Culegere de Teste Grila Iasi 2013

Culegere de Teste Grilă pentru Pregătirea Examenului de Rezidențiat
Dan-Mihai Alexandrescu Ovidiu Mitu

Alexandru Lăcătuș Cristian Pristavu
CULEGERE DE TESTE GRILĂ

PENTRU
PREGĂTIREA EXAMENULUI DE
REZIDENȚIAT
IAȘI
2013
2
Autori:
Dr. Ovidiu Mitu (coord.) – medic rezident cardiologie

Dr. Dan-Mihai Alexandrescu – medic rezident cardiologie
Dr. Alexandru Lăcătuș – medic rezident pediatrie
Dr. Cristian Pristavu – medic rezident ATI
Tehnoredactare: Dr. Ovidiu Mitu

Coperta: Tudor Voloșeniuc
2013
2
CUPRINS
Prefață ..................................................................................................................................... 4
Cuvânt înainte ......................................................................................................................... 5
Metodologia de calcul a punctajului ....................................................................................... 6
Test grilă I ............................................................................................................................... 7
Capitolul: Cardiologie
Test grilă II ........................................................................................................................... 33
Capitolele: Pneumologie, Reanimare Medicală, Neurologie, Boli infecțioase, Hepato-
gastroenterologie
Test Grilă III ......................................................................................................................... 56
Capitolele: Chirurgie viscerală, Ginecologie-obstetrică, Reumatologie, Chirurgie
ortopedică, Oftalmologie, Chirurgie ORL, Geriatrie, Psihiatrie, Psihiatrie pediatrică
Test Grilă IV ......................................................................................................................... 79
Capitolele: Pediatrie, Medicină internă, Radiologie, Dermatologie, Endocrinologie-
Diabet-Boli metabolice, Chirurgie urologică, Nefrologie, Hematologie-oncohematologie,
Oncologie
Test grilă V ......................................................................................................................... 107
Toate capitolele din tematica de Rezidențiat
RĂSPUNSURI ................................................................................................................... 134
Test grilă I ....................................................................................................................... 135
Test grilă II ...................................................................................................................... 138
Test grilă III .................................................................................................................... 141
Test grilă IV .................................................................................................................... 144
Test grilă V...................................................................................................................... 147
3
Prefață
Rezidențiatul este un examen determinant pentru profesia de medic, “cheia” unui

început al carierei profesionale, după experiența și cunoștințele acumulate în timpul
studiilor universitare.
Pentru asigurarea premizelor reușitei la examenul de rezidențiat, studentul trebuie

să se pregătească și să se antreneze încă începând cu ultimul an de studiu din facultate.
Existența unor ghiduri și instrumente de antrenament este foarte importantă, pentru a-l
familiariza pe acesta cu metodologia examenului și pentru a-i dezvolta abilitățile necesare
spre a trece cu succes în următoarea etapă.
În prezent, în mod evident, există mai multe asemenea instrumente utile, ceea ce
însă diferențiază prezenta culegere de teste este un element inedit și anume a fost redactată
de către cei care au purtat și câștigat această bătălie și, de asemenea, beneficiază și de
referință în specialitate.
Fiind creată de cei care știu ce presupune învățatul sistematic și derularea unui
examen de rezidențiat, cartea oferă prin acest element aparte ingredientul pentru a obține
„cheia” unui succes.
Consider că acest instrument este unul extrem de util pentru pregătirea examenului
de rezidențiat și îl recomand tuturor studenților care doresc să se pregătească pentru acesta,
dorindu-le mult succes.
Prof. Dr. Vasile Astărăstoae,
Rector al Universității de Medicină și Farmacie

„Grigore T. Popa” – Iași
4
Cuvânt înainte
Dragi colegi,
Această carte a apărut ca o necesitate și o încurajare pentru pregătirea cât mai

temeinică a, zicem noi, celui mai important examen din viața unui student medicinist, și
anume examenul de Rezidențiat. Considerăm că este cel mai important deoarece în urma
acestui examen veți alege specialitatea pe care v-o doriți cel mai mult, putând astfel să vă
îndepliniți visul din timpul facultății și încununarea a 6 ani de studiu intens.
A apărut ca o necesitate deoarece noi, ca proaspeți absolvenți ai facultății și în
pregătirea intensă pentru examenul de Rezidențiat, am resimțit lipsa unui material scris,
corect, ușor de parcurs, prin care să ne verificăm cunoștințele și să conștientizăm
informațiile pe care le stăpânim bine și asupra cărora trebuie să mai insistăm. Faptul că
Book des ECN a fost introdusă pentru prima oară în 2012, fiind tradusă, în unele locuri cu
mici inadvertențe, dintr-o carte de pregătire a examenului de Rezidențiat din Franța și
prezentată într-un mod succint și schematic, toate aceste lucruri au accentuat lipsa unui
asemenea instrument de verificare și aprofundare a cunoștințelor.
Tocmai de aceea, cartea conține 1000 de întrebări, fiind structurată în 5 teste grilă,
fiecare cu câte 200 de întrebări, exact ca la examenul de Rezidențiat (50 complement
simplu și 150 complement multiplu). Tematica este împărtiță în mod echilibrat pe
parcursul primelor 4 teste grilă, iar cel de-al cincilea test grilă cuprinde întrebări din toate
capitolele tematicii pentru o verificare generală a cunoștințelor. Structurate în felul acesta,
testele se dovedesc un instrument eficient de control imediat după parcurgerea capitolelor
pe rând, ajutând astfel mult la sedimentarea informațiilor acumulate. De asemenea, editarea
este făcută în așa fel încât punctajul pentru fiecare test să îl calculați ușor, iar menționarea
paginii de unde este făcută fiecare întrebare vine în sprijinul verificării și aprofundării
informațiilor.
În plus, am considerat că noi, ca participanți recenți la examenul de Rezidențiat
2012 și cu punctaje obținute mai mari de 800, suntem pregătiți să elaborăm această
culegere în condițiile în care am trecut, fiecare dintre noi, de cel puțin cinci ori prin tot
materialul, cunoscând foarte bine erorile, în așa fel încât aceste grile să nu fie discutabile și
cel mai important, să vă ajute în vederea pregătirii cât mai temeinice a examenului.
Această inițiativă nu ar fi fost posibilă fără sprijinul oferit de către Universitatea de
Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” – Iași prin intermediul domnului rector, Prof.
Univ. Dr. Vasile Astărăstoae, care a dovedit o preocupare consecventă pentru realizarea de
materiale medicale calitative și o susținere permanentă. Mulțumim, de asemenea, și
doamnei decan a facultății de medicină, Prof. Univ. Dr. Doina Azoicăi, care a încurajat
realizarea acestui proiect încă din fază incipientă fiind un sprijin constant și motivant
pentru realizarea acestui material.
Fiind o lucrare care presupune foarte multă atenție și răbdare pentru realizarea
grilelor și cu toată munca și concentrarea intensă pentru realizarea unui material calitativ și
impecabil, ne cerem scuze în prealabil dacă veți descoperi eventuale mici greșeli sau
neconcordanțe pe parcursul rezolvării grilelor.
În speranța că materialul vă va fi de un real folos în pregătirea examenului de
Rezidențiat, vă dorim mult succes și, poate mai important decât punctajul, vă dorim să
reușiți să alegeți la final specialitatea pe care v-o doriți cel mai mult!
Autorii
5
Metodologia de calcul a punctajului
Formatul și calcularea punctajului fiecărui test sunt realizate în conformitate cu

metodologiile ultimelor examene de rezidențiat (inclusiv cel din 2012).
Fiecare test are 200 de întrebări tip grilă. Toate grilele au 5 variante de răspuns.
Punctajul maxim posibil este 950.
Primele 50 de întrebări sunt întrebări tip complement simplu, cu un singur răspuns

corect posibil. Dacă se marchează mai mult sau mai puțin de un singur răspuns, întrebarea
se anulează (0 puncte). Fiecare întrebare cu răspuns corect se notează cu 4 puncte. Așadar,
punctajul maxim dacă se răspunde corect la toate grilele tip complement simplu este 200.
Următoarele 150 de întrebări sunt întrebări tip complement multiplu, cu 2-4

răspunsuri corecte. Dacă se marchează mai puțin de 2 sau mai mult de 4 răspunsuri,
întrebarea se anulează (0 puncte). Fiecare întrebare care are toate răspunsurile corecte se
notează cu 5 puncte. Așadar, punctajul maxim dacă se răspunde corect la toate grilele tip
complement multiplu este 750.
Exemple de punctare la întrebarea tip complement multiplu:
A B C D E – răspunsuri corecte A C E
- Dacă se marchează corect A C E, se primește maximul de 5 puncte, astfel:
ABCDE
X X X
1 1 1 1 1 = 5 puncte
- Dacă se marchează corect doar A și C, se primesc 4 puncte, astfel:
ABCDE
X X
1 1 1 1 0 = 4 puncte
- Dacă se marchează corect variantele A, B, D, se primește 1 punct, astfel:
ABCDE
XX X
1 0 0 0 0 = 1 punct
De asemenea, vă sfătuim să acordați minim 1 oră din totalul de 4 cît durează

examenul pentru completarea cu buline a răspunsurilor corecte.
Acestea fiind zise, vă dorim spor la rezolvarea grilelor și mult succes la Rezidențiat!
6
Test grilă I C. Cardioversie combinată (Șoc

după doza de încarcare cu
amiodaronă)
Capitolul: Cardiologie D. Anticoagulante pe termen lung
E. Ablație percutanată prin cateter
Autor: Dan-Mihai Alexandrescu
5. Blocul atrioventricular de gradul doi
COMPLEMENT SIMPLU (BAV 2) de tip 2 se caracterizează
prin: (41-42)
1. Care afecțiune NU reprezintă o A. Blocarea unei unde P după
cauză neurologică de pierdere a alungirea progresivă a
stării de conștiență de scurtă durată: intervalului PR
(27) B. Undele P sunt blocate
A. Epilepsie intermitent în timp ce intervalele
B. Narcolepsie PR sunt de durată constantă
C. Vertij C. Blocaj permanent al conducerii
D. Drop-attack atrioventriculare, nicio undă P
E. AIT în teritoriul vertebro-bazilar nefiind urmată de QRS
D. Încetinirea conducerii are loc
2. Sindromul Brugada se doar la nivel hisian
caracterizează prin: (32) E. Este frecvent simptomatic izolat
A. Bloc de ramură drept foarte tipic
cu supradenivelare evidentă a 6. În tratamentul hipertensiunii
segmentului ST în V1-V2-V3 arteriale după un infarct miocardic
B. Risc de apariție a torsadei NU se recomandă urmatoarea clasă
vârfurilor, a fibrilației de medicamente: (55)
ventriculare sau a morţii subite A. IEC
C. Cauză necunoscută, forme B. Diuretice tiazidice
familiare C. Betablocante
D. Mutație identificată pe canalul D. Sartani ( ARA II)
de sodiu, forme familiare E. Diuretice Anti-aldosteronice
E. Mutație pe canalul de potasiu
pentru formele familiare 7. Care din urmatoarele variante NU
constituie o cauză a HTA
3. Unda Q în V1,V2,V3 apare în: (36) secundară: (56-57)
A. Preexcitație ventriculară cu A. Consumul de toxice (alcool,
fascicul Kent drept cocaină, amfetamine)
B. Preexcitație ventriculară cu B. Feocromocitom
fascicul Kent stâng C. Pseudohiperaldosteronism indus
C. Hipertrofie ventriculară dreaptă de glicol
D. Infarct inferior D. Acromegalie, Hipertiroidism,
E. Bloc de ramură dreaptă Hipercalcemie
E. Coarctația de aortă
4. Tratamentul curativ al fibrilației
atriale se poate face cu: (40) 8. În tratamentul HTA esențiale vom
A. Amiodaronă doză de încărcare, utiliza de primă intenție următoarele
apoi doză de întreținere clase de medicamente cu excepția:
B. Aspirină 250 mg/zi sau nimic (54)
dacă CHADS=0 A. Antihipertensive centrale
B. Diuretice
7
C. Betablocante
D. Antagonisti ai receptorilor 13. Referitor la tahicardia ventriculară
angiotensinei II (ARA II) este adevărată următoarea afirmație:
E. Inhibitori calcici (31)
A. Tahicardie cu QRS largi > 120
9. HTA severă – gradul III se ms și neregulată
caracterizează prin: (52) B. Frecventă <100/min sau >
A. TAd – 100-105 mm Hg 250/min
B. TAs >180 mm Hg C. Nesusținută sau susținută (± 15
C. TAs > 220 mmHg secunde)
D. TAd < 110 mmHg D. Prezența unei disociații
E. TAd – 90-99 mmHg atrioventriculare, a fenomenelor
de captură sau de fuziune
10. Care din următoarele variante E. Activitate atrială organizată și
referitoare la caracteristicile durerii regulată cu atriograme
toracice acute sau cronice este retrograde ( negative în DII DIII
adevărată: (59) și avF)
A. Durere tip junghi în pericardită
B. Durere cu iradiere intermitentă 14. Hipertrofia atrială stângă se
de la epigastru la gât în angor caracterizează prin: (35)
C. Durere cu mod de apariție și de A. Unda P bifazică și negativă în
oprire legat de efort în pleurezie V6
D. Durere cu sediul retro- și B. Unda P bifazică și negativă în
mediosternal în bară sau V1
cervical în angor C. Unda P≥120 ms în V3
E. Durere cu diminuare a D. Unda P bifazică și pozitivă în
simptomelor în anteflexie V1
(disecție de aortă) E. Unda P bifazică și pozitivă în
DII
11. Troponina poate crește în
urmatoarele afecțiuni cu excepția: 15. În cazul unui pacient cu fibrilație
(61) atrială înainte de a efectua
A. Disecție de aortă cardioversia se va avea în vedere:
B. Miopericardită virala (39)
C. Angor instabil complicat cu un A. Evitarea unei embolii prin
infarct rudimentar anticoagulare cu heparină timp
D. Embolie pulmonară(suferință a de o săptămână
ventriculului drept) B. Evitarea unei embolii prin
E. În toate cazurile de ischemie efectuarea unei ecografii
funțională transtoracice
C. La pacientul deja corect
12. Reprezintă cauze vasculare ale anticoagulat se efectuează
lipotimiilor și sincopelor cardioversie imediată
urmatoarele cu excepția: (27) D. Cardioversia nu necesită masuri
A. Hipotensiunea arterială speciale, ea trebuie efectuată
B. Disautonomia neurovegetativă întotdeauna cât mai repede
C. Sincopa vasovagală pentru a restabili ritmul sinusal
D. Hipersensibilitate al pacientului
sinocarotidiană E. Sunt adevărate variantele A, B,
E. Furt de arteră subclaviculară C
8
– a douăsprezecea oră în cadrul

16. Hemiblocul posteroinferior stâng unui infarct daca
(HBPS) se caracterizează prin: (43) revascularizarea are loc înainte
A. QRS îngust > 120 ms de 90 minute
B. Aspect Q1S3 C. Conceptul de viabilitate
C. Axa QRS >120 ͦ miocardită nu există daca este
D. Este frecvent întâlnit la vorba de un SCA cu
subiectul vârsnic supradenivelare permanentă a
E. Reprezintă indicație formală segmentului ST
pentru implantarea unui D. Prezenţa unei cantităţi
pacemaker semnificative de miocite
„supravieţuitoare” dupa a şasea
17. Care din afirmațiile referitoare la – a douăsprezecea oră în cadrul
scintigrafia cu unei zone necrozate
Dipiridamol/persatină este E. Prezența unei cantiăți
adevărată: (66) semnificative de miocite
A. Presupune efort realizabil „supravieţuitoare” după o
B. Nu are valoare localizatoare embolie pulmonară
C. Nu este interpretabilă daca ECG
bazal este anormal 21. Infarctul anteroseptal se vede pe
D. Are sensibilitate bună ECG în următoarele derivații: (69)
E. Are specificitate bună A. V1, V2, V3, V4
B. DII DIII aVF
18. Nivelul LDL colesterol țintă în C. V1, V2, V3
tratamentul anginei pectorale este: D. V1, V2, V3, DII, DIII, aVF
(66) E. V3, V4
A. <1 g/l
B. <1.6 g/l 22. În care din următoarele situaţii este
C. >1 g/l indicată fibrinoliza de primă
D. >1.6 g/l intenţie, ca modalitate de tratament
E. Nici una din variante nu este a SCA ST+: (70)
corectă A. Timpul de deplasare spre sala de
coronarografie este prea
19. Cea mai frecventă etiologie a lung(peste 90 minute)
angorului stabil este: (64) B. Infarctul miocardic se însoţeste
A. Funcţională(tahicadie, de şoc cardiogen
bradicardie, anemie, hipoxemie) C. Infarctul este diagnosticat la
B. Ateroscleroza coronară peste 12 ore de la apariţie
C. Spasm coronar D. Pacientul este alergic la
D. Coronarită streptokinază
E. Malformaţii congenitale E. Numai varianta B este falsă
20. Conceptul de viabilitate miocardică 23. Care din următoarele medicamente

sau hibernare se referă la: (68) este contraindicat în caz de infarct
A. Prezenţa unei cantităţi al ventriculului drept: (70)
semnificative de miocite A. Morfină
„supravieţuitoare” dupa B. Anxiolitice
revascularizare C. Trinitrină
B. Prezenţa tuturor miocitelor D. Heparină standard sau LMWH
„supravieţuitoare” dupa a şasea eficace sau bivalirudină
9
E. IEC
28. ACOMI compensată presupune o
24. Dintre tulburările de ritm care pot valoare a IPS de: (78)
aparea ca şi complicaţii precoce ale A. 0,9 - 1,3
infarctului nu putem avea B. 0,75 - 0,9
urmatoarea: (70) C. 0,4 – 0,75
A. Tahicardie ventriculară D. <0,4
B. Fibrilaţie ventriculară E. >35 mm Hg
C. Disociere elecromecanică
D. Bloc atrioventricular 29. Care din următoarele variante
E. Bradicardie referitoare la fiziopatologia
ischemiei acute a membrelor este
25. Care din următoarele afirmaţii falsă: (81)
referitoare la tratamentul SCA ST- A. Obliterarea arterială provoacă o
este adevărată: (73) anoxie tisulară
A. Coronarografia se realizează B. Ischemia provoacă o liză
după o săptămână celulară(rabdomioliză, necroză
B. Fibrinoliza nu prezintă nici un tubulară acută)
interes C. Ischemia provoacă o eliberare
C. Pacienţilor cu risc scăzut li se va de potasiu
administra anti-GPIIb/IIIa intracelular(hipokaliemie)
D. Se utilizează analgezice pentru a D. Ischemia provoacă o eliberare
stopa durerea de ioni H+(acidoză metabolică)
E. Nu vom trata factorii de risc E. Cele mai sensibile celule sunt
cele nervoase
26. Constituie examenul de referință
preterapeutic dar nu și de 30.Dacă avem de a face cu un pacient
monitorizare în cadrul care prezintă abolirea pulsurilor
diagnosticului anevrismului de aortă gleznei ocluzia se găsește cel mai
abdominală, următoarea probabil la nivelul: (82)
investigație: (75) A. Arterei iliace
A. Ecografia abdominală B. Arterei femurale superficiale
B. IRM abdominal C. Arterei femurale comune
C. CT abdominal D. Arterei poplitee
D. Aortografia E. Arterelor gambei
E. Ecografia Doppler a
trunchiurilor supra-aortice 31. Factorul natriuretic atrial are
următoarele acțiuni cu o excepție:
27. Care dintre afirmațiile următoare (84)
referitoare la Trombangeita Buerger A. Modulează eliberarea de renină
este falsă: (77) B. Diminuează secreția de
A. Boala afectează preponderent aldosteron
bărbatul sub 40 ani mare C. Crește secreția de arginină
fumator D. Are efect vasodilatator
B. Afectează membrele superioare E. Are efect diuretic
C. Nu este una din cauzele rare ale
ACOMI 32. În insuficiența cardiacă severă apare
D. Nu asociază tulburări trofice următoarea modificare biologică:
E. Are o evoluție zgomotoasă cu (87)
ocluzie acută A. Hiponatremie
10
B. Hipernatremie A. Transpunerea valvei aortice în

C. Creșterea VEM poziție pulmonară, valva aortică
D. Scăderea VEM fiind înlocuită cu o heterogrefă
E. Poligobulia B. Transpunerea valvei mitrale în
poziție aortică, valva aortică
33. FEVS în insuficiența cardiacă fiind înlocuită cu o heterogrefă
sistolică este: (88) C. Transpunerea valvei pulmonare
A. < 40 % în poziție aortică, valva aortică
B. < 45 % fiind înlocuită cu o heterogrefă
C. < 50 % D. Transpunerea valvei pulmonare
D. <55 % în poziție aortică, valva
E. < 60 % pulmonară fiind înlocuită cu o
heterogrefă
34. Tratamentul de referință al E. Nici o variantă nu este corectă
insuficienței cardiace stângi se face
cu: (89) 38. Boala Osler este provocată de: (97)
A. Betablocante(Carvedilol) A. S. epidemidis
B. Antialdosteronice B. Streptococi viridans
C. Furosemid C. Streptococi D
D. IEC D. Streptococi deficienți
E. Nu exista un tratament de E. Toate variantele sunt corecte
referință, acesta depinde de
cauza subiacentă 39. Care din următoarele afirmații
referitoare la prevenția endocarditei
35. Factori de risc tromboembolic la infecțioase este adevărată: (103)
pacienții purtători de valve A. Doar pacienții din grupele cu
mecanice sunt următorii CU O risc crescut(Grupa A) trebuie să
EXCEPȚIE: (96) primească un carnet de
A. Înlocuire valvulară mecanică în profilaxie a endocarditei
poziție mitrală, aortică, sau B. Ultimele recomandări merg în
pulmonară direcția creșterii
B. Fracție de ejecție a ventriculului antibioprofilaxiei sistematice la
stâng <35% toti valvularii
C. Stare de hipercoagulabilitate C. Există 3 grupe de risc : Grupa
D. Antecedente de accident A(risc crescut), Grupa B(risc
tromboembolic arterial(AVC, mediu), Grupa C(risc scazut)
AIT, ischemie acută a D. Antibioprofilaxia este
membrelor inferioare) recomandată doar pacienților
E. Contrast spontan intens în AS din grupele A și B
E. Singurele indicații de
36. Endocarditele tardive, ca și antibioprofilaxie la nivel dentar
complicație a purtătorilor de valve sunt procedurile cu manipularea
apar mai frecvent la nivel: (94) regiunii periapicale a dintelui
A. Mitral sau a regiunii gingivale
B. Pulmonar
C. Aortic 40. Care din următoarele etiologii
D. Tricuspidian constituie cauza cea mai frecventă a
E. Mitral și Aortic pericarditei acute: (105)
A. Infecțiile bacteriene altele decât
37.Intervenția Ross presupune: (93) tuberculoza
11
B. Tuberculoza A. Stenoza aortică simptomatică, la

C. Neoplaziile pacienții fară disfuncție
D. Infecțiile virale ventriculară stângă
E. Pericardita post-infarct B. Stenoza aortică asimptomatică,
la pacienții fără disfuncție
41. Pulsul paradoxal Kussmaul ventriculară stângă
reprezintă: (107) C. Stenoza aortică simptomatică, la
A. Creșterea presiunii arteriale în pacienții cu disfuncție
timpul inspirului(>10 mm Hg) ventriculară stângă
B. Scăderea presiunii arteriale în D. Stenoză aortică asimptomatică,
timpul inspirului(>10 mm Hg) la pacienții cu disfuncție
C. Scăderea presiunii arteriale în ventriculară stângă
timpul expirului(>10 mm Hg) E. Variantele C și D sunt corecte
D. Creșterea presiunii arteriale în
timpul inspirului(<10 mm Hg) 46. Referitor la examenul fizic al
E. Nu se refera la presiunea pacientului cu insuficiență venoasă
arterială cronică, tehnica Schwartz
reprezintă: (121)
42.Semnul Musette reprezintă: (109) A. Transmiterea vibrației prin
A. Marirerea presiunii arteriale percuție de-a lungul traseului
diferențiale varicos ce traduce incontinența
B. Dublu suflu intermitent crural valvelor
C. Puls capilar B. Palparea pulsurilor distale
D. Hippus pupilar C. Evidențierea sindromului
E. Balansarea capului la fiecare picioarelor nelinistite
bătaie cardiacă D. La trecerea din poziției șezândă
în ortostatism venele rămân
43.Tratamentul medical în cazul goale, și dacă ele se umplu la
insuficienței aortice asociată cu îndepărtarea garoului plasat la
sindrom Marfan se face cu: (110) baza coapsei , valvele sunt
A. IEC incontinente
B. Anticalcice:Nifedipină E. Nici o variantă nu este corectă
C. Betablocante
D. Diuretice 47. Mecanismul fiziopatologic prin care
E. Variantele A și B sunt corecte acționează clopidogrelul este
următorul: (136)
44.Insuficiența mitrală cronică are A. Inhibă calea ciclooxigenazei și
următoarele etiologii cu reduce producerea de
excepția(112): prostaglandină și de tromboxan
A. Distrofică: Boala Barlow B. Blochează agregarea mediată de
B. Degenerativă către adenozin difosfat
C. Funțională C. Inhibă calea finală de agregare
D. Ischemică(Disecție aortică) D. Inhibă acțiunea trombinei
E. Congenitală E. Activează receptorii GPIIb/IIIa
prin fibrinogen
45. Reprezintă indicație pentru
utilizarea ecografiei cu dobutamină 48. Care din următoarele clase de
în doze mici pentru diagnosticul medicamente pot duce la apariția
stenozei aortice: (117) edemelor la nivelul membrelor
inferioare: (1346)
12
A. Inhibitori ai canalelor de calciu 53. Prezența unei faze postcritice

