Sunteți pe pagina 1din 18

1 – Tipuri de arme nucleare

Se deosebesc doua tipuri:

-arme nucleare cu actiune exploziva (bomba atomica, bomba cu hidrogen, bomba trifazica);

-arme nucleare fara actiune exploziva(substante radioactive de lupta, bombe cu neutroni).

Denumirea de arma nucleara cu actiune exploziva este ganerata si se atribuie oricarui tip de arma
a carei explozie are loc pe baza eliberarii energiei nucleare in urma unor reactii de fusiune
nucleara, iar de bomba cu hidrogen(termonucleara) celei bazate pe fuziune nucleara.

Puterea exploziior nucleare se determina prin cantitatea de energie dezvoltata. Ca termen de


comparatie se ia cantitatea de trotil care dezvolta prin explozie aceeasi cantitate globala de
energie. Aceasta cantitate de trotil se numeste echivalent trotilic al armei nucleare si poate avea
urmatoarele valori: pana la 1kt(1kt=1000t) pentru calibru foarte mic; 1-20 kt pentru calibru mic;
20-60 kt pentru calibru mijlociu; 60-500kt pentru calibru mare; 0,5-100 Mt pentru calibru foarte
mare.

Bomba atomica

Princuipalele elemente ale bombei atomice sunt: incarcatura nucleara, dispozitivul de realizare a
exploziei si corpul bombei. Incarcatura bombei nucleare inainte de explozie se afla in stare
subcritica, adica masa acesteia este mai mica decat masa critica (masa de substanta fisionabila in
care neutronii formati prin fusiunea unui nucleu provoaca fusiunea altui nucleu). Se pot realiza
bombe atomice cu o singura, cu doua sau mai multe mase subcritice.

Principiul de constructie al bombei atomice consta din existenta, in cazul unei bombe atomice, a
doua mase subcritice, care sunt dispuse separat si care se unesc la declansarea unui dispozitiv
clasic, obisnuit. In momentul unirii celor doua mase subcritice se declanseaza o sursa de neutroni
(clorura de beriliu si radon), a carei actiune in masa combustibilului nuclear produce reactie
nucleara in lant.

Bomba cu hidrogen

In corpul bombei se gaseste combustibilul cu hidrogen, continand deuteriu si tririu. Linga


combustibilul cu hidrigen se mai gaseste asa-zisul detonator atomic de uraniu-235 sau plutoniu-
239. Explozia acestuia va crea conditiile necesare desfasurarii reactiei termonucleare, adica pentru
a explozia combustibilului de hidrogen. Spre deosebire de bomba atomica, incarcatura de lupta a
bombei cu hidrogen nu are masa critica. Combustibilul cu hidrogen poate fi luat in orice cantitate si
in consecinta, puterea bombei cu hidrogen poate depasi de cateva ori pe cea a unei bombe atomice
obisnuite.

Pentru a realiza o bomba cu hidrogen de dimensiuni cat mai reduse se folosesc, drept combustibili
termonucleari, deuterura de litiu – o substanta solida, un compus al litiului cu deuteriul. In reactia
termonucleara, in cazul folosirii deuterurii delitiu, din interactiunea neutronilor cu nucleele delitiu,
se formeaza tritiu, care, intra apoi in reactie cu deuteriul. Neuronii formati astfel reactioneaza din
nou cu litiul si asa mai departe. Tritiul se formeaza astfel in procesul reactiei termonucleare.

Bomba trifazica(combinata)

Este o bomba care se bazeaza pe procesele de fisiune-fuziune-fisiune. Ea are la baza o bomba


termonucleara, la care se adauga fisiunea uraniului-238. In urma reactiei termonucleare rezulta
neutroni foarte rapizi care sunt capabili sa provoace in continuare fisiunea nucleara de uraniu-238
si astfel in aceste incarcaturi au loc procesele de fisiune-fuziune-fisiune.Ea are la baza o bomba
termonucleara, la care se adauga fisiunea uraniului-238.In urma reactiei termonucleare rezulta
neutroni foarte rapizi care sunt capabili sa provoace in continuare fisiunea nucleara de uraniu-238
si astfel in aceste incarcaturi au loc procesele de fisiune-fuziune-fisiune.

Substantele radioactive de lupta


Sunt produse secundare ale industriei atomice sau special preparate, destinate contaminarii
oamenilor, animalelor, terenului, alimentelor, culturilor, apei, etc.Acestea se prezinta sub forma
solida (praf), lichida sau gazoasa (fum) si sunt la fel de periculoase ca si elementele radioactive
rezultate din exploziile nucleare.

Bomba neutronica(arma radiologica)

Are drept incarcatura nucleara californiu-251 care prin fisiune produce un flux puternic de neutroni
care au o actiune puternic iradianta (de aici si denumirea de bomba neutronica sau radiobiologica)

Ca orice material nou fisionabil, californiul are propria sa masa critica (o valoare foarte mica, de 1,5
g).La fisiunea in lant a unei asemenea cantitati, efectele termice sunt neglijabile, de acea
denumirea de „bomba” este cu totul improprie.Singurul efect extrem de periculos il formeaza
puterea radiatiei si a fluxului de neutroni.De exemplu,explozia celor 1,5 g la suprafata pamantului
determina o iradiere cu o doza semiletala pe o raza de 300 m (moartea a 50% din cei iradiati).
Aceeasi explozie la altitudinea de 50 km determina o iradiere semiletala pe o raza de 7500
m(absorbtia neutronilor de catre paturile de aer descreste cu atitudinea).Pentru acest considerent
se preconizeaza folosirea bombei neutronice drept proiectil antiaerian pentru iradierea pilotilor.

2 – Mijloace de intrebuintare a armei nucleare

Pentru intrebuintarea armei nucleare se pot folosi urmatoarele mijloace:

-rachete de toate tipurile;

-aeronave purtatoare de rachete, torpile;

-artileria;

-submarinele si navelede suprafata, purtatoare de rachete si torpile cu incarcaturi nucleare;

-fugasele nucleare.

Intrebuintarea unora sau altora din aceste mijloace este determinata de locul de dispunere si
caracterulobiectivelor, de puterea munitiei nucleare folosite si de o serie de alti factori.

3 – Felul exploziei nucleare

In functie de misiunile care se indeplinesc, felul obiectivelor si modul de dispunere al acestora,


caracterul actiunilor de lupta,etc. loviturile nucleare se pot executa in aer la diferite inaltimi, la
suprafata pamantului, apei si sub pamant (sub apa). Corespunzator cu acestea, exploziile nucleare
se impart in explozii la mare inaltime, aeriene, la suprafata pamantului, la suprafata apei,
subterane si submarine.

Locul unde zona luminoasa a exploziei nucleare atinge suprafata pamantului (apei) se numeste
centrul exploziei, iar punctul de pe suprafata pamantului (apei) situat pe verticala deasupra
(dedesubt) locului unde s-a produs explozianucleara se numeste epicentrul exploziei nucleare.

Evolutia explozilor nucleare

La explozia unei bombe n ucleare de orice fel, datorita reactiei nucleare de fisiune in lant, se
elibereaza o cantitate mare de energie in mediul inconjurator, formandu-se o sfera de gaze
incadescente cu temperatura de cateva milioane de grade.

Aceasta sfera de foc cu diametrul de cateva sute de metri da nastere unei puternice emisii de
lumina.
In acelasi timp se emite un flux puternic de neutroni si radiatii gamma care constituie radiatia
penetranta a exploziei nucleare. Explozia nucleara este insotita si de un zgomot asurzitor,
asemanator traznetului, care se aude la scurt timp dupa aparitia globului luminos.

