 8-a şi a 9-a: Realizarea proiectelor

I. Planificare şi materiale
A. Verificaţi dacă toţi elevii au materialele necesare pentru realizarea
proiectului propriu;
B. Utilizarea muncii în grup;
C. Această lecţie va lua 2 sau mai multe zile, în funcţie de cât timp li
se va aloca elevilor;

II. Introducere
a. Intenţie: Am adunat informaţia şi acum este timpul să punem în
aplicare planul proiectului;
b. Semnificaţie: Ştiu că dacă veţi respecta Planul vostru, veţi avea
un foarte bun proiect, deci asiguraţi-vă şi verificaţi-l pentru a
vedea dacă nu e nevoie de vreo revizuire a lui înainte de a începe;
c. Perspectiva: În povestirea Stone Soup, aţi văzut că soldaţii şi-au
urmat planul şi în acest fel şi-au găsit de mâncare şi şi-au făcut o
grămadă de prieteni.

III. Activităţi şi ghidare practică

A. Exerciţiu de grup
(se respectă aceeaşi organizare ca şi în zilele anterioare);
B. Instrucţiuni: Aşezaţi-vă la grupurile voastre şi începeţi realizarea
proiectului. Asiguraţi-vă că întreg conţinutul proiectului este
explicit şi că vă folosiţi fişele într-un mod atent. Vă va ajuta să
folosiţi Gândirea Integrativă. Ce veţi avea nevoie să integraţi?
Acurateţea informaţiei de pe fişele de lucru, munca în echipă,
obţinerea instrumentelor pentru proiect, asumarea
responsabilităţii sarcinilor, urmărirea planului şi terminarea
proiectului.

IV. Exerciţiu de muncă independent

A. Copiii lucrează la proiectele lor. Vor avea nevoie probabil de
două zile pentru a le termina.
B. Când proiectele sunt terminate întrebaţi:
1. V-aţi respectat planul? A fost nevoie să-l revizuiţi?
2. Spuneţi-ne de ce şi ce anume aţi îmbunătăţit în planul
86
 Învăţarea mediată

revizuit!
V. Completaţi următorul principiu: Dacă vei face un plan, atunci ___.
Variante de răspuns:
1. Vei şti cum să-ţi termini treaba
2. Vei fi capabil să te exprimi mai bine
3. Vei şti de ce materiale ai nevoie
Lăsaţi copiii să ofere exemple din mai multe contexte: casă, şcoală,
profesie sau societate.

ZIUA a 10-a: Prezentarea proiectului

I. Planificare şi materiale
Înaintea acestei lecţii stabiliţi cu elevii dacă nu vor să invite o altă clasă
pentru a asista la prezentarea proiectelor.

II. Introducere
a. Intenţie: Astăzi vom pune în aplicare ultima parte a planului
nostru şi vom exersa Exprimarea Controlată. Este timpul să
împărtăşiţi proiectele voastre unii altora.
b. Semnificaţie: Ştiu că dacă voi vă veţi controla cu atenţie
exprimarea veţi împărtăşi mai bine informaţia voastră şi noi cu
toţii vom învăţa mai multe despre roci şi soluri.
c. Perspectiva: Este ca şi cum ai arunca o piatră în apă. Cu cât îţi
controlezi mai mult felul în care arunci piatra, cu atât aceasta va
sări mai bine.

III. Activităţi şi ghidare de grup

A. Muncă în grup (se va respecta aceeaşi organizare).
B. Instrucţiuni: Luaţi-vă locul în grupurile voastre şi staţi 10 minute
pentru a repeta atent felul în care veţi prezenta informaţia astfel
încât să fie bine Controlată.
C. Se pregăteşte audienţa: Spectatori, ce blocuri şi instrumente puteţi
folosi pentru a fi o audienţă minunată? Pregătiţi-vă cu întrebări
după fiecare prezentare.

IV. Exerciţiu de muncă independent

A. Fiecare grup îşi face prezentarea proiectului
1. După fiecare prezentare, audienţa adresează întrebări
87
 ÎNVĂŢĂM ÎMPREUNĂ - repere metodologice în educaţia incluzivă

referitoare la proiect;
2. Profesorul notează felul în care fiecare grup se exprimă
controlat pe măsură ce sunt prezentate proiectele.
B. După prezentarea proiectelor, copiii se reîntorc în grupurile
iniţiale şi se autoevaluează în funcţie de modul în care au exersat
Exprimarea Controlată. Copiii îi dau autoevaluarea lor
profesorului şi profesorul evaluarea făcută de către el personal.
Copiii vor fi ajutaţi să compare cele două evaluări.

V. Completaţi următorul principiu:

Dacă aveţi Exprimare Controlată, atunci __________.
Variante de răspuns:
1. Celelalte persoane vor înţelege mai precis ce vreau să spun;
2. Voi fi capabil să duc la îndeplinire planul propus.
Lăsaţi copiii să ofere exemple din mai multe contexte casă, şcoală,
profesie sau societate.

Bibliografie:

1. Baylor, B., (1974). Everybody Needs a Rock, Atheneum Books.

2. Brown, M., (1975). Stone Soup, Charles Scribner's Sons.
3. Domuţa, A., (2002). Experienţa învăţării mediate în clasă şi în
afara acesteia (traducere), ASCR, Cluj-Napoca.
4. Greenberg, Katherine, H., (1994). COGNET - Cognitive
Enrichment Network. Follow Through Education Model.
5. Feuerstein, R., (1980). Instrumental enrichment, Baltimore
University Park Press.
6. Feuerstein, R., Rand, Y., Hoffman, M. B., Miller, R., (1980).
Instrumental enrichment: An intervention program for cognitive
modifiability. Glenview, II: Scott Foresman an Company.

88