B. Betablocante prelungite sau o revenire lent progresivă
C. IEC la starea de conștiență normală este
D. Antiaritmice(amiodarona) caracteristică sincopei de cauză: (28)
E. Antiagregantele plachetare A. Reflexă: Sincopa vasovagală
B. Vasculară: Hipotensiune
49. Sufluri organice pot aparea în arterială
următoarele situații, CU C. Cardiacă: Bloc atrioventricular
EXCEPȚIA: (1124) de grad 3
A. Comunicare interatrială D. Scurtă pierdere a cunostinței de
B. Persistență canal arterial cauză neurologică
C. Anemie, febră E. Scurtă pierdere a cunostinței de
D. Coarctație de aortă cauză metabolică
E. Tetralogie Fallot
54. Explorări de a doua intenție în
50. Prezintă indicații de administrare a diagnosticul lipotimiilor și sincopelor
inhibitorilor anhidrazei carbonice sunt urmatoarele: (28,29)
următoarele patologii, CU A. Electrocardiograma
EXCEPȚIA: (141) B. Ecografia cardiacă
A. Glaucom acut C. Tilt Test
B. Pusee de cord pulmonar cronic D. CT Cerebral
C. Glaucom cronic E. Masaj sinocarotidian după
D. Rau de munte verificarea absenţei suflului
E. Hipertensiune carotidian
intracraniană(AVC hemoragic)
55.Este FALS referitor la sensibilitatea
Punctaj complement simplu: _____ diagnostică a ECG in cadrul sincopelor:
(28)
COMPLEMENT MULTIPLU A. Identifică în mod direct
mecanismul pierderii cunoștinței
51. Tulburările de ritm care duc la de scurtă durată: disfunție
apariția lipotimiilor și sincopelor sunt sinusală sau BAV de gradul I,
urmatoarele: (27) salve de TV
A. Tahicardia ventriculară B. Identifica în mod direct
B. Fibrilația ventriculară mecanismul pierderii cunoștinței
C. Torsada vârfurilor de scurtă durată: bloc de ram
D. Disfuncția sinusală stâng, bloc alternant, bloc
E. Flutter trifascicular
C. Identifică semne de cardiopatie
52. Bilanțul biologic în cadrul ischemică, hipertrofică sau
diagnosticului etiologic al lipotimiilor și dilatativă
sincopelor poate evidenția urmatoarele D. Nu identifică afecțiuni aritmice
modificări, CU EXCEPȚIA: (28) specifice: Sindrom Brugada,
A. Diskaliemie Sindrom de QT lung, Dispalzie
B. Necroză miocardică aritmogenă a ventricului drept,
C. Intoxicație cu etilen glicol Sindrom WPW
D. Hipocalcemie E. Identifică semne ale unei
E. Distiroidie cardiopatii subiacente (galop,
suflu)
13
56.Flutterul atrial se caracterizează prin: E. În proporție mai mică

(30) extrasistole ventriculare care se
A. Tahicardie regulată agravează la efort
B. Focar de automatism intra-atrial
C. QRS fine cu excepția blocului 60. Explorările de prima intenție
de ramură funcțional sau utilizate în diagnosticul palipațiilor sunt
organic urmatoarele cu excepția: (33-34)
D. Activitate atrială organizată si A. Ecografia cardiacă
regulată cu o frecvență de B. ECG
300/min C. ECG de efort cu o contribuție
E. Macroreintrare în cadrul atriului excelentă
stâng D. Angiografia ventriculară dreaptă
E. Explorarea electrofiziologică
57. Reprezintă etiologii ale
extrasistolelor și tahicardiilor 61. În prezenţa unei TV sau a unei
ventriculare: (31) aritmii maligne atitudinea terapeutică
A. Cauze cardiace: cardiopatii obişnuită este următoarea: (34)
ischemice, dilatative, valvulare, A. Tratament medical(amiodaronă,
hipertrofice, restrictive, betablocante)
congenitale, revarsat pericardic, B. Tratamentul cardiopatiei de fond
postoperator unei chirurgii C. Implantarea unui pacemaker
cardiace, cord pulmonar D. Depistare familială în cadrul
B. Uneori idiopatice aritmiilor ventriculare
C. Stimulare adrenergică: efort, congenitale
stres, temperatură E. Tratament medical cu ajmalina
D. Iatrogene: digitalice, hormoni sau flecainidă
tiroidieni
E. Cauze rare: Sindrom Brugada, 62.Un pacient se prezintă la medic cu
Displazie aritmogenă de palpitatii. În urma investigaţiilor de
ventricul drept, Sindrom QT primă intenţie (ECG), acestea nu sunt
lung documentate. Investigaţiile
suplimentare sunt necesare dacă există:
58. Sunt tulburarări de ritm atrial (33)
urmatoarele: (31) A. Un mediu familial, profesional
A. Extrasistole atriale sau sportiv fără risc
B. Fibrilația atrială B. Tulburări de ritm
C. Flutterul atrial ventricular(ESV, salve de TV)
D. Tahicardia sinusală C. Argumente clinice sau
E. Tahicardia Bouveret electrocardiografice pentru o
cardiopatie de fond sau pentru o
59. Extrasistolele ventriculare benigne aritmie malignă
se caracterizează prin urmatoarele cu D. O proastă toleranţă
excepția: (34) E. Simptome invalidante
A. Stimulare ventriculară negativă
B. Explorarea potențialelor tardive 63.Care din următoarele reprezintă
pozitivă cauze de creştere a segmentului QT:
C. Cuplaj tardiv (fenomen R/T ) (37)
D. Existența lipotimiei, sincopei A. Hipercalcemie
sau a morții subite B. Hiperkaliemie
14
C. Iatrogenie(antiaritmice, E. FiA idiopatică

macrolide, antihistaminice)
D. Sindromul Romano-Ward 68. Următoarele variante referitoare la
E. Sindromul Jerwell-Lange- indicaţiile anticoagulantelor în fibrilaţia
Nielsen atrială sunt adevărate: (40)
A. CHADS≥2: AVK cu INR între 2
64.Modificări difuze de repolarizare şi 3
apar în: (37) B. CHADS=1: AVK cu INR între 1
A. Pericardită şi 2 sau Aspirină 250 mg/zi în
B. Bloc de ramura caz de risc hemoragic sau
C. Hipertrofie ventriculară tratament cu AVK la pacient
D. Rar ischemice(cu excepţia necompliant
suferinţei circumferenţiale pe o C. CHADS=0: Aspirină 250mg/zi
stenoză de trunchi comun) sau nimic
E. Preexcitaţie D. În scurt timp, AVK vor fi
înlocuite cu noi antitrombotice
65.Axa la stânga (-30°) NU se care nu necesită control al INR
întâlneşte în urmatoarele afecţiuni: (36) (Dabigatran)
A. Hipertrofie ventriculară stângă E. Anticoagularea este întotdeauna
B. Infarct lateral continuată o lună dupa conversie
C. Cord verticalizat(BPOC)
D. Hemibloc posterior stâng singur 69.Scorul CHADS include: (39)
sau cu bloc de ramură dreaptă A. Vârstă ≥ 75 ani
E. Hemibloc anterior stâng singur B. Diabet
sau cu bloc de ramură dreaptă C. Hipotensiune
D. Cardiomegalie
66.Este adevarat despre intervalul PR: E. AVC
(36)
A. PR normal este între 100-220 70. Printre complicaţiile fibrilaţiei
ms, constant de la un ciclu la atriale avem: (39)
altul A. Insuficienţă cardiacă
B. PR >200 ms stabil fara unde P B. Recidive: rare
blocate în BAV de gradul I C. Boală aritmică atrială: asocierea
C. PR >200 constant în BAV 2 unei hiperexcitabilităţi şi a unei
Wenckebach bradicardii
D. Alungirea PR în sindromul D. Complicaţii iatrogene
WPW E. AVC ischemic
E. Scurtarea PR în sindromul
WPW 71.Sunt afirmaţii FALSE referitoare la
modalitaţile de scădere a frecvenţei
67.Cauze cardiace ale fibrilaţiei atriale cardiace în fibrilaţia atrială: (39)
sunt următoarele: (38) A. Obiectivul este o frecvenţă
A. Valvulopatii: mai ales cele cardiacă ≤80 în repaus şi ≤110
mitrale la efort
B. HTA: cauza numarul 1 doar B. Obiectivul este o frecvenţă
daca apare şi hipetrofie cardiacă ≤60 în repaus şi ≤100
ventriculară stângă la efort
C. Coronaropatii C. În urgenţă se recurge la
D. Hipertiroidism, feocromocitom, betablocante
etilsm acut
15
D. La distanţă betablocante sau

digitalice cu orientare după 75. Blocul de ramură dreptă se
funcţia sistolică evdenţiază pe electrocardiogramă prin
E. Scaderea frecvenţei cardiace se urmatoarele semne CU EXCEPȚIA:
realizeză cu anticoagulante (42)
A. Întârziere în apariţia deflexiunii
72. Urmatoarele afirmaţii sunt intrinsecoide >50 ms
adevărate referitoare la blocul B. Aspect S1Q3
trifascicular: (43) C. Anomalii de repolarizare în V2,
A. Poate fi de etiologie V3, V4 (supradenivelare ST şi
degenerativă sau poate apărea pe unde T pozitive)
o cardiopatie evoluată D. Dispariţia undei Q în DI, aVL,
B. Asociază BRD + HBAS sau V5, V6
BRD + HBPS cu un BAV 1 sau E. Întotdeauna axa QRS este
2 deviată la dreapta
C. Conduita de urmat în
majoritatea cazurilor - 76. Sunt tulburări de conducere
implantarea unui stimulator intraventriculară următoarele: (43)
cardiac A. Bloc de ram drept
D. Asociază BRS + BRD sau BRD B. Bloc de ram stâng
+ HBPS/HBAS cu un BAV 1 C. Hemibloc anterosuperior stâng
sau 2 D. Hemibloc posteroinferior stâng
E. Reprezintă o tulburare de E. BAV tip 3
conducere atrioventriculară
77. HTA de „ halat alb ” este definită
73. Sunt etiologii ale blocurilor prin: (52)
atrioventriculare următoarele: (42) A. MAPA la domiciliu <125/80
A. Sincopa vasovagală mmHg
B. Hipokaliemia B. Automasurată<135/85 mmHg
C. Congenitală (absenţa conexiunii C. HTA la cabinet >160/100
între nodul atrioventricular şi mmHg
fasciculul His) D. Nu reprezintă HTA izolată
D. Sindromul coronarian acut E. Variantele B și D sunt adevărate
E. Iatrogenă:digitalicele,betablocan
tele,sartanii 78. Sunt considerați factori de risc
cardiovascular următorii CU
74. Blocul atriventricular de gradul întai EXCEPȚIA: (53)
(BAV 1) se caracteriză prin: (41) A. Vârsta >45 ani la bărbat și > 55
A. Alungirea intervalului PR peste ani la femeie
200 ms fară unde P blocate B. Diabet doar dacă este netratat
B. Încetinirea conducerii la oricare C. LDL> 1,60 g/l(4,1 mmol/l)
din etaje (nodal, hisian, HDL-colesterol <0,40g/l(1
infrahisian) mmol/l)
C. BAV 1 este frecvent D. Fumat oprit de mai puțin de 3
simptomatic ani
D. Un BAV 1 poate traduce atât o E. Existența unui sindrom
încetinire nodală benignă, cât şi metabolic
un bloc distal care evoluează
spre BAV3 79.Sunt semne paraclinice de răsunet
E. Ocazional apar unde P blocate ale HTA următoarele: (53)
16
A. Hipertrofie atrială stângă 83. HTA secundară iatrogenă poate fi

B. Proteinurie>300mg/24 ore indusă de următoarele medicamente:
C. Creștere discretă de creatinină (57)
și/sau clearance creatinină < 60 A. AINS
ml/min B. Amfetamine
D. Grosimea intimă-medie >0.9 C. Corticoizi
mm sau placă carotidiană D. Estroprogestative
E. Infarct miocardic E. Cocaină
80. Examinările recomandate pentru a 84.Care din următoarele afirmații

căuta o etiologie curabilă (HTA referitoare la feocromocitom sunt
secundară), pentru a detecta ceilalți FALSE: (56)
factori de risc cardio-vascular și pentru A. Semne evocatoare: triada
a depista o afectare a organelor țintă cefalee-transpirații-polipnee cu
sunt următoarele, CU EXCEPȚIA: (54) flush cutanat
A. Acid uric seric B. Tratament chirurgical sub
B. Microalbuminemie captopril
C. ECG de efort C. Este o tumoare cu celule
D. Fund de ochi daca HTA este cromatofine, malignă în 90%
severă din cazuri, care secretă
E. Kaliemie fără garou catecolamine, de sediu
medulosuprarenal în 90% din
81. Care din următoarele afirmații cazuri
reprezintă sfaturi igieno-dietetice D. Confirmare uneori dificilă prin
indicate în tratamentul HTA esențiale: dozarea metanefrinelor și
(54) normetanefrinelor urinare pe 24
A. Reducerea consumului de lipide h, ideal în timpul unui puseu de
nesaturate tensiune
B. Diminuarea aportului de sare E. Se realizează explorări
C. Diminuarea consumului de morfologice prin scanner sau
alcool și de ceai RMN suprarenal, scintigrafie cu
D. Normalizarea greutății în caz de MIBG
suprasarcină volemică
E. Depistarea și tratarea celorlați 85. Semne evocatoare pentru
factori de risc (sevraj tabagic, hiperaldosteronismele primare sunt
managementul diabetului, următoarele: (56)
tratamentul dislipidemiei) A. Hiperkaliemie severă
B. Hipokaliemie severă
82. Tratamentul medicamentos C. Alcaloză metabolică
recomandat al HTA esențiale la D. Kaliureză importantă
subiectul tânăr se poate realiza cu E. Acidoză metabolică
următoarele medicamente: (55)
A. Betablocante 86.Criza acută hipertensivă este definită
B. Diuretice prin: (57)
C. IEC A. Creștere brutală a presiunii
D. Anticalcice arteriale peste cifrele obișnuite,
E. Alfablocante în practică, o TAs≥180 mmHg
și/sau TAd≥110 mmHg
B. Creștere brutală a presiunii
arteriale peste cifrele obisnuite,
17
în practică, o TAs≥220 mmHg A. Tamponadă

și/sau TAd≥130 mmHg B. Infarct al ventriculului drept
C. Apare la un pacient de obicei C. Embolie pulmonară severă
normotensiv (spontan sau sub D. Coarctație de aortă
efectul unui tratament E. Defect septal interventricular
antihipertensiv)
D. Creștere brutală a presiunii 90. ECG este dificil interpretabilă sau
arteriale peste cifrele obisnuite, neinterpretabilă în următoarele situații:
în practică, o TAs≤180 mmHg (60)
și/sau TAd≤110 A. Daca pacientul este purtător al
E. Apare la un pacient cu valori ale unui stimulator cardiac
HTA crescute permanent(HTA B. Daca pacientul este sedat
rezistentă) C. Daca este prezent un bloc de
ramură stâng
87.În care din următoarele situații se va D. Daca pacientul are o hipertrofie
avea în vedere dignosticul de HTA ventriculară stângă majoră
secundară(pag.55): E. Daca pacientului i se
A. HTA la subiectul ≥65 ani administrează digitalice sau
B. HTA la subiectul tânăr suferă de alte tulburări
C. HTA rezistentă metabolice (diskaliemie)
D. HTA malignă
E. HTA cu apariție și agravare 91. Care din următoarele afirmații
rapidă referitoare la durerile ”funcționale” sunt
adevărate: (63)
88. Care din următoarele afirmații sunt A. Nu reprezintă un diagnostic de
FALSE referitor la tratamentul eliminare
medicamentos al HTA: (54) B. Sunt precordialgii submamare
A. Tratamentul debutează în caz de pongitive
persistentă a TA crescute după C. Sunt frecvente la femeia tânără
3-6 luni de respectare riguroasă neurotonică
a regulilor igieno-dietetice D. Apar la pacienții cu prolaps
B. În caz că TA țintă nu se atinge valvular mitral
într-un termen de cel puțin 15 E. Apar la pacienții cu stenoză
zile este necesar uneori sa se mitrală
recurgă la biterapie, tri-terapie,
chiar quadri-terapie 92. Modificarile ECG care apar în
C. Cele 5 clase terapeutice de anevrismul ventriculului stâng sunt
utilizat de prima intenție sunt: următoarele: (37)
diuretice, betablocante, IEC, A. Supradenivelare ST discretă,
inhibitori calcici și antagonistii fixă, neevolutivă
receptorilor angiotensinei III B. Nu apare unda Q
(IEC) C. Apare unda T gigantă
D. Debutează numai cu D. Supradenivelare ST corectată de
monoterapie trinitrină
E. De a 2 intenție se vor utiliza E. Apare unda Q cel mai frecvent
aliskiren, alfablocante și în V2V3V4
antihipertensoare centrale
93. Dezechilibrul raportului
89. Pulsul paradoxal apare în aport/consum de oxigen al miocardului
următoarele afecțiuni: (59) (MVO2) depinde de: (64)
18
A. Nivelul de stres D. Tratamentul este contraindicat în

B. Medicație cazul șocului cardiogenic
C. Frecvența cardiacă E. Nu se administrează
D. Tensiunea parietală a betablocante în caz de tahicardie
miocardului ventriculară susţinută
E. Sexul pacientului
98. Conform clasificării internaţionale
94. Care din următoarele patologii Killip, stadiul II presupune existenţa
reprezintă contraindicații ale testelor de următoarelor modificări: (71)
ischemie: (65) A. Raluri sibilante care nu depăsesc
A. Insuficiența cardiacă severă jumatate din câmpurile
B. Infarct miocardic care datează pumonare
de mai puțin de 5 zile B. Infarct miocardic necomplicat
C. Cardiomiopatia obstructivă C. Edem pulmonar
simptomatică D. Raluri crepitante care nu
D. Tulburări de ritm atrial depășesc jumatate din câmpurile
E. Stenoza aortică strânsă pulmonare
simptomatică E. Mortalitate în faza acută: 30%
95. În care din următoarele derivaţii 99.Infarctul ventriculului drept

apar modificări în caz de infarct beneficiază de următoarele principii de
anterior întins: (69) tratament: (71)
A. V1, V2, V3 A. Coronarografie de urgenţă în
B. V7, V8, V9 vederea unei angioplastii
C. DI, aVL B. Se administrează substanţe
D. V4, V5, V6 inotrope
E. V3R, V4R, VE C. Se recomandă administrarea de
diuretice
96. Care din următoarele variante D. Se va efectua umplere vasculară
prinvind creşterea CPK-MB sunt (coloizi)
adevărate: (69) E. Se vor evita derivaţii nitraţi
A. Se pozitivează la 2 ore
B. Vârful la 12-24 ore 100. Sunt complicaţii precoce ale
C. Se normalizează în ziua 2 infarctului miocardic: (71)
D. Se normalizează în ziua 3 A. Moarte subită prin fibrilaţie
E. Se pozitivează la 12 ore ventriculară, asistolie,
bradicardie sau disociere
97. Despre indicaţiile tratamentului cu electromecanică
betablocante în tratamentul sindromului B. Sindrom Dressler
coronarian acut cu supradenivelare C. Insuficienţă mitrală prin ruptură
permanentă de segment ST sunt sau diskinezie de pilier
adevărate următoarele: (70) D. Şoc cardiogenic
A. Tratamentul este indicat dacă E. Anevrism ventricular
pacientul prezintă HTA severă
B. Tratamentul este contraindicat în 101. Care dintre următoarele patologii
caz de infarct al ventriculului NU reprezintă etiologii rare ale
drept anevrismului de aortă abdominală:
C. Tratamentul este indicat în caz (75)
de infarct inferior A. Distrofia mediei: boala Marfan,
Elher Danlos
19
B. Boala Horton A. Varicele complicate

C. Ateroscleroza B. Coarctație de aortă
D. Trombangeita Buerger C. Anevrism arterial
E. Boala Takayasu D. Canal lombar strâmt
E. Disecție de aortă
102. Dintre complicațiie anevrismului
de aortă abdominală, sindromul de 106. Care din următoarele variante NU
fisurare se caracterizează prin constituie indicații de tratament în
următoarele semne și simptome: ACOMI stadiul II: (80)
(76) A. Tratament antiagregant
A. Durere abdominală spontană, plachetar + statine + IEC
violentă cu contractură B. Se vor iniția proceduri de
abdominală reeducare a mersului
B. Durere abdominală însoțită de C. În caz de ameliorare se va
hemoragie digestivă superioară monitoriza o data la 2 ani
C. Masă batantă și dureroasă la D. Revascularizare mai precoce în
palpare, uneori de dimensiune caz de leziune distală
crescută E. Administrare de prostaglandine
D. Colaps în general moderat i.v.
E. Colaps rapid mortal
107. Ischemia acută a membrelor prin
103. Care din următoarele variante mecanism embolic poate fi
reprezintă indicații de tratament provocată de următoarele patologii:
curativ în cazul unui pacient cu (81)
anevrism de aortă abdominală: A. Stenoza mitrală
(76) B. Mixom
A. Anevrism voluminos (diametrul C. Disecția aortică
mai mare sau egal cu 5 cm) D. Cardiomiopatie obstructivă
B. Anevrism cu evoluție rapidă (+1 E. Anevrism arterial
cm într-un an)
C. Anevrismul este simptomatic 108. Semne neurologice care constituie
sau complicat un indicator de gravitate în
D. Anevrism voluminos (diametrul ischemia acută a membrelor sunt
mai mare sau egal cu 1 cm) următoarele: (82)
E. Anevrism cu evoluție lentă (+1 A. Anestezie
cm în 2 ani) B. Deficit motor
C. Hipoestezie
104. Arterita diabetică prezintă D. Hiperestezie
următoarele caracteristici: (77) E. Tulburări trofice cutanate
A. Este mai frecventă
B. Este mai tardivă 109. Care din următoarele elemente
C. Asociază tulburări trofice distale orientează diagnosticul spre
D. Este mai difuză ischemia acută a membrelor prin
E. Nu este influențată de prezența tromboză ateromatoasă: (82)
aterosclerozei A. Ischemie mai puțin severă
B. Ischemie severă francă
105. Diagnosticul diferențial al ACOMI C. Toate celelalte pulsuri sunt
în prezența claudicației intermitente prezente
se realizează cu următoarele D. Debut acut
afecțiuni: (78)
20
E. Imagini de tromboză pe arterele 114.Insuficiența cardiacă sistolică cu

patologice debit crescut NU apare în: (85)
A. Anemie cronică
110. Din punct de vedere fiziopatologic B. Carență de vitamină B6
gravitatea ischemiei acute a C. Tireotoxicoză
membrelor depinde de: (81) D. Fistulă arteriovenoasă
A. Starea rețelei arteriale congenitală sau dobândită
preexistente E. Comunicare interventriculară
B. Nu depinde de prezența unei congenitală sau dobândită
tromboze venoase asociate
C. Cantitatea de ioni de H+ 115. Un pacient cu insuficiență cardiacă
eliberată sistolică poate prezenta la asculția
D. Sediul obstrucției cardiacă următoarele semne: (86)
E. Viteza de instalare A. Tahicardie
B. Semnul Carvalho
111. Care din următoarele variante C. Galop protosistolic
reprezintă mecanisme compensatorii D. Galop telesistolic
la nivel periferic care apar în E. Zgomotul 2 accentuat în focarul
insuficiența cardiacă la adult: (84) pulmonarei ca dovadă a unei
A. Activarea sistemului renină- HTAP asociate
angiotensină-aldosteron
B. Activarea secreției de endotelină 116. Dispneea este foarte probabil de
C. Inactivarea secreției de origine cardiacă dacă: (87)
prostaglandine A. BNP < 400pg/ml
D. Activarea secreției de arginină, B. NT-proBNP >2000 pg/ml
vasopresină C. BNP > 400pg/ml
E. Dilatare si hipertrofie a D. NT-proBNP <2000 pg/ml
ventriculului stâng E. NT-proBNP < 400pg/ml
112. Efectele negative, dăunătoare, ale 117. Care din următoarele investigații
activării adrenergice ca mecanism se efectuează sistematic la pacientul
compensator în insuficiența cardiacă cu insuficiență cardiacă sistolică la
la adult sunt următoarele: (84) adult: (87)
A. Tahicardie A. Hemoleucogramă
B. Creșterea presarcinii B. Nu prezintă interes dozarea
C. Efect aritmogen uricemiei, calcemiei și
D. Creșterea postsarcinii fosforemiei
E. Creșterea muncii cardiace C. Serologie HIV 1-2 dacă
subiectul este tânăr
113. Endocrinopatii cu afectare D. Bandeletă urinară
miocardică care produc insuficiență E. Bilanț hepatic complet
ventriculară stângă prin alterarea
funcției musculare sunt următoarele: 118.Constituie factori de decompensare
(85) ai insuficienței cardiace sistolice la
A. Sindrom Conn adult următorii: (88)
B. Feocromocitom A. Tratament bradicardizant sau
C. Acromegalie inotrop negativ
D. Diabet B. Puseu de hipertensiune
E. Sindrom Cushing C. Suprainfecție bronșică sau
pneumonie
21
D. Prezenta varicelor la nivelul FEVS≤35%, în ritm sinusal și

membrelor inferioare un QRS larg(≥120ms)
E. Consum crescut de nicotina C. Pacienții coronarieni de clasa
NYHA II-III cu o FEVS≤30%
119. Factori de prognostic negativ măsurată cel puțin o lună după
biologici ai insuficienței cardiace un infarct sau 3 luni după un
sistolice la adult sunt următorii: (89) gest de revascularizare(chirurgie
A. Nivelul BNP scăzut sau angioplastie)
B. Hiponatremie D. TV susținută spontană, rău
C. Insuficiență renală tolerată, în absența anomaliei
D. Hiperbilirubinemie cardiace pentru care un
E. Poliglobulie tratament medical sau o ablație
nu pot fi realizate sau nu au
120. Betablocantele care dețin reușit
autorizație de punere pe piață în E. Apariția unei TV sau a unei FV
insuficiența cardiacă sunt: (89) în faza acută a unui SCA
A. Bisoprolol
B. Atenolol 123. Constituie mijloace de asistență
C. Propanolol circulatorie care pot fi utilizate în
D. Labetalol timpul puseelor de șoc cardiogenic,
E. Carvedilol refractar la tratamentul farmacologic,
următoarele: (91)
121. Tratamentul edemului pulmonar A. Implantarea de pacemaker
acut cu TAs < 100 mmHg se face tricameral
cu: (92) B. Asistență circulatorie externă
A. Furosemid 1mg/kg iv cu biventriculară
repetare, pentru a obține o C. Inimă artificială totală
diureză de aproximativ 2-3 l D. Contrapulsație aortică
/24h E. Contrapulsație a venei cave
B. Derivați nitrați intravenos
C. Oxigenoterapie nazală 124. Pacientul cu insuficiență cardiacă
D. Amine cu activitate inotropă: diastolică poate prezenta următoarele
dobutamină modificări pe radiografia toracică: (91)
E. Anticoagulare preventivă sau A. Cardiomegalie (ICT> 0.7)
eficientă în funcție de B. Revărsate pleurale
cardiopatia subiacentă și factorii C. Hipertofii atriale si ventriculare
declanșatori stângi adesea marcate
D. Cardiomegalia este absentă
122. Constituie indicații de implantare a E. Nu apare supraîncărcare
unui defibrilator implantabil, ca pulmonară
modalitate de tratament nefarmacologic
al insuficienței cardiace stângi sistolice 125. Referitor la administrarea de
următoarele: (90) digitalice în tratamentul insuficienței
A. Stop cardiac prin FV sau TV cardiace sistolice sunt FALSE
fără cauză acută sau reversibil următoarele: (90)
B. Pacient în clasele NYHA III-IV A. Ameliorează mortalitatea
sub tratament medical optim B. Nu reduce numarul de spitalizări
care prezintă o cardiopatie cu C. Sunt indicate în caz de fibrilație
ventricul stâng atrială permanentă cu
dilatat(DTDVS>30mm/m2) și transmitere ventriculară lentă
22
D. Nu ameliorează mortalitatea 130. Tratamentul insuficienței cardiace