Radiatia gamma instantanee, in interactiunecu atomii din mediul inconjurator, formeaza un flux de
electroni rapizi si ioni pozitivi care se deplaseaza cu viteze mari, de la centrul exploziei. Asrtfel, in
spatiuare loc separarea temporara a sarcinilor pozitive si negative, ceea ce duce la aparitia unor
campuri electronice si magnetice. Datorita duratei scurte de existenta, aceste campuri sunt
numite”impulsuri electromagnetice ale exploziei nucleare”. In urma exploziei aerul se comprima
puternic si se deplaseaza cu viteze mai mari decat viteza sunetului, formand unda de soca exploziei
nucleare.

Dupa cateva secunde, sfera de soc se transforma intr-un nor involburat alb-portocaliu – in cazul
exploziilor nucleare aeriene, iar de pe sol se ridica o coloana de praf, care se uneste cu norul
involburat, formand un nor in forma de ciuperca, nor care se ridica cu o viteza foarte mare la
inaltimi ce variaza intre 4-7 km in cazul exploziilor de puteri mici si de 10-20 de km in cazul
exploziilor de puteri mijocii. Acest nor radioactiv dupa atingerea inaltimii maxime sub actiunea
curentilor de aer se deplaseaza la distante mari (chiar sute de kilometri) pe directia de deplasare a
vantului la inaltimi. Din coloana partuiculele de praf radioactiv cad in raionul exploziei, iarcele din
nor pe directia de deplasare a vantului la inaltimi,creand o zona de contaminare radioactiva, de
regula, de forma unei elipse. Aceasta zona de contaminareeste numita urma norului radioactiv.
Mentionam ca aspectele exterioare ale exploziei nucleare difera in functie de felul si locul exploziei.

4 – Factorii distructivi ai exploziei nucleare

Explozia nucleara produce cinci factori distructivi:

-unda de soc;

-emisiunea de lumina;

-radiatia penetranta;

-impulsul electromagnetic;

-contaminarea radioactiva.

a)Unda de soc a exploziei nucleare este o unda de comprimare brusca a mediului inconjurator la
locul exploziei(aer, apa, sol) si care se propaga cu viteza foarte mare (supersonica), in toate
directiile de la centrul exploziei.

Unda de soc constituie principalul factor distructiv al exploziei nucleare, consumand pentru
formarea ei aproximativ50% din energia totala a exploziei. Din punct de vedere al originii, unda de
soc a exploziei nucleare este similara undei de soc rezultata din explozia substantelor explozive
obisnuite. Particularitatile ei constau in prezenta unui front care cuprinde limita ei dinainte, in care
se produce un salt brusc de comprimare a aerului. Acest front se numeste frontul undei de soc.

In functie de distrugerile constructiilor, raionul exploziei nucleare se imparte in:

-Zona I de distrugere care se caracterizeaza prin distrugeri totale (cu suprapresiunea in frontul
undei de soc, pf > 1kg/cm²) la cladiri, constructii industriale, retele, etc.

-Zona II de distrugeri, caracterizata de distrugeri puternice si medii (1kg/cm²>pf>0,3kg/cm²) la


cladiri, constructii industriale si retele aeriene;

-Zona III de distrugeri, caracterizata de distrugeri medii si usoare (0,3kg/cm²>pf>0,1kg/cm²) la


cladiri din caramida.
Unda de soc produce persoanelor neadapostitetraumatisme extrem de grave in zona I,
tyraumatisme grave si medii in zona II si traumatisme usoare in zona III. Protectia impotriva undei
de soc se realizeaza in spatii de adapostire cu rezistenta la presiunea undei de soc. Spatiile de
adapostire sunt tratate la capitolul „Protectia impotriva armei nucleare”.

b)Emisiunea de lumina este o radiatie electromagnetica care cuoprinde domeniul ultraviolet,


domeniul vizibil si domeniul infrarosu al spectrului, consumand aproximativ 35% din energia totala
a exploziei.

Emisiunea de lumina are loc in decursul a doua pulsatii, prima pulsatie avand loc in decurs de
1/100 de secunde, atunci cand sunt emise in special radiatii ultraviolete( deci lumina multa si
caldura putina) si a doua pulsatie care dureaza cateva secunde, cand sunt emise radiatii luminoase
din spectrul vizibil si din domeniul infrarosului. Efectele puternice ale emisiei de lumina asupra
oamenilor si materialelor sunt produse deci pe timpul celei de-a doua pulsatii.

Emisiunea de lumina este caracterizata prin impulsul de lumina (cal/cm²) a carei intensitate scade
invers proportional cuu patratul distantei.

Actiunea emisiunii de lumina asupra mediului se manifesta prin incendii masive, care se extind
dincolode zona III de distrugere a undei de soc(pentru calibre mari). La distante mult mai mari se
produc incendii izolate, totul depinzand de existenta materialelor inflamabile.

Organismul uman supus actiu8nii emisiunii de lumina sufera arsuri, care in functie de valorile
impulsului luminos pot fi grave sau mai putin grave(gradul I – gradul IV). La capitolul „Protectia
impotriva armei nucleare’ sunt prezentate mai in detaliu urmarile si masurile ce se preconizeaza
impotriva emisiunii de lumina.

c)Radiatia penetranta este un fenomen caracteristic exploziilor nucleare si se compune dintr-un flux


de neutroni si radiatii gamma emise in timpul exploziilor nucleare. Ea reprezinta 5% din energia
degajata de explozia nucleara si dureaza cateva secunde.

Radiatia penetranta prezinta un pericol direct pe o raza de 1-2 km si un pericol indirect prin
contaminarea radioactiva produsa de masa mare de izotopi radioactivi indusi existent in norul
exploziei nucleare la suprafata pamantului.

Actiunea principala a radiatiei penetrante asupra materiei consta in ionozarea acesteia, fapt care
determina aparitia radicalilor liberi in substanta vie si in consecinta realizarea unor actiuni intime la
nivelul acesteia.

Atat radiatia gamma cat si fluxul de neutroni,prin doza de radiatietransmisa organismului uman,
determina aparitia unor transformari care duc la aparitia bolli de iradiere.

O doza de peste 50 roentgen determina pierderea capacitatii de actiune totala sau partiala a
organismului uman. Protectia impotriva radiatiei penetrante este tratata la capitolul”Protectia
impotriva armei nucleare”.

d)Impulsul electromagnetic este un fenomen generat de radiatia penetranta in primele secunde ale


exploziei. El consta in ionizarea puternica a aerului (electroni si ioni pozitivi), iar datorita conditiior
in care se produc ionii pozitivi pe de o parte si electronii pe de alta parte, formeaza campuri
electricesi magnetice care actioneaza cateva fractiuni de secunda. Impulsul electromagnetic este
influentat si de felul exploziei(este mai puternic in cazul exploziei aeriene).

Energia impulsului electromagnetic este distribuita pe o gama de frecventa cuprinsa intre zeci de
hertzi si cativa megahertzi.

Amplitudinea impulsului electromagnetic poate avea valorii de mii de volti pe metru.

Sub actiunea impulsului electromagnetic, ca urmare a ionizarii, are loc distrugerea sau deteriorarea
echipamentelor electrice sau electronice neprotejate (strapungerea izolatiilor la transformatoare,
distrugerea releelor si sigurantelor, etc.).
Protectia impotriva impulsului electromagnetic se trateaza la capitolul „Protectia impotriva armei
nucleare”.

e)Contaminarea radioactiva este factorul distructiv care actioneaza in timp si preia 10% din energia
exploziei nucleare. Contaminarea radioactiva este produsa de:

-inacarcatura nucleara de uraniu-235 sau plutoniu-239 care participa la procesul fisiunii in


momentul exploziei;

-fragmentele de fisiune ale incarcaturii nucleare(circa 200 izotopi radioactivi ai 35 elemente


chimice);

-radioactivitatea constituita din izotopi artificiali rezultati in urma captarii neutronilor de catre
nucleele diferitelor elemente din sol, aer, diferite obiecte, inclusiv a bombei, etc.

