SLIDE 2

Lucrarea mea de licență cu titlul ,,Comentarii privind anastomozele digestive in tratamentul

chirurgical al cancerului gastric‟ se bazeaza pe un studiu observational, analitic si retrospectiv si
abordează problema tratamentului chirurgical al neoplasmului gastric, respectiv a tehnicilor
operatorii de restabilire a continuității digestive, tehnici reprezentate prin variantele de
anastomoze. Tema este de o mare importanta pentru patologia chirurgicală, intrucat in Romania
cancerul gastric este al doilea cancer digestiv ca frecvenţă, după cel colorectal, iar numărul de
decese pe an este de 20 la suta de mii de locuitori.

In continuare, voi prezenta obiectivele studiului, materialele si metodele folosite, rezultatele

studiului si concluziile.

SLIDE 3

Obiectivele studiului sunt reprezentate de:

• Analiza unui lot de pacienți cu diagnosticul principal de neoplasm gastric, din prisma a 4
distributii, și anume: Distribuția clinico-epidemiologică; Distribuția paraclinică;
Distribuția histopatologică; Distribuția chirurgicală.

• Prezentarea a trei protocoale operatorii de neoplasm gastric, cu tehnicile de restabilire a

continuității digestive

SLIDE 4

MATERIAL ȘI METODĂ

Pentru această lucrare am realizat un studiu retrospectiv, efectuat pe un lot de 75 de pacienți cu

neoplasm gastric, internați în Clinica de Chirurgie Generală 1 a Spitalului Clinic Județean de
Urgență „Sf. Apostol Andrei‟ din Constanța, în perioada ianuarie 2017 – ianuarie 2020. Acest
studiu se bazează pe analiza cancerului gastric după 4 distribuții (clinico-epidemiologică,
paraclinică, histopatologică și chirurgicală), în care au fost evaluați diverși parametri.
De asemenea, am realizat o prezentare a 3 protocoale operatorii din patologia neoplasmului
gastric, aceste intervenții chirurgicale efectuându-se în cadrul Clinicii de Chirurgie Generală 1 a
Spitalului Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei‟ din Constanța, în anul 2019.

SLIDE 6

Am ales sa prezint doar rezultatele distrubutiei chirurgicale, intrucat aceasta este de o mai mare
relevanta pt tema aleasă. Asadar, in urma analizei lotului de pacienti, referitor la gradul de
operabilitate al pacientilor, am observat că 64 de pacienți au fost declarați operabili, în timp ce
pentru 7 pacienți a fost adoptată atitudinea de abstenție chirurgicală, dat fiind localizarea leziunii
gastrice, determinările difuze hepatice secundare, cât și imposibilitatea obținerii parametrilor
hemodinamici minimi pentru intervenție chirurgicală.

SLIDE 7

Referitor la distribuția chirurgicală prin prisma tipurilor de intervenții chirurgicale efectuate în

cancerul gastric am constatat ca: intervențiile chirurgicale au putut fi împărțite în două categorii
și anume operații cu intenție de radicalitate, reprezentand 67% și operații paleative. Dintre
operațiile cu intenție de radicalitate, gastrectomia subtotală distală a fost cea mai practicată
intervenție chirurgicală, având un total de 29 cazuri (45%). Dintre operațiile paleative,
laparotomia exploratorie a fost cel mai adesea practicată, în 7 cazuri (11%)

SLIDE 8

În ceea ce privește metodele de restabilire a continuității digestive, practicate în tratamentul

chirurgical al cancerului gastric se poate observa cu ușurință din reprezentarea grafica faptul că
anastomoza cel mai frecvent realizată, în 11 dintre cazuri (21%), a fost cea esojejunală termino-
laterală mecanică pe ansă în „Y‟ à la Roux.
SLIDE 9

Din clasificarea pacienților cu neoplasm gastric în funcție de tipul limfadenectomiei practicat în

interveniile chirurgicale, se poate concluziona că din totalul de 55 de cazuri de limfadenectomie
regională, cel mai des a fost practicată limfadenectomia tip D2 – în 20 de cazuri;

SLIDE 10

Referitor la evoluția și starea pacienților pe care aceștia o prezentau în momentul externării, am

observat că cei mai mulți pacienți au avut o evoluție postoperatorie favorabilă, la externare fiind
declarați vindecați – 39 de cazuri. Din nefericire, în 10 cazuri, pacienții au decedat, iar în 6
cazuri, evoluția pacienților a fost staționară. Trei pacienți au avut starea agravată la externare, din
cauza complicațiilor survenite în urma intervenției chirurgicale.