E. Reduce numarul de spitalizări distolice presupune următoarele: (91)
A. Este diferit de tratamentul
126. Transplantul cardiac este insuficienței cardiace sistolice
contraindicat în următoarele situații: B. Reducerea ponderală este
(91) importantă
A. Vârsta> 60-65 ani C. Controlul hipotensiunii arteriale
B. HTA precapilară D. Restaurarea ritmului sinusal
C. Existența aterosclerozei E. Controlul hipertensiunii arteriale
D. Existența unei neoplazii
E. Stare psihică compatibilă 131. Care din următoarele variante
referitoare la SCA (Sindrom
127. Factori de prognostic negativ coronarian acut) sunt adevărate:
clinici ai insuficienței cardiace sistolice (67)
sunt următorii: (89) A. Definește orice durere toracică
A. Creștere în greutate involuntară de alură anginoasă care survine
B. Cardiopatie ischemică de novo, în mod prelungit sau de
C. Antecedente de moarte subită agravare recentă la un pacient cu
resuscitată sau fără antecedente coronariene
D. Lipotimii, sincope B. Se asociază cu supradenivelare
E. Stadiul NYHA III/IV permanentă de ST dacă trombul
nu este complet ocluziv
128. Tratamentul etiologic al C. Apare secundar unei ruperi
insuficienței cardiace sistolice se referă (fisuri) a unei plăci
la: (89) ateromatoase, cel mai adesea
A. Administrarea de IEC tânără
B. Revascularizare în caz de D. Nu apare vasoconstricția
coronaropatie E. Un SCA(ST-) poate evolua către
C. Înlocuire valvulară în caz de un SCA(ST+)
valvulopatie
D. Vaccinare antigripală și 132. Diagnosticul de infarct pe cale de
antipneumococică constituire se pune pe baza
E. Implantare de pacemaker următoarelor semne și simptome: (69)
A. Durere anginoasă
129. Sunt afirmații adevărate referitoare trinitrorezistentă de peste 30
la tratamentul cu inhibitori de calciu în minute
tratamentul insuficienței cardiace B. Durere asociată unei
sistolice: (90) supradenivelări a segmentului
A. Nu modifică prognosticul ST
B. Reduce mortalitatea C. Pentru diagnostic este necesar să
C. Reduce numarul de spitalizări avem creșteri ale Troponinei si
D. Sunt recomandați ca Mioglobinei
antihipertensive de primă D. Diagnosticul se pune doar atunci
intenție cand apare unda Q pe ECG
E. Se utilizează ca antihipertensive E. Durere anginoasă
dacă HTA persistă după trinitrorezistentă care durează
tratamentul cu diuretice, IEC și mai puțin de 5 minute
betablocante
133. Markerii de necroză miocardică
sunt utili în următoarele situații: (69)
23
A. Pentru a începe tratamentul 137. Care din următoare variante

B. În caz de îndoială asupra reprezintă indicații pentru utilizarea
diagnosticului valvelor mecanice: (94)
C. Cu titlu de prognostic (vârf A. Subiecții tineri<65 ani
enzimatic) B. Pacienții cu risc scăzut de
D. Cronologic pentru a data degenerescență pe bioproteză
necroza C. Pacient deja sub tratament
E. Pentru a diferenția un anticoagulant pentru o altă
SCA(ST+) de un SCA(ST-) proteză mecanică cardiacă
D. Dorința pacientului nu
134. În care din următoarele derivaţii reprezintă o indicație
apar modificări în caz de infarct inferior E. Pacient deja sub tratament
extins la ventriculul drept: (69) anticoagulant pentru o altă
A. V1, V2, V3 cauză: disfuncție ventriculară
B. V7, V8, V9 stângă severă, FiA, stare de
C. DII, DIII, aVF hipercoagulabilitate
D. DII, DIII, aVL
E. V3R, V4R, VE 138. Următoarele afirmații legate de
endocardita precoce la purtătorii de valve
135. Despre blocurile atrioventriculare și proteze vasculare sunt adevărate: (94)
care apar ca și complicație în A. Precoce înseamnă la mai puțin
infarctul inferior se pot spune de 1 lună după chirurgie
următoarele: (71) B. Diagnosticul diferențial se face
A. Blocul nodal este benign, cu mediastinita
tranzitoriu cu scăpare C. Localizarea aortică este de 5 ori
ventriculară eficace mai frecventă
B. Blocul nodal se tratează cu D. Tratamentul medicamentos este
atropină suficient, neexistând nevoia unei
C. Leziunea se găseste la nivelul intervenții chirugicale pentru
ramurilor fasciculului His inlocuirea protezei
D. În BAV grad 2,3 prost tolerate E. Sunt datorate în special
se implantează de primă intenție stafilococului și a bacililor gram
o sondă de cardiostimulare negativi
E. Apariția blocului traduce o
necroză întinsă 139. Degenerescența bioprotezei este
mai frecventă la: (95)
136. Reprezintă tipuri de bioproteze A. Subiecții tineri
următoarele: (93) B. Subiecții bătrâni
A. Hetererogrefe: pornind de la C. Pacienții diabetici
valve (sau de la pericard) porcin D. Pacienții cu insuficiență renală
sau bovin E. Pacienții cu hiperparatiroidie
B. Homogrefe: valve mitrale,
aortice sau pulmonare prelevate 140. Următoarele afirmații legate de
de la cadavru hemoliza extracorpusculară la purtătorii
C. Homogrefe: prelevate de la de valve și proteze vasculare sunt
pacientul în cauză FALSE: (95)
D. Bioproteze stentless: fără A. Apare o anemie
armătură minimă/moderată asociată
E. Valve cu aripioare duble uneori unui subicter conjunctival
24
B. Anemia este regenerativă cu

semne de hemoliză 145. Markerii imunologici care apar în
(hiperbilirubinemie liberă, endocarditele subacute sunt: (98)
haptoglobină crescută, LDH A. C3-C4-CH50
ridicată) B. Crioglobulinemie
C. Nu apar schizocite pe frotiu C. Latex Waaler Rose
D. Hemoliză ”fiziologică” daca D. CRP
LDH > 2N E. TFA VDRL
E. Formele importante sau
evolutive vor trebui să conducă 146. Criteriile Duke permit punerea
la căutarea unei dezinserții, diagnosticului de endocardită sigură
tromboze, sau a unei endocardite dacă: (99)
A. Sunt prezente 3 criterii minore
141. Grupul HACEK include următorii B. Examenul anatomopatologic
germeni: (98) regăsește un aspect al
A. Haemofilus endocarditei
B. Cardiobacterium C. Sunt prezente 2 criterii majore
C. Kingella D. Sunt prezente 3 criterii minore și
D. E.coli unul major
E. Brucella E. Este prezent un criteriu major și
unul minor
142. Sunt clasificate în grupa A de
cardiopatii cu risc crescut de endocardită 147. Fac parte din criteriile Duke
infecțioasă următoarele: (97) minore următoarele: (99)
A. Antecedente de endocardită A. Febră > 38 ͦC sau <36 ͦC
infecțioasă B. Fenomene imunologice: Nodul
B. Bicuspidie aorică Osler, pete Roth, factor
C. Antecedente de plastie mitrală reumatoid
cu implantare de inel protetic C. Fenomene vasculare: embolie,
D. Cardiomiopatie obstructivă hemoragie intracracraniană,
E. Proteze valvulare mecanice anevrism micotic
D. Hemoculturi pozitive care nu
143. Agenții etiologici ai endocarditelor răspund criteriilor majore
cu hemoculturi negative sunt următorii: E. Valvulopatie sau altă condiție
(97) cardiacă favorizantă sau
A. Streptococi deficienți toxicomanie i.v.
B. Germeni din grupul HACEK
C. Chlamidia (quintana și henselae) 148. Examene morfologice pentru a
D. Fungii identifica poarta de intrare în
E. Streptococ bovis endocardita infecțioasă sunt următoarele:
(99)
144. Bilanțul clinic al endocarditei A. Scintigrafie osoasă/RMN în caz
infecțioase poate evidenția de dureri rahidiene asociate
următoarele semne și simptome: (98) B. Ecografie sau PET-CT
A. Purpură peteșială descrisă clasic abdomino-pelvin
la nivel palmoplantar C. Radiografie a sinusurilor
B. Febră D. ”Body-scanner” pentru a căuta
C. Hepatomegalie anevrisme micotice sau emboli
D. Splenomegalie septici
E. Anevrisme micotice periferice E. Radiografie osoasă
25
persistente de insuficiență
149. Vegetațiile din endocardita ventriculară stângă sau semne de
infecțioasă au risc crescut embolic în proastă toleranță hemodinamică
următoarele situații, CU EXCEPȚIA: B. Endocardită fungică sau cu
(99) organisme multirezistente
A. Dimensiunea >10 mm C. Insuficiență cardiacă severă sau
B. Mobilitate scăzută rebelă secundară unei regurgitări
C. Sediu aortic masive
D. Forma pediculată D. Endocardită cu risc embolic
E. Sediu pulmonar crescut
E. Dezinserție sau tromboză
150.Sunt factori de prognostic negativ obstructivă de proteză
ecocardiografici în endocardita
infecțioasă, următorii: (100) 154. ECG în pericardita acută
A. Vegetații largi > 15 mm evidențiază următoarele modificări:
B. Disfunție severă de proteză (104)
C. HTA A. Supradenivelare ST difuză, fără
D. Stenoză aortică sau mitrală semn în oglindă, concavă în sus
E. Endocardită cu BGN sau fungi B. Microvoltaj constant
(amplitudine QRS<5mm)
151. Cauze de febră persistentă dupa 7 C. Supradenivelare a segmentului
zile de antibioterapie în cazul PQ, ușor de dovedit
endocarditei infecțioase sunt D. Tahicardie sinusală, tulburări de
următoarele: (101) ritm atrial
A. Flebită E. Alternanță electrică
B. Persistența porții de intrare
C. Anevrism micotic 155. Examinările biologice sistematice
D. Complicații renale: Insuficiență realizate pentru diagnosticul pericarditei
renală acute sunt următoarele, CU EXCEPȚIA:
E. Complicații embolice: (105)
Miocardită(emboli coronari), A. Sindrom inflamator
abces miocardic, alte embolii B. Bilanț tiroidian
septice (renale, splenice), AVC C. Dozarea markerilor tumorali
D. Serologie HIV
152. Tratamentul de primă intenție dacă E. Enzime pancreatice
avem de a face cu o endocardită
infecțioasă pe proteză cu hemoculturi 156. Diagnosticul ecocardiografic al
negative se face cu: (102) tamponadei cardiace se pune pe
A. Penicilină G 12-24 MU/zi existența următoarelor semne: (107)
B. Ceftriaxonă A. Revărsat în general
C. Vancomicină circumferențial și abundent
D. Rifampicină B. Aspect de ”swinging heart”
E. Gentamicină C. Adiastolie a cavităților drepte
D. Variații importante ale fluxurilor
153. Tratamentul chirurgical al transvalvulare în timpul
endocarditei infecțioase NU se respirației
realizează în extremă urgență în E. Aspect în ”dip-plateau” al
următoarele situații: (102) presiunilor intraventriculare
A. IA sau IM severe, secundare drepte
endocarditei, cu semne clinice
26
157. Care din următoarele afirmații 161. Cele mai frecvente cauze de
referitoare la miopericardită NU sunt apariție ale pericarditei constrictive sunt:
adevărate: (106) (107)
A. Prezentarea clinică este cea a A. Pleurezia tuberculoasă
unei pericardite maligne, asociată B. Pleurezia HIV
unui tablou de insuficiență C. Pleurezia postradioterapeutică
cardiacă D. Pleurezia postoperatorie
B. Ecocardiografia este examenul E. Pleurezia provocată de boli de
de elecție pentru diagnostic sistem: lupus, poliartrită
C. Pe ECG apare pseudo-unda Q de reumatoidă
necroză
D. Insuficiența cardiacă poate 162. Insuficiența aortică acută poate
ajunge pana la șoc cardiogenic avea următoarele etiologii: (108)
E. Nu se tratează cu analgezice A. Hipertensiune arterială severă
B. Disecția aortică
158. Tratamentul simptomatic al C. Traumatismul toracic
pericarditei acute se face astfel: (106) D. Sifilis
A. Antiinflamator nesteroidian E. Endocardita infecțioasă acută
(aspirină) în doze descrescătoare
timp de 3 săptămâni ± 163. Caracterizează etiologia
paracetamol în caz de durere degenerativă sau distrofică a
persistentă sub aspirină insuficienței aortice cronice: (108)
B. Spitalizare indiferent de forma de A. Este cea mai frecventă
boală valvulopatie în țările
C. Repaus industrializate
D. Concediu medical B. Afectează pacienții peste 60 ani
E. Oprirea tratamentului C. Valvele sunt îngroșate, calcificite
anticoagulant și cu mobilitatea diminuată
D. Poate aparea în cadrul bolii
159. Frecătura pericardică se Marfan
caracterizează prin: (104) E. Insuficiența aortică + dilatarea
A. Zgomot ce persistă în apnee aortei ascendente = boala
B. Zgomot superficial sistolic anuloectaziantă
C. Zgomot foarte variabil în timp
D. Zgomot auzit mai bine în decubit 164. Ascultația pacientului cu
dorsal insuficiență aortică evidențiază
E. Zgomot ce apare exclusiv în următoarele semne: (109)
tamponadă A. Suflu protodiastolic fin, dulce, cu
caracter aspirativ, cu maxim în
160. Diagnosticul diferențial al focarul aortic, și iradiere spre
tamponadei cardiace se face cu apendicele xifoid, de-a lungul
următoarele afecțiuni: (107) marginii stângi a sternului
A. Embolie pulmonară masivă B. Click mezositolic urmat de un
B. Pleurezie stângă suflu telediastolic
C. Miocardită virală C. Suflu holodiastolic în focarul
D. Infarct al ventriculului drept aortic
E. Pneumotorax compresiv D. Suflu diastolic Flint în focarul
mitral
27
E. Galop protodiastolic: traduce B. Este vorba de un prolaps valvular

creșterea presiunii telediastolice C. Jocul valvular este limitat cu o
a ventriculului stâng închidere insuficientă a valvei
D. Poate fi de origine ischemică sau
165. Ecografia transesofagiană prezintă de urigine reumatismală
următoarele indicații în diagnosticul E. Apare din cauza unei perforări a
insuficienței aortice: (110) valvei
A. Slabă ecogenicitate
B. Suspiciune de endocardită 170. Sunt semne funcționale prezente în
C. Insuficiență cardiacă insuficiența mitrală următoarele: (113)
D. Dilatarea aortei ascendente A. Hemoptizii frecvente
E. Disecție aortică B. Dispnee
C. Durere toracă
166. Reprezintă posibile complicații ale D. Palpitații legate de o fibrilație
insuficienței aortice următoarele: (110) atrială, frecvent asociată
A. Moarte subită valvulopatiilor mitrale
B. Endocardită E. Astenie , fatigabilitate de efort
C. Insuficiență cardiacă
D. Disecție aortică 171.Bilanțul clinic al insuficienței
E. Tulburări de ritm ventriculare dar mitrale prin ruptură de cordaje poate
nu și supraventriculare evidenția următoarele modificări: (113)
A. Febră în caz de endocardită
167. Reprezintă indicații chirurgicale, B. Durere toracică în caz de infarct
următoarele criterii ecografice în caz de C. Pocnitură în piept (lovitură de
insuficiență aortică severă bici) asociată unei dureri toracice
asimptomatică: (111) prelungite
A. Calcificări aortice moderat D. Nu apare dispnee
severe E. Dispnee ce trădează un edem
B. DTSVS >40 mm pulmonar acut
C. FEVS < 50%
D. Aorta ascendentă dilatată≥55 mm 172. Următoarele afirmații legate de
E. DTSVS <45 mm fiziopatologia insuficienței mitrale sunt
FALSE: (113)
168. Care din următoarele afirmații A. În cursul diastolei, sângele este
caracterizează boala Barlow: (112-113) ejectat în aortă și, în mod
A. Este o patologie rară ce afectează retrograd, în atriul stâng
femeia tânără B. Regurcitarea provoacă o dilatare
B. Reprezintă etiologia distrofică a a atriului stâng
insuficienței mitrale C. În stadiul tardiv apare o
C. Valvele sunt fine, pelucide, insuficiență cardiacă stângă
cordajele sunt alungite D. Ventriculul stâng se dilată apoi
D. Ascultația percepe un click se hipertrofiază
mezosistolic urmat de un suflu E. În insuficiența mitrală acută
telesistolic datorită mecanismului
E. Valvele prolabează în atriul stâng compensator apare creșterea
brutală a presiunii în capilarele
169. Stadiul 2 al clasificării Carpentier pulmonare și apare edemul
se caracterizează prin: (112) pulmonar
A. Amplitudinea mișcărilor valvelor
este crescută
28
173. Următoarele afirmații legate de 176. Care din următoarele afirmații

insuficiența mitrală sunt adevărate: (112- referitoare la boala Mönckeberg NU
115) sunt adevărate: (116)
A. Evoluția este lentă, insuficiența A. Reprezintă cauza cea mai
mitrală rămâne mult timp frecventă în rândul pacienților
asimtomatică peste 50 ani
B. În boala Barlow au fost raportate B. Sunt prezente calcificări ale
tulburări de ritm supraventricular valvelor care se pot întinde pe
(fibrilație atrială) și accidente sept
embolice C. Asociază dilatarea aortei
C. DTSVS >45 mm reprezintă ascendente
indicație de înlocuire valvulară D. Este prezentă degenerescența
sau de plastie mitrală mixoidă a valvelor care se
D. Anvelopa jetului regurgitat se îngroașă si devin redundante
observă cu ajutorul Doppler-ului E. Poate fi congenitală
continuu și pulsat
E. Etiologia funcțională este cea 177. Stenoza aortică prezintă următoarele
mai frecventă semne funcționale: (117)
A. Angor
174. Insuficiența mitrală acută poate B. Suflu mezosistolic ejecțional,
avea următoarele etiologii: (112) aspru, maximal în focarul aortic,
A. Ruptură de cordaje iradiat la nivelul axilei
B. Ischemică în cursul unui infarct C. Sincopă
miocardic anterior prin ruptura D. Palpitații legate de extrasistole
unui vârf al pilierului sau de trecerea în FiA paroxistică
posterolateral E. Suflu mezosistolic ejecțional,
C. Mixom al atriului stâng aspru, maximal în focarul aortic,
D. Endocardită acută prin ruptură de iradiat la nivelul vaselor gâtului
cordaje
E. Traumatism toracic 178. Stenoza aortică poate avea
următoarele etiologii: (116)
175. Următoarele afirmații legate de A. Bicuspidia aortică
fiziopatologia stenozei aortice sunt B. Boala Barlow
adevărate: (116) C. Sindromul Laubry și Pezzi
A. Pentru un debit cardiac normal, o D. Reumatism articular acut
stenoză strânsă antrenează un E. Stenoza supra- sau subvalvulară
gradient mediu ventricul congenitală
stâng/aortă de 20-40 mm Hg
B. Stenoza strânsă apare pentru 179. Diagnosticul diferențial al stenozei
suprafețe mai mici de 1 cm2 aortice se face cu următoarele patologii:
C. Debitul cardiac crește insuficient (118)
la efort A. Insuficiența mitrală
D. Angorul se explică doar prin B. Cardiomiopatia obstructivă
ateroscleroza asociată unui debit C. Comunicarea interventriculară
insuficient la efort D. Coarctația de aortă
E. Ca o consecință in amonte, apare E. Persistența canalului arterial
hipertrofia ventriculară stângă
compensatorie 180. Care din următoarele patologii
constituie posibile complicații ale
stenozei aortice: (118)
29
A. Insuficiența cardiacă E. Ridicarea membrelor inferioare

B. Doar tulburări de ritm pentru a asigura o drenare
ventriculare posturală în timpul somnului
C. Endocardită bacteriană
D. Embolii calcare 185. Care din următoarele variante
E. Tulburări de conducere de grad referitoare la riscul hemoragic la pacienții
înalt carora li se administrează heparină sunt
adevărate: (124)
181. Din punct de vedere fiziopatologic, A. Este mai crescut la pacienții
returul venos este asigurat prin: (120) carora li se administrează
A. Presiunea reziduală a rețelei heparina nefracționată
venoase B. Crește cu vârsta
B. Pompa musculară surală C. Este crescut de anumite patologii:
C. Presiunea pozitivă generată de insuficiență renala sau hepatică
respirație D. Depinde de calitatea respectării
D. Continența valvulelor tratamentului
E. Apăsarea boltei plantare E. Nu depinde de administrarea
simultană a altor antitrombotice
182. Clasa 2 a severității funcționale a (antiagregante plachetare)
insuficienței venoase cronice conform
clasificării Porter asociază: (121) 186. Trombocitopenia indusă de
A. Insuficiență venoasă cronică heparină tip 2 se caracterizează prin
moderată următoarele, CU EXCEPȚIA: (125)
B. Prezența semnelor funționale cu A. Are ca mecanism de apariție
sau fără semne obiective de stază agregarea plachetară
C. Tulburări trofice evidente fără B. Apar tromboze arteriovenoase
ulcer sau fără antecedente de multiple
ulcer C. Poate fi progresivă și
D. Tulburări trofice cu ulcer asimptomatică
E. Insuficiență venoasă cronică D. Trombocite >100.000/ml sau >
minoră 40%
E. Este rară
183. Sunt afirmații adevărate referitoare
la ulcerul varicos următoarele: (122) 187. Tratamentul hemoragiilor minore
A. Este unic aparute sub tratament cu AVK
B. În general este dureros (Antivitamina K) se face prin: (126)
C. Sediul maleolar extern A. Spitalizare
D. Margini netede B. Vitamina K per os daca INR>6
E. Este de mari dimensiuni C. Diminuare sau oprirea tranzitorie
a AVK
184. Tratamentul medical al insuficienței D. Administrare de PPSB uman
venoase cronice se realizează cu: (123) E. Control al INR la 30 minute după
A. Medicamente venotonice administrare de PPSB apoi la 12
B. Crenoterapie ore
C. Scleroza varicelor cu agenți fizici
sau cu laser 188. Sunt contraindicații absolute ale
D. Stripping al venei safene administrarii tromboliticelor, CU
interne±externe EXCEPȚIA: (128)
A. AVC ischemic < 6 luni
B. Endocardită infecțioasă
30
C. Sarcină sau prima saptămână 193. Sunt posibile efecte secundare ale
postpartum administrării de furosemid, datorate
D. Disecție aortică hiperaldosteronismului secundar
E. Tratament cu AVK următoarele: (138)
A. Alcaloză metabolică
189. Care din următoarele afirmații B. Hipercloremie
referitoare la heparine, sunt adevărate: C. Hipocloremie
(128-131) D. Hipokaliemie
A. În timpul tratamentului, E. Deshidratare extracelulară
trombocitele se dozează o dată pe
săptămână 194. Care din următoarele patologii NU
B. Pot apărea ca și efecte adverse constituie indicații de administrare a
osteoporoza și hipokaliemia diureticelor tiazidice: (139)
C. Disecția aortică reprezintă o A. Hipercalcemie
contraindicație relativă B. Hipertensiune arterială
D. Înainte de tratament se va depista C. Diabet insipid hipotalamic
o anomalie a hemostazei sau a D. Hipercalciurie
coagulării E. Edeme de origine renală, hepatică
E. Fondaparinux este obținut izolând sau cardiacă
pentazaharidul
195. Care din următoarele afirmații
190. Factorii de coagulare a căror referitoare la diureticele care
producere depind de vitamina K sunt economisesc potasiu, sunt adevărate:
următorii: (132) (139-140)
A. Protrombina(II) A. Au efecte antiandrogenice și
B. Proconvertina(VII) inductoare enzimatice
C. Factorul antihemolitic B(VIII) B. Pot fi adevărați antagoniști ai
D. Factorul antihemolitic A(IX) aldosteronului (amilorid și
E. Proteina C și S triamteren) sau pseudoantagoniști
ai aldosteronului (spironolactonă)
191.Care din următoarele medicamente C. Per os au o durată de acțiune
diminuează fixarea proteică a AVK: foarte variabilă (8-72 ore)
(134) D. Triamterenul poate produce
A. AINS litiază urinară
B. Amiodarona E. Sunt indicate în insuficiența
C. Sulfamide antibiotice sau cardiacă
hipoglicemiante
D. Fenitoina 196. În tetralogia Fallot avem
E. Miconazol următoarele modificări: (1124)
A. Comunicare interventriculară
192. Dintre antiagregantele plachetare, B. Stenoză pulmonară
anti-GPIIb/IIIa se pot administra în C. Insuficiență pulmonară
următoarele situații: (137) D. Dextrorotație cardiacă
A. SCA ST- cu risc crescut E. Shunt dreapta-stânga
B. SCA ST+ în sala de cateterism în
caz de tromb masiv 197 Semne de insuficiență cardiacă la
C. Angioplastie coronară complexă sugar și copil mic sunt următoarele:
D. AVC (1123)
E. FiA cu risc embolic crescut A. Polipnee
B. Falimentul curbei ponderale
31
C. Durere toracică
D. Cianoză
E. Tahicardie
198. Edeme unilaterale ale membrelor