In urma exploziei nucleare, toti acesti factori enumerati mai sus sunt inglobatio in norul radioactiv
care contamineaza solul la suprafata lui cat si pe directia de deplasare a vantului la inaltimi si la
distante de cateva zeci si sute de kilometri. Suprafata contaminata are in general forma unei elipse
a carei axe mari este orientata pe directia de deplasare a norului, dar poate avea si forme
neregulate.

Gradul de contaminare radioactiva a terenului pe urma norului depinde de: cantitatea totala a
produselorradioactive formate de explozie, de felul exploziei(aeriana,terestra), de timpul care a
trecut din momentul exploziei, de conditiile meteorologice, de relief, etc. Pe masura deplasarii
norului radioactivse modifica si dimensiunile particulelor care se depun.

Ca rezultat al caderilor substantelor radioactive din norul exploziei nucleare, odata cu contaminarea
terenului se produce si conataminarea solului, aerului, surselor de apa, alimentelor, furajelor,
diferitelor elemente de teren.

Contaminarea radioactvia poate actiona asupra organismului prin iradiere externa de la radiatiile
radioactive emise de pulberea cazuta pe diferite suprafete, pe imbracaminte sau piele, ori prin
iradiereinterna atunci cand aceste pulberi au fost introduse in organism prin inspirarea aerului
contaminat sau prin consumarea alimentelor si a apei contaminate radioactiv.

Indiferent de modul de actiune, contaminarea radioactiva poate provoca, ca si radiatia penetranta,


imbolnavirea organismului uman de boala iradierii. Protectia impotriva contaminarii radioactive se
trateaza la capitolul”Protectia impotriva armei nucleare”

5 – Protectia impotriva armei nucleare

Protectia impotriva armei nucleare cuprinde totalitatea actiunilor care au ca scop sa impiedice sau
sa micsoreze actiunea directa sau indirecta a factorilor distructivi ai exploziei nucleare asupra
oamenilor si animalelor.

Protectia se asigura prin urmatoarele masuri:

-instiintarea si alarmarea in timp oportun despre pericolul atacului nuclear;

-adapostirea populatiei;

-evacuarea populatiei din centrele aglomerate;


-asigurarea protectiei antichimice individuale si colective a populatiei;

-cercetarea zonei de disrtugere;

-limitarea si inlaturarea urmarilor agresiunii aeriene.

In acest capitolse vor trata mai multe probleme legate de adapostirea populatiei si asigurarea
protectiei antichimiceindividuale si colective a populatiei in timpul exploziei nucleare.

Am vazut in cele expuse anterior ca primele efecte ale exploziei nucleare sunt: emisiunea de
lumina si caldura, radiatia penetranta, impulsul electromagnetic si unda de soc. Impotriva tuturor
acestor factori distructivi cel mai sigur mijloc de protectie il constituie adaposturile. Adaposturile se
pot realiza ca lucrari independente in locuri izolate sau se pot amenaja in subsolurile cladirilor, in
pasajele de traversare a cailor de circulatie, in garaje mari pentru autovehicule, in statiile de
metrou, etc. Aceste tipuride adaposturi sunt destinate sa asigure protectia unui numar mare de
persoane si sunt oprevazute cu instalatii de filtrare a aerului pentru retinerea pulberilor radioactive.

Se mai pot amenaja, ca locuri de adapostire pentru un umar mare de persoane, grotele sau
pesterile naturale din apropierea loacalitatilor.

Daca nu exista posibilitatea sa se execute asemenea adaposturi, se pot consttrui transee in curti
sau in spatiile verzi din apropiere. In localitati ne putem adaposti dupa ridicaturi de teren, in
santuri, in rigolele soselelor, linga bordurile trotuarelor, in pasajele de trecere,etc.

Daca in momentul exploziei nu avem posibilitatea sa intram in adapost ne adapostim in cea mai
apropiata denivelare de teren. Trebuie sa se evite adapostirea inapoia unor obstacole care se pot
prabusi.

In teran deschis (parcuri, in camp,etc.) ne adapostim dupa o ridicatura de teren, dupa talazul
uneisosele, intr-o groapa, iar in lipsa acestora ne culcam cu fata in jos, cu bratele sub cap si cu
spatele catre explozie unde ramanem 15-20 de secunde.

In intreprinderi, insitutii, in afara locurilor de adapostire special amenajate, ne mai putem adaposti
sin golurile de la fundatiile utilaje mari sau ale cosurilor de fum, ori in tunelurile tehnologice la care
s-au executat amenajarile necesare protectiei sau in adaposturi individuale.

In locuinte, birouri sau in orice alte incaperi, ne adapostim linga peretele dinspre explozie, in
spatiul gol al al usii de pe peretele de rezistenta, intr-un coridor lipsit de ferestre sau chiar sub un
birou sau sub o masa.

In aceste locuri, stand ghemuit cu fata in jos si acoperind fata cu bratele, ne protejam asupra
actiunii directe a factorilor distructivi ai exploziei nucleare sau contra eventualelor daramaturi sau
obiecte purtate de unda de soc.

Deoarece unda de soc parcurge in primele doua secunde un kilometru si in acest interval de timp
toti factorii distructivi isi manifesta actiunea cu efecte maxime, pentru ca protectia sa fie asigurata,
trebuie sa ne adapostim in primele doua secunde dupa ce am observat sfera de foc. Nu trebuie sa
privim sfera de foc.

Ne adapostim numai dupa obstacole naturale sau constructii solide de beton armat sau dupa ziduri
solide de constructii. Nu stam in picuioare expusi exploziei. In acest fel putem fi azvarliti sau striviti
de unda de soc, sau de orice obiect, expunandu-ne in acelasi timp factorior distructivi cu o
suprafata mai maredecat daca am sta culcati cu faat in jos.

Daca ne aflam in zona exploziei nucleare, trebuie sa ne protejam impotriva contaminarii


radioactive. Stim ca aceatsa se formeaza in urma norului radioactiv dupa cateva ore de la explozie,
in functie de inaltimea la care s-a ridicat norul si de viteza vantului
Chiar daca nu am vazut explozia nucleara si nu am simtit efectele ei, ne putem afla in zona
contaminata radioactiv daca dupa un anumit timp norul radioactiv trece pe deasupra localitatii
noastre. Acesta inseamna ca, in functie de distanta de la explozie, avem la dispozitie timp suficient
pentru a lua masurile de protectie necesare.

Impotriva contaminarii radioactive ne protejam daca impiedicam contactul prafului radioactiv cu


organismul sau daca reducem actiunea actiunea radiatiei radioactive emise de praful radioactiv
asupra organismului.

Ca sa impiedicam contactul prafului radioactiv cu organismul, folosim masca contra gazelor,


impreuna cu pelerina, manusi si ciorapi de protectie special fabricatesau realizate in orice
gospodarie cu mijloace la indemana(panza groasa, material plastic, etc.). Toate acestea constituie
mijloace de protectie individuala.

Masca contra gazelor protejeaza aparatul respirator, fata si ochii impotriva prafului radioactiv.

Pentru protectia corpului se folosesc pelerine, ciorapi si manusi special confectionate in gospodarie.

Aceste mijloace simple impreuna cu masca contra gazelor asigura protectia individuala. Mijloacele
de protectie individuala se folosesc insa numai pentru trecerea de scurta durata prin zona
contaminata radioactiv sau pentru parasirea acesteia .

