Instituţia Publică Liceul Teoretic ”Ștefan cel Mare”

Proiect didactic

la Limba și literatura română

clasa a VI-a ”B„

Profesor: Donici Cristina,

grad didactic Doi
Data:
Clasa: a VI-a
Subiectul: Atelier de discuție: ”Legendele istorice- la hotarele
adevărului”
Tipul lecției: De formare și consolidare a noilor cunoștințe
Unități de competență
-Rezumarea textelor literare și nonliterare
-Lectura explicativă a fragmentelor de text epic;
Obiective operaționale
-Să definească noțiunea de legendă istorică, domnitor, cetate;
-Să identifice date biografice din viața lui Ștefan cel Mare;
-Să argumenteze legătura istoriei cu literatura;
-Să recunoască aportul domniei lui Ștefan cel Mare pentru Țările
Române;
-Să conștientizeze importanța cunoașterii istoriei ;

Strategii didactice:
Metode didactice: Conversația, Explicația, Demonstrația, Exercițiul,
Detectivii, Reportajul istoric, Citate
Mijloace didactice:
Fișe, portretul lui Ștefan cel Mare
Webografie
https://www.google.com/search?
q=stefan+cel+mare+si+vrancioaia+poezie&rlz=1C1CHBD_enMD842MD842&oq=st
efan+cel+mare+si+&aqs=chrome.1.69i57j69i59j0l5j69i61.5857j0j7&sourceid=chro
me&ie=UTF-8
https://www.youtube.com/watch?v=_hkj5_SXsy8
https://dexonline.ro/definitie/legenda
Etapele Activitatea profesorului/ elevului Strategii Tim
lecției didactice p
Evocare Organizarea colectivului de elevi : Tehnica 1 2 3 Tehnica 1
1-se așează fetele 1/2/3 min
2- se așează băieții
3- pregătirea de oră

La ecran sunt afișate 4 imagini cu anotimpurile.

Elevii aleg una din imagini, unde ar dori să se Alege 3
afle la momentul de față. Își argumentează imaginea min
răspunsul.
Se fac concluzii în baza răspunsurilor.
Este propusă sarcina de a completa enunțurile:
• Dacă aș fi o floare, aș fi________________,
deoarece_____________________;
• Dacă aș fi o emoție, aș fi_________________,
deoarece___________________________; Argument 5
• Dacă aș fi o legendă, aș fi o legendă area min
despre_______________, simpla
deoarece_________________________;
Se accentuiază și repetă noțiunea de legendă:
Legendă- Specie a epicii populare, în proză sau în
versuri, care conține elemente fantastice sau
miraculoase, prin care se explică geneza unui
lucru, a unei ființe, caracterul aparte al unui
eveniment istoric, al unui erou mitic sau al unui
fenomen etc. 

Pentru a continua tema istoriei și trecutului este

propusă metoda Citate: 5
Sunt propuse trei citate din care elevii aleg unul Citate min
spre comentare:
Un popor ce nu își cunoaște istoria, este ca un
copil ce nu își cunoaște părinții Conversaț
Nicolae Iorga ia
Prezentul să-l trăiești învățând din trecut, din
istorie și cu vise frumoase de viitor.
Paulo Coelho
Numai întoarcerea noastră către trecut și isorie
ne dă forța faptelor de azi
Nicolae Iorga
-Care sunt cuvintele-cheie ce se repetă în fiecare
din citate?
-Trecut /istorie
 Anunțarea temei/ obiectivelor lecției