inferioare apar în: (1346)
A. Tromboflebită
B. Filarioză
C. Metastază ganglionară a unui
cancer
D. Erizipel
E. Insuficiență venoasă
199. Regimul dietetic presupune scăderea

proteinelor în următoarele patologii:
(1272)
A. Sindrom nefrotic
B. Insuficiență cardiacă
C. Insuficiență renală
D. Hepatopatie alcoolică
E. Obezitate
200. Suflurile cardiace funcționale la

copil au următoarele caracteristici
clinice: (1123)
A. Timp ascultatoriu sistolo-diastolic
scurt
B. Invariabil cu poziția și/sau ciclul
respirator
C. Iradiază foarte puțin
D. Intensitate sub 3/6, timbru dulce,
niciodata aspru, răzător
E. Zgomotele cardiace sunt normale
Punctaj complement multiplu: _____
PUNCTAJ TOTAL: _____ / 950
32
Test grilă II 5. Una dintre următoarele variante NU este

un factor declanşator al astmului
supraacut: (152)
Capitolele: Pneumologie, Reanimare A. conflict
Medicală, Neurologie, Boli infecțioase, B. stress psihologic
Hepato-gastroenterologie C. expunere alergenică masivă
D. administrarea de AINS la pacienţi
Autor: Cristian Pristavu cu intoleranţă la aceste
medicamente
COMPLEMENT SIMPLU E. adesea suprainfecţia bronşică
1. Una dintre următoarele variante este 6. Formele de tuberculoză pulmonară sunt

cauză de dispnee acută fără zgomote următoarele, CU EXCEPŢIA: (157)
anormale: (143) A. tuberculoza pulmonară comună
A. Edemul Quincke B. tuberculoza miliară
B. EPA C. pneumonia tuberculoasă
C. Tamponada pericardică D. pleurezia serofibrinoasă
D. Pleurezia masivă E. SDRA
E. Pneumopatia acută infecţioasă
7. Examenul oftalmologic la pacientul cu
2. Conform clasificării NYHA, dispneea la tuberculoză se impune înainte de
eforturi uşoare apare: (144) instituirea tratamentului cu: (159)
A. în stadiul I A. izoniazidă
B. în stadiile II, IV B. rifampicină
C. Doar în stadiul II C. rifabutină
D. În stadiul III D. etambutol
E. În stadiul IV E. pirazinamidă
3. În diagnosticul alergiilor respiratorii la 8. Un pacient diagnosticat cu BPOC, care

adult, despre testele cutanate este FALSĂ prezintă VEMS/CV < 0,70, VEMS < 50%
următoarea afirmaţie: (149) din valorile prezise si semne clinice de
A. caută prezenţa anticorpilor insuficienta cardica dreapta se încadreaza
nespecifici la nivelul macrofagelor în: (163)
cutanate A. stadiul II
B. tehnica cea mai utilizată este prick- B. stadiul III
testul C. stadiul III sau IV în funcţie de
C. sunt nedureroase, se realizează valorile PaO2
rapid D. stadiul IV
D. sunt sensibile E. nici una din variantele de mai sus
E. sunt specifice
9. În cazul unei pneumopatii infecţioase la
4.Semnele care impun ventilaţie spontană adult, care dintre următoarele NU
în cazul unui pacient adult cu astm bronşic reprezintă indicaţie de spitalizare în secţia
sunt următoarele, cu EXCEPŢIA: (152) de terapie intensivă: (170)
A. coma A. afectare bilaterală sau multilobară
B. stop respirator sau progresie radiografică a
C. hipercapnie > 40 mmHg dimensiunii opacităţii
D. tulburările de conştienţă B. alcaloză severă (pH< 7,3)
E. respiraţia paradoxală
33
C. insuficienţă renală acută care D. se utilizează oxacilină +

impune dializă aminoglicozid
D. necesitatea catecolaminelor mai E. se utilizează de primă intenţie
mult de 4 ore vancomicină asociată cu
E. polipnee > 30/min gentamicină
10. Se caracterizează prin absenţa 14. Un lichid pleural este un transsudat

opacităţii radiologice pulmonare şi dacă: (187)
gazometrie normală următoarele cauze de A. raportul proteine în lichid/proteine
detresă respiratorie acută la adult: (176) în sânge > 0,5
A. dispneea laringiană B. raportul proteine în sânge/proteine
B. embolia pulmonară în lichid > 0,5
C. astmul acut grav C. raportul LDH în lichid/LDH în
D. pneumotoraxul bilateral sau sânge > 0,6
compresiv D. LDH în lichid > două treimi din
E. edemul pulmonar acut limita superioară normală a LDH
din sânge
11. Următoarea afirmaţie despre E. Dacă nici una din variantele A,C,D
pneumotoraxul spontan primitiv este nu este îndeplinită
FALSĂ: (183)
A. apare la adulţi tineri, longilini 15. Care dintre următoarele variante NU
B. are netă predominanţă feminină face parte din bilanţul iniţial al unui cancer
C. este determinat de ruptura unei bronho-pulmonar, indiferent de tipul
cavităţi aerice situate în contact cu histologic: (198)
pleura apicală A. Fibroscopia bronşică
D. 25% dintre pacienţi recidivează în B. CT cerebral
următorii doi ani C. Ecografia abdominală
E. 50% dintre pacienţi recidivează în D. PFR
următorii şase ani E. Markeri tumorali
16. Care dintre următoarele cancere poate

12. Următoarele reprezintă complicaţii să dea metastaze pulmonare la mai mulţi
posibile ale unui pneumotorax, CU ani după un tratament iniţial considerat
EXCEPŢIA: (185) satisfăcător: (200)
A. risc de infecţii A. melanom malign
B. atelectazie/ dopuri mucoase în B. limfoame
plămânul colabat C. cancer renal
C. edem pulmonar a vacuo (frecvent D. cancer ovarian
şi grav) E. cancer prostatic
D. complicaţii de decubit
E. persistenţa breşei pleurale 17. Insuficienţa respiratorie cronică
restrictivă se caracterizează gazometric
13. Tratamentul antibiotic într-o pleurezie prin: (203)
purulentă la adult: (186) A. creşterea CPT
A. trebuie să fie orientat împotriva B. scăderea CPT
bacteriilor aerobe C. creşterea VEMS
B. durează 2-4 săptămâni D. diminuarea raportului VEMS/CV
C. se face cu amoxicilină+ acid E. diminuarea PEF
clavulanic,4-6g i.v./24h
34
18. Care dintre următoarele explorări apare E. creşterea secreţiei de serotonină şi

suplimentar în cazul unui traumatism dopamină la nivelul nucleilor gri
toracic, în managementul iniţial al unui centrali
pacient stabil comparativ cu un pacient
instabil: (206) 23. Factorii care agravează suferinţa
A. radiografia toracică neuronală sunt următorii, cu EXCEPTIA:
B. ecografia cardiacă transtoracică (250)
C. tomografia toracică cu contrast A. HTA
D. ecografia cardiacă transesofagiană B. Hipoglicemia
E. fibroscopia bronşică C. Hiperglicemia
D. Acidoza
19. Contraindicaţia pentru tratamentul E. Hipocapnia
antitrombotic preventiv cu LMWH este:
(211) 24. Sindroamele alterne sunt consecinţa
A. pacienta aflată în post-partum unui AVC produs la nivelul: (251)
B. prezenţa tahicardiei A. Emisferelor cerebrale
C. insuficienţa renală cu clearance < B. Emisferelor cerebeloase
30 ml/min C. Protuberanţei bilateral
D. insuficenţa hepatică D. Trunchiului cerebral
E. insuficienţa cardiacă asociată E. Talamusului
20. Tratamentul anticoagulant pe viaţă 25. În imagistica cerebrală semnul

după un prim accident tromboembolic are triunghiului vid apare în: (258)
următoarele indicaţii, cu EXCEPŢIA: A. Infarctul cerebral de origine
(213) ateromatoasă
A. anticoagulant de tip lupic B. Infarctul cerebral de origine
B. deficit de antitrombină cardioembolică
C. deficit de proteină C C. Hematoamele intracerebrale din
D. deficit de proteină S HTA
E. deficit de factor V D. Hemoragia subarahnoidiană
E. Tromboza venoasă cerebrală
21. Doza de adrenalină administrată în
stopul cardiac prin asistolie este: (219) 26. Prevenirea vasospasmului într-o
A. 1 mg i.m. la fiecare 4 min hemoragie meningiană se face cu: (260)
B. 5-10 mg în 10 ml soluţie salină A. nimodipină
intra-traheal B. bisoprolol
C. 1 mg s.c la fiecare 4 min C. tamsulozin
D. 5-10 mg i.v. la fiecare 4 min D. verapamil
E. 5 mg i.v. la fiecare 4 min E. ramipril
22. Care dintre următoarele variante 27. Care dintre următoarele tipuri de
reprezintă mecanismul adaptativ comun cancere pot determina metastaze cerebrale
tuturor celor 4 tipuri de şoc? (220) hemoragice: (274)
A. creşterea extracţiei de oxigen prin A. pulmonar
ţesuturile periferice B. renal
B. scăderea extragerii oxigenului prin C. mamar
ţesuturile periferice D. colic
C. stimularea simpatică E. vezical
D. stimularea vagală
35
28. O hidrocefalie acută apărută în cadrul D. examenele imagistice arată o

unei tumori cerebrale se tratează prin: afectare alveolo-interstiţială
(274) E. prelevatul ideal pentru diagnostic
A. tratament hiperosmolar este lavajul bronhoalveolar
B. rezecţia de urgenţă a tumorii
C. tratament diuretic şi antihipertensiv 33. Perioada de incubaţie în infecţia cu
D. restricţie hidrosalină gonococ este: (331)
E. derivaţie ventriculară externă de A. 3 săptămâni
urgenţă B. Şase săptămâni
C. 2-7 zile
29. Corticoterapia se asociază primei D. 1-3 zile
injecţii cu antibiotic într-o meningită la E. Poate fi foarte lungă, corespunzător
copil în următoarele situaţii, cu o perioadei de latenţă
EXCEPŢIE: (290)
A. meningita tuberculoasă 34. Şancrul sifilitic se caracterizează prin
B. meningita cu Listeria următoarele, cu o EXCEPŢIE: (332)
monocytogenes A. este o ulceraţie cel mai adesea
C. Meningita meningococică unică
D. Meningita pneumococică B. este indolor, cu margini nete
E. Meningita cu Haemophilus C. are baza indurată
influenzae D. este situat cel mai adesea la nivelul
glandului sau al vulvei
30. Celulita reprezintă o etiologie a febrei E. poate fi localizat si la nivelul
acute mai ales la: (311) esofagului
A. Pacienţi aflaţi deja în mediul
sanitar 35. Care dintre următoarele variante sunt
B. Pacienţi în vârstă întotdeauna infecţii nosocomiale? (340)
C. Toxicomani pe cale intravenoasă A. infecţiile urinare
D. Pacientul alcoolic B. pneumopatiile infecţioase
E. Pacienţi proveniţi dintr-un context C. infecţiile de plagă operatorie după
social precar intervenţii fără implantare de
material străin
31. Care dintre următoarele bacterii cu D. infecţiile de plagă operatorie după
tropism respirator poate determina un intervenţii cu implantare de
tablou clinic pseudogripal: (322) material străin
A. VRS E. infecţiile legate de catetere
B. Coxiella burnetti
C. S. Pneumoniae 36. La un pacient care prezenta o plagă
D. Haemophilus influenzae murdară, vazută tardiv, cu debridare
E. Salmonella typhi incompletă strategia teraputică a constat în
rapel + vaccinare ulterioară + Ig G (500
32. Care dintre următoarele afirmaţii UI) + antibioterapie. Care era statusul
despre pneumocistoza pulmonară este vaccinal al pacientului? (368)
FALSĂ: (327) A. ultimul rapel < 5 ani
A. este infecţia oportunistă cea mai B. ultimul rapel între 5 şi 10 ani
frecventă C. ultimul rapel > 10 ani
B. este legată de o bacterie D. vaccinare incompletă
C. are tabloul clinic al unei E. vaccinare absentă sau nesigură
pneumopatii interstiţiale febrile
36
37. Tratamentul de primă intenţie în B. diareea > 3 zile

septicemiile cu pneumococ, streptococ sau C. diaree la un subiect imunodeprimat
meningococ se face cu: (374) D. diareea nosocomială
A. penicilină G E. diaree cu deshidratare severă
B. fluorochinolone
C. macrolide 42. Unul din agenţii etiologici ai
D. amoxicilină sindroamelor dizenterice determină
E. ampicilină manifestări extradigestive frecvente
(eritem nodos). Acesta este: (406)
38. Care dintre următoarele variante A. Campylobacter jejuni
reprezintă definiţia corectă a diareei acute B. Yersinia
la adult: (403) C. Shigella
A. emisia unui scaun apos sau lichid, D. Salmonella
survenită brusc E. E. coli
B. emisia de mai mult de 2 scaune
moi sau lichide survenită brusc, cu 43. În ulcerul gastroduodenal tratamentul
durata de mai puţin de 14 zile cu IPP per os conform clasificării Forrest
C. emisia de scaune moi sau lichide , este indicat în stadiul: (427)
indiferent de numărul lor, instalată A. cheag aderent
insidios, pe parcursul a B. IIA
aproximativ 14 zile C. IIB
D. emisia de mai mult de 4 scaune , D. IIC
indiferent de consistenţă survenită E. Vas vizibil nehemoragic
brusc, cu durata de mai puţin de 14
zile 44.Cauze rare de hemoragii digestive
E. emisia de mai mult de 4 scaune superioare NU sunt: (428)
moi sau lichide survenită brusc, cu A. ulceraţii Dieulafoy
durata de mai puţin de 14 zile B. tumori
C. esofagita peptică
39. Care dintre următoarele variante NU D. wirsungoragia
este semn de deshidratare extracelulară: E. hemobilia
(403)
A. febră 45. Diagnosticul diferenţial între
B. pierdere ponderală rectocolită şi boala Crohn se face prin:
C. sete moderată (439)
D. vene jugulare colabate A. serologie (pANCA pozitivi în
E. pliu cutanat persistent RCUH, ASCA pozitivi în boala
Crohn)
40. Deshidratarea severă este întâlnită în: B. examen cu videocapsula
(404-405) endoscopică
A. holeră C. CT abdominal cu substanţă de
B. diareea cu Campylobacter jejuni contrast hidrosolubilă
C. diareea cu calicivirus D. Colonoscopie totală cu ileoscopie
D. yersinioze E. Examen histologic: asocierea
E. diareea cu E. coli enteroinvaziv semnelor de inflamaţie cronică şi a
semnelor de activitate
41. Indicaţia comună pentru coprocultura
pe medii selective şi pentru examenul 46. Una dintre următoarele variante NU
parazitologic al scaunului este: (404) face parte din bilanţul necesar în faţa unei
A. sindromul dizenteric suspiciuni de BICI: (441)
37
A. hemoleucogramă A. radiografia toracică

B. ionogramă B. bronhoscopia
C. uree C. electrocardiograma
D. CRP D. gazometria arterială în aerul
E. Albumină ambient
E. scintigrafia pulmonară de ventilaţie
47. Explorarea imagistică de primă intenţie perfuzie
în cazul unui icter este: (446)
A. ecografia abdominală 52. Ortopneea este întâlnită în următoarele
B. CT abdominal afecţiuni, CU EXCEPŢIA (143):
C. Colangio-RMN A. paralizia diafragmatică bilaterală
D. Ecoendoscopia B. astmul acut grav
E. RMN C. shunt drept-stâng
D. sindromul hepato-pulmonar
48. Care dintre următoarele variante NU E. tamponada
este o cauză rară de citoliză cu
transaminaze < 10N? (456) 53. Următoarele afecţiuni sunt cauze de
A. boala celiacă tuse cronică şi prezintă pe radiografie o
B. amiloidoza opacitate localizată: (145)
C. hepatita autoimună A. cancerul bronhopulmonar
D. infiltraţia tumorală hepatică B. sarcoidoza
E. boala Wilson C. mucoviscidoza
D. dilatarea localizată a bronşiilor
49. Infecţia spontană a lichidului de ascită E. pneumocistoza la imunodeprimat
la un pacient cu ciroză se poate trata cu:
(462) 54. Care dintre următoarele variante
A. ampicilină reprezintă cauze de tuse acută? (145)
B. amoxicilină-acid clavulanic A. embolia pulmonară
C. imipenem B. pneumopatia infecţioasă subacută,
D. clindamicină C. edemul pulmonar
E. un aminoglicozid de elecţie D. mucoviscidoza
E. corpii străini
50. Dacă un pacient prezintă la examenul
clinic prolaps al hemoroizilor interni 55. Bromura de ipratropium poate fi
permanent şi ireductibil el este încadrat utilizată: (147)
conform clasificării Goligher în stadiul: A. pentru a reduce stimularea
(474) receptorilor tusei
A. I B. pentru a creşte pragul sau latenţa de
B. II reactivitate a căilor aferente
C. III C. pentru a creşte pragul sau latenţa de
D. IV reactivitate a centrilor nervoşi
E. V D. pentru a creşte pragul sau latenţa de
reactivitate a căilor eferente
Punctaj complement simplu: _____ E. pentru a reduce contracţia
muşchilor scheletici implicaţi în
COMPLEMENT MULTIPLU tuse
51. Examinările de primă intenţie care 56. Dozarea Ig E serice specifice este utilă
trebuie realizate în faţa oricărei dispnei dacă: (149)
sunt: (142) A. testele cutanate sunt negative
38
B. examenul clinic este puţin evocator E. radiografia toracică se efectuează

C. există discordanţe între istoricul de fiecare dată la examinarea unui
clinic şi testele cutanate pacient astmatic
D. testele cutanate sunt irealizabile
E. este indicată o desensibilizare 60. Tratamentul astmului acut grav
specifică cuprinde următoarele posibilităţi
terapeutice: (153)
57. Atitudinea terapeutică în alergiile A. Nebulizări cu doze puternice de
respiratorii la adult cuprinde următoarele beta-2-agonişti cu timp de acţiune
mijloace, CU EXCEPŢIA: (150) foarte rapid
A. în rinitele persistente moderate B. Oxigen nazal: 3-4 l/min
până la severe: de primă intenţie se C. Corticoizi inhalator
administrează antihistaminice D. Nebulizări de anticolinergice
B. în rinitele intermitente sau E. Se reduce hidratarea din cauza
persistente uşoare: de primă riscului crescut de EPA
intenţie se utilizează corticoterapie
inhalatorie 61. Care dintre următoarele variante
C. în caz de ineficacitate se asociază reprezintă criterii de astm instabil: (153)
antihistaminicele şi corticoizii A. creşterea frecvenţei crizelor
inhalatori B. sensibilitate mai mare a crizelor la
D. Imunoterapia specifică se utilizează bronhodilatatoarele obişnuite
din stadiul rinitei persistente C. necesitatea utilizării beta-2-
moderată spre severă agoniştilor cu durată lungă de
E. Pot fi utilizate decongestionantele acţiune în locul celor cu durată
şi anticolinergicele cu acţiune scurtă
locală D. agravarea progresivă a obstrucţiei
bronşice apreciată prin creşterea
58. Despre astmul acut grav sunt adevărate PEF
urmatoarele afirmaţii: (152) E. creşterea progresivă a consumului
A. este o criză neobişnuită prin de beta-2-agonişti
intensitatea ei, fără a ameninţa
prognosticul vital pe termen scurt 62. Dacă un pacient cu astm bronşic
B. prezintă semne de detresă prezintă simptome cotidiene, simptome de
respiratorie astm nocturn > 2 ori pe lună, utilizare
C. este o criză rezistentă la zilnică de beta-2-agonişti cu durată scurtă
tratatmentul cu bronhodilatatoare de acţiune şi PEF ≥ 80% din valorile
obişnuite prezise, cu variabilitate de 20-30%, atunci
D. gazometric, este o criză cu normo el poate fi incadrat în stadiul: (155)
sau hipocapnie A. 3
E. funcţional, PEF este mai mic de B. 2
30% din valoarea teoretică C. Astm persistent uşor
D. Astm persistent moderat
59. Indicaţiile de efectuare a unei E. Astm persistent sever
radiografii toracice în astmul bronşic la
adult sunt: (152) 63. Despre tratamentul astmului bronşic la
A. astmul recent descoperit adult sunt FALSE următoarele afirmaţii:
B. febră asociată (156)
C. absenţa răspunsului clar la A. în astmul intermitent se face
tratament tratament de fond cu corticoizi
D. suspiciunea unei complicaţii inhalatori în doze mici
39
B. tratamentul alternativ în unele 67. Supravegherea bacteriologică în cursul

cazuri de astm persistent uşor se unui tratament antituberculos cuprinde:
face cu cromone inhalatorii sau (160)
antileucotriene A. examen bacteriologic precoce între
C. în astmul persistent moderat, a zecea şi a cincisprezecea zi
tratamentul de fond se face cu B. examen bacteriologic precoce
corticoizi inhalatori în doze mici- indicat la bolnavii cu examen
moderate microscopic negativ
D. În astmul persistent sever se poate C. examen la 2 luni
utiliza omalizumab D. examen la 6 luni
E. În astmul persistent sever se poate E. examen din 2 în 2 luni
utiliza corticoterapia orală pe
termen lung 68. Emfizemul pulmonar este definit prin
următoarele elemente: (161)
64. Radiografia toracică în tuberculoza A. lărgire anormală a spaţiilor aeriene
pulmonară comună evidenţiază: (157) B. lărgire reversibilă a spaţiilor
A. infiltrate aeriene
B. noduli C. afectarea spaţiilor aeriene dincolo
C. caverne de bronşiolele terminale
D. sindrom interstiţial micronodular D. distrugerea pereţilor alveolari
E. leziuni localizate în lobii superiori E. fibroză pulmonară
sau în segmentul apical al lobilor
inferiori 69. Emfizemul centrolobular se
caracterizează prin: (162)
65. Examenul clinic în tuberculoza miliară A. pacient peste vârsta de 50 de ani
cuprinde următoarele variante: (157) B. cardiomegalie
A. febră C. hiperclaritatea varfurilor la
B. transpiraţii nocturne radiografia toracică
C. alterararea rapidă a stării generale D. dispnee inaugurală
D. dispnee în forma evoluată E. deficit de alfa-1 antitripsină
E. sindrom interstţial micronodular
difuz 70. La examenul clinic al unui pacient cu
BPOC NU sunt semne clinice de distensie
66. Bilanţul biologic înainte de instituirea toracică: (162)
tratamentului anti-tuberculos cuprinde A. semnul Hoover
următoarele: (158) B. deplasarea peretelui toracic spre
A. Hemograma interior în timpul contracţiei
B. Serologia de depistare HIV, diafragmului
propusă sistematic ţinând seama de C. semne de HTAP şi de IVD
frecvenţa coexistenţei cu D. creşterea diametrului antero-
tuberculoza posterior al toracelui
C. Transaminaze, bilirubină, fosfataze E. utilizarea muşchilor respiratori
alcaline, gamma GT accesori
D. Serologia de depistare a hepatitelor
B şi C, propusă sistematic ţinând 71. Care dintre următoarele variante sunt
seama de comorbidităţi indicaţii de efectuare a gazometriei la
E. Creatininemie, natremie, uricemie pacienţii cu BPOC: (163)
A. VEMS < 50% din cel teoretic
40
B. Discordanţă clinico-funcţională E. PaO2 ≤ 60 mmHg însoţită de

doar dacă VEMS < 50% din cel hematocrit ≥ 55%
teoretic
C. Comorbiditate cardio-vasculară 76. Contraindicaţiile intervenţiei
asociată chirurgicale în BPOC sunt, CU
D. SaO2 <92% EXCEPŢIA: (168)
E. PaO2 < 60 mmHg A. HTAP
B. VEMS mediu la aproximativ 25%
72. Criterii clinice de gravitate în BPOC din cel teoretic
sunt: (164) C. CPT > 125% din cea teoretică
A. oxigenoterapia de lungă durată D. Tabagism persistent
B. temperatura peste 38,5 oC E. Corticoterapie superioară la15
C. FC peste 110/min mg/zi continuă
D. Scăderea vigilenţei
E. Tulburări recente ale funcţiilor 77. Diagnosticul de pneumopatie la adult
superioare se pune pe seama unor semne fizice cum ar
fi: (169)
73. Tratamentul farmacologic în BPOC se A. tuse
poate face cu: (166) B. sindrom de condensare clinică
A. bronhodilatatori cu acţiune scurtă C. tahicardie > 100/min
(fenoterol) D. anomalii ascultatorii
B. bronhodilatatori cu acţiune E. raluri crepitante localizate
prelungită (bromura de ipratropium)
C. bronhodilatatori cu acţiune scurtă 78. Factorii de risc de mortalitate într-o
(salmeterol) pneumopatie infecţioasă la adult sunt:
D. corticoizi inhalatori în funcţie de (169)
caz A. vârsta peste 65 ani
E. teofilină şi corticoizi orali din ce B. insuficienţa renală acută
în ce mai puţin utilizaţi C. tratament imunosupresor în ultimul
an
74. Antibioterapia cu amoxicilină/acid D. antecedentele de pneumonie
clavulanic sau C3G injectabil în timpul bacteriană
unei exacerbări a BPOC este indicată în E. viaţa instituţionalizată
următoarele situaţii: (166)
A. VEMS < 50% 79. Care dintre următoarele sunt criterii
B. VEMS > 50% si dispnee de efort radiografice de spitalizare într-o
C. VEMS < 30% pneumopatie infecţioasă la adult: (170)
D. VEMS > 30% A. afectarea mai multor lobi
E. Dispnee la cel mai mic efort sau B. revărsat pleural
dispnee de repaus C. afectare interstiţială bilaterală
D. cavitate pe radiografia toracică
75. Oxigenoterapia de lungă durată este E. leucopenie (< 4000 GB/ml) sau
indicată la pacientul cu BPOC în leucocitoză severă (> 20000
următoarele situaţii: (167) GB/ml)
A. PaCO2 ≥ 50 mmHg
B. PaCO2 ≥ 60 mmHg 80. Care dintre următoarele variante NU
C. PaO2 ≤ 55mmHg face parte din scorul CRB65: (170)
D. PaO2 ≤ 60 mmHg însoţită de A. Cefalee
HTAP B. Confuzie
C. Respiraţie paradoxală
41
D. Vârsta < 65 ani E. Scintigrafia pulmonară de

