NEUROLOGIE GRILE

medicina

DISCIPLINA: NEUROLOGIE

1. Apreciati manifestarile clinice din sindromul de hipertensiune intracraniana (HIC) :

a) ; cefalee

b) ; staza papilara

c) ; varsaturi în jet

d) ; hemianopsie laterala homonima

e) ; tulburari psihice R : 1 a, b, c

2. AIT -urile se caracterizeaza - în general - prin :

a) ; debut brusc

b) ; durata maxima 24 de ore

c) ; caracter repetitiv

d) ; deficit motor persistent peste 24 de ore

e) ; reversibilitate în totalitate R : 2 a, b, c, e

3. AIT -urile în teritoriul carotidian prezinta :

a) ; cecitate unilaterala

b) ; deficit motor sub 24 de ore

c) ; hemianopsie

d) ; parestezii

e) ; paralizii de nervi cranieni, în bascula R : 3 a, b, c, d

4. AIT -ul în teritoriul vertebro-bazilar este caracterizat prin :

a) ; deficit motor în bascula

 b) ; vertij

c) ; paralizii de nervi cranieini

d) ; hemianopsie

e) ; tulburari de sensibilitate cu nivel R : 4 a, b, c

5. Paralizia perechii a III a de nervi cranieini, de aceeasi parte cu o leziune printr-un

AVC, concomitent cu un deficit motor de partea opusa, este tipic pentru o leziune în :

a) ; punte

b) ; mezencefal

c) ; bulb

d) ; cerebel

e) ; hipotalamus R:5b

6. . Paralizia perechii a VII a de nervi cranieini, de aceeasi parte cu o leziune printr-un

AVC, concomitent cu un deficit motor de partea opusa, este tipic pentru o leziune în :

a) ; mezencefal

b) ; punte

c) ; bulb

d) ; cerebel

e) ; talamus R:6b

7. Apreciati elementele tratamentului în AVC-urile ischemice :

a) ; tratamentul edemului cerebral

b) ; folosirea antiagregantelor plachetare

c) ; folosirea anticoagulantelor

d) ; utilizarea de Nimotop
 e) ; trofice cerebrale R : 7 a, b, c, e

8. Semnul Foville cortical, apare în leziunile :

a) ; emisferice

b) ; bulbare

c) ; maduvei spinarii

d) ; de la nivelul decusatiei bulbare

e) ; înainte de încrucisarea fibrelor ce coordoneaza miscarile R : 8 a, e

oculare de lateralitate

9. Apreciati semnele AVC în teritoriul arterei cerebrale medii (ACM) :

a) ; Foville cortical

b) ; deficit motor egal distribuit pe membrele superioare si inferioare

c) ; hemianopsie

d) ; deficit motor prevalent brahial

e) ; tulburari psihice R : 9 a, b, c

10. Apreciati semnele AVC în teritoriul arterei cerebrale anterioare (ACA) :

a) ; deficit motor cu prevalenta brahiala sau crurala

b) ; deficit motor egal distribuit pe membrele superioare si inferioare

c) ; tulburari psihice

d) ; Foville cortical

e) ; Jacksonisme motorii R : 10 a, c, d, e

11. Boala Parkinson se caracterizeaza în general prin :

a) ; hipertonie musculara - " în lama de briceag"

b) ; akinezie
 c) ; tremor de intentie

d) ; hipertonie musculara - " în teava de plumb"

e) ; tremor de repaus / postura R : 11 b, d, e

12. Tratamentul bolii Parkinson presupune :

a) ; refacerea concentratiei de dopamina la nivel central

b) ; refacerea concentratiei de acetilcolina la nivel central

c) ; utilizarea anticolinergicelor

d) ; utilizarea agonistilor dopaminergici

e) ; utilizarea inhibitorilor de MAO (monoaminooxidaza) R : 12 a, c, d, e

13. Boala Parkinson apartine grupului de sindroame :

a) ; piramidale

b) ; extrapiramidale

c) ; cerebeloase

d) ; talamice

e) ; mezencefalice R : 13
b

14. În care din urmatoarele afectiuni neurologice este contraindicat tratamentul cu

anticoagulante :