Realiza Elevilor le este prezentat la ecran portretul unui 7

rea domnitor. min
sensulu Recunoașteți domnitorul.
i -Ce cunoasteți despre viața și activitatea lui
Ștefan cel Mare? Conversaț
Elevii menționează date cunoscute despre ia
domnitor.
Pentru completarea datelor se propune metoda:
Detectivii
La ecran sunt afișate câte trei informații despre Detectivii
domnitor, una din care este falsă. Elevii trebuie
să recunoască informația falsă și să o corecteze
(Anexa 1)
Lectura explicativă a legendei ”Ștefan cel Mare și Lectura
Vrâncioaia” (Anexa 2) explicativ 10
Explicarea și încadrarea în enunțuri a cuvintelor ă min
necunoscute (Anexa 3)
Întrebări în baza textului:
-Ce emoții v-a trezit audirea legendei?
-Enumerați personajele în ordinea apariției
acestora în text.
- De ce mama era gata să-ți trimită fiii la război?
-Cum credeți că se simțea Ștefan? Conversaț
-De e Ștefan nu dorea să cadă pradă ungurilor? ia
-Ce ne învață această legendă?
-Care sunt valorile transmise de text? Explicația
-Credeți că este o legendă bazată pe întâmplări
reale?
-Dacă ați adăuga un element fantastic, care ar fi
acela?

Elevilor le este citit un fragment din Cronica lui

Miron Costin despre Ștefan cel Mare. 3
În baza acestui fragment selectează și înscriu pe min
portretul domnitorului 3 calități ale acestuia.
(Anexa 4, 5) Lectura
selectivă
Reflecți Elevii sunt împărțiți în trei grupuri mari
a Sarcini:
Gr.1 –Redactați textul unui mesaj al urmașilor
pentru Șrefan cel Mare; Reportaju 5
Gr. 2- Redactați textul unui mesaj a lui Ștefan l istoric min
 către urmași
Gr. 3- Dacă ai avea ocazia să te întorci în trecut
către domnitor, ce întrebări i-ai adresa?

Tehnica 3 2 1
3 legende studiate Tehnica 3
2 valori preluate din aceste legende 21
1 idee despre importanța studierii legendelor 3
min
Tema de acasă: De rezumat legenda
Extinde Identificarea datelor istorice despre domnitor Referat 3
re min
 Anexe
Anexa 1
1.Era fiul lui Bogdan al II-lea și nepot al lui Alexandru cel Bun
2.Mama voievodului este doamna Oltea.
3.Era frate George Washington

1. În epoca lui Ștefan cel Mare, Moldova a cunoscut cea mai mare
întindere, între Carpați, Nistru și Marea Neagră.
2.În epoca lui Ștefan cel Mare a fost inventat trenul cu aburi;
3. Ștefan cel Mare, a ctitorit multe biserici și mănăstiri

1. La 21 octombrie 2006 în cadrul unui mare show realizat de

Televiziunea Română, Ștefan cel Mare a fost ales cel mai mare român al
tuturor timpurilor.
2. Ștefan în timpul domniei a fost supranumit Sabia Creștinității
3. Numele adevărat a lui Ștefan cel Mare a fost Dimitrie Viteazul

1.Pe parcursul domniei a dus peste 40 de războaie sau bătălii, marea

lor majoritate victorioase
2. Cel mai mare succes militar l-a reprezentat victoria zdrobitoare
din Bătălia de la Vaslui împotriva unei puternice armate otomane, la 10
ianuarie 1475.
3. A murit otrăvit de soția sa în brațele dușmanilor
 Anexa 2