E. Presiunea arterială sistolică < 90 ventilaţie/perfuzie
mmHg
86. Cauze clasice de hemoptizie la un
81. Într-o pneumopatie infecţioasă la adult, pacient fost tuberculos sunt: (182)
instalată la domiciliu, agenţi etiologici rar A. aspergilomul
implicaţi sunt: (171) B. necroza aseptică a maselor
A. Haemophilus influenzae pseudotumorale
B. S. aureus C. dilatare postcicatricială a bronhiilor
C. Legionella pneumophila D. micobacterioza atipică
D. Moraxella catarrhalis E. recidiva BK
E. Bacili Gram negativi
87. Într-un pneumotorax întâlnim
82. Factorii favorizanţi pentru o următoarele semne funcţionale: (183)
pneumopatie nosocomială la adult sunt: A. matitate bazală francă
(173) B. durere brutală, lancinantă,
A. vârsta înaintată laterotoracică
B. chirurgie abdominală sau pelvină C. diminuarea transmisiei vibraţiilor
C. imobilizare prelungită vocale
D. ventilaţia artificială D. dispnee de intensitate variabilă
E. insuficienţa renală E. chinte dureroase de tuse, mereu
prezente
83. Următoarele variante NU fac parte din
triada lui Anthonisen: (175) 88. Pneumotoraxul spontan secundar poate
A. Creşterea temperaturii centrale complica evoluţia următoarelor boli
peste 39oC respiratorii: (183)
B. Prelungirea fazei productive a tusei A. BPOC
mai mult de 14 zile B. Mucoviscidoză
C. Creşterea volumului expectoraţiei C. Pneumopatii cu streptococ sau
D. Diminuarea dispneei Moraxella
E. Creşterea purulenţei expectoraţiei D. Infarct pulmonar
E. Nodul reumatoid
84. Care dintre următoarele variante
reprezintă diagnostice diferenţiale ale 89. În cazul unui revărsat pleural la adult,
SDRA la adult: (178) următoarele variante reprezintă semne de
A. pneumopatia gravă cu intoleranţă: (186)
Pneumocistis carinii A. Polipnee
B. fibroza pulmonară idiopatică B. Paloare
C. alveolita alergică extrinsecă C. Bradicardie
D. hemoragia alveolară D. Hipotensiune arterială
E. sarcoidoza E. Laterodeviaţia zgomotelor inimii
85. Care dintre următoarele variante 90. În cazul unui revărsat pleural la adult,
reprezintă examinări de primă intenţie care dintre următoarele variante NU
într-o hemoptizie: (181) reprezintă cauze de exsudat: (188)
A. radiografia toracică A. Mixedemul
B. fibroscopia bronşică B. Obstrucţia venei cave superioare
C. ecografia cardiacă transtoracică C. Embolia pulmonară
D. CT toracic D. Sindromul Churg-Strauss
E. Pancreatita
42
91. Următoarele variante reprezintă cauze 95. Tratamentul chirurgical de primă

de pneumopatii interstiţiale difuze acute: intenţie se aplică în cancerul
(189) bronhopulmonar fără celule mici în
A. pneumopatii oportuniste diverse următoarele situaţii: (199)
B. pneumopatia toxică A. T1 N0
C. alveolita alergică extrinsecă B. T2 N0
D. histiocitoza X C. T3 N1
E. SDRA D. Stadiul III B
E. Stadiul II
92. Sarcoidoza se caracterizează printr-un
sindrom interstiţial care la CT toracic 96. În cancerul bromhopulmonar fără
prezintă: (189) celule mici, stadiul IV, care prezintă
A. imagini chistice predominant în mutaţie activatoare a genei EGFR
lobii superiori tratamentul de primă linie constă în: (199)
B. distribuţie peribronşică A. inhibitor al tirozin-kinazei
predominantă B. gefitinib
C. adenopatii hilare bilaterale şi C. pneumonectomie
simetrice D. radioterapie ţintită
D. adenopatii hilare unilaterale E. asocierea între o chimioterapie de
E. adenopatii mediastinale atreia generaţie şi cisplatină
93. Histiocitoza langerhansiană se 97. Care dintre următoarele afirmaţii

caracterizează prin: (192) despre tumorile pulmonare secundare sunt
A. afectează subiecţii între 20-40 ani FALSE: (200)
B. apariţia ei nu este influenţată de A. miliara metastazică este mai
consumul de tutun, ci numai frecventă în caz de melanom
evoluţia ulterioară malign, cancer prostatic, carcinom
C. imagine de fagure de miere sau medular tiroidian şi cancer de ovar
“plămâni de dantelă” la CT toracic B. miliara metastazică este mai
D. la LBA se evidenţiază celule ce frecventă în limfoame, cancere de
exprimă CD1a plămân, sân şi stomac
E. diagnosticul se confirmă prin C. adenopatiile mediastinale sunt mai
biopsie pulmonară, fiind suficiente frecvente în cancerul testicular
biopsii de mici dimensiuni D. limfangita carcinomatoasă apare în
cancerele de uter, prostată şi
94. Circumstanţe care la un subiect tabagic pancreas
de peste 40 ani ar trebui să conducă la E. adenopatiile mediastinale sunt
efectuarea unei radiografii toracice sunt: frecvente în cancerele de sferă
(197) ORL, esofag sau bronhopulmonar
A. apariţia sau agravarea unei tuse sau
a dispneei 98. Diagnosticul imagistic prin radiografie
B. episod infecţios pulmonar care sau CT toracic în miliara metastazică se
trenează sau recidivează în acelaşi bazează pe următoarele elemente: (200)
teritoriu A. noduli slab delimitaţi
C. hemoptizia B. margine difuză şi neregulată
D. sindromul de cavă superior (mai C. cu precădere periferici
ales in cancerul bronhopulmonar D. predominanţi în lobii inferiori
fără celule mici) E. prezenţa calcificărilor nu exclude
E. durerea toracică natura tumorală
43
99. În tumorile pulmonare secundare 104. Despre ruptura cupolei difragmatice

tratamentul nechirugical se foloseşte de sunt adevărate următoarele: (207)
primă intenţie pentru: (201) A. este mai frecventă la dreapta
A. cancerul testicular B. radiografia toracică pune tranşant
B. cancerul ovarian diagnosticul
C. nefroblastoame C. diagnosticul se bazează pe
D. limfoame tomografia toracică
E. oasteosarcoame D. se datorează unei compresii
toracice asociate cu o contuzie
100. Elemente de prognostic negativ abdominală
pentru metastazectomie sunt: (201) E. ecografia cardiacă transtoracică
A. metastaze > 5 este necesară pentru a evidenţia
B. importanţa semnelor funcţionale complicaţiile cardiace
C. unilateralitatea metastazelor
D. interval de timp scurt între 105. Următoarele reprezintă semne
descoperirea primitivului şi apariţia funcţionale în tromboza venoasă profundă:
leziunilor secundare pulmonare (210)
E. timp de dublare > 20 zile A. durere spontană la nivelul gambei
B. durere provocată la nivelul gambei
101. Insuficienţa respiratorie cronică C. semnul Homans
restrictivă de origine mecanică prin D. edem inflamator
afectare parietală poate avea următoarele E. pierderea capacităţii de balans a
cauze: (203) gambei
A. cifoscolioză
B. spondilartrită anchilozantă 106. Indicaţii de spitalizare în tromboza
C. toracoplastie venoasă profundă sunt: (210)
D. coastă cervicală accesorie A. riscul hemoragic
E. pectus excavatum B. sindromul obstructiv venos sever
C. subfebrilitatea
102. Diagnosticul de tulburare ventilatorie D. insuficienţa renală severa
restrictivă are la bază următoarele E. localizare iliacă externă
modificări ale PFR, cu EXCEPŢIA: (203)
A. diminuarea CPT 107. Semnele radiologice în embolia
B. diminuarea VEMS/CV pulmonară sunt: (211)
C. întotdeauna diminuarea raportului A. atelectazia în bandă
DLCO/VA B. supraelevaţia domului pleural
D. scăderea VEMS în aceleaşi C. pneumotoraxul
proporţii ca şi CV D. semnul lui Westermarck
E. creşterea CPT E. semnul lui Mahler
103. La un pacient cu traumatism toracic 108. Care din următoarele variante fac
detresa circulatorie poate fi datorată: (206) parte dintre elementele căutate în cazul în
A. unui şoc cardiogenic legat de o care se suspicionează o trombofilie? (213)
disecţie aortică A. trombocitele
B. unui şoc hemoragic B. căutarea sindromului
C. unei tamponade antifosfolipidic
D. unei luxaţii extrapericardice a C. proteina C
cordului D. proteina S
E. unei rupturi a cupolei diafragmatice E. antitrombina
44
A. dopamina este un vasoconstrictor

109. Care dintre următoarele variante mai eficient decât noradrenalina
reprezintă elemente de tratament B. noradrenalina este
simptomatic în embolia pulmonară vasoconstrictorul de referinţă
masivă? (214) C. dobutamina este agentul inotrop de
A. expansiune volemică referinţă
B. dobutamină D. adrenalina este agentul inotrop de
C. oxigenoterapie referinţă
D. tromboliza intravenoasă E. adrenalina este agent inotrop şi
E. embolectomia chirurgicală vasoconstrictor
110. În stopul cardio-circulator 114. Care dintre următoarele variante

alcalinizarea prin administrare de reprezintă diagnostice diferenţiale pentru
bicarbonat este indicată: (218) AVC: (250)
A. dacă se presupune că fibrilaţia A. hipoglicemia
ventriculară a apărut de mai mult B. hiperglicemia
de 4 minute C. epilepsia
B. în caz de hiperpotasemie D. aura migrenoasă
confirmată E. encefalopatia uremică
C. la un caz de insuficienţă renală
dializată la o perioadă mare de la 115. Sindromul Wallenberg asociază:
ultima dializă (251)
D. în cazul unei intoxicaţii cu A. anestezia hemifeţei de partea
benzodiazepine leziunii
E. în cazul unei intoxicaţii cu B. vertij şi nistagmus rotator de partea
antidepresive triciclice opusă leziunii
C. paralizia hemivălului de partea
111. Care dintre următoarele variante leziunii
reprezintă semne clinice de şoc? (220) D. anestezie termoalgezică
A. tahicardie hemicorporală de partea opusă
B. creşterea timpului de recolorare leziunii
cutanată E. anestezie termoalgezică
C. insuficienţa renală funcţională hemicorporală de partea leziunii
D. polipneea
E. hipoxia 116. Cauzele care trebuie căutate în cazul
unui infarct cerebral la adultul tânăr sunt:
112. Tratamentul inotrop pozitiv este (252)
indicat în următoarele situaţii: (221) A. endocardita cu emboli cerebrali
A. dacă s-a concretizat o diminuare a B. disecţia unei artere cerebrale
contractilităţii cardiace C. cauze imunologice
B. şoc cardiogenic D. ateroscleroza
C. şoc anafilactic E. lipohialinoza arterelor mici
D. şoc hemoragic perforante
E. şoc septic asociat cu un defect
cardiac 117. Examinări biologice care trebuie
realizate de urgenţă în cazul unui infarct
113. Despre utilizarea catecolaminelor în cerebral sunt: (253)
tratamentul şocului sunt FALSE A. hemoleucogramă
următoarele afirmaţii: (223) B. ionograma sanguină
C. ionograma urinară
45
D. bilanţ hepatic 122. Terenuri favorizante pentru

E. glicemie trombozele venoase cerebrale sunt: (258)
A. post-abortum
118. Semiologia evocatoare de AIT B. contracepţia cu dispozitiv
cuprinde următoarele variante: (253) intrauterin
A. cecitate monoculară tranzitorie C. trombofilia
B. afazie D. hemopatii subiacente
C. hemianopsie laterală omonimă E. RCUH
D. ataxie cerebeloasă
E. tulburări motorii şi/sau senzitive 123. Tabloul clinic într-o hemoragie
bilaterale meningiană se caracterizează prin
următoarele: (260)
119. Tratamentul HTA în faza acută a unui A. cefalee brutală
AVC se indică în următoarele situaţii: B. cefalee de intensitate moderată
(254) C. constant apar semnele Kernig şi
A. HTA > 185/110 mmHg în absenţa Brudzinski
tratamentului trombolitic D. uneori apar tulburări de conştienţă
B. HTA> 220/120 mmHg E. uneori poate să apară o criză
C. HTA asociată cu infarct miocardic convulsivă
D. HTA asociată cu edem pulmonar
acut 124. Următoarele sunt complicaţii pe
E. HTA asociată cu insuficienţă renală termen mediu ale hemoragiei meningiene:
(261)
120. Tratmentul anticoagulant în infarctul A. vasospasm arterial
cerebral are următoarele indicaţii certe: B. epilepsie
(254) C. sechele motorii sau cognitive, în
A. AIT de origine cardioembolică funcţie de sediul şi complicaţiile
certă hemoragiei iniţiale
B. Disecţia arterială extracraniană D. complicaţii de decubit
C. Stenoza extracraniană strânsă E. hidrocefalie cu presiune normală
D. Infarctele venoase
E. Stări de hipercoagulabilitate 125. Semne clinice evocatoare pentru un
sindrom de hipertensiune intracraniană
121. Despre hematoamele sunt: (274)
intraparenchimatoase cerebrale sunt A. cefalee predominant vesperală
adevărate următoarele afirmaţii: (257) B. greaţă-vărsături în jet
A. sunt situate în teritoriul profund C. diplopie cu valoare localizatoare
dacă sunt legate de HTA D. vedere neclară
B. sunt situate în teritoriul lobar dacă E. edem papilar bilateral
sunt legate de HTA
C. sunt situate în teritoriul lobar dacă 126. Leziuni intracerebrale în context de
sunt legate de ruptura unei serologie HIV pozitivă pot fi: (275)
malformaţii arteriovenoase A. limfom cerebral
D. sunt situate în teritoriul profund B. tuberculom
dacă sunt legate de angiopatia C. leucoencefalopatie multifocală
amiloidă progresivă
E. sunt situate în teritoriul cortico- D. leucoaraioza
subcortical dacă sunt legate de E. pneumocistoza
angiopatia amiloidă
46
127. Despre managementul meningitelor 131. Patologii neinfecţioase care pot fi

infecţioase sunt FALSE următoarele etiologii ale unei febre acute sunt: (310)
afirmaţii: (289) A. boli inflamatorii sistemice
A. într-o meningită cu pneumococ B. tumori
tratamentul curativ se face cu C. boli metabolice
cefotaxim x 15 zile D. boala Wilson
B. în meningitele cu coci şi bacili E. paludism
Gram negativi tratamentul se face
cu cefotaxim x 7 zile 132. Cauze de febră acută la pacientul
C. în meningita cu Haemophilus alcoolic pot fi următoarele, cu
influenzae tratementul se face cu EXCEPŢIA: (311)
cefotaxim 15 zile A. pneumopatia prin inhalare
D. în meningita cu Listeria B. virusurile hepatitelor B şi C
monocytogenes se face profilaxie C. pancreatita acută
cu rifampicină sau rovamicină D. delirium tremens
E. meningita cu Listeria E. endocardita dreaptă
monocytogenes se declară
obligatoriu 133. Perioada de contagiozitate în gripă:
(321)
128. Semne encefalitice în A. se întinde de la două zile înainte de
meningoencefalita herpetică sunt: (291) apariţia semnelor clinice
A. tulburări de memorie B. se întinde de la 6 zile înainte de
B. tulburări de vigilenţă apariţia semnelor clinice
C. cefalee C. persistă 6 zile după apariţia
D. fonofobie semnelor clinice
E. redoarea cefei D. este foarte scurtă: 1-3 zile
E. se poate prelungi mai mult de 12
129. Leziunile care apar la imagistica zile la imunodeprimaţi
cerebrală în meningoencefalita herpetică
au următoarele caracteristici, cu 134. Prodroamele în gripă NU se
EXCEPŢIA: (291) caracterizează prin: (321)
A. leziuni unilaterale A. sunt specifice
B. leziuni bilaterale B. artromialgii
C. leziuni frontale C. cefalee
D. leziuni temporale D. apariţie bruscă
E. leziuni parietale E. astenie
130. Febra se defineşte prin: (309) 135. Factorii intrinseci de care depinde
A. temperatură centrală mai mare de eficacitatea vaccinului antigripal sunt
38 oC dimineaţa următorii, cu EXCEPŢIA: (323)
B. temperatură centrală mai mare de A. Vârsta
38,3 oC dimineaţa B. Comorbidităţile
C. temperatură centrală mai mare de C. Tratamentele imunosupresoare
38 oC seara D. Sexul
D. temperatură centrală mai mare de E. Greutatea corporală
38,3 oC seara
E. temperatură centrală mai mare de 136. Faza simptomatică sau SIDA din
38 oC în orice moment al zilei infecţia HIV se manifestă prin: (325)
A. pneumocistoză
B. tuberculoză
47
C. leucoplazie păroasă E. în toate formele neclasice se

D. zona zoster realizează cultură pe medii
E. caşexie obişnuite
137. Toxicitatea antiretroviralelor utilizate 142. Care dintre următoarele variante pot
în tratamentul infecţiei HIV este fi forme clinice ale chlamidiozei: (332)
reprezentată de: (326) A. Uretritele
A. toxicitate digestivă B. Cervicitele
B. toxicitate cutanată C. LGV
C. toxicitate neuropsihică D. Forme neonatale (keratite
D. hepatotoxicitate purulente, endoftalmite)
E. toxicitate renală E. Sindromul Fitz-Hugh-Curtis
138. Bilanţul iniţial în infecţia cu HIV 143. Tratamentul în chlamidioză depinde

cuprinde: (326) de locul infectat şi se face astfel: (332)
A. încărcătură virală HIV plamatică A. În uretrite şi în cervicite:
B. hemoleucogramă doxiciclină 1 g per os
C. probe de coagulare B. În uretrite şi în cervicite:
D. serologie CMV azitromicină 200 mg/zi, 7 zile
E. serologie toxoplasmoză C. În salpingite: amoxicilină-acid
clavulanic (10 zile) + doxiciclină
139. Semne evocatoare locale ale unei (21 zile)
infecţii cu transmitere sexuală sunt: (329) D. În LGV: doxiciclină 200 mg/zi
A. dureri pelvine timp de 21 zile
B. leucoree E. În prostatite şi orhiepididimite:
C. şancru bucal fluorochinolone
D. conjunctivită (neonatală, mai ale în
infecţiile cu gonococ şi chlamidia) 144. Sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter
E. adenopatii inghinale asociază: (332)
A. uretrită
140. Principalii factori de risc recunoscuţi B. cervicită
pentru IST sunt: (329) C. conjunctivită
A. sexul masculin D. uveită
B. parteneri sexuali multipli E. poliartrită
C. raporturi sexuale tardive
D. antecedente de IST 145. Dacă la un pacient suspectat de sifilis
E. nivel socio-economic nefavorabil se evidenţiază combinaţia
VDRL+/TPHA-, sunt posibile următoarele
141. Despre diagnosticul în infecţia cu variante: (333)
gonococ sunt adevărate afirmaţiile: (331) A. pacientul are sifilis
A. este sugerat de examenul clinic în B. pacientul se află în perioada de
formele purulente clasice incubaţie şi este necesară FTA
B. examenul direct nu este concludent pentru confirmare
decât la femei C. rezultatul este fals pozitiv
C. examenul direct nu este concludent D. pacientul poate avea sindrom
decât la bărbaţi antifosfolipidic
D. la examenul direct se observă E. pacientul poate prezenta infecţie
diplococi lanceolaţi încapsulaţi HIV
48
146. Tratamentul în sifilis se poate face

după cum urmează: (333) 150. Purpura fulminans asociază: (371)
A. În sifilisul primar se poate A. febră
administra doxiciclină 200 mg/zi B. oligurie
timp de 14 zile C. sindrom meningeal
B. În sifilisul terţiar , în caz de alergie D. semne encefalitice
la penicilină se administrează E. purpură cu extindere rapidă
doxiciclină 200 mg/zi timp de 18
zile 151. Într-o septicemie, examene orientate
C. În sifilisul primar, în caz de alergie de examenul clinic sunt: (372)
la penicilină se poate administra A. ECBU
azitromicină 1 g în doză unică B. Hemograma
D. Neurosifilisul se tratează cu C. VSH
penicilnă G 18-24 M UI/zi în 6 D. Procalcitonina
perfuzii timp de 14-21 zile E. Examenul citobacteriologic al
E. În sifilisul tardiv, în caz de alergie sputei
la penicilină se administrează
cotrimoxazol p.o. timp de 21 zile 152. Toxicomania este un factor favorizant
pentru septicemiile cu poartă de intrare
147. Aspectele importante în tetanos sunt: identificată sau prezumtivă la nivelul:
(367) (373)
A. este determinat de o bacterie A. tegumentelor
ubiquitară, fastidioasă nutritiv şi B. plamânului
sensibilă la condiţiile de mediu C. endocardului
B. bacilul tetanic poate produce o D. unui focar vascular
exotoxină neurotropă E. tubului digestiv
C. boala poate fi mortală
D. există vaccin cu eficacitate înaltă 153. Diagnosticul diferenţial al unei
E. este o boală cu declarare septicemii se face cu: (373)
obligatorie din cauza riscului A. şocul cardiogen
epidemic B. şocul hipovolemic
C. embolia pulmonară
148. Complicaţiile tetanosului pot fi: (368) D. şocul anafilactic
A. complicaţii de decubit, mai ales E. tetanosul
escare în punctele de presiune
(zona sacrată, regiunea calcaneană) 154. În septicemiile cu enterobacterii , în
B. complicaţii tromboembolice absenţa semnelor de gravitate, se recurge
C. sindroame disautonome la monoterapie cu: (374)
D. contracturi generalizate A. cefotaxim
responsabile de opistotonus B. amoxicilină
E. decompensarea tarelor C. ceftriaxon
D. fluorochinolonă
149. Care dintre următoarele variante NU E. aminoglicozid
fac parte din tratamentul simptomatic al
tetanosului? (368) 155. Supravegherea biologică a
A. Curăţarea şi debridarea plăgii tratamentului într-o septicemie se face prin
B. Vaccinarea determinarea următoarelor elemente: (375)
C. Alimentaţia parenterală A. curba termică
D. Curarizare B. hemogramă
E. Anticoagulante profilactic C. procalcitonină
49
D. CRP A. hemoculturi în caz de febră sau