Trebuie retinut faptul ca pe urma norului contaminarea radioactiva este de durata. Scaderea
radioactivitatii sub limita nepericuloasa se petrece in aproape doua saptamani, uneori si mai mult.
In acest caz, pe timpul stationarii pe urma norului, ne protejam impotriva contaminarii radioactive
impiedicand contactul cu praful radioactiv i reducand actiunea radiatiilor radioactive emise de
acesta, prin adapostire in locuri amenajate din timp.

Adapostirea se poate face in adaposturile special amenajate si in transee, subsoluri sau pivnite
amenajate si etanse sau in incaperile locuintelor dupa ce le-am etansat.

In aceste locuri praful nu mai poate intra, iar materialele din care sunt construite reduc puterea
radiatilor emise de acesta sub limitele periculoase. Astfel, ziduriel de caramida reduc puterea
radiatiilor de peste 10 ori, iar cele din beton 10-20 de ori. Pentru aceste motive, in blocurile de
locuinte se vor folosi ca locuri de adapostire incaperile de la primele doua etaje, incaperile din
interiorul blocului, casa scarii sau chiar holurile interioare. Etansarea locurilor de adapostire se face
la: intrari, guri de aerisire, guri de fum, ferestre sau alte goluri.

Pentru etansare se poate folosi: hartie, carti, postav, buret, stinghii de lemn, pasta de pamant, etc.
Ferestrele se mai pot astupa cu panouri sau obloane de lemn, placi fibrolemnoase, paturi, etc.

Oricum in golul ferestrelor se pun saci cu pamant sau nisip(prin interior sau exterior), pentru a
putea avea asigurata in acest fel reducerea puterii radiatilor radioactive.

Tot prin etansare protejam si sursele de apa din exterior sau alte locuri de adapostire a rezervelor
alimentare.

Atunci cand organele de protectie civila anunta pericolul conatminarii radioactive este necesar sa
luam cu noi rezerve de apa si alimente, mijloace de protectie individuale, trusan de prim ajutor
sanitar, sa inchidem gazele si apa, sa stingemfocurile din soba, sa scoatem din priza toate
aparatele electrocasnice, sa stingem luminile, sa inchidem ferestrele si usile si in cel mai scurt timp
sa ne adapostim in locuri dinainte cunoscute. Cand ne adapostim in incaperile de locuit, etansam
usile si ferestrele care au fost lasate libere.

Daca la anuntarea pericolului contaminarii radioactive de catre organele de protectie civila nu


suntem acasa si nu mai pitem ajunge acasa in timpul stabilit, ne deplasam la cele mai apropiate
locuri de adapostire de protectie civila. Nu parasim locul adapostirii decat cu aprobarea organului
de oradine al protectiei civile
Cand pericolul contamianrii radioactive a trecut, organele protectiei civile sunt acelea care anunta
ca putem parasi locul de adapostire.

La iesirea din adaposturi ne deplasam insa spre locuinte sau spre alte ,lcuri necontaminate, numai
prin locurile marcate de organele de protectie civila, iar la indicatiile acestora daca este necesar
folosim mijloace de protectie individuale.

La locuinteluam masuri de indepartare a prafului din curti, de pe cladiri, din incaperi, depe mobila,
de pe alimente si de pe toate articolele de menaj. Actiunea poarta denumirea
de DECONTAMINARE si se executa cu mijloace de protectie (masca, ciorapi, sort, manusi)
folosind metodele si procedeele de decontamianre radioactiva prezentate la capitolul
„Decontaminarea”.

Asa cum am vazut, factorii distructivi ai exploziei nucleare, in afara contaminarii organismelor vii
care provoaca boala de iradiere, produc asupra oamenilor neprotejati vatamari diferita ca: arsuri,
fracturi, hemoragii, raniri, etc.

In toate aceste cazuri este necesar sa executamprimul ajutor si autoajutorul medical. Metodele si
procedeele pentru executarea acestora sune prezentate in capitolul „Primul ajutor si autoajutorul
medical”.

II – ARMA BIOLOGICA

Prin arma biologica se intelege intrebuintarea agentilor patogeni in scopuri agresive, care in urma
raspandirii pri iferite mijloace tehnice, pot determina imbolnaviri cu caracter transmisibil (in masa)
in randul populatiei sau animalelor, precum si distrugerea fondului agro-forestier.

Declansarea efectelor vatamatoareale armei biologice se bazeaza pe activitatea specifica provocata


de agentii patogeni (bacterii, rickettsii, virusuri, ciuperci, paraziti,etc.) si toxinele microbiene
asupra oamenilor, animalelor sau culturilor vegetale.

Printre bolile transmise de bacteriile folosite ca arma bilogica figureaza: ciuma, holera, variola,
morva, antraxul, febnra tifoida. Printre bolile care pot fi transmise de rickettsi se numara: tifosul
exantematic, febra aftoasa,etc,. Printre bolile care pot fim transmise de ciupercile patogene se
numara: sporatricoza, histoplasmoza, etc.

1 – Mijloace si procedee de raspandire a agentilor patogeni

In functie de caracteristicile lor biologice, agentii patogeni pot fi raspanditi prin urmatoarele
mijloace si procedee:

a)     Prin lansarea(din avion sau cu ajutorul rachetelor) bombei biologice incarcate cu suspensii
lichide, pulverulente sau gazoase de germeni sau toxine patogene. In aer sau la atingerea
pamantului, bombele se desfac si difuzeaza continutul biologic. Aceste proiectile functioneaza prin
raspandirea continutului patogen cu ajutorul unui exploziv sau prin raspandirea incarcaturii
patogene la pulverizrea ei cu ajutorul aerului comprimat aflat intr-un rezervor situat in corpul
bombei. In acest mod germenii sau toxinele patogene din interiorul bombei sunt antrenate de
curentii de aer pe diferite directii si distante.

b)     Prin pulverizarea din avion, cu ajutorul unor dispozitive speciale, a unor mase de germeni
patogeni sau toxine microbiene sub forma de pulberi, lichide sau aerosoli. Astfel pot fi contaminate
mari suprafete de teritoriu cuprinzand orase, noduri de cale ferata, porturi navale si aeriene, etc.

c)     Prin lansarea din avion cu ajutorul parasutelor a unor containere(lazi sau cutii confectionate
din lemn, metal usor, plastic, cosuri din diferite materiale, recipiente din portelan, etc.) incarcate
cu insecte sau rozatoare infectate sau parazitate. Aceste containere se deschid pe sol si lasa sa se
raspandeasca continutul lor biopatologic.

d)     Prin agenti diversionisti dotati cu flacoane, fiole pulverizatoare sau grenade incarcate cu
germeni patogeni sau toxine microbiologice. Ei urmaresc contaminarea surselor de apa, alimentelor
si furajelor din depozitele mari si a punctelor de obicei aglomerate – piete si hale alimentare, sali
de spectacole,etc. 2 – Indicii de recunoastere a armei biologice

Pentru a putea descoperi la timp folosirea armelor biologice de catre agresor si a lua masurile
corespunzatoare de protectie, fiecare cetatean trebuie sa cunoasca bine semnele folosirii acestei
arme.

Asemenea arme sunt:

-exploziile infundate ale bombelor de aviatie si proiectilelor de artilerie;

-zborul avioanelor la inaltimi joase si aparitia unor nori de fum sau ceata in urma lor;

-aruncarea din avion a diferitelor obiecte – lazi, cutii, urmata de aparitia la locul de cadere a unui
mare numar de insecte, capuse, rozatoare care nu se intalnesc in mod obisnuit in zona si nu se
deplaseaza departe de locul lansarii;

-prezenta unui numar mare de cazuri de boli molipsitoare pentru oameni;

-imbolnavirea in masa a animalelor domestice si salbatice.