SLIDE 11

În ceea ce privește decesele survenite în urma complicațiilor postoperatorii, care au fost în număr
de 5, am clasificat pacienții decedați în funcție de vârsta și sexul lor. Am observat o ușoară
tendință de creștere a deceselor în rândul pacienților de sex masculin – 3 decese, în timp ce
pentru sexul feminin s-au înregistrat 2 decese. Referitor la vârsta acestora, am constatat că 2
pacienți de sex masculin se aflau în decada a șasea de viață, doi pacienți de sex feminin, în
decada a șaptea de viață și un singur pacient de sex masculin era în decada a opta de viață în
momentul instalării exitusului.

SLIDE 12

Clasificând decesele survenite postoperator, în funcție de intervenția chirurgicală și de tipul de

anastomoză practicată, am putut concluziona că cei mai mulți pacienți, 2 la număr, au decedat în
urma gastrectomiilor subtotale distale cu gastrojejunoanastomoză pe ansă în Omega cu fistula
Braun la picior. A fost înregistrat câte un singur deces pentru gastrectomiile subtotale distale cu
gastrojejunoanastomoză tip Hoffmeister-Finster, pentru gastrojejunoanastomoza transmezocolică
posterioară și pentru laparotomiile exploratorii.

SLIDE 13

In imaginea din stanga a slide-ului este reprezentata gastrectomia totala, iar in partea din dreapta,
refacerea continuității digestive prin esogastroanastomoză pe ansă în „Y‟ à la Roux.

SLIDE 14

In slide-ul urmator este reprezentata in imaginea din stanga gastrectomia subtotala, iar in partea
din dreapta a slide-ului, refacerea continuității digestive prin gastrojejunoanastomoza tip Billroth
II – procedeul Hoffmeister-Finsterer

SLIDE 15

In acest slide este prezentat in imaginea din stanga Aspectul final al reconstrucției cu ansă în „Y
a la Roux”, iar in partea dreapta Gastrojejunoanastomoza pe ansă în Omega cu fistulă Braun la
piciorul ansei

SLIDE 16

CONCLUZII

1. În studiul efectuat, din totalul de 64 de pacienți care au avut permisiunea intervenției

chirurgicale, aproximativ o tremie (33%) a beneficiat de operații paleative, în timp ce,
pentru restul de 67%, s-au efectuat operații cu intenție de radicalitate.

2. Operația cu cea mai mare preponderență a fost gastrectomia subtotală distală.

3. Metoda cea mai des practicată de restabilire a continuității digestive în tratamentul
chirurgical al cancerului gastric a fost esojejunoanastomoza termino-laterală mecanică pe
ansă în ,,Y” à la Roux.

4. Procedeul cel mai recomandat de reconstrucție după gastrectomiile totale a fost

anastomoza esojejunală termino-laterală mecanică pe ansă în ,,Y” à la Roux.

5. Din totalul de 55 de limfadenectomii regionale, cel mai des a fost practicată

limfadenectomia D2. URMEAZĂ SLIDE 17

6. În urma intervenției chirurgicale, cei mai mulți pacienți au avut o evoluție postoperatorie
favorabilă, fiind declarați vindecați în momentul externării.

7. În ceea ce privește decesele survenite în urma complicațiilor postoperatorii a existat o

ușoară tendință de creștere a deceselor în rândul pacienților de sex masculin.

8. Cele mai multe decese au fost înregistrate în urma gastrectomiilor sutbtotale distale cu
gastrojejunoanastomoză pe ansă în Omega cu fistula Braun la picior.

9. În studiul efectuat, nu a existat niciun deces în urma gastrectomiilor totale sau subtotale
proximale.

10. Atunci când gastrectomia subtotală respectă principiile oncologice în cancerele treimii
distale si mijlocii (margini de rezecție libere și limfadenectomie adecvată), este preferată
deoarece este o intervenție mai puțin solicitantă din punct de vedere al tehnicii
chirurgicale.