E. Hemostază hipotermie
B. hemoleucogramă CRP, în caz de
156. Care dintre următoarele variante NU sindrom infecţios
reprezintă semne extradigestive într-o C. ionogramă sanguină, uree,
diaree acută la adult: (403) creatinină sistematic
A. sete D. bilanţ hepatic sistematic
B. erupţie cutanată E. căutarea toxinelor din infecţia cu
C. palpitaţii Clostridium difficile
D. artalgii
E. dureri abdominale 161. Toxiinfecţiile alimentare colective pot
avea ca agent etiologic: (405)
157. Care dintre următoarele variante A. E. coli enterotoxigen
reprezintă o urgenţă în cazul unei diarei B. S. aureus
acute la adult? (403) C. Clostridium perfringens
A. deshidratarea severă D. Clostridium difficile
B. prezenţa semnelor extradigestive E. Bacillus cereus
C. semnele de megacolon toxic
D. semnele de iritaţie peritoneală 162. Modificări biologice tipice în
E. femeia insărcinată salmonelozele tifice şi paratifice sunt:
(406)
158. Sindromul dizenteric se A. leucocitoza
caracterizează prin: (404) B. leucopenia
A. afectare colică prin mecanism toxic C. citoliza hepatică
sau toxinic D. rabdomioliza
B. diaree cu scaune numeroase, puţin E. tulburările de coagulare
abundente
C. prezenţa în scaun de glere, sânge, 163. Tratamentul simptomatic al diareii se
puroi şi/sau debritusuri de mucoasă face cu: (406)
D. sindrom pseudogripal A. loperamidă
E. risc de megacolon toxic sau chiar B. modulatoare de motilitate cu efect
de perforaţie colică de încetinire a tranzitului
C. racecadotril
159. Următoarele variante NU sunt D. antispasmodice şi antalgice
indicaţii pentru examenul parazitologic al E. antiemetice
scaunului: (404)
A. diaree > 3 zile 164. Antibioterapia ţintită în caz de
B. diaree la un subiect imunodeprimat identificare a unui agent infecţios
C. diaree persistentă sau invazivă responsabil de diaree se face cu: (407)
apărută după un tratament A. chinolonă p.o. ± metronidazol în
antibiotic sau chimioterapie caz de tablou clinic sever sau
D. suspiciune de toxiinfecţie suspiciune de parazitoză
alimentară colectivă B. macrolid timp de 14 zile în diareea
E. diaree la revenirea dintr-un sejur în cu Campylobacter jejuni
zonă tropicală C. doxiciclină 200 mg/ zi timp de 7
zile în diareea cu Vibrio cholerae
160. Care dintre următoarele variante sunt D. chinolone timp de 5-7 zile în
examinări sanguine care se realizează într- salmoneloză, shigeloză,yersinioză
o diaree la adult: (404)
50
E. chinolone timp de 5-7 zile în D. Anticoagulante

diareea cu E. coli serotipul E. Prokinetice
O157:H7
169. La anamneza şi examenul clinic
165. Măsurile de reanimare într-o efectuate la un pacient la care există
hemoragie digestivă sunt: (426) suspiciunea unei afectări gastroduodenale
A. oxigenoterapie argumente în favoarea unui cancer sunt:
B. două căi venoase centrale (433)
C. umplere vasculară şi chiar A. prezenţa unei mase abdominale
transfuzie în starea de şoc B. durere epigastrică atipică pentru o
D. monitorizare cardiacă, tensională şi patologie ulceroasă
a saturaţiei periferice a oxigenului C. alterarea stării generale
E. endoscopie digestivă superioară D. durere ulceroasă tipică
realizată după o perfuzie lentă cu E. prezenţa unei adenopatii
eritromicină
170. Tratamentul în ulcerul gastroduodenal
166. Despre endoscopia digestivă presupune: (434)
superioară în urgenţă sunt adevărate A. eradicarea H. pylori, dacă este
următoarele afirmaţii: (427) prezent cu triplă terapie de primă
A. se efectuează la pacientul stabil intenţie: IPP în doza standard +
hemodinamic amoxicilină + claritromicină timp
B. nu se poate efectua la un pacient cu de 10-14 zile
tulburări de conştienţă B. în caz de ulcer duodenal cu dureri
C. se efectuează la pacientul a jeun de persistente tratamentul cu IPP se
6 ore continuă timp de 3 săptămâni în
D. se poate efectua după golirea doză standard
stomacului care poate fi realizată C. în caz de ulcer duodenal la un
prin administrarea unei perfuzii pacient aflat sub tratament
intravenoase lente cu cimetidină anticoagulant tratamentul cu IPP se
E. se realizează cu scop diagnostic, continuă timp de 3 săptămâni în
prognostic şi terpaeutic doză standard
D. în caz de ulcer gastric tratamentul
167. Despre colonoscopia efectuată în caz cu IPP trebuie urmat timp de 4-6
de hemoragie digestivă inferioară sunt săptămâni în doză dublă
adevărate următoarele: (428) E. controlul endoscopic la 6
A. este una parţială adeseori fiind săptămâni în ulcerul gastric este
suficientă o sigmoidoscopie indispensabil
B. nu se poate efectua în urgenţă
C. se face sub anestezie generală 171. Stenoza, ca şi complicaţie a ulcerului
D. colonul se pregăteşte cu PEG gastroduodenal, se caracterizează prin:
E. se face cu scop diagnostic şi (435)
eventual terapeutic A. este o complicaţie frecventă
B. localizare preferenţială antrală
168. O hemoragie digestivă inferioară care C. caracter întotdeauna benign
apare la un pacient cu cancer de colon D. tratament medical de primă intenţie
poate fi favorizată de consumul E. tratament endoscopic sau
următoarelor medicamente: (428) chirurgical în caz de eşec al
A. corticoizi tratamentului medical
B. AINS
C. Antiagregante
51
172. Rectocolita ulcerohemoragică se B. temperatură vesperală > 38,5 oC

caracterizează prin: (439) C. frecvenţă cardiacă ≥ 90/min
A. este o boală inflamatorie D. hemoglobină ≤ 10,5 g/dl
transmurală E. hemoragia gravă
B. afectează constant rectul
C. examen clinic extrem de sugestiv 177. Care din următoarele afirmaţii în
D. simptomatologia este dominată de legătură cu sindromul Gilbert sunt
diareea cu glere şi sânge cu adevărate: (445)
evoluţie progresivă A. reprezintă un deficit total de
E. afectarea uneori a intestinului glucuronoconjugare al bilirubinei
subţire, cu localizare preferenţială B. are transmitere autozomal recesivă
la nivelul ileonului terminal C. se caracterizează printr-un icter cu
evoluţie progresivă în paralel cu
173. NU sunt complicaţii ale colitei acute înaintarea în vârstă
grave: (440) D. Hb este normală
A. denutriţie E. Bilanţul hepatic este normal
B. tromboză venoasă profundă
C. cancer colorectal 178. Care dintre următoarele variante sunt
D. megacolon toxic cauze maligne ale icterului de origine
E. perforaţie extrahepatică: (446)
A. cancerul pancreatic cefalic
174. Indicaţiile pentru coloproctectomia B. obstrucţia căilor biliare
totală cu anastomoză ileoanală în RCUH intrahepatice de origine tumorală
sunt (440): C. ampulomul vaterian
A. colita acută gravă rezistentă la D. colangiocarcinomul
tratamentul medical E. colangita sclerozantă primitivă
B. cancerul colorectal
C. displazia de grad înalt 179. Manifestări extrahepatice posibile
D. rectocolita rezistentă la tratamentul într-o hepatită virală acută sunt: (451)
medical A. amiloidoza AA
E. fistule sau abcese B. poliradiculonevrita
C. anemia hemolitică autoimună
175. Complicaţiile în boala Crohn pot fi: D. pelvispondilita
(440) E. glomerulopatia
A. acute: fistule/abcese, colită acută
gravă 180. Hepatita acută virală, forma
B. subacute: tromboza venoasă fulminantă, se caracterizează prin: (451)
profundă A. apariţia unei encefalopatii hepatice
C. subacute: stenoze digestive la mai puţin de 2 săptămâni după
D. pe termen lung: stenoze digestive apariţia icterului
E. pe termen lung: cancer, în special B. IP < 50%
colorectal, dar şi de intestin subţire C. Mortalitate peste 50% în absenţa
şi anus tratamentului
D. Spitalizare în secţii de terapie
176. Fac parte din criteriile clinico- intensivă
biologice pe seama cărora se pune E. Transplant hepatic în urgenţă,
diagnosticul de colită acută gravă respectând anumite criterii
următoarele: (441)
A. număr de evacuări/24 ore > 6, cu 181. Istoria naturală a hepatitei cronice B
sânge prezintă următoarele faze: (452)
52
A. imunotoleranţa: replicare virală A. ciroza, dar numai cea de cauză

puternică, transaminaze normale toxică
sau puţin crescute B. sindromul Budd-Chiari
B. imunoeliminarea: accentuarea C. boala Wilson
replicării virale, creşterea D. hepatopatia alcoolică
transaminazelor E. amiloidoza
C. faza icterică (asimptomatică sau
paucisimptomatică) 186. Cauze frecvente de citoliză > 10N
D. faza non-replicativă: replicare sunt: (456)
virală nedetectabilă, transaminaze A. hepatita toxică
normale sau crescute B. litiaza cu migrare de calcul
E. latenţa clinică: replicare virală C. hepatita autoimună
nedetectabilă, transaminaze D. ischemia hepatică
normale sau crescute E. steatohepatita non alcoolică
182. Care dintre următoarele sunt 187. Care dintre următoarele variante
investigaţii necesare pentru a identifica o reprezintă cauze pentru creşterea izolată a
contraindicaţie definitivă sau temporară gamma-GT? (458)
pentru tratamentul antiviral la un bolnav cu A. intoxicaţia alcoolică acută
hepatită virală C: (453) B. intoxicaţia alcoolică cronică
A. ECG C. medicamente inductoare
B. Examenul oftalmologic pentru enzimatice
identificarea unei uveite sau a unei D. steatoza
retinopatii preproliferative E. ciroza biliară primitivă
C. Diagnostic biologic de sarcină
D. Elastografie tranzitorie 188. Care dintre următoarele variante
unidimensională reprezintă semne de insuficienţă
E. Anticorpi anti-muşchi neted şi anti- hepatocelulară? (460)
LKM1 A. angioame stelare
B. icter
183. Principalele efecte secundare ale C. splenomegalie
interferonului sunt: (454) D. circulaţie venoasă colaterală
A. anemia hemolitică abdominală
B. trombocitopenia E. eritroză palmară
C. trombocitoza
D. leucopenia 189. Dacă un pacient cu ciroză prezintă
E. sindromul pseudogripal asterixis şi confuzie, ascită refractară,
bilirubina totală între 35-50 µmol/l,
184. Care dintre următoarele virusuri din albumina 40 g/l şi indicele de protrombină
grupa Herpes pot cauza hepatite? (454) 55%, acest pacient prezintă : (461)
A. EBV A. scor Child B
B. VRS B. scor Child =7
C. CMV C. scor Child C
D. VHB D. scor Child=9
E. VZV E. scor Child=11
185. În care dintre următoarele variante 190. Care dintre următoarele variante sunt
citoliza hepatică este însoţită de un raport factori declanşatori comuni pentru ascita şi
ASAT/ALAT > 1? (455) sindromul hepatorenal la un pacient cu
ciroză? (462,465)
53
A. alcoolul A. hidrotoraxul
B. tromboza portală B. sindromul hepatopulmonar
C. infecţia C. hipertensiunea portopulmonară
D. hemoragia digestivă D. EPA
E. carcinomul hepatocelular E. Pneumotoraxul
191. Următoarele variante fac parte din 196. Care dintre următoarele variante
tratamentul ascitei: (463) reprezintă complicaţii mai rare ale
A. hidratare şi vitaminoterapie pancreatitei cronice? (468)
B. regim hiposodat A. icterul obstructiv
C. diuretice distale în doză maximală B. insuficienţa pancreatică exocrină
de primă intenţie C. diabetul
D. puncţie evacuatorie cu compensare D. adenocarcinomul pancreatic
sistematică prin perfuzie E. wirsungoragia
intravenoasă de albumină
E. se pot asocia uneori diuretice de 197. Despre examenele complementare
ansă morfologice utile în pancreatita cronică
sunt adevărate următoarele afirmaţii: (469)
192. Care dintre următoarele variante A. CT-ul abdominal este examenul de
reprezintă diagnostice diferenţiale pentru primă intenţie
encefalopatia hepatică? (464) B. CT-ul abdominal este examenul cel
A. hemoragia subarahnoidiană mai performant
B. hematomul subdural C. RMN-ul pancreatic este examenul
C. AVC de a doua intenţie
D. Encefalopatia Gayet-Wernicke D. Ecoendoscopia este examenul
E. Hiperglicemia indicat pentru detectarea unei
forme incipiente
193. Care dintre următoarele variante NU E. RMN-ul pancreatic este examenul
sunt criterii majore ale sindromului de primă intenţie
hepatorenal? (465)
A. creşterea creatininei > 130 µmol/l 198. Care dintre următoarele variante fac
în absenţa tratamentului diuretic parte din tratamentul durerii în
B. prezenţa hipovolemiei managementul pancreatitei cronice? (469)
C. proteinurie < 0,5 g/24h fără A. enzimoterapia
argumente ecografice pentru o B. sevrajul alcoolic
obstrucţie a căilor urinare C. insulinoterapia
D. diureză < 500 cc/24h D. anastomoza pancreaticojejunală
E. natremie < 130 mmol/l E. proteză canalară
194. Factorii declanşatori posibili pentru 199. Atitudinile posibile în patologia

un sindrom hepatorenal sunt: (465) hemoroidală internă sunt: (474)
A. infecţia A. abstenţia terapeutică
B. hepatita alcoolică acută B. reguli igienodietetice şi tratament
C. hemoragia digestivă medical
D. carcinomul hepatocelular C. tratamente instrumentale
E. puncţia ascitei cu volum mare D. tratament chirurgical: incizie sau
necompensată mai ales excizie
E. tratament chirurgical:
195. Complicaţiile pleuropulmonare ale hemoroidectomie clasică
cirozei sunt: (466)
54
hemoroidopexie sau ligatura

elastică
200. Tratamentele instrumentale posibile

în patologia hemoroidală internă sunt:
(474)
A. scleroza
B. tehnica Longo
C. fotocoagularea cu infraroşii
D. ligatura elastică
E. ligatura sub control Doppler a
arterelor hemoroidale
55
Test Grilă III 4. Tratamentul indicat în caz de

tumora malignă esofagiană
metastatică este: (487)
Capitolele: Chirurgie viscerală, A. Esofagectomie
Ginecologie-obstetrică, Reumatologie, B. Esofagectomie precedată de
Chirurgie ortopedică, Oftalmologie, chimioterapie
Chirurgie ORL, Geriatrie, Psihiatrie, C. Radiochimioterapie exclusivă
Psihiatrie pediatrică D. Instalarea unei endoproteze
E. Chimioterapie exclusivă
Autor: Ovidiu Mitu
5. Din tratamentul paliativ al
COMPLEMENT SIMPLU tumorilor de pancreas fac parte
următoarele, cu EXCEPȚIA: (490)
1. Care dintre următoarele afirmații A. Analgezice
privind tratamentul etiologic al B. Corticoizi
cancerului de colon ocluziv este C. Tratament pentru prurit
FALSĂ: (478) D. Proteze duodenale
A. Rezolvarea de urgență a E. Renutriție
ocluziei
B. Reechilibrarea și stabilizarea 6. Care dintre următoarele NU
funcțiilor vitale (management reprezintă complicații ale
medical) traumatismului hepatic: (492)
C. Hemicolectomie carcinologică A. Hemobilie
dreaptă cu anastomoză B. Biliom
ileorectală C. Coleperitoneu
D. Cancer perforat cu peritonită – D. Carcinom hepatocelular
intervenția Hartmann E. Embolie gazoasă în caz de
E. Cancer cu distensie cecală plagă de vene suprahepatice
majoră: colectomie subtotală cu
anastomoză ileorectală 7. Care dintre următoarele este cauză
de ocluzie de intestin subțire prin
2. Care dintre următoarele TNM-uri ștrangulare: (495)
corespunde stadiului IIIA în A. Volvulus de cec
cancerul de stomac: (479) B. Corp străin
A. T3N1M0 C. Sindromul Ogilvie
B. T3N2M0 D. Diverticul Meckel
C. T3N0M0 E. Fecalom
D. T2a/bN0M0
E. T1-3N3M0 8. În caz de plastron apendicular, care
este cea mai bună opțiune
3. Care dintre următoarele este terapeutică: (500)
indicație terapeutică în CHC A. Tratament medical inițial și
avansat non-metastatic Child A: apendicectomie la distanță
(483) B. Apendicectomie imediată
A. Rezecție C. Drenaj percutanat
B. Chimioembolizare D. Laparotomie și lavaj peritoneal
C. Sorafenib per os abundant imediat ce
D. Tratament paliativ diagnosticul a fost confirmat
E. Transplant hepatic E. Nici una de mai sus
56
– 12000/mm³ LDH de 3 ori

9. Hernia crurală (femurală) are valoarea normală ASAT de 9
orificiul: (504) ori valoarea normală
A. Exteriorizat prin fascia - La 48 de ore → bicarbonații
transversalis scad cu 6 mmol/l PaO2 este 80
B. Deasupra arcadei crurale mmHg ureea crește cu 2,2
C. Exteriorizat prin orificiul mmol/l calcemia este 2,5
inghinal profund mmol/l hematocritul nu scade,
D. Sub arcada crurală, medial de rămânând în limite normale
vasele femurale retenția de fluide estimată este
E. La nivelul inelului ombilical ≥ 6 l.
lărgit Care este scorul Ranson?
A. 5
10. Care afirmație este adevărată B. 6
privind litiaza biliară: (508) C. 7
A. Abcesul subhepatic este o D. 8
complicație a colecistitei E. 9
cronice
B. Piocolecistul este o complicație 14. Care este cauza principală a
a litiazei pe calea biliară pancreatitei cronice? (467)
principală A. Hipercalcemia cronică
C. Regimul alimentar hipercaloric B. Autoimună
reprezintă un factor de risc C. Obstructivă
D. 80% din calculi sunt D. Litiaza biliară
simptomatici E. Alcoolul
E. Durerea tipică este în flancul și
în fosa iliacă dreaptă 15. Care afirmație privind infecția
necrozei pancreatice este
11. În tratamentul litiazei căii biliare adevărată: (515)
principale, cel mai sensibil tip de A. Survine tipic în a 3 săptămână
examinare este: (512) B. Germenii principali sunt S.
A. ERCP pneumoniae și H. influenzae
B. RMN abdominal C. Mortalitatea este scăzută (1-
C. Bili-RMN 2%)
D. Ecografia abdominală D. Este o complicație majoră a
E. Ecoendoscopia cancerului de pancreas
E. Tabloul clinic este intens și
12. Peritonita fără germeni corespunde caracteristic
unei peritonite: (517)
A. Primitive 16. Următoarele afirmații privind
B. Secundare prima ecografie în sarcină sunt
C. Terțiare adevărate, cu EXCEPȚIA: (523)
D. De origine hematogenă A. Depistează precoce unele
E. Postoperatorii malformații severe
B. Depistează trisomia 21 prin
13. Un pacient internat cu suspiciunea măsurarea translucenței nucale
de pancreatită acută prezintă: (514) C. Se face diagnosticul precoce al
- La internare → glicemie de 9 sarcinilor multiple
mmol/l (pacientul nu este D. Se confirmă/corectează vârsta
diabetic) V – 60 ani leucocite sarcinii
57
E. Se realizează între săptămânile facilita ieșirea acesteia din vagin

17-20 de amenoree este delivrența: (550)
A. Spontană
17. Prevenția medicamentoasă a B. Dirijată
recidivei preeclampsiei se face cu: C. Naturală
(527) D. Artificială
A. Corticoizi E. Întârziată
B. Paracetamol
C. Bromocriptina 22. Hipomenoreea înseamnă: (559)
D. Aspirina A. Cicluri prea neregulate și prea
E. Nicardipin rare
B. Sângerare în afara menstruației
18. Care dintre următoarele NU este C. Absența menarhei
cauză de hemoragie genitală în al 2 D. Menstruație în cantitate mică
și al 3 trimestru de sarcină: (529) E. Menstruație prea abundentă
A. Placenta praevia
B. Sarcina extrauterină 23. Este cauză cervicală de hemoragie
C. Hematomul retroplacentar genitală în afara sarcinii: (584)
D. Rupture uterină A. Fibromul uterin
E. Moartea fetală intrauterină B. Chistul ovarian
C. Adenomioza
19. Obiectivele glicemice în diabetul D. Endometrita
gestațional sunt: (532) E. Ectropion
A. Glicemia à jeun < 0,95 g/l și
glicemia la 2 ore după fiecare 24. Este factor major de risc pentru
masă < 1,2 g/l cancerul endometrial: (561)
B. Glicemia à jeun < 1,2 g/l și A. Obezitatea
glicemia la 2 ore după fiecare B. Infecția cu HPV
masă < 1,6 g/l C. Multiparitatea
C. Glicemia à jeun < 1,4 g/l și D. Sindromul premenstrual
glicemia la 2 ore după fiecare E. Sindromul ovarului polichistic
masă < 2 g/l
D. Glicemia à jeun < 0,7 g/l și 25. Vaginita bacteriană se tratează cu:
glicemia la 2 ore după fiecare (576)
masă < 1 g/l A. Econazol ovule
E. Glicemia à jeun < 1,2 g/l și B. Metronidazol
glicemia la 2 ore după fiecare C. Săpun alcalinizant
masă < 2 g/l D. Cefepim
E. Oseltamivir
20. Tratamentul medicamentos pentru
sarcina extrauterină constă în 26. Femeilor aflate la menopauză și
administrarea de: (535) care prezintă un chist benign, le
A. Aspirină p.o. este recomandat dozajul: (588)
B. Corticoizi i.v. A. CA 125
C. Metrotrexat i.m. B. CA 15-3
D. Vitamina B12 i.m. C. CA 12-2
E. Nicardipin i.v. D. CA 19-9
E. CA 55
21. Delivrența ajutată de tragerea
cordonului ombilical pentru a
58
27. Despre chisturile funcționale C. T1-T2

ovariene, este adevărat că: (598) D. L4-L5
A. Necesită administrarea de E. Cozii de cal
anticoncepționale
B. Toate chisturile funcționale 32. Face parte din clasa coxibilor:
sunt foliculare (646)
C. Nu dispar niciodată spontan A. Aspirina
D. Dispar spontan în câteva luni B. Ketoprofen
(1-3) C. Indometacin
E. Tratamentul de referință este D. Diclofenac
anexectomia E. Celecoxib
28. Tratamentul adjuvant al 33. Tratamentul prelungit cu AINS se

carcinomului ductal mamar este: indică în: (646)
(604) A. Bursită
A. Chimioterapia B. Tendinită
B. Hormonoterapia C. Gută
C. Radioterapia externă a sânului D. Spondilită
restant E. Trauma sportive
D. Imunoterapia
E. Agoniști GnRH 34. Stadiul Garden II al fracturii de
femur înseamnă: (655)
29. Care afirmație privind poliartrita A. Varus cu ruptură completă
reumatoidă (PR) este adevărată? B. Varus cu persistența unui
(628) angrenaj al articulației
A. Întotdeauna prezintă semne posterioare
extraarticulare C. Fără deplasare
B. Nu există PR fără artrită sau D. Valgus
sinovită E. Nici una de mai sus
C. Rar se prezintă ca un
reumatism inflamator cronic 35. Afecțiunea oculară în care semnele
distructiv funcționale sunt reprezentate de
D. Lichidul inflamator durere, fotofobie, lăcrimare și
intraarticular este septic și cu blefarospasm este: (683)
cristale A. Uveita anterioară acută
E. Nu există un mod de evaluare B. Endoftalmita
standardizat a PR C. Glaucom neovascular
D. Keratita acută
30. Care este scorul T caracteristic E. Neuropatia optică retrobulbară
osteopeniei: (636)
A. Între -1 și -2,5 36. Neuropatia optică ischemică
B. ≤ -2,5 anterioară acută reprezintă prima
C. ≤ -2,5 + ≥ 1 fractură prezentă manifestare oftalmologică a bolii:
D. > -1 (681)
E. Între -1,5 și -2 A. Lyme
B. Horton
31. Măduva spinării se termină la C. Takayasu
nivelul: (625) D. Marfan
A. L1-L2 E. Chagas
B. S1-S2
59
37. Este FALS despre episclerită: (687)

A. Roșeața nu dispare după 43. Îmbătrânirea neuro-cognitivă se
aplicarea unui vasoconstrictor caracterizează prin: (777)
B. Adeseori idiopatică A. Creșterea timpului de reacție
C. Roșeața este localizată B. Creșterea atenției
D. Tratamentul presupune C. Creșterea capacității de învățare
corticoterapie locală D. Scăderea timpului de reacție
E. Roșeața dispare după aplicarea E. Creșterea volumului substanței
unui vasoconstrictor albe
38. Stadiul congestiv din otita medie 44. Sarcopenia reprezintă: (777)
acută presupune: (717) A. Creșterea țesutului adipos
A. Colecție retrotimpanică B. Scăderea masei musculare
B. Perforație a membranei C. Scăderea forței musculare
timpanice D. Insulinorezistența
C. Timpan bombat, mat E. Scăderea capacității intelectuale
D. Relief osicular invizibil
E. Timpan hiperemiat 45. Tulburarea conversivă se
caracterizează prin: (918)
39. Care dintre următoarele NU este A. Bilanț somatic patologic
otalgie de origine otologică: (716) B. Simptome simulate
A. Pericondrita C. Ireversibilitatea simptomului
B. Parotidita D. Personalitate histrionică
C. Mastoidita E. Prezența unei cauze organice
D. Catar tubar
E. Otita medie acută 46. Care este antidepresiv inhibitor
selectiv ai recaptării serotoninei și
40. Herpangina are următoarea noradrenalinei? (915)
etiologie virală: (727) A. Paroxetina
A. Virusul herpes simplex B. Venlafaxina
B. Virusul Coxsackie A C. Escitalopram
C. Enterovirus D. Sertralina
D. Calicivirus E. Clomipramina
E. Rotavirus
47. Fobia școlară se caracterizează
41. Angina ulceroasă sifilitică se prin: (916)
tratează de primă intenție cu: (726) A. Copii cu dificultăți școlare
A. Azitromicină B. Pierderea interesului pentru
B. Amoxicilină-acid clavulanic școală
C. Benzatin benzilpenicilina G C. Apariția treptată a fobiei,
D. Penicilina V înainte de 5 ani
E. Nitrofurantoin D. Evoluția este nefavorabilă în
toate cazurile
42. Epistaxisul reprezintă sângerarea E. Afectează cu preponderență
cu origine: (737) băieții
A. Digestivă
B. Respiratorie 48. Post-partum blues apare după
C. Neurologică naștere: (924)
D. În fosele nazale A. La 2-8 săptămâni
E. Oftalmologică B. În ziua 15
60
C. Între zilele 3-5 anastomoză coloanală cu