In cazul descoperirii unor asemenea indicii trebuie imediat anuntate organele de protectie civila, de
politie si organele sanitare.

3 – Caile de patreundere in organism si modalitatile

de transmitere ale agentilor patogeni

Agntii patogeni pot patrunde in organismul uman(animal) pe trei cai:

a)calea respiratorie – odata cu aerul inspirat;

b)calea digestiva – odata cu ingerarea alimentelor sau apei contaminate;

c)calea cutanata – prin mucoasele de piale sau pielea lezata in special datorita insectelor vectoare.

Contagiunea(transmiterea bolii) se poate realiza direct de la omul bolnav la cel sanatos, mai ales
pe cale respiratorie sau indirect pe cale cutanata, digestiva sau respiratorie prin intermediul
agentior vectori, prin alimente si apa contaminata, prin manipoularea unor materialesi obiecte
contaminate sau prin inhalarea pulberilor care se pot ridica de pe solul contaminat cu
microorganisme patogene. In acest mod, unii agenti patogeni pot patrunde in organism pe alte cai
decat pe cele obisnuite in conditiile naturale, ceea ce, uneori, constituie un factor agravant al
evolutiei bolii respective.

Indiferent de calea de patrundere sau de transmitere, agentii patologici pot produce epidemii,
epizootii sau epifizii.

Contaminareaprodusa cu mijloace biologice creaza, in zona in care s-au folosit, focare(raioane)


biologice care, in functie de procedeele si mijloacele de raspandire a germenilor patogeni, au
dimensiuni diferite. De regula, in zona contaminata se formeaza un raion (focar) contaminat si o
zoaza de actiune a norului biologic, ca urmare a depunerii pe sol in directia vantului, a agentilor
patogeni.

Dimensiunile raionuluisi norului biologic depind de capacitatea de transmisibilitate a agentilor


patogeni,conditiilem meteorologice, timpul trecut de la lansarea preparatelor, mijloacele de
raspandire, etc.

4 – Caracteristicile armei biologice


Arma biologica, ca si arma nucleara, este considerata o armade nimicire in masa. Ea poate fi
utilizata fara a fi insotita de alti factori de distrugere, putand ramane neobservatapana la aparitia
primelor cazuri de boala. Arma biologica nu distruge bunurile materiale, de aceea este cosiderata
ca fiind o arma „muta”. Ca urmare a diverselor forme de intrebuintare, efectukl ei se ppoate
extinde foarte mult, producand epidemii, epizootii, epifizii. Dela contaminare si pana la aparitia
primelor semne de boala pot trece cateva ore sau zile .

Principalele semne intilnite la majoritatea acestor boli sunt: temperatura ridicata, tulburai
digestive(greturi, varsaturi, diaree), tulburari respiratorii(tuse), tulburari nervoase(dureri de cap,
ameteli, agitatie), precum si aparitia unor pete pe corp. Pe linga aceste semne de ordin general,
bolnavul mai potate prezenta si alte tulburari specifice unei anumite boli.

Dintre bolile grave, rezultate in cadrul razboiului biologic cele mai importante sunt urmatoarele:
ciuma, holera, variola, febra galbena, morva, bruceloza, antraxul.

CIUMA(pesta): agentii patogeni pestosi patrund in organism prin caile respiratorii sau prin piele.
Dupa o incubatie care dureaza dela cateva ore pina la 9 zile, apar primele semne ale bolii: febra,
dureri de cap, greturi, varsaturi, agitatie, delir, etc. Ciuma poate sa se manifeste prin trei forme:

-forma bubonica(cu buboaie care apar in urma muscaturilor purecilor infectati);

-forma pulmonara(care patrunde dupa patrunderea agentului patogen pe caile respiratorii);

-forma septicemica(care apare in urma raspandirii infectiei in intregul organism dupa ciuma
bubonica sau ciuma pulmonara).

Ciuma bubonica are o evolutie mai usoara. Formele grave care pun in pericol viata bolnavilor este
forma pulmonara si septicemica.

HOLERA: infestarea cu germeni holerici se produce pe cale digestiva, in urma consumarii apei sau
elementelor infectate. Dupa 1-6 zile de la infectie apar urmatoarele semne de boala: febra,
varsaturi, dureri abdominale, diaree, stare generala alertata.

VARIOLA(varsatul ): este o boala grava produsa de un vius care patrunde in organism prin caile
respiratorii, pe cale digestiva sau prin puielea vatamata. Boala incepe cu febra ridicata, dureir de
cap, varsaturi si stare generala rea. Dupa 3-4 zile, starea generala se inrautateste iat pe piele apar
pete rosii, care incep sa se umfle, iar dupa cateva zile se transforma in vezicule cu lichid limpede,
care in scurt timp devin purulente. Odata cu aparitia puroiului, starea generala se agraveaza din
nou pentru 10-15 zile. Dupa acest interval pustulele se usuca si se cojesc.Formele grave de variola
se pot termina cu moartea bolnavului.

MORVA(rapciuga ) este o maladie contagioasa, cu caracter acut, a cabalinelor, transmisibila la om,


caracterizata prin febra, eruptii ale tegumentelor si ale mucoaselor.

BRUCELOZA provoaca la animale avortul epizootic. La om determina fenomene septimice cu alura


acuta si atenuata. Transmiterea bolii se face prin contactul cu animalele infectate sau cu produsele
acestora.

5 – Protectia impotriva armei biologice

Protectia impotriva armei biologice consta in luarea din timp a masurilor de prevenire care pot
scadea mult actiunea vatamatoare a acestora.

Una dintre cle mai importante masuri este cresterea rezistentei(imunitatii) organismului fata de
bolile molipsitoare prin executarea de vaccinuri si anatoxine. Vaccinurile contin microbi(morti sau
mult atenuati) care introdusai in organism fac sa creasca rezistenta organismului fata de boala
impotriva careia a fost introdus vacinul.
Anatoxinele contin produse ale activitatii vitale ale microbilor, facute nepericuloase, dar pastrandu-
si si proprietatea de a creste rezistenta organismului fata de boala respectiva.

Intruvat vaccinurilesi anatoxinele nu au putut fi preparate impotriva tuturor bolilor molipsitoare, iar
imunitatea data de acestea nu este absoluta, este necesar sa fie luate din timp si alte masuri de
protectie. O mare importanta in prevenirea bolilor molipsitoare o au respectarea normelor de igiena
individuala si colectiva si in general respectarea cu strictete a conditiilor de igiena a resurselor de
apa, combaterea insectelor si a rozatoarelor.

Aceste masuri se aplica pe timp de pace si pe timp de razboi.

Principalul pericol al armei biologice consta in faptul ca imbolnavirea se poate produce numai daca
s-au aflat in zona in care s-a produs atacul biologic,ci si prin contactul cu oamenii si animalele
provenite din zona infectata, in urma nerespectarii regulilor de izolare sau prin consumarea apei
sau alimentelor din focarele biologice.

Caderea bombelor si a containelor biologice poate sa treaca uneori neobservata. La locul caderii se
pot gasi bucati de diferite marimi din bombelebiologice aruncate din avion, resturi de cutii, pachete,
saci, precum si grupuri neobservate de insecte, rozatoare, pasari in cantitati uneori nepotrivite
locului si anotimpului respectiv.

Pina la sosirea in terenulcontaminat a echipelor antiepidemice speciale, se interzice cu desavarsire


atingerea obiectelor suspecte. Populatia va ramane in adaposturi si in case pina la executarea
masurilor de curatire si deconataminare a strazilor, terenurilor,etc. contaminate. In nici un caz nu
vor fi consumate alimente si nu vor fi folosite obiecte gasite in pachetele aruncate din avion.