a) ; hemoragia cerebrala

b) ; hemoragia subarahnoidiana (HSA)

c) ; hematomul cerebral

d) ; accidentul isckemic tranzitor (AIT)

e) ; lacunarismul cerebral R : 14 a, b, c

15. Sindromului de neuron motor central îi sunt caracteristice :

 a) ; deficit motor extins

b) ; hiperreflectivitate osteo-tendinoasa

c) ; deficit motor limitat la un grup de muschi

d) ; hipotonie musculara

e) ; reflexe osteo-tendinoase (ROT) diminuate /abolite R : 15 a, b

16. Sindromului de neuron motor periferic îi sunt caracteristice :

a) ; deficit motor limitat la un grup de muschi

b) ; reflexe osteo-tendinoase (ROT) diminuate /abolite

c) ; hipertonie musculara

d) ; deficit motor extins

e) ; hiperreflectivitate osteo-tendinoasa R : 16 a, b

17. Hemiplegia capsulara prezinta :

a) ; deficit motor egal repartizat la membrele de partea opusa leziunii

b) ; spasticitate mare

c) ; sindroame alterne

d) ; deficit motor de aceeasi parte cu leziunea

e) ; crize epileptice R : 17 a, b

18. Degenerescenta hepato-lenticulara (DHL) este determinata de :

a) ; tulburari ale metabolismului fierului

b) ; tulburari ale metabolismului cuprului

c) ; consum exagerat de alcool

d) ; anemie

e) ; anomalii ale sintezei ceruloplasminei R : 18 b, e

19. Simptomatologia generala a sindromului cerebelos consta în :

a) ; ataxie cerebeloasa

b) ; tremor intentional

c) ; tremor de repaus

d) ; mers ebrios

e) ; tulburari de sensibilitate profunda R : 19 a, b, d

20. Apreciati etiologia sindromului cerebelos :

a) ; vasculara

b) ; toxica (alcolism)

c) ; tumorala

d) ; metabolica prin scaderea pH-ului sanguin

e) ; metabolica prin scaderea pH-ului sanguin R : 20 a, b, c

21. Ataxia cerebeloasa se caracterizeaza prin :

a) ; dismetrie

b) ; asinergie

c) ; adiadocokinezie

d) ; tulburari de deglutitie pentru solide

e) ; tulburari de vedere monoculare R : 21 a, b, c

22. În poliradiculonevrita (sd. Guillain-Barré ) apar :

a) ; ROT abolite de la început

b) ; ROT diminuate dupa o perioada de exacerbare

c) ; hipertonie extrapiramidala

d) ; hipotonie musculara
 e) ; tulburari de sensibilitate cu caracter radicular R : 22 a, e

23. Tratamentul poliradiculonevritei presupune :

a) ; corticoterapie

b) ; vitaminoterapie

c) ; antiagregante plachetare

d) ; diuretice

e) ; agonisti dopaminergici R : 23 a, b

24. Mecanismele fiziopatologice incriminate în aparitia epilepsiei sunt :

a) ; diminuarea inhibitiei corticale produse de GABA

b) ; diminuarea concentratiei de dopamina în nucleii bazali

c) ; amplificarea mecanismelor excitatorii corticale

d) ; anomalii ale eliberarii de acetilcolina la nivelul jonctiunii neuro-musculare

e) ; cresterea tromboembolismului R : 24 a, c

25. Apreciati masurile terapeutice într-un status epileptic :

a) ; internare în ATI pentru anestezie generala

b) ; administrare 1f diazepam i.v si apoi, la nevoie 1 f fenobarbital

c) ; administrare de fenitoin la repetarea crizelor

d) ; administrare de furosemid i.v, rapid

e) ; se instituie rapid terapie neuroprotectoare cu piracetam R : 25 a, b, c

26. Apreciati factorii de risc în AVC ischemic :

a) ; diabetul zaharat

b) ; fumatul

c) ; alcoolul
 d) ; fibrilatia atriala

e) ; anotimpurile R : 26 a, b, c, d

27. Apreciati principiile de tratament în AVC hemoragic :

a) ; repaus la pat

b) ; tratamentul edemului cerebral

c) ; tratament cu anticoagulante

d) ; terapie cu trofice cerebrale

e) ; vitaminoterapie R : 27 a, b, d, e

28. În producerea ischemiei cerebrale, intervin urmatoarele mecanisme :