D. La 2-3 luni ileostomie de protecție
E. Nu apare niciodată C. În cazul cancerului de rect
mediu și inferior, se va aplica
49. Motricitatea spontană, anarhică, un tratament neoadjuvant, în
asimetrică este prezentă la copil de caz de leziune T3-T4 și/sau N+
la: (995) D. În cazul cancerului de rect
A. 3 luni mediu și inferior, intervenția
B. 9 luni chirurgicală se realizează la 6-8
C. Naștere săptămâni după finalizarea
D. 1 an radioterapiei
E. 3 ani E. Radiochimioterapia din
cancerul de rect mediu și
50. Pica reprezintă la copii: (998) inferior constă din 75 Gy
A. Regurgitarea alimentelor parțial asociată cu gemcitabină timp de
digerate 6 săptămâni
B. Incapacitatea de a mânca în
mod corespunzător 53. Manifestările clinice ale formei
C. Ingerarea de pământ, vopsele, necomplicate din cancerul
hârtii, ghips etc. colorectal sunt: (475)
D. Tulburare ce afectează A. Tulburări de tranzit
abilitățile de comunicare B. Apărare abdominală
E. Dificultăți de învățare C. Rectoragie/melenă
D. Febră
Punctaj complement simplu: _____ E. Alterarea stării generale
COMPLEMENT MULTIPLU 54. Care dintre următoarele sunt

caracteristici clinice ale cancerului
51. Care sunt factori de risc ai de stomac: (479)
cancerului colorectal? (475) A. Dureri în hipogastru
A. Rectocolita ulcerohemoragică B. Disfagie
B. Diverticuloza C. Vărsături postprandiale
C. Acromegalia D. Sindroame paraneoplazice
D. Antecedente heredocolaterale (flebită, acanthosis nigricans,
de sindrom Peutz-Jeghers anemie hemolitică)
E. Sindromul HNPCC E. Rectoragie
52. Care dintre următoarele afirmații 55. Care dintre următoarele afirmații
sunt adevărate în cazul sunt FALSE privind confirmarea
tratamentului cancerului rectal? diagnostică și bilanțul extinderii
(478) din cancerul de stomac: (480)
A. În cazul cancerului de rect A. Ecoendoscopia este
superior, se realizează, printre indispensabilă pentru toate
altele – colectomie stângă, leziunile superficiale
rezecție totală de rect și excizie B. Markerii tumorali căutați sunt
totală de mezorect CA 19-9, Ag CSC
B. În cazul cancerului de rect C. Endoscopia digestivă
superior, se realizează, printre superioară permite localizarea
altele – colectomie stângă, cancerului
rezecție parțială de mezorect și
61
D. PET-CT este un examen de examinări imagistice, în caz de

referință pentru diagnostic ficat cirotic
E. CT cervico-toraco-abdomino- B. Nodul > 2 cm cu aspect tipic
pelvin realizează un bilanț local sau cu α-FP > 200 ng/ml
C. PBH trebuie realizată în orice
56. Care dintre următoarele afirmații circumstanță
sunt corecte privind cancerul de D. Nodul < 1 cm colaborat cu α-
stomac: (479-480) FP < 200 ng/ml
A. Mai mult de 90% reprezintă E. Nodul de 2 cm, cu
adenocarcinoame hipervascularizare evidentă la 2
B. Ulcerul gastric este un factor de examinări imagistice, în caz de
risc ficat cirotic
C. În caz de gastrectomie totală,
trebuie sa administrăm 59. Sunt corecte afirmațiile privind
vitamina B12 i.m. toată viața metastazele hepatice: (483-484)
D. În cancerul antral este indicată A. Metastazele metacrone sunt
o gastrectomie totală, cu diagnosticate în același timp cu
anastomoză esojejunală cancerele primitive
E. În alte localizări ale cancerului B. Metastazele metacrone sunt
gastric, este indicată diagnosticate după tratamentul
gastrectomia 4/5, cu pentru cancerul primitiv
anastomoză gastrojejunală C. De cele mai multe ori prezintă
bilanț hepatic anormal
57. Care afirmații sunt adevărate în D. La ecografie sunt
privința tumorilor hepatice hipo/isoecogene, cu halou
benigne: (481-482) hipoecogen circumferențial
A. Hemangiomul este E. Dacă aspectul și tabloul clinic
asimptomatic, cu depistare sunt tipice, nu se recomandă
întâmplătoare și probe hepatice PBH sistematică
normale
B. Chistul biliar apare cel mai 60. Factori de risc în tumorile de
frecvent la femeile între 20-50 esofag sunt: (485)
ani A. Intoxicația alcoolotabagică
C. Adenomul se manifestă prin pentru carcinomul epidermoid
durere în jumătate dintre cazuri B. Esofagul Barrett pentru
D. Dacă diagnosticul de adenocarcinom
hiperplazia nodulară focală este C. Achalazie
sigur, cea mai indicată este D. Lupus eritematos diseminat
abținerea terapeutică E. Antecedente de esofagită
E. Dacă diagnosticul de adenom caustică
este sigur, cea mai indicată este
abținerea terapeutică 61. Pricipiile de tratament în cancerul
de esofag sunt: (486)
58. În carcinomul hepatocelular A. Pentru tumorile superficiale
(CHC), confirmarea diagnosticului (T1) – esofagectomie
prin PBH NU este necesară în caz B. Tumoră rezecabilă pe esofag
de: (482) cervical – doar chimioterapie
A. Nodul de 1 cm, cu C. Tumoră rezecabilă pe esofag
hipervascularizare evidentă la 2 toracic, stadiul II –
62
esofagectomie, precedată A. Disfagie

uneori de chimioterapie B. Vărsături postprandiale tardive
D. Tumoră rezecabilă pe esofag C. Alterarea stării generale
toracic, stadiul III, carcinom D. Tuse la deglutiție (pe cale falsă)
epidermoid – E. Disfonie (paralizia nervului
radiochimioterapie exclusivă recurent stâng)
E. Tumoră rezecabilă pe esofag
toracic, stadiul III, 66. Care sunt cele mai afectate organe
adenocarcinom – în traumatismele abdominale: (491)
radiochimioterapie exclusivă A. Splina
B. Rinichiul
62. Sunt caracteristici clinice C. Colonul transvers
particulare ale cancerului de cap de D. Vezica urinară
pancreas: (489) E. Ficatul
A. Icter progresiv
B. Veziculă biliară, mare, 67. Care sunt criterii de tratament
palpabilă medical în caz de traumatism
C. Dureri în epigastru/celiace abdominal: (491)
D. Angiocolangita A. 5 unități de masă sanguină
E. Prurit transfuzate
B. Stabilitate hemodinamică
63. Care dintre următoarele sunt C. Nu prezintă indicații de
contraindicații ale exerezei în intervenție în caz de urgență
cancerul de pancreas: (489) D. Instabilitate hemodinamică
A. Icter moderat E. Plagă penetrantă în hipocondrul
B. Alterare majoră a stării drept sau stâng
generale
C. Carcinomatoză peritoneală 68. Sunt măsuri de realizat în caz de
D. Metastaze plagă nepenetrantă abdominală:
E. Dilatare ușoară de canal (493)
Wirsung A. Laparotomie exploratorie
B. Profilaxia tetanosului
64. În clasificarea TNM din cancerul C. Antibioprofilaxie
de pancreas, care afirmații sunt D. Debridare
adevărate: (488) E. Sutura plăgii
A. T0 – tumoră in situ
B. T1 – tumoră limitată la 69. Legat de mecanismul ocluziilor
pancreas < 2 cm în cel mai digestive, care dintre următoarele
mare diametru afirmații sunt adevărate: (494)
C. T2 – tumoră limitată la A. Prin ștrangulare, riscul de
pancreas < 2 cm în cel mai necroză a peretelui este în mai
mare diametru puțin de 12-24 ore
D. T3 – tumoră extrapancreatică B. Obstrucția se caracterizează
fără afectare de trunchi celial prin hiperperistaltism reactiv
sau arteră mezenterică C. Mecanismul funcțional este
superioară legat de diminuarea activității
E. N0 – ganglioni neevaluați peristaltismului intestinal
D. Prin ștrangulare se produc
65. Manifestările clinice în cancerul de leziuni vasculare tardive
esofag sunt reprezentate de: (486)
63
E. În ștrangulare, durerea este A. Mucocel apendicular

intensă B. Limfadenită mezenterică
C. Sarcoidoză
70. Care dintre următoarele sugerează D. Cancer de colon
diagnosticul de gravitate în E. Hepatită
sindromul ocluziv: (495)
A. Pneumoperitoneu 75. Manifestările clinice în apendicită
B. Dilatarea cecului < 5 cm sunt: (499)
C. Aeroportia A. Febră (37,5-38,5°C)
D. Vărsături precoce și moderate B. Durere în fosa iliacă stângă
de tip bilios C. Infiltrare hematică a flancurilor
E. Pneumatoza parietală D. Apărare abdominală
E. Grețuri, vărsături
71. În sindromul ocluziv, pacientul
prezintă indicație de tratament 76. Examinarea unei hernii inghinale
chirurgical în caz de: (496) necomplicate se caracterizează
A. Eșec al tratamentului medical prin: (505)
B. Prezența semnelor de severitate A. Masă inghinală dureroasă
C. Durere moderată B. Masă inghinală impulsivă la
D. Oprire precoce a tranzitului tuse
intestinal C. Masă inghinală reductibilă
E. Vărsături precoce D. Masă care poate fi situată în
scrot
72. În volvulusul de sigmoid, tabloul E. Masă inghinală inflamată
de ocluzie se caracterizează prin:
(497) 77. Care sunt factori de risc pentru
A. Meteorism voluminos difuz hernia ombilicală: (504)
B. Meteorism voluminos asimetric A. Alcoolismul cronic
C. Absența aspectului obișnuit B. Obezitatea
“granitat” al sigmoidului C. Hepatita acută virală
D. Niveluri colice în U inversat pe D. Ciroza cu ascită
Rx abdominală simplă/CT E. Dializa peritoneală
E. Pneumoperitoneu
78. Colecistita acută prezintă: (510)
73. Care dintre următoarele reprezintă A. Icter
metode de tratament în sindromul B. Durere în hipocondrul drept,
Ogilvie: (498) mai mult de 6 ore
A. Tratament medical al ocluziei C. Sindrom inflamator
B. Tratament etiologic D. Lipaza normală
C. Tratament chirurgical imediat E. La ecografie – perete vezicular
ce diagnosticul a fost confirmat îngroșat (> 4 mm)
D. În absența semnelor de
severitate – suprimarea ocluziei 79. Sunt adevărate despre tratamentul
prin diverse metode litiazei veziculare necomplicate:
E. În prezența semnelor de (509)
severitate – colo-exsuflare sau A. Intervenția chirurgicală se
laparotomie exploratorie organizează la rece
B. Tratamentul etiologic este
74. Diagnosticul diferențial în reprezentat de colecistectomia
apendicită se poate face cu: (500) laparoscopică
64
C. Se realizează și o C. Prelevarea de probe

colangiografie intraoperatorie bacteriologice multiple
D. Tratamentul postoperator D. Tratamentul cauzei
special este dificil de realizat și E. Lavajul cavității abdominale
urmat
E. Intervenția chirurgicală se 84. Care sunt etiologiile responsabile
realizează în 12 ore de la de 80-90% din cazurile de
debutul simptomelor pancreatită acută: (513)
A. Mucoviscidoza
80. Sunt adevărate despre ileusul biliar: B. Litiaza veziculară
(511) C. Hiperlipidemia
A. Secundar unei fistule între D. Alcoolul
vezicula biliară și duoden E. DCPA
B. Calculul se va bloca în colon și
va provoca o ocluzie 85. Durerea pancreatică este: (513)
funcțională A. Cu iradiere spre posterior
C. Clinic, prezintă semnele B. Epigastrică
ocluziei prin obstrucție C. Calmată de anteflexia
D. Icterul este prezent de la trunchiului
început și este intens D. Cu iradiere spre zona inghinală
E. Imagistic, calculul apare E. Transfixiantă
hiperdens în fosa iliacă dreaptă
86. Care sunt complicații locale ale
81. Angiocolangita: (512) pancreatitei acute? (515)
A. Se caracterizează prin triada A. Șoc septic
Charcot B. Abcese
B. Nu prezintă sindrom inflamator C. Insuficiență multiorganică
C. Se caracterizează prin urină D. Infecția necrozei pancreatice
deschisă la culoare și scaune E. Colecții
normal colorate
D. Prezintă apărare abdominală și 87. Tabloul clinic din pancreatita
tulburări de tranzit cronică se caracterizează prin:
E. Este o septicemia de origine (468)
biliară A. Dureri pancreatice, declanșate
de mese sau alcool
82. Peritonita postoperatorie va fi B. Examen clinic bogat în semne
evocată în toate cazurile de abatere și simptome
de la evoluția postoperatorie C. Pierdere ponderală moderată
normal și în special în caz de: (518) frecventă
A. Vărsături D. Echimoze periombilicale
B. Febră E. Context – subiect etilic, vârstă
C. Tulburări de cunoștință, agitație medie
D. Secreții purulente prin cicatrice
E. Dureri abdominale ușoare 88. Insuficiența pancreatică endocrină
se poate manifesta prin: (468)
83. Tratamentul etiologic al peritonei A. Diaree cronică
cuprinde: (518) B. Maldigestie cu steatoree
A. Laparotomie/laparoscopie C. Diabet (± insulino-necesitant)
B. Antiobioterapie locală, D. Hiperglicemii frecvente
intraabdominală E. Hipoglicemii frecvente
65
D. Markerii serici în primul

89. Tratamentul complicațiilor trimestru
pancreatitei cronice se poate realiza E. Înățimea uterului
astfel: (469)
A. Insuficiența pancreatică 93. Suspectăm o preeclampsie în cazul
exocrină – enzimoterapie unei HTA de novo asociate cu
B. Diabet – insulinoterapie următoarele semne: (525)
frecvent necesară A. ASAT de 3 ori sub valoarea
C. Pleurezie – corticoizi și normală
decorticare pleurală B. Trombocite < 150 000/mm³
D. Pseudochist – supraveghere, C. Retard de creștere intrauterin
tratament endoscopic, chiar D. Edeme apărute brutal
chirurgical E. Hematurie
E. Compresiune de organ –
tratament endoscopic sau 94. Antihipertensivele utilizate în
chirurgical tratamentul hipertensiunii arteriale
gestaționale sunt: (526)
90. În primul trimestru de sarcină: A. Labetalol
(521) B. Nicardipin
A. Bătăile inimii fătului sunt C. IEC
auzibile cu urechea liberă D. ARA II
B. Bătăile inimii fătului nu sunt E. Aliskiren
auzibile cu stetoscopul lui
Pinard 95. Următoarele sunt indicații pentru
C. Luarea în greutate este absentă întreruperea sarcinii: (527)
sau minimă A. Edem pulmonar acut
D. Înălțimea uterului nu este B. Trombocite < 50 000/mm³
măsurabilă la palparea C. Eclampsie
abdominală D. Risc de avort tardiv
E. Proteinuria normală este > 3,5 E. Hematom retroplacentar
g/zi
96. Acronimul sindromului HELLP
91. Examenele paraclinice obligatorii provine de la: (528)
în timpul primei consultații din A. Hemoragii
sarcină sunt: (522) B. Lipazemia crescută
A. Grupa și factorul Rh C. Citoliza hepatică
B. VDRL & TPHA D. Trombopenia
C. Depistarea biochimică a E. Hemoliza
sarcinilor cu risc de trisomie 21
D. Serologie HIV, CMV 97. Etiologii ale metroragiei în primul
E. Proteinuria și glicozuria trimestru de sarcină sunt: (529)
A. Sarcina oprită în evoluție
92. Riscul combinat pentru trisomia 21 B. Mola hidatiformă
se calculează în funcție de C. Hematomul retroplacentar
următorii parametrii: (523) D. Sarcina extrauterină
A. Vârsta pacientei E. Avortul spontan
B. Dimensiunea translucenței
nucale în primul trimestru 98. Hematomul retroplacentar se
C. Vârsta sarcinii (în săptămâni) caracterizează prin: (530)
A. Uter moale
66
B. Uter contractat 102. Tabloul clinic al sarcinii

C. RCF normal extrauterine nerupte se
D. Anomalii ale RCF caracterizează prin: (534)
E. Apariția în contextul unei A. Dureri pelvine moderate
preeclampsii/traumatism B. Durere violent sincopală
abdominal/consum de cocaină C. Semne de anemie și șoc
D. Metroragie la începutul sarcinii
99. Este adevărat despre diabetul E. Masă laterouterină palpabilă
gestațional: (531) uneori la tușeul vaginal
A. Malformațiile sunt mai
frecvente 103. Semne ecografice ale
B. TTGO la 100 g de glucoză se sarcinii extrauterine sunt: (534)
mai numește și testul A. Semn direct – hematosalpinge
O’Sullivan B. Semn direct – vizualizarea unui
C. Macrosomia este o consecință sac gestațional extrauterin
fetală și neonatală C. Semn indirect – vizualizarea
D. Frecvența apariției unui sac gestațional intrauterin
malformațiilor depinde de D. Semn indirect – col uterin
echilibrul glicemic dinainte de dilatat
concepere E. Semn indirect – hemoperitoneu
E. Copiii vor fi predispuși la
obezitate 104. Diagnosticul diferențial al
sarcinii extrauterine nerupte se face
100. După depistarea diabetului cu: (535)
gestațional, se vor urmări anumite A. Ruptura unui anevrism al
principii dietetice: (532) arterei splenice
A. Alimentația va conține 50% B. Ruptura unui chist hemoragic
glucide (mai ales cu index C. Torsiunea anexială
glicemic mic și fibre) D. Avortul
B. Insulinoterapia va fi preferată E. Vulvovaginita
de la început dacă glicemia à
jeun > 1,3 g/l 105. Sunt adevărate despre
C. Rația energetică totală va fi prezentația fătului: (549)
repartizată pe 3 mese și 3 A. Este prima parte a fătului care
gustări se prezintă la strâmtoarea
D. Alimentația va conține 50% superioară a bazinului
proteine B. Prezentația cefalică este o
E. Greutatea mamei în sarcină prezentație distocică
trebuie stabilizată, preferabil C. Prezentația cu capul în flexie
scăzută maximă este cea mai eutocică
D. Prezentația pelvină poate fi în
101. Factori de risc ai sarcinii șezut complet sau incomplet
extrauterine fără contracepție sunt: E. Prezentația transversală este cu
(533) umărul, oblic
A. Alcoolismul
B. Tabagismul 106. Sunt adevărate despre
C. Endometrioza pelvină cardiotocografie: (550)
D. Tratamentul cu clomifen citrat A. Identifică anomalii ale
E. Vârsta < 20 ani dinamicii uterine
67
B. Ritmul cardiac fetal bazal este C. Frotiul cervicovaginal

între 120-160 bătăi/minut Papanicolau
C. Decelerările semnifică D. Biopsia din masa cervicală
încetiniri scurte ale ritmului de E. Histerectomia
bază
D. Hipertonia uterină înseamnă 111. Fibroamele uterine pot fi
creșterea intensității tratate prin: (585)
contracțiilor A. Agoniști GnRH
E. Oscilațiile normale ale ritmului B. Embolizarea arterelor uterine
cardiac fetal sunt între 30-50 C. Histeroscopie cu rezecția
bătăi/minut fibromului
D. Miomectomie prin
107. Sunt afirmații FALSE laparotomie/laparoscopie
legate de post-partumul normal: E. Sterilet cu eliberare de
(551) progestativ
A. Dacă femeia alăptează, prima
menstruație survine la 3 luni 112. Sunt opțiuni de tratament
după naștere ale hemoragiilor genitale
B. Dacă femeia nu alăptează, cataclismice: (586)
prima menstruație survine la A. Vitamina B12 i.m.
10-12 săptămâni după naștere B. Antifibrinolitic
C. La consultația postnatală se va C. Sulfat de protamină
verifica absența complicațiilor D. Estrogeni în doze mari prin
D. Nu se mai prescrie contracepție plasture transdermic aplicat
E. În caz de simptome pentru 72 ore
urinare/perineale, se prescriu E. Embolizare arterială
exerciții de tonifiere a
perineului 113. Sunt adevărate despre
hemoragiile genitale din timpul
108. Tratamentul sindromului sarcinii: (584)
ovarului polichistic conține: (559) A. Ruptura uterină apare la naștere
A. Antiinflamatoare B. Placenta praevia apare în
B. Metformin trimestrul 1
C. Anticoncepționale orale C. Sarcina extrauterină apare în
D. Clomifen citrat trimestrul 1
E. Drilling ovarian chirurgical D. Hematomul retroplacentar
apare în trimestrele 1-2
109. Sunt adevărate despre E. Avortul spontan apare în
sindromul premenstrual: (561) trimestrul 1
A. Dismenoreea
B. Predomină după fiecare naștere 114. Endometrita se
C. Iritabilitatea, tulburările de caracterizează prin: (577)
somn A. Apărare abdominală
D. Meteorismul abdominal B. Dureri abdominopelvine
E. Diagnosticul este paraclinic C. Prurit vulvovaginal
D. Context: post-partum, post-
110. Sunt contraindicate în caz avort
de metroragie: (561,585) E. Leucoree purulentă sau
A. Histerosalpingografia murdară
B. Biopsia endometrială
68
115. Sunt complicații pe termen 120. Hemoragia intrachistică se

mediu-lung ale infecțiilor genitale caracterizează prin: (599)
înalte: (578) A. Apărare musculară
A. Endometrită cronică B. Durere pelvină
B. Recidive C. Hemoperitoneu
C. Aderențe pelvine D. Posibilie stări subfebrile
D. Sarcina extrauterină E. Sindrom inflamator moderat
E. Infertilitate tubară
121. Cancerul ovarian poate fi
116. Vulvovaginita prin Candida depistat prin următoarele semne:
albicans se caracterizează prin: (599-600)
(576) A. Metroragie
A. Depozite albicioase B. Colecție pericardică
B. Cervicită C. Dureri pelvine
C. Dispareunie D. Adenopatii periferice inghinale
D. Leucoree albă, inodoră E. Tulburări digestive
E. Leucoree gri, urât mirositoare
122. În caz de confirmare a
117. Natura organică a unui chist tumorii epiteliale ovariene maligne,
ovarian se caracterizează prin: complet rezecabilă spontan, se
(588) realizează: (600)
A. Componentă solidă A. Anexectomie bilaterală
B. Perete gros B. Histerectomie totală
C. Caracter multilocular C. Omentectomie
D. Diametrul chistului ≥ 6 cm D. Biopsii peritoneale etajate
E. Componentă lichidă E. Cistectomie
118. Chistectomia ovariană 123. Adenofibromul mamar:

laparoscopică se recomandă în caz (601)
de: (589) A. Prezintă mastodinie ciclică
A. Febră cronică cu agravare
B. Chist funcțional depistat recent premenstruală
C. Chist cu aspect organic B. Apare la femeile tinere
evidențiat de ecografie C. Prezintă adenopatii axilare
D. Modificări morfologice ale homolaterale
chistului D. Crește riscul de cancer de sân
E. Creștere în volum a chistului E. În caz de dubii, se realizează o
biopsie sub ghidaj ecografic
119. Adenomioza: (589)
A. Se poate asocia cu 124. Sunt factori de risc pentru
endometrioză pelvină sau cu cancerul mamar: (602)
fibrom uterin A. Pubertate tardivă
B. Reprezintă infiltrarea zonei B. Absența alăptării
joncțiunii cu țesut endometrial C. Obezitatea
în cadrul miometrului D. Menopauză precoce
C. Prezintă dismenoree E. Prima sarcină tardivă
D. Se tratează cu antiinflamatoare
steroidiene 125. Sunt tratamente adjuvante
E. Poate invada complet uterul pentru cancerul mamar: (603-604)
69
A. Suprimarea funcției ovariene cu D. Fibroza pulmonară

GnRH – la femeia tânără E. Sindromul Felty
B. RE+, tamoxifen dacă femeia
este la menopauză 130. Care dintre următoarele boli
C. RE+, antiaromatază dacă fac parte din grupul
femeia nu este la menopauză spondilartropatiilor? (634)
D. Imunoterapie în caz de A. Spondilita anchilozantă
supraexprimare HER2 B. Poliartrita reumatoidă
E. Chimioterapie adjuvantă în C. Sindromul SAPHO
orice situație D. Artrita psoriazică
E. Lombocruralgia
126. Privind tabloul clinic al
poliartritei reumatoide (PR), care 131. Care afirmații sunt
dintre afirmațiile următoare sunt adevărate privind tratamentul
adevărate? (629) spondilitei anchilozante: (634-635)
A. Afectează interfalangienele A. În afectări axiale sau ale
distale entezelor – administrăm
B. Afectează interfalangienele tratament cu metotrexat
proximale și B. AINS reprezintă tratamentul
metacarpofalangienele cheie al spondilartropatiei
C. PR este o poliartrită cronică C. În artrita periferică –
dacă manifestările durează mai administrăm metotrexat sau
mult de 6 luni sulfasalazină
D. Predomină la femei, cu vârsta D. Tratamentul nemedicamentos
de debut în jur de 50 de ani nu este important
E. Există și alte moduri de debut – E. Pentru formele avansate și
forma febrilă, alterarea stării severe – chirurgie rahidiană
generale
132. Care afirmații privind
127. Care dintre următoarele sunt osteoporoza sunt adevărate? (636)
bioterapii anti-TNF: (631) A. Este o maladie difuză a
A. Infliximab scheletului
B. Rituximab B. Forma primară este boala
C. Kineret osoasă fragilizantă cea mai
D. Adalimumab frecventă
E. Etanercept C. La terapia medicamentoasă,
trebuie adăugate și măsurile
128. Care sunt autoanticorpii igieno-dietetice
utilizați în diagnosticarea PR: (628) D. Este o boală dureroasă difuz
A. Ac anti-ADN E. Trebuie prevenit riscul de
B. Ac anticardiolipine cădere
C. Ac anti-CCP
D. Factorul reumatoid 133. Sunt endocrinopatii cu
E. Ac anti-RNP impact asupra osului și care
cauzează osteoporoză secundară:
129. Care sunt complicațiile (637)
sistemice ale PR? (630) A. Mastocitoza sistemică
A. Sindromul Caplan B. Hipotiroidism netratat
B. Nodulii reumatoizi C. Hiperparatiroidism primar
C. Limfomul T D. Hipercorticism endogen
70
E. Hipogonadism prelungit E. TS – fața posterioară a brațului

și antebrațului
134. Care dintre următoarele
medicamente sunt bifosfonați: 139. Este adevărat despre
(638) lomboradiculalgia comună
A. Zolendronat necomplicată: (625)
B. Raloxifen A. Durerea este de tip inflamator
C. Alendronat B. Nu există febră
D. Teriparatid C. Este o urgență terapeutică
E. Ibandronat D. Examenul clinic poate fi
completat de radiografii simple
135. Este adevărat despre E. Hernia de disc este una dintre
teriparatid: (639) cauze
A. Se administrează p.o., timp de
48 de luni 140. Este adevărat despre calea
B. Este folosit mai ales pentru intramusculară de administrare a
osteoporoza severă AINS: (647)
C. Scade riscul de fracturi de șold, A. Este rareori justificată
dar nu și de fracturi vertebrale B. Biodisponibilitatea i.m. este
D. Este un fragment recombinant mai mare ca cea p.o.
1-34 de hormon paratiroidian C. Se poate prescrie în patologii
E. Aparține familiei SERMs cronice, pentru o durată lungă
D. Prezintă interes foarte scăzut
136. Care medicamente sunt E. După administrarea i.m.
indicate după 70 ani, când riscul de continuăm cu administrarea i.v.
fractură de șold este dominant? (indometacin)
(640)
A. Ranelatul de stronțiu 141. Sunt adevărate despre
B. Raloxifen antiinflamatoare: (645)
C. Bifosfonat A. AINS au și proprietăți
D. AINS antialergice
E. Corticoizi B. AINS acționează prin inhibarea
căii prostaglandinelor
137. Sunt indicații de tratament C. Se pot prescrie 2 AINS
chirurgical în sindromul de tunel simultan
carpian: (627) D. A se evita AINS dacă pacientul
A. Acroparestezie nocturnă este sub AVK
B. Deficit motor E. Există 2 tipuri de AINS:
C. Semne de denervație la EMG selective și non-selective
D. Atrofie musculară în loja tenară
E. Manevra Phalen pozitivă 142. Sunt reacții adverse la
corticosteroizi: (648-649)
138. Fac parte din semiologia A. Osteonecroza aseptică
afecțiunii radiculare C7: (626) B. Hiperpotasemia
A. ROT – tricipital C. Infecții oportuniste
B. TM – mușchii extensori ai D. Vergeturi
antebrațului pe braț E. Obezitate faciotronculară
C. ROT – bicipital
D. TM – mușchii flexori ai 143. Sunt contraindicații ale
antebrațului pe braț infiltrării cu corticosteroizi: (650)
71
A. Tulburări de coagulare A. Sunt mai dese la băieți