Daca insectele sau rozatoarele au tendinta de imprastiere, se vor organiza pe loc echipe de 3-4
oameni care, folosind diferite materiale aflate la indemana(bete, sape, lopeti) vor cauta sa le
distruga sau sa le prinda si sa le inchida in cutii, sticle, borcane, etc. fara sa le atinga direct cu
mana.

Insectele, rozatoarele sau obiectele gasite langa locurile de cadere ale bombelor, suspecte, vor fi
deconataminate cu lapte var, formol sau acid fenic. Unde nu este pericol de incendiu locul respectiv
se stropeste cu petrol si se da foc.

Se considera contaminati oamenii si animalele aflate in focarul biologic care au consumat alimente
sau apa suspecte a fi contaminate, au atins diferite obiecte contaminate sau au venit in contact
direct cu oamenii si animalele imbolnavite in timpul atacului biologic.

Toti cei care au fost contaminati bilogic, vor executa contaminarea sanitara, iar hainele vor fi
decontaminate in locuri special amenajate de catre organele de protectie civila. Pentru izolarea
portiunii de teren in vederea lichidarii focarului biologic, mai ales cand au fost folositi ca incarcatura
microbi ai bolilor infectioase deosebit de periculoase(ciuma, holera, variola), se aplica masurile de
carantina sau paza a5rmata.

In acest mod se vor lua masuri ca nici o persoana sau animal din zona in care a fost supusa
atacului biologic sanu paraseasca limitele ei, si nici un obiect, aliment sau produs agricol sa nu fie
scos din zona contaminata. De asemenea, prin aplicarea carantinei se interzice patrunderea in zona
contaminata a oricarei persoane din afara acestei zone.

Populatiei din focarul biologic i se face vaccinarea si i se dau medicamente preventive impotriva
bolii respective. Cei banuiti a fi contaminati vor fi tinuti sub supravegherea medicilor.

La primele semne ale bolii, fiecare cetatean este dator sa cheme medicul sau sa se prezinte la cea
mai apropiata unitate medicala. Pana la venirea medicului bolnavii vor fi izolati intr-o incapere
separata, vor manca din farfurii si cu tacamuri care vor fi tinute separat de celelalte vase si vor fi
decontaminate prin fierbere cu lesie.

La aparitia semnelor de boala la animale va fi anuntat medicul sau agentul veterinar. Cazurile de
boala infectioasa vor fi spitalizate si tratate la spitale de boli infecto-contagioase.
In timpul carantinei, persoanele din zona contaminata vor trebui sa-si decontamineze locuintele si
lucrurile casnice si sa aplice cu strictete toate regulile de igiena personala.

Daca in intervalul socotit ca perioada maxima de incubatie nu a aparut nici un caz de boala,
carantina se ridica. Printr-o cunoastere temeinicasi alicarea stricta amasurilor de aparare
antibiologica, precum si a masurilor de igiena individuala si colectiva, efectele vatamatoare ale
armei biologice pot fi facute in mare parte inofensive.

Obligatiile care revin tuturor cetatenilor in cadrul prevenirir si combaterii efectelor armei biologice ,
pot fi grupate in urmatoarele masuri mai importante:

1.Masuri fata de sursa de infectie:

-anuntarea organelor medico-sanitare la aparitia oricarui caz febril si respectarea masurilor de


izolare pana la sosirea medicului;

-sprijinirea actiunilor de depistare activa pentru termometrizare;

-respectarea indicatiilor difuzate de organele medico-sanitare referitoare la depisterea purtatorilor


de germeni;

-suparavegherea si anuntarea organelor medico-veterinare in cazul aparitiei unor semne de boala


la animalele domestice.

2.Masuri fata de caile de transmitere a infectiei:

-protejarea cailor respiratorii, a pielii, a mucoaselor, cu ajutorul mijloacelor speciale sau simple de
protectie individuala;

-ermetizarea usilor, ferestrelor de la locuinte, societati comerciale, regii autonome, etc.;

-evitarea consumarii apei din sursele necontrolate de organele sanitare.Pana la avizarea calitatii
apei, se va consuma numai apa fiarta si racita, apa minerala sau apa transportata cu cisternele sub
supraveghere medico-sanitara;

-protejarea rezervelor de alimente de la locul de munca si din gospodariile personale;

-executare indicatiilor privind consumul legumelor, fructelor, produselor de origine animala (carne,
lapte, derivate, etc.);

-colectarea igienica a rezidurilor menajere;

-mentinerea in conditii de salubritate a closetelor, in special a celor care nu sunt prevazute cu apa
curenta.Se recomanda ca decontaminarea acestora sa se execute cu cloramina sau cu var;

-anuntarea organelor teritoriale ale protectiei civile in caz de observare a unor aglomerari de
insecte sau rozatoare.

3.Masuri pentru masa receptiva, care au rolul sa creasca capacitatea de rezistenta imunologica a
populatie fata de bolile infecto-contagioase de extrema gravitate provocate de agentii patogeni
utilizati ca arma biologica.

Populatia are obligatia sa se prezinte de urgenta la centrele de vaccinare anuntate de organele


locale si sa respecte indicatiile organelor sanitare privind administrarea in masa, in scop preventiv,
a unor imunoglobuline umane.
Pe langa aceste masuri, organele de protectie civila si serviciile medico-sanitare si sanitar-
veterinare pot dispune executarea si a altor activitati cu caracter anti epidemic, destinate sa
neutralizeze urmarile raspandirii in scopuri agresive in randurile populatiei civile a agentilor
patogeni.

III – ARMA CHIMICA

Prin arma chimica se intelege acea arma care foloseste unele preparate chimice pentru nimicirea
oamenilor si pentru contaminarea constructiilorm, arterelor de circulatie, surselor de apa, culturilor
agricole,etc.

Preparatele chimice folosite in acest scop sunt cunoscute sub denumirea de SUBSTANTE TOXICE
DE LUPTA (S.T.L.). Acestea au posibilitatea ca in cantitati mici si in timp scurt, sa
provoaceorganismului vatamari grave, iar daca nu se iau masuri, sa produca chiar moartea.

S.T.L. pot fi intrebuintate si pot actiona sub forma de gaze sau vapori, in stare solida (pulberi) sau
in stare lichida (picaturi).

S.T.L. pot patrunde in organism prin: aparatul respirator, odata cu inspirarea aerului contaminat,
aparatul digestiv, odata cu apa sau alimentele contaminate, ori prin piele atunci cand picaturile de
substante toxice cad pe diferite parti ale corpului.

Ca durata, unele S.T.L. isi pot pastra capacitatea de actiune mai mult timp, fiind socotite
persistente, iar altele mai putin timp, pana la o jumatate de ora fiind considerate trecatoare.

Persistenta S.T.L. este influentata de starea vremii si de natura terenului. Astfel, curentii de aer
imprastie S.T.L. sub forma gazoasa sau de vapori , micsorandu-le eficacitatea, temperatura ridicata
le scurteaza persistenta, iar ploile spala terenul contaminat, uneori apa putand chiar dizolva sau
neutraliza S.T.L.Pe sol pietros, S.T.L.sunt mai putin persistente decat pe sol afanat sau acoperit cu
vegetatie.Albiile raurilor, vailor,santurilor, padurilor, locurile cu vegetatie inalta si densa, etc., sunt
locuri de acumulare a S.T.L.in stare de gaz sau de vapori. Acestea permit S.T.L sa-si pastreze
capacitatea de actiune pentru mai mult timp, chiar daca sunt trecatoare.

1-Mijloacele de atac cu arma chimica

Arma chimica se poate folosi in orice anotimp al anului atat ziua cat si noaptea.Iarna insa si pe
timp friguros vor putea fi folosite numai acele S.T.L. care nu ingheata si care isi pot exercita
actiunea toxica cu toata intensitatea.

