Lacul

De Mihai Eminescu
~Argumentare~

Poezia ,,Lacul” de Mihai Eminescu a fost publicata la

data de 1 septembrie 1876 in revista ,,Convorbiri Litera-
re”. Eminescu a fost inspirit in scrierea acestei opera din
poezia ,,Le Lac” de Lamartine.Incadrarea acestei poezi in
universul eminescian este realizat usor prin prezenta sub-
stantivelor:lac, codru si luna.
Poezia ,,Lacul” este o opera care apartine genului liric
deoarece sentimentele poetului sunt exprimate in mod
direct, cu ajutorul eului liric. Cadrul in care trairile eului
liric sunt exprimate este unul natural care are in prim-
plan: lacul, codrul si nuferii. Eul liric se face remarcat
prin pronume personale la persoana I singular, cum ar fi:
eu, -mi, dar si prin desidenta de persoana I a verbelor:
trec, ascult, astept. Intensitatea sufleteasca a eului liric
este realizat prin imaginile vizuale: ,,Lacul codrilor
albastru” si ,,Nuferi galbeni”, dar si prin imaginile
auditive: ,,Unduioasa apa sune” si ,,Inganati de glas de
ape”.
Poezia este formata din cinci strofe, fiecare strofa fiind
un catren cu masura versurilor de opt silabe. Ritmul este
trohaic. Rima este incrucisata pentru versurile doi si pa-
tru si imperfecta cu asonante in versurile unu si trei ale
fiecarei strofe.
 Poezia este structurata in cinci strofe, distribuite in do-
ua secvente inegale ca intindere. Prima secventa cuprinde
primele patru strofe, iar a doua secventa este restransa la
o singura strofa, ultima. Motiuvul este iubirea neimplini-
ta, la inceputul discursului liric, de tristete si de resemna-
re, la sfarsit.
In prima secventa vom observa o lume a visului si a
dorintei, reflectata in starea de asteptare infrigurata. Sen-
timentele sunt distribuite intr-un cadru situate intre vis si
realitate.
In a doua secventa se observa ca sentimental dezamagi-
rii este mai profound si mai accentuat. Este de observat
ca poezia se deschide si se inchide cu imaginea lacului.
Din punct de vedere etimologic observam ca in afara de
patru cuvinte care sunt de alte origini restul de 92 sunt
cuvinte de origine Latina.
Nivelul lexical pune in lumina marile simboluri emines-
ciene, cum ar fi : universul lacustru(,,lac”,,apa”,,nuferi”),
universul chromatic(albastru,galben),universal sonor
(,,unduioasa apa sune”) si universu chinestezic(trec, sa
sarim).
Nivelul fonetic releva muzicalitatea impresionanta a
cuvintelor. Consoana vibranta ,,r”, repetata, creaza efecte
sonore amplificate prin aliteratie:,,Tresarind in cercuri
albe/El cutremura o barca”.
Titlul poeziei, redus la cuvantul-cheie, reflecta atat
cadrul natural al iubirii romantice, cat si implicarea
naturii in desfasurarea sentimentelor si starilor sufletesti
ale eului liric.
In concluzie, dupa toate aspectele se poate afirma ca
opera ,,Lacul” este o opera a genului liric.