B. Hipersensibilitate la excipienți B. În dezlipirea epifizară,
C. Infecție activă clasificarea se face conform
D. Patologie inflamatorie Salter-Harris
intraarticulară C. Tratamentul lor nu are diferențe
E. Bursite, tendinite față de cel de la adult
D. Apar și în caz de maltratare sau
144. Pot fi măsuri adjuvante în fragilitate genetică
terapia prelungită cu corticozi: E. În fractura în butoiaș de unt, se
(649) observă urme vizibile de
A. Bifosfonați fractură
B. Potasiu
C. Aport crescut de NaCl 149. Legat de particularitățile
D. Calciu terapeutice ale fracturilor la copii,
E. Vitamina D sunt adevărate: (664)
A. Există risc de epifiziodeză
145. Sunt fracturi extraarticulare: postoperatorie
(653) B. Se indică kinetoterapia
A. În cruce C. Tratamentul cel mai frecvent
B. Goyrand-Smith este cel ortopedic
C. Pouteau-Colles D. Nu apar complicații de
D. Cuneană externă rigiditate sau flebita
E. Galeazzi E. Se indică prevenția
trombembolică
146. Sunt complicații ale
fracturii extremității inferioare de 150. Flegmonul digital se
radius: (654) caracterizează prin: (669)
A. Compresie de nerv cubital A. Inflamarea periunghială sau
B. Deschidere cutanată pulpară
C. Postoperator – infecția zonei B. Durere la extensia pasivă a
operate degetului
D. Decompensarea tarelor la C. Creșterea volumului degetului
pacientul vârstnic D. Deget încovoiat din cauza
E. Sindrom de compartiment al tensiunii dureroase
lojelor E. Durere electivă de-a lungul
învelișului
147. Diagnosticul pozitiv al
fracturii extremității superioare a 151. În flegmonul digital,
femurului la adult se caracterizează tratamentul se realizează astfel:
prin: (655) (670)
A. Deformare în cazul fracturii A. Antibiotice de spectru larg timp
angrenate de 21 de zile
B. Impotență funcțională în cazul B. În stadiul 2 – deschidere în Z a
fracturii angrenate degetului și sinovectomie
C. Durere digitală
D. Radiografii seriate de bazin C. Stadiul 3 presupune lichid
E. Deformare, cu excepția fracturii limpede
angrenate D. În stadiul 2 – tendonul apare
necrotic
148. Fracturile la copil: (664)
72
E. În stadiul 1 – ablație prin 2 156. Sunt semne funcționale și

contraincizii de la extremități clinice ale glaucomului acut prin
închiderea unghiului: (682)
152. Examenul oftalmologic A. Păstrarea acuității vizuale
bilateral și comparativ evaluează: B. Cefalee, grețuri, vărsături
(678) C. Mioză cu cameră anterioară
A. Segmentul anterior la lampa cu largă
fantă D. Hipertonie oculară majoră
B. Acuitatea vizuală de aproape E. Unghi închis la gonioscopie
C. Reflexul fotomotor direct și
consensual 157. Sunt etiologii ale keratitei
D. Fundul de ochi cu pupila în acute: (684)
mioză A. Sindrom de ochi uscat
E. Acuitatea vizuală de depărtare B. Cauze iatrogene
C. Bacteriene
153. Pot fi etiologii ale afectării D. Parazitare
brutale a vederii pe ochi roșu și E. Boala Horton
dureros: (678-679)
A. Ocluzia arterei centrale a retinei 158. Este adevărat despre uveita
B. Uveita anterioară acută anterioară acută: (684)
C. Endoftalmita A. Se evidențiază efectul Tyndall
D. Keratita acută B. Bilanțul minimal este pozitiv în
E. Dezlipirea de retină toate cazurile
C. Ochiul este roșu, dureros
154. Ocluzia arterei centrale a D. Se adiministrează bolus i.v. de
retinei se caracterizează prin: (679) metilprednisolon
A. Dispariția reflexului fotomotor E. Colirurile midriatice au și rol
direct de prevenire a apariției
B. Prognostic ocular foarte bun sinechiilor
C. Edem papilar și retinian
ischemic 159. Ocluzia venei centrale a
D. Scăderea brutală și profundă a retinei: (680)
acuității vizuale A. Prezintă 2 forme – edematoasă
E. Dispariția reflexului fotomotor și ischemică
consensual B. Se poate diagnostic prin
angiografia cu fluoresceină
155. Neuropatia optică C. Prezintă, ca semn clinic, vene
retrobulbară prezintă următoarele subțiri și filiforme
semne: (681) D. Are printre etiologii –
A. Deficit al reflexului pupilar ateroscleroza
aferent E. Prezintă scăderea acuității
B. Păstrarea acuității vizuale vizuale
C. Ochi roșu și dureros
D. Fără durere la mobilizarea 160. Este adevărat despre
globului ocular conjunctivită: (686)
E. Papilă normală la fundul de A. Secrețiile clare sunt de origine
ochi bacteriană
B. Secrețiile purulente sunt de
origine virală
C. Prezintă senzația de corp străin
73
D. Prezintă o congestie oculară E. Piele cu aspect lucios și

difuză eritematos
E. Senzația de “nisip în ochi” este
un semn funcțional 166. Otita seromucoasă are
următoarele caracteristici: (719)
161. Conjunctivita virală se A. Diagnosticul se pune cel mai
caracterizează prin: (686) ușor în cazul copiilor
A. Prurit foarte intens B. Prezintă un exudat seromucos
B. Secreții clare inflamator, neinfecțios
C. Tratament cu colire antiseptice C. Se manifestă, în general, prin
D. Scăderea acuității vizuale hipoacuzie nedureroasă
E. Apariție bilaterală și context D. Timpanul este translucid cu
epidemic secreție seroasă
E. Există o disfuncție a
162. Sunt etiologii ale scleritei: permeabilității trompei lui
(687) Eustachio
A. Tuberculoza
B. Tetanos 167. Indicațiile paracentezei din
C. Spondilita anchilozantă otita medie acută pentru precizarea
D. Boala Wegner bacteriologică sunt: (721)
E. Sarcoidoza A. În cazul complicațiilor
B. Pe fond imunodepresiv sever
163. Inervația senzitivă a urechii C. În caz de eșec al primului
externe este asigurată de: (716) tratament
A. Plexul cervical superior D. La copii mai mici de 3 luni
B. Nervul auriculotemporal E. La adulți
C. Nervul timpanic
D. Nervul Wrisberg 168. Reprezintă etiologii ale
E. Nervul IV anginei pseudomembranoase: (722)
A. Angina Vincent
164. Este adevărat despre otita B. Difteria
media acută: (717) C. Herpangina
A. Febra este mereu întâlnită la D. Mononucleoza infecțioasă
adulți E. șancru sifilitic
B. Principalul semn clinic este
otalgia 169. Flegmonul periamigdalian
C. Cauza principală este cea are următoarele semne clinice:
infecțioasă (724)
D. Se poate remarca tinitusul A. Trismus
E. Reprezintă inflamația mucoasei B. Membrane false îngroșate
urechii externe C. Încurbarea vălului palatin
D. Edem al uvulei
165. Examinarea clinică din otita E. Erupție veziculară
externă relevă: (718)
A. Durere la mișcarea pavilionului 170. Amigdalectomia este
și introducerea otoscopului propusă în cazul: (727)
B. Relief timpanic osicular A. Recidivei flegmonului
invizibil periamigdalian
C. Otoree purulentă B. A 2 episoade de angină într-o
D. Hipoacuzie de percepție iarnă
74
C. A 3 episoade de angină pe E. Poate apare la femei datorită

parcursul a 2 ierni schimbărilor impregnării
D. A 4 episoade de angină/iarnă, hormonale
în 2 ierni consecutive
E. A 2 episoade de angină într-un 175. Boala Rendu-Osler: (739)
interval de 9 luni A. Este o cauză locală a
epistaxisului
171. Angina difterică se B. Este o angiomatoză autosomal
caracterizează prin: (725) dominantă
A. Membrane neaderente C. Este responsabilă de sângerări
B. Membrane false îngroșate recidivante
C. Posibilă paralizie velopalatină D. Se pot utiliza ca tratament - Ac
D. Ulcerație amigdaliană anti VEGF
E. Adenopatii cervicale bilaterale E. Prezintă malformații vasculare
mucoase și extramucoase
172. Sunt afirmații adevărate
despre angina Vincent: (726) 176. Îmbătrânirea este un
A. Ulcerația amigdaliană este fenomen: (776)
nedureroasă, bilaterală A. Inevitabil
B. Semnele generale sunt deseori B. Progresiv
marcate C. Lent
C. Ulcerația amigdaliană este D. Evitabil
acoperită de o falsă membrană E. Reversibil
gri neaderentă
D. Tratamentul se face cu 177. Sunt cauze ale îmbătrânirii:
penicilina V (776)
E. Se datorează infecției cu A. Factori extrinseci
streptococ beta hemolitic de B. Factori intrinseci
grup A C. Lipsa stresului
D. Factori metabolici
173. Hemostaza din epistaxis se E. Alterarea ADN-ului
poate realiza prin: (737-738)
A. Tamponarea suprafeței 178. Îmbătrânirea cardiacă se
vestibulare caracterizează prin: (776)
B. Administrarea de heparină A. Creșterea numărului de miocite
C. Tamponament posterior B. Hipertrofia ventriculară stângă
D. Tamponament anterior C. Creșterea complianței
E. Arteriografie și embolizare miocardului
D. Insuficiență cardiacă în toate
174. Epistaxisul esențial: (739) cazurile
A. Este frecvent întâlnit la E. Sporirea contribuției sistolei
adolescenții de sex masculin atriale la umplerea ventriculului
B. Are în prim plan rinitele și
sinuzitele 179. Îmbătrânirea aparatului
C. Este o sângerare la nivelul petei respirator se caracterizează prin:
vasculare (777)
D. Se tratează cu anticorpi A. Diminuarea suprafeței
monoclonali schimburilor gazoase
B. Creșterea eficacității tusei
C. Scăderea funcțiilor ciliare
75
D. Asocierea vârstei cu expunerea C. Comportamentul pacientului în

la factorii de mediu viața cotidiană nu este
E. Creșterea volumelor pulmonare modificat
mobilizabile D. Apare mai ales la bărbați
E. Odată diagnosticată, nu se
180. Managementul pacientului vindecă niciodată
geriatric trebuie să cuprindă: (781)
A. Reconstituirea anamnezei 184. Managementul tulburării de
B. EEG panică se realizează astfel: (914)
C. Examen clinic complet A. Tratament simptomatic cu
D. Cunoașterea tratamentului inhibitori selectivi ai recaptării
pacientului serotoninei, timp de 12
E. Tușeul rectal și EKG săptămâni
B. Betablocante selective, timp de
181. Riscul iatrogen este mai 1 an
crescut la persoanele în vârstă C. Căutarea și tratarea unei cauze
datorită: (781) organice acute
A. Creșterii masei musculare D. Psihoterapie de susținere
B. Polipatologiei și polimedicației E. Tratament simptomatic cu
C. Unor probleme de respectare a benzodiazepine, maxim 12
tratamentului săptămâni
D. Modificărilor capacității de
eliminare a medicamentelor 185. Tulburarea anxioasă
E. Modificărilor farmacocinetice generalizată are următoarele
caracteristice vârstei caracteristici: (914)
A. Pacientul reușește să-și
182. Compulsiile se controleze preocupările
caracterizează prin: (916-917) B. Simptomele persistă mai mult
A. Conștiința caracterului morbid de 6 luni
al tulburării C. Anxietatea apare voluntar
B. Pierdere de timp importantă (> D. Boala Parkinson este un
1 h/zi) diagnostic diferențial
C. Nu au consecințe asupra E. În evoluție, se poate croniciza
activităților profesionale,
sociale 186. Agorafobia se
D. La copii, compulsiile în stare caracterizează prin: (915)
pură nu se întâlnesc niciodată A. Conduite de evitare
E. Sunt resimțite ca excesive, B. Conștientizarea caracterului
neadecvate morbid al tulburării
C. Reprezintă teama de spații
183. Sunt afirmații adevărate largi, de mulțime
despre tulburarea de panică: (913- D. Evoluția este invariabilă către
914) schizofrenie
A. Declanșată de diverși factori E. Persoane sau obiecte
stresanți contrafobice
B. Sunt evitate anumite situații
pentru a preveni declanșarea 187. Sunt factori de stres în
unui nou atac de panică tulburarea de adaptare: (921)
A. Dificultăți sociale
B. Probleme profesionale
76
C. Probleme familiale 192. Sunt afirmații adevărate

D. Tulburări alimentare despre depresia postpartum: (924)
E. Tulburări de somn A. Nu necesită tratament
medicamentos
188. Sunt afirmații adevărate B. Poate prelungi un post-partum
despre starea de stres acut: (919) blues
A. Apare după mai mult de o lună C. Recidiva apare în 100% din
de la eveniment cazuri
B. Flash-back, coșmaruri D. Statusul socio-economic scăzut
C. Retrăire spontană sau provocată este un factor de risc
D. Anxietate, tulburări de somn E. Astenia, iritabilitatea, fobia de
E. Sexul masculin este un factor impulsie sunt elemente de
de risc diagnostic
189. Sunt comorbidități ale 193. Sunt afirmații adevărate

tulburării obsesiv-compulsive: despre psihoza puerperală: (925)
(917) A. Primiparitatea este un factor de
A. Schizofrenia risc
B. Depresia B. Tromboflebita cerebrală este un
C. Hipotiroidismul diagnostic diferențial
D. Sindromul Gilles de la Tourette C. Apare în primele 5 zile de la
E. Ticuri cronice naștere
D. Prezintă risc de suicid și
190. Depresia din timpul sarcinii: infanticid
(922) E. Tratamentul presupune
A. Prezintă simptome precum spitalizare
astenie, disforie, anhedonie
B. Are evoluție către schizofrenie 194. Sunt afirmații adevărate
C. Prezintă vărsături incoercibile despre enurezis: (998)
D. Sunt identificate evenimente A. Micțiunile sunt parțiale,
stresante voluntare
E. Se caracterizează prin episod B. Forma secundară este mai
delirant acut frecventă
C. Apariția este nocturnă
191. Sunt afirmații adevărate D. Diabetul este un diagnostic
despre managementul tulburărilor diferențial
psihice din perioada sarcinii: (923) E. Evoluția este nefavorabilă
A. Se realizează psihoterapie de
sprijin 195. Despre encoprezis se poate
B. În primul trimestru, se prescriu afirma: (998)
în mod regulat medicamente A. Defecarea este voluntară
pshitotrope B. Se poate asocia cu constipația
C. Spitalizare în caz de risc C. Se ameliorează cu tratament
suicidar D. Forma primară este mai
D. Haloperidolul face parte din frecventă
clasa butirofenonelor E. Fecalomul este un diagnostic
E. Mama și copilul nu mai diferențial
necesită supraveghere la
naștere 196. Autismul infantil Kanner
are următoarele caracteristici: (999)
77
A. Tulburări de coordonare
motorie
B. Apare mai ales după vârsta de 7
ani
C. Agresivitate, automutilare
D. Izolare, tulburări de limbaj
E. Absența contactului vizual
197. Sunt cauze ale întârzierii

achizițiilor corespunzătoare vârstei
la copii: (997)
A. Deficit auditiv, vizual
B. Encefalopatii cromozomiale
C. Retard mintal dacă IQ < 30
D. Tulburări psihotice
E. Boala Hirschprung
198. Sunt diagnostice

diferențiale ale autismului Kanner:
(999)
A. Mericism
B. Surditate
C. Cecitate
D. Sindrom Rett
E. Sindrom X fragil
199. Cele mai frecvente

dificultăți de învățare la copii sunt
cele de: (1001)
A. Scris
B. Jucat
C. Calcul matematic
D. Relaționare
E. Citit
200. Sunt tulburări de

comportament la copii: (999)
A. Tulburarea hiperkinetică cu
deficit de atenție
B. Tulburarea de tip opoziție-
sfidare
C. Tulburarea de conduită
D. Encoprezis, enurezis
E. Mericism, pica
78
A. E. Coli poate fi considerat unul

Test Grilă IV din germenii cei mai frecvenţi
responsabili de producerea unei
infecţii maternofetale
Capitolele: Pediatrie, Medicină B. Semnele clinice specifice sunt
internă, Radiologie, Dermatologie, evidente în cadrul aceste
Endocrinologie-Diabet-Boli categorii de vârstă: diaree,
metabolice, Chirurgie urologică, vărsaturi, deshidratare intensă
Nefrologie, Hematologie- C. Amixocilina poate fi luat în
oncohematologie, Oncologie considerare în cadrul triplei
antibioterapii, considerată a fi
măsură de primă intenţie la
Autor: Alexandru Lăcătuș
copiii sub 6 săptămâni
D. Spitalizarea în cazul copilului
COMPLEMENT SIMPLU
între 6 săptămâni şi 3 luni este
indicată în cazul suspectării
1. Este ADEVĂRAT despre
unei infecţii bacteriene severe
alimentaţia copilului de la naştere
E. În cadrul managementului tipic
până la 4-6 luni: (1028-1029)
intră efectuarea, printre altele, a
A. Prezenţa proteinelor cu
unei hemograme, PCR şi a unei
proprietăţi protectoare de tip
puncţii lombare
IgG reprezintă unul dintre
beneficiile acestui tip de
3. Sunt elemente clinice caracteristice
alimentaţie
pentru o infecţie urinară la un copil
B. Suplimentele necesare sunt
peste 3 luni următoarele, CU
vitamina K zilnic şi vitamin D
EXCEPŢIA: (1040)
o data pe săptamană, atâta timp
A. Vărsături
cât alăptarea de către mamă
B. Poliurie
este exclusivă
C. Disurie
C. În cazul existenţei unor
D. Urină tulbure sau hematurie
intoleranţe, laptele de soia,
E. Sensibilitate abdominală
capră, iapă pot fi luate în
anormală
considerare ca alternativă, fiind
adaptate pentru aportul
4. Unul dintre următoarele reprezintă
nutritional al sugarului
criteriu de spitalizare în cazul
D. Laptele fără lactoză este
diareei acute şi a deshidratării la
utilizat, printre altele, în caz de
sugari şi copii: (1050)
realimentare după
A. Deshidratare mai mică de 10%
gastroenterocoită severă, la
B. Coexistenţa unei boli acute
copilul de peste 3 luni
C. Copil provenit din sarcină
E. Laptele hipoalergenic este
gemelară
obţinut prin hidroliza partială a
D. Vârsta mai mică de 5 luni
proteinelor din laptele de vacă
E. Dificultăţi de monitorizare
şi se foloseşte în caz de alergie
la laptele de vacă
5. În cazul vărsăturilor la sugar şi
copil, în cadrul anamnezei, sunt
2. Precizaţi care dintre următoarele
avute în vedere următoarele, CU
afirmaţii cu privire la febra acută la
EXCEPŢIA: (1062)
copilul cu vârsta sub 3 luni este
A. Caracteristicile vărsăturilor
FALSĂ: (1039)
79
B. Semne digestive sau vor institui de urgenţă antivirale

extradigestive asociate de tipul amantadinei
C. Consum de toxice
D. Consecinţele asupra pacientului 9. Efectuarea unei radiografii toracice
(deshidratare, denutriţie) în caz de bronşită acută la copil se
E. Vârsta şi antecedentele indică in caz de, CU EXCEPŢIA:
persoanle şi familiale (1100)
A. Copil febril cu raluri crepitante,
6. Este manifestare paroxistică subcrepitante şi/sau tahipnee
neepileptică ce trebuie eliminată în (în afara bronşiolitelor)
cazul convulsiilor la sugar si copil: B. Diagnostic diferenţial între
(1079) bronşită şi pneumopatie
A. Lipotimia C. Penumonii recidivante
B. Mişcări piramidale D. Suspiciune de inhalare de corp
C. Sincopa strain
D. Mioclonii şi manifestări E. Diagnostiul unui sindrom de
senzitive detresă respiratorie acută
E. Detresa respiratorie prin
inhalare de corp străin 10. Tratamentul în cazul astmului
alergic intermitent la copil: (1093)
7. Caracterizează epilepsia grand mal: A. Se realizează cu doze mici de
(1083) corticoizi inhalatorii
A. Este un tip de epilepsie B. Corticoizii inhalatori in doze
criptogenetică mici trebuie asociati cu beta-2
B. Debutează în jurul vârstei de 7 mimetice descurtă durată
ani C. Tratamentul de fond se instituie
C. Pe EEG se observă aspectul de doar înaintea unui efort
vârf-undă de 3 Hz important
D. Este caracterizată de prezenţa D. Nu se realizează tratament de
crizelor tonico-clonice fond
generalizate E. Tratamentul de fond se
E. Prezintă farmacorezistenţă ajustează în funcţie de numărul
exacerbărilor dintr-un an
8. Este adevărat cu privire la
managementul rinofaringitei la 11. Examinările complementare
copil: (1068) realizate în cazul unei pielonefrite
A. Tratamentul este cu amoxicilnă la copil pot arăta: (1105)
timp de 6 zile, sistematic A. Prezenţa leucocituriei şi a
B. Tratamentul antibiotic local cu nitriţilor pe bandeleta urinară
colir este justificat doar în caz B. Leucocitoză cu monocite
de conunctivită purulentă crescute
C. O complicaţie bacteriană (otită, C. Sindrom inflamator depistat
sinuzită) poate fi sugerată de prin dozarea citokinelor
febră persistentă mai mult de 5 proinflamatorii
zile sau evoluţie prelungită D. Vărsaturi relatate de părinţi
peste 7 zile E. Tulburări hemodinamice
D. Spălătura foselor nazale se va (creşterea timpului de
realiza cu ser glucozat recolorare cutanată)
E. În caz de febră se vor realiza
culturi din secreţiile nazale se
80
12. Sunt criterii de severitate într-o 15. Sunt germeni digestivi implicați în
cetoacidoză diabetică la copil, CU producerea infecțiilor urinare la
EXCEPŢIA: (1110) adult prin contaminare ascendentă:
A. Hiperglicemie majoră (1286)
B. Deshidratare severă A. Staphylococcus sp.
C. Tulburări hemodinamice B. E. Coli
D. Hipercapnie C. Streptococcus sp.
E. Vârsta sub 5 ani D. Kingella sp.
E. Corynebacterium sp.
13. Este adevărat despre managementul
obezităţii la copil: (1121-1122) 16. Este factor de risc pentru
A. Prezenţa unei obezităţi comune pielonefrita acută primitivă: (1288)
nu necesită nicio examinare A. Vârsta sub 50 de ani
complementară B. Antecedente heredocolaterale
B. Initial se recomandă controale de infecție urinară
regulate o dată la două luni, C. Polichistoză renală
timp de 6 luni D. Contraceptive orale
C. Se urmăreşte stabilizarea IMC E. Tratament cu ovule
în obezitatea de gradul 2
D. Anamneza si examenul clinic 17. Măsuri asociate în caz de retenție
permit excluderea unei acută de urină: (1295)
obezităţi endocrine, A. Realizarea unei ionograme
responsabilă în unele cazuri de urinare
încetinirea creşterii staturale B. Montarea unui cateter
E. Activitatea fizică influenţează suprapubian
factorii de risc dependenţi de C. Suprimarea lichidelor pentru
excesul ponderal evitarea unei redicive
D. Prevenția poliuriei osmotice
14. Este adevărat despre retardul de E. Sondare uretrală
creştere intrauterină în cadrul
evaluării şi îngrijirii nou-născutului 18. Litiaza urică: (1312)
la termen: (1033) A. Este prima ca frecvență în
A. Este cu atât mai sever cu cât rândul litiazelor urinare
apare mai târziu în timpul B. Calculii pot avea o creștere
sarcinii, datorită afectării rapidă, uneori voluminoasă
organelor care se dezvoltă în C. Între factorii favorizanți se
ultimă instanţă numără pH-ul alcalin
B. Poate fi suspectat prenatal (prin D. Infecția cu Proteus poate fi
examinări antropometrice) considerată un factor favorizant
C. Una dintre complicaţii poate fi E. Calculi sunt radiotrasparenți și
hipercalcemia ca tulburare netezi
metabolică
D. Sarcina multiplă poate fi 19. Diagnosticul clinic in hipertrofia
considerată o cauză fetală de benignă de prostată: (1316)
apariţie a RCIU A. La tușeul rectal, semnul
E. Hipertensiunea arterială Chevassu este pozitiv
maternă nu influenţeată apariţia B. Prostata apare neregulată și
RCIU dureroasă
81
C. Apar semne funcționale urinare D. Poate apărea ginecomastie, prin

iritative: disurie, jet urinar secretia de AFP (alfa-feto-
intrerupt proteină)
D. Poate fi prezentă retenția E. Apare durere testiculară de tip
vezicală cronică senzație de greutate
E. Scorul IPSS evaluează impactul
asupra funcției renale 23. Managementul în cazul unei tumori
de rinichi: (1326)
20. Diagnosticul de certitudine în cazul A. Nefrectomie parțială sau
unei tumori de prostată: (1320) tumorectomie renală în caz de
A. Se face prin biposii prostatice tumoră < 4cm
transuretrale B. Nefrectomie lărgită în caz de
B. Prostatita cronică poate fi una tumoră metastatică
din principalele complicații ale C. Antiangiogenetice în primă
biopsiei prostatice intenție la tumorile
C. Are la bază descoperirea nemetastatice
adenopatiilor inghinale D. Nefrectomia lărgită presupune
D. Biopsiile prostatice se ablația rinichiului, conservând
realizează sub anestezie locală întotdeauna suprarenală
E. Se realizează câte o biopsie E. Tratamentul simptomatic se
pentru fiecare lob, pentru a poate referi la tratarea unei
evita însămânțarea hipocalcemii
21. Examinările în cazul unei tumori de 24. Sunt anticorpi anti-antigene

rinichi: (1324) nucleare solubile: (1136)
A. Ecografia renală și abdominală A. Anticorpii anti-CCP
este examenul de referință B. Anticorpii anti-ADN
B. Puncția-biopsie renală se