In cazul unui atac cu arma chimica, substantele toxice de lupta se pot folosi sub forma de gaze sau
vapori,sub forma de lichid sau in stare de aerosoli solizi (fumuri toxice) sau lichizi (ceturi toxice).

In cazul unui atac cu arma chimica, S.T.L. se intrebuinteaza cu ajutorul urmatoarelor mijloace:

-rachete;

-bombe chimice de aviatie;

-proiectile chimice de artilerie si mine chimice de aruncator;

-pulverizarea din aparate speciale montate pe avioane;

-dispozitive care contin, in compartimente separate, componentele unor substante toxice de lupta.
Aceste componenete, netoxice, se combina in momentul folosirii acestor dispozitive, creandu-se
astfel substante toxice de lupta. Se realizeaza in acest moment munitia chimica binara.

Uneori, in conditiile unui atac aerian cu arme obisnuite, pot fi lovite societati comerciale, regii
autonome, filiale ale industriei chimice, alimentare,etc. care au rezervoare cu produse chimice ,
tehnice pentru om(clor, amoniac, hidrogen sulfurat, etc.). Distrugerea rezervoarelor si eliberarea
substantelor ce le contin duc la crearea unei zone de contaminare chimica, care poate avea asupra
oamenilor neprotejatiefecte asemanatoare cu cele produse de un atac chimic(detaliile sunt
prevazute in capitolul”Calamitatii si catastrofe”).

2 – Indicii de recunoastere a atacului cu arma chimica

Atacul cu substante toxice de lupta il deosebim de alte tipuri de atacuri aeriene prin semnele
exterioare provocate de folosirea munitiei chimice, astfel:

-explozia munitiei chimice este insotita de un zgomot slab, infundat;

-la locul exploziei apare un nor de fum sau ceata care dispare pe timpul cat se deplaseaza pe
directia vantului;

-din avion se pot lansa casete din care se desprind si explodeaza un numar mare de bombe chimice
mici;

-in urma avioanelor se formeaza un nor de culoare inchisa caredispare repede, iar pe teren cad
picaturi de substante toxice de lupta;

-pe sol, vegetatie, cladiri, etc., apar picaturi sau pete uleioase de culoare inchisa;

-vegetatia isi schimba culoarea si se vestejeste la cateva timp dupa atac;

-in zona atacului apare un miros particular al substantelor care produc iritarea organelor
respiratorii si a ochilor;

-apar cadavre de pasari sau alte animale mici.

Toate aceste indicii prezentate mai sus nu vor confirma un atac chimic. Folosirea substantelor
toxice de lupta va fi confirmata numai de oragnele de protectie civila.

3 – Principalele substante toxice de lupta (S.T.L.)

Sunt cunoscute mai multe S.T.L. Din aceasta cauza ele pot fi clasificate din punct de vedere fizic,
dupa persistenta si din punct de vedere fiziopatologic.

Clasificarea din punct de vedere fizic are la baza starea fizica (de agregare) a substantelor toxice
de lupta in conditii normale. Din acest punct de vedere, S.T.L. se impart in :

-gazoase;

-lichide;

-solide.

Clasificarea dupa peristenta se bazeaza pe timpul cat dureaza pericolul substantei toxice de lupta
asupra organismului uman. Din acest punct de vedere S.T.L. se impart in :

-persistente;

-semipersistente;

-trecatoare(nepersistente).

Clasificarea fiziopatologica este determinata de actiunea pe care substantele toxice de lupta o


exercita supra organismului uman.
Dupa aceasta clasificare, S.T.L. se impart in :

1.Substante toxice de lupta cu actiune generala:

a)S.T.L. neuroparalitice(tabun, sarin, soman, etc.)

b)S.T.L. psihocimice(LSD-25, mescalina, B.Z., bufetonina, hermina)

c)S.T.L. hematice(hidrogen arseniat, oxid de carbon)

d)S.T.L. NERVOASE(ACID CIANHIDRIC, CLORCIAN);

2.Substante toxice de lupta cu actiune vezicanta(iperita, levizita, azotiperita);

3.Substante toxice de lupta cu actiune sufocanta(fosgen, difosgen);

4.Substante toxice de lupta cu actiune iritanta:

a)S.T.L. lacrimogene(cloracetofena, cianura de brombenzil,C.S.);

b)S.T.L. stranutatoare(difenil clorarsina, difnil cianarsina, adamsita);

c)S.T.L vomitive(etilcarbazolul).

4-Descrierea principalelor substante toxice de lupta

Subsante toxice cu actiune generala

a)Substante toxice din aceasta grupa, din punct de vedere al toxicitatii, se situeaza in fruntea
celorlalte substante toxice cunoscute, pentru ca produc in contact cu organismul uman, in timp
foarte scurt, convulsii si paralizii.

TABUNUL este un lichid cu miros de migdale care fierbe la 237,7 C si are ca punct de topire -43 C.
In stare pura, tabunul este inodor, produsul tehnic este colorat in rosu-brun, se dizolva greu in
apa, insa este solubil in solventi organici.

Substantele alcaline si clorurat-oxidante neutralizeaza actiunea toxica a tabunului.

SARINUL este un lichid incolor, inodor, fierbe la 147,2 C,avand punctul de topire la -37 C.E- Este
solubil in apa si solventi organici.

SOMANUL esta un lichid cu miros de camfor care fierbe la 167,2 C si are punctul de topire la -80 C.
Este putin solubil in apa, se dizolva usor in solventi organici.

Vx-ul este un lichid putin solubil fierbe la 300 C si are punctul de topire la -50 C. Are o toxicitate
foarte mare, atat in stare lichida, cat si sub forma de aerosoli. Este o substanta care hidrolizeaza
greu cu apa, se absoarbe foarte repede prin piele si are o rezistenta marita la depozitare. Vx-ul are
o persistenta mare, chiar si in timpul verii dureaza cateva saptamani.

Deoarece substantele toxice neuroparalitice nu au un miros suficient de distinct si intens, sunt fara
gust si nu au actiune iritanta asupra mucoaselor nazale si oculare, ele nu pot fi detectate
organoleptic (numai cu ajutorul simturilor noastre). De aceea, pentru a ne da seama de prezenta
lor in atmosfera se folosesc aparatele de cercetare chimica, care sunt capabile sa puna in evidenta
cantitati infime de substante toxice de lupta.

Substantele toxice neuroparalitice pot patrunde in organismul neprotejat pe orice cale. Indiferent
insa de modul de patrundere in organism, provoaca intoxicatia acestuia. Principalele semne ale
intoxicatiei sunt:mioza (micsorarea pupilei oculare), tulburari de vedere, lacrimarea, greutatea in
respiratie, senzatia de oboseala, dureri de cap, ameteli, greturi, varsaturi. In intoxicatiile mai
grave, apar contractiile si convulsiile musculare (asemanatoare cu cele de epilepsie), putand
ajunge pana la paralizia intregii musculaturi, inclusiv a muschilor respiratori, in scurt timp
producandu-se moartea.

b)Substantele toxice psihochimice

Substantele toxice psihochimice actioneaza asupra sistemului nervos central, psihic de tip
schizofrenic.

LSD-25 este o substanta solida sub forma de cristale albe, fara miros, solubila in acizi. Prin fierbere
cu acizi sau baze in solutie apoasa se descompune.

B.Z. este o substanta solida sub forma de cristale incolore si fara miros. Este putin solubil in apa,
insa usor solubil in unii solventi organici.

MESCALINA este o substanta solida, cristalina, solubila insa in apa, alcool si benzen.