a) ; tromboembolic

b) ; vasospasmul

c) ; hemodinamic

d) ; cresterea pH-ului în parenchimul cerebral

e) ; ruptura vasculara R : 28 a, b, c

29. În producerea hemoragiei cerebrale, intervin urmatoarele mecanisme :

a) ; ruptura vasculara

b) ; tromboembolic

c) ; HTA

d) ; cresterea pH-ului în parenchimul cerebral

e) ; diapedeza R : 29 a, c, e

30. În cazul tumorilor de lob frontal, simptomatologia se caracterizeaza prin :

a) ; deficit motor cu carcter piramidal

b) ; tulburari psihice
 c) ; crize epileptice

d) ; tulburari de auz

e) ; tulburari de sensibilitate R : 30 a, b, c

31. În cazul tumorilor de lob occipital, simptomatologic se pot constata :

a) ; cecitate corticala

b) ; cecitate monoculara

c) ; îngustarea câmpului vizual

d) ; tulburari psihice

e) ; tulburari sfincteriene R : 31 a, c

32. Apreciati simptomatologia clinica evolutiva în cazul neurinomului de acustic :

a) ; hipoacuzie

b) ; vertij cu nistagmus

c) ; dilatarea orificiului auditiv (imagine Rx)

d) ; tulburari psihice

e) ; tremor de repaus R : 32 a, b, c

33. În cazul tumorilor de lob frontal, simptomatologia se caracterizeaza prin :

a) ; tulburari psihice

b) ; crize epileptice temporale

c) ; tulburari de limbaj de tip afazic

d) ; cecitate corticala

e) ; hemianopsie homonima R : 33 a, b, c

34. Coreea cronica reprezinta un sindrom :

a) ; hipoton - hiperkinetic
 b) ; hiperton - hipokinetic

c) ; hipoton - hipokinetic

d) ; extrapiramidal

e) ; arhicerebelos R : 34 a, d

35. Hemiplegia cu origine corticala prezinta :

a) ; deficit motor prevalent brahial sau crural

b) ; deficit motor egal distribuit la membre

c) ; crize jacksoniene motorii

d) ; deficit motor de aceeasi parte cu leziunea

e) ; deficit motor de partea opusa leziunii R : 35 a, c, e

36. Hemiplegia cu origine în trunchiul cerebral prezinta :

a) ; sindroame alterne

b) ; deficit motor prevalent crural

c) ; crize epileptice

d) ; tulburari psihice

e) ; deficit motor de partea opusa nervului cranian afectat R : 36 a, e

37. Apreciati etiologia hemoragiei subarahnoidiene (HSA) :

a) ; malformatie vasculara

b) ; anevrismul vascular

c) ; modificari ale pH-ului

d) ; fibrilatia atriala

e) ; ateromatoza R : 37 a, b

38. Apreciati masurile terapeutice în cazul hemoragiei intra-parenchimatoase :

 a) ; manitol

b) ; glucoza hipertona

c) ; anticoagulante

d) ; asigurarea functiilor vitale

e) ; vasodilatatoare puternice R : 38 a, d

39. Sindromul de paleostriat (globus palidus si substanta neagra) se caracterizeaza prin :

a) ; hipertonie si hipokinezie

b) ; hipotonie si hiperkinezie

c) ; tremor de repaus

d) ; tremor intentional

e) ; hipotonie cu hipokinezie R : 39 a, c

40. Apreciati caracteristicile clinice ale neuropatiei alcoolice :

a) ; senzatie de arsuri în talpi

b) ; dureri la compresiunea maselor musculare gambiere

c) ; parestezii în membrele inferioare

d) ; tulburari de sensibilitate cu caracter proximal

e) ; tulburari de sensibilitate cu caracter distal R : 40 a, b, c, e

41. Miastenia Gravis este o boala a :

a) ; sistemului extrapiramidal

b) ; sinapsei neuro-musculare

c) ; neuronului motor central

d) ; sistemului piramidal

e) ; hipotalamusului R : 41 b
42. Apreciati simptomatologia clinica în cazul Miasteniei Gravis :