Ș tefan cel Mare și Vrâ ncioaia

A fost odată , mai demult, o bă tă lie mare în hotarele noastre. Ungurii trecuseră munţii şi
Stefan-Vodă ră mă sese biruit. Atunci, ca să nu cadă în mâ na duşmanilor, domnul a tă iat-o de-a
dreptul prin codri. Şi-a mers, şi-a mers câ t o fi mers, pâ nă ce-a ră zbit aci în valea Putnei. Pe
vremea aceea doar nu era lume multă ca acu. Ici un sat, colo altul, dincolo altul… cum se aşezase
fiecare prin pă duri.
Şi-a nimerit pe Dumbravă , în dealul Bâ rseştilor, la o babă .
– Bună ziua, mă tuşă …
– Bună să -ţi fie inima, i-a ră spuns baba, că nici prin gâ nd nu-i trecea cu cine sta de vorbă .
– Mă tuşă , fă bine şi-mi dă ceva să mă nâ nc, că vin din cale lungă şi n-am întâ lnit nici un să laş în
cale.
Baba de cuvâ nt i-a şi dat nişte jintiţă şi o pâ ne de meiu iar drumeţul, de obosit ce era, îndată ce
s-a ospă tat, a şi adormit.
Şi, cum se odihnea el, pesemne s-a dezvelit la piept, iar bă trâ na a vă zut sub sarica lui că maşa
de zale.
– O fi vreun hoţ, îşi da baba cu socoteala. Şi câ t pe ce să dea fuga să cheme feciorii…
Dar, privind la faţa bă lană a voinicului care dormea şi la pă rul lui ca mă tasa, se gâ ndi că poate
să fie un om de viţă aleasă , că zut cine ştie cum în strâ mtoare.
De aceea gazda aşteptă pâ nă s-o trezi să -l iscodească ; şi se temea să nu se arate cumva feciorii
ei, că erau aspri şi cu bă nat asupra streinilor.
Ci Stefan-Voda, cum a dat puţin ochii în gene, a şi tresă rit şi, frecâ ndu-se la ochi, a întrebat :
– Mă tuşă , e departe de aci pâ nă la hotar. Ar fi cineva vrednic să mă scoată într-acolo ?
– Departe, maică , a ră spuns baba. Dar cum să porneşti într-acolo, că peste tot e codru de nu
ră zbate nici pasă rea….
Atunci s-a liniştit Vodă , câ nd a auzit că ieşise la bun liman şi că n-a nimerit cumva în ţara
ungurească . Şi, lepă dâ nd sarica, s-a ară tat cu straele lui de domn. Apoi începu a spune bă trâ nei
cum a fost la bă tă lie, cum oastea i se risipise şi cum s-a ră tă cit prin coclaurii aceia.
Şi, cum sta obidit, Vrancioaia, că aşa-i zicea babei, numai ce a că zut în genunchi şi i-a zis :
– Doamne, nu te întrista. Eu sunt bă trâ nă ; am vă zut multe şi multe am pă ţit… dar niciodată n-
am pomenit ca omul vrednic să ră mâ nă pâ nă la urmă de ruşine… Iată , rog mila mă riei-tale, să mă
reped pâ nă devale, să dau de veste feciorilor mei, să adune tovară şii lor de sub Dumbrava, şi de
cei care ţin strajă la veghiul lui Bucur şi, cu ajutorul lui Dumnezeu, s-or îndrepta toate.
De cuvâ nt, Vrancioaia a plecat şi câ t te-ai şterge la un ochi, iat-o îndă ră t cu şapte feciori toţi
unul şi unul, ca nişte brazi, nu altceva, şi cu pletele pâ nă la brâ u.
– Iaca, mă ria-ta, tovară şi de umblat şi ostaşi de luptat…
Asta-i Bâ rsea, ă sta-i Spirea, ară tâ nd cu degetul pe cei mai mari; ă sta-i Spulber, ă sta-i Pavel şi
Bodea şi Nistor.
Indată ce i-a vă zut Voda, cu lă ncile câ t ră zlogul şi cu arcul la umă r, fiecare cu ceata lui, i-a venit
inima la loc. De sâ rg, a pornit iară şi spre hotar, a buciumat din vâ rful Cozei, de pe vovâ rghia
Cristianului şi a trecut valea pe la Tulnici; apoi, izbind pe unguri, i-a risipit la gura Lepşei, unde
tă bă râ seră cu prada.
Atunci, de pă rere de bine, Voda Ştefan a stat şi s-a veselit acolo cu toţi oştenii trei zile şi trei
nopţi, a fă cut iarmaroc cu vin şi cu pâ ine, mă rog, ca la praznic, iar câ nd a ispră vit masa, a chemat
la el pe feciorii Vrancioaiei şi, fă câ ndu-le ocolniţă şi uric pe piele de viţel cu slove de aur, le-a zis:
– Fraţilor, Dumnezeu v-a scos înaintea mea. De nu dam de casa Vrancioaiei cine ştie câ t ar fi
pră dat liftele ţara. Ci, fiindcă am izbâ ndit asupra lor, întoarceţi-vă la mama voastră . Duceţi-i
multă să nă tate de la mine iar drept ră splată pentru vitejie tot hotarul munţilor din apa
Trotuşului spre miază zi al vostru să fie şi de la moghilele Vră ncii, dinspre Milcov pâ nă în cotul
Să cuilor, spre ţara ungurească tot voi să stă pâ niţi.
Anexa 3