Intoxicatiile cu substante toxice psihochimice se produc pe cale respiratorie. Ele actioneaza asupra
sistemului nervos putand produce importante tulburari respiratorii. Simptomele intoxicatiei consrau
in tulburari psihice ca:senzatia de plutire in aer, vorbirea incoerenta, perceptia vizuala deformata,
chipuri monstruase, halucinatii auditive, dezorientarea in timp si spatiu, agitatia pana la violenta
sau indiferenta si apatie.

c)Substante toxice hematice

Substantele toxice din aceasta grupa sunt compusi toxici care patrunzand in organism produc o
foame de oxigen a tesuturilor.

HIDROGENUL ARSENIZAT este un gaz incolor cu un miros puternic de usturoi. Se dizolva slab in
apa si ceva mai bine in solventi organici. Este o substanta instabila si se descompune usor in aer si
oxigen.

Hidrogenul arsenizat patrunde in organism prin caile respiratorii. El poate patrunde de asemenea
prin piele, mai ales cand concentratia sa in atmosfera este mare, iar pielea este transpirata.

In intoxicatiile cu hidrogen arsenizat apar dureri musculare, senzatia de oboseala, dureri de cap,
ameteli, greturi, varsaturi, In zilele urmatoare se produce anemia (scaderea numarului de globule
rosii din sange), colorarea icterica (galbuie) a pielii si scaderea cantitatii de urina.

d)Substantele toxice nervoase

Substantele toxice de lupta din aceasta grupa au actiune generala asupra organismului uman,
producand insa si efectelocale asupra ochilor si aparatului respirator.

ACIDUL CIANHIDRIC cand este pur se prezinta sub forma unui lichid volatil, cu miros puternic de
migdale amare. Se dizolva bine in apa si solventi organici.

CLORCIANUL este un lichid incolor, greu, foarte volatil, putin solubil in apa, solubil in solventi
organici.

S.T.L. din aceasta grupa produc in organism o blocare a respiratiei celulare si o scadere a cantitatii
de oxigen din tesuturi. Simptomele intoxicatiei grave constau in ameteli, dureri de cap, greturi,
varsaturi, ingreunarea si oprirea respiratiei. In forme foarte grave de intoxicatii produse de
concentratiile mari de toxic din aceasta grupa, moartea poate survenii instantaneu.

Substantele toxice de lupta cu actiune vezicanta


S.T.L. verzicante actioneaza asupra pielii si mucoasei ochilor si nasofaringiene provocandu-le
vezicatii si ulceratii. Pe linga efectul vezicant, ele provoaca aparitia unor fenomene de intoxicatie
generala.

IPERITA este un lichid uleios, incolor sau usor galbui, cu miros de mustar sau usturoi;iperita este
mai putin solubila in apa, insa se dizolva usor in solventi organici si in grasimi. Volatilitatea redusa,
punctul de fierbere ridicat, densitatea mare si consistenta apreciabila, imprima iperitei
caracteristicile substantelor toxice persistente.Din aceasta cauza ea poate contamina obiectele si
terenul pe care s-a depus un timp indelungat. Iperita patrunde usor in lemn, beton, metal, cauciuc
si in toate materialele poroase. Sub forma de picaturi, iperita patrunde in corp prin piele,
mucoasele oculare si respiratorii, iar sub forma de vapori sau ceata prin aparatul respirator.

AZOTIPERITA este un lichid uleios, incolor in stare pura si colorat in galben ca produs tehnic. Se
dizolva usor in solventi organici, iar in contact cu apa hidrolizeaza foarte incet. Azotiperira patrunde
in organism prin aceleasi cai ca si iperita.

LEVIZITA este un lichid incolor, mai greu ca apa, cu miros puternic de muscata. Produsul tehnic
este ca un lichid brun inchis cu densitate mai mare ca apa. Este putin solubil in apa, insa se dizolva
bine in solventi organici si grasimi. Levizita patrunde in organism prin aceleasi cai ca azotiperita.

Actiunea S.T.L. vezicante asupra organismului are o serie de particularitatii care le deosebesc de
celelalte S.T.L. Astfel, dupa contactul S.T.L. verzicante cu tesuturile, tulburarile nu apar imediat, ci
dupa o perioada mai mult sau mai putin indelungata, care depinde de concentratia toxicului, de
durata de actiune a toxicului asupra organismului si de particularitatiile tesutului.

Pe piele, in functie de concentratie, apar in ordine:roseata (eritemul), basicile (veziculele) si


ulceratiile care se vindeca foarte greu. Leziunile cele mai grave se produc pe pielea si mucoasele
organelor genitale si la sub brat.

Asupra ochilor se produce inrosirea si umflarea pleoapelor. Asupra aparatului respirator produc
iritatie puternica cu senzatie de arsura la nas, gat si pe piele, insotita de tuse uscata, apoi
purulenta.

In afara simptomelor locale, intoxicatiile cu S.T.L. verzicante sunt insotite de simptome generale
ca:greturi , varsaturi, dureri abdominale, senzatia de oboseala si contractii musculare pana la
convulsii.

Substante toxice cu actiune sufocanta

Substantele toxice sufocante actioneaza asupra cailor respiratorii ale oamenilor si animalelor,
producandu-le intr-o prima faza, tulburari functionale, ale caror efecte principale sunt sufocarea si
apoi leziunile care conduc la asfixiere.

In afara de aceste efecte principale, unele substante toxice sufocante au si actiune iritanta asupra
ochilor si pielii.

FOSGENUL este un lichid incolor cu miros slab de fan stricat sau mere putrede si care fierbe la
temperatura de 8 C. Vaporii fosgenului sunt mai grei decat aerul. Fosgenul este solubil in apa si
foarte usor solubil in solventi organici.

DIFOSGENUL este un lichid incolor, cu un miros asemanator cu al fosgenului. Este putin solubil in
apa, dar mult mai solubil in solventi organici.

Substantele toxice sufocante patrund in organism prin caile respiratorii in cazul fosgenului si pe
caile digestive odata cu apa si alimentele ingerate.

Intoxicatiile cu S.T.L. sufocante se manifesta prin tulburari care se succed in trei faze:
-faza de sufocare, care apare imediat si dispare la iesirea din zona si aplicarea mastii contra
gazelor:

-faza de liniste aparenta, care dureaza 2-24 ore de la iesirea din zona gazata:

-faza de asfixiere in care se produce edemul pulmonar toxic cu urmatoarele simptome:respiratia


accelerata, tuse, puls accelerat, cianoza (inegrirea pielii).

Substantele toxice cu actiune iritanta

Substantele toxice de acesta categorie(lacrimogene, stranutatoare si vomitive) actioneaza asupra


mucoaselor cu aleleasi tulburari digestive si adupra cailor respiratorii superioare, provocandu-le
tulburari insotite de senzatii dureroase.

CLORACETOFENONA este o substanat solida, cristalina cu miros placut de maslin. Nuse dizolva in
apa, dar se dizolva bine in solventi organici.

C.S. este o substanta solidea sub forma de cristale albe, are un miros aromatic si este greu solubil
in apa si alcool.

ADAMSITA este o substanta cristalina de culoare galbena(in stare pura) iar produsul tehnic poate fi
colorat in verde inchis sau brun. Este insolubil in apa si putin solubil in solventi organici obisnuiti.

Intoxicatiile cu substante toxice lacrimogene(cloracetofenona, C.S.0 se manifesta prin senzatia de


arsuri oculare,tuse, greutate in respiratie, etc.). Intoxicatiile cu substantele toxice
starnutatoare(adamsita, difeniclorarsina) se manifesta prin senzatia de usturime in nas si gat,
greutate in respiratie, stranutul foarte violent. Pe piele produc leziuni asemanatoare cu cele
produse de S.T.L vezicante.