a) ; greutate la mers si urcat de scari accentuate catre seara

b) ; tulburari de fonatie

c) ; ptoza palpebrala

d) ; hipertonie musculara de tip piramidal

e) ; tulburari de sensibilitate mioartrokinetica R : 42 a, b, c

43. Trtamentul Miasteniei Gravis se refera la :

a) ; administrarea de inhibitori ai colinesterazei

b) ; administrarea de inhibitori ai Dopa-decarboxilazei

c) ; administrarea de prostigmina / mestinon

d) ; plasmafereza pentru îndepartarea anticorpilor

e) ; antiagregante plachetare R : 43 a, c, d

44. Sindromul meningean se caracterizeaza prin :

a) ; cefalee

b) ; varsaturi în jet

c) ; contractura musculara

d) ; staza papilara

e) ; asinergie R : 44 a, b, c

45. În boala Parkinson, pacientul poate prezenta :

a) ; mers "cosit"

b) ; mers stepat

c) ; mers cu pasi mici, aplecat în fata

d) ; mers talonat
 e) ; mers dansant R : 45 c

46. Mersul pacientului cu afectiuni cerebeloase este :

a) ; talonat

b) ; leganat, de "ratusca"

c) ; ebrios, titubant

d) ; dansant

e) ; "cosit" R : 46 c

47. Apreciati mersul unui pacient cu scleroza multipla (SIP, scleroza în placi) :

a) ; spastico-cerebelos

b) ; dansant

c) ; "cosit"

d) ; leganat, de "ratusca"

e) ; stepat R : 47 a

48. Un pacient hemiparetic va avea un mers :

a) ; stepat

b) ; "cosit"

c) ; dansant

d) ; talonat

e) ; ebrios R : 48 b

49. În afectarea nervului radial, pacientul va avea ca atitudine particulara :

a) ; mâna în epolet

b) ; mâna în "gât de lebada"

c) ; mâna "simiana"
 d) ; mâna în "limba de clopot"

e) ; grifa cubitala R : 49 b

50. În afectarea nervului median, pacientul va avea ca atitudine particulara :

a) ; mâna în "gât de lebada"

b) ; mâna "simiana"

c) ; mâna în "limba de clopot"

d) ; grifa cubitala

e) ; mâna în epolet R : 50 b

1.
AIT (atacul ischemic tranzitor
)
definește
un deficit neurologic care dureaza mai putin de:
A. 10 secunde
B. 1 ora
C. 24 ore
D. 48 ore
E. 72 ore
Răspuns
corect
:
B
2.
Despre Schwannom
-
ul de nerv acustic urmatoare afirmatie
nu
este adev
arata:
A.
este dezvoltat pe nervul VIII cranian
B.
prezintă
risc de compresie al structurilor vecine
C.
prezintă
indicatie de tratament chirurgical
D.
determina diplopie
E.
este o tumora a tecii Schwann
Răspuns
corect
:
D
3.
Diagnosticul unei hemoragii meningiene non traumatice
nu
este cara
cterizat de
:
A.
Cefalee brutala
B.
Redoarea cefei
C.
LCR cu aspect clar
D.
Fotofobie
E.
Sindrom Kernig
Răspuns
corect
:
C
4.
Diagnosticul de certitudine intr
-
un AVC se pune prin:
A.
Examen cardiovascular urgent
B.
CT cerebral
C.
Angio RMN
D.
Teste biochimice complete
E.
Monitorizarea TA
Răspuns
corect
:
B
5
. Semiologia evocatoare de AIT este:
A.
Cecitate monoculara tranzitorie
B.
Stare comatoasa
C.
Afazie tranzitorie
D.
Incontinenta urinara
E.
Deficite motorii
Răspuns
corect
:
A,C,E
6
. Infarctul Sylvian complet se manifesta prin:
A.
Afazie, apraxie in caz de afectare a emisferului d
ominant
B.
Hemianopsie laterala omonima
C.
Deficit senzitivo
-
motor proportional
D.
Deficit motor ipsilateral
E.
Paralizie de facial de tip periferic
Răspuns
corect
:
A,B,C