Marea Unire din 1918

un ideal multimilenar
Marea Unire, aniversată în ziua de 1 decembrie 1918, este cea mai importantă

sărbătoare a românilor de pretutindeni. În această zi, prin efortul oamenilor de

rând, a politicienilor, precum și a unei conjuncturi internaționale favorabile,

Transilvania s-a unit cu patria mamă, România. Astfel, pentru prima dată în

istoria românilor provinciile istorice – Transilvania, Muntenia, Moldova, Banat,

Crișana, Bucovina, Basarabia – duceau la îndeplinirea visul atâtor înaintași ai

spațiului românesc, exprimat metaforic prin: „Unirea în cuget și simțire”. Unirea

provinciilor românești sub un singur steag, un singur nume și un singur

conducător a fost rezultatul unui proces de lungă durată. În spațiul românesc,

delimitat aproximativ de granițele actuale ale României, populația băștinașă a

încercat de-a lungul timpul să se unească într-o singură organizare statală. Cea

mai veche tendință de unire, cunoscută de istoria locuitorilor spațiului carpato-

danubiano-pontic, a avut loc în urmă cu mai bine de 2000 de ani. Sub

conducerea lui Burebista, liderul geto-dacilor, vechea populația locuitoare a

acestui spațiu, are loc formarea primului stat care se întindea pe toată suprafață

României de astăzi. Unirea din timpul regelui geto-dac a constituit o moștenire

simbolică la care se vor raporta și la care vor visa mai toți liderii care s-au

perindat la conducerea diferitelor provincii românești. La peste 1500 de ani

distanță față de înfăptuirea regelui Burebista, are loc punerea în practică a

visului unui Regat Dacic. Prin strălucite campanii militare și eforturi diplomatice,

Mihai Viteazu reușește în 1600 să fie domn al țării Românești, al Ardealului și

Moldovei. Deși unirea provinciilor din spațiul românesc a fost de scurtă durată,

reușita domnului Mihai Viteazu a fost o faptă care a menținut viu idealul

locuitorilor autohtoni ai acestui spațiu, încă de la Burebista și anume formarea

unui stat unic sub un singur conducător. Redescoperite în 1848, personalitatea

lui Mihai Viteazul și unirea înfăptuită de el a fost un factor care a făcut posibilă

transformarea conștiinței de neam în conștiință de țară. Mugurii Unirii care avea

să fie înfăptuită câteva decenii mai târziu apar în timpul Revoluție din 1848 din

țările Române. Acum, au loc întâlniri în țară și străinătate, în care discursurile

oamenilor politici se axează pe apărarea drepturilor tuturor moldo-valahilor.

Intelectualii și figurile reprezentative ale celor 3 mari provincii românești,

printre care Avram Iancu, Simion Bărnuțiu, se întâlnesc pe Câmpia de la Blaj,

unde hotărăsc să lupte împotriva alipirii Transilvaniei la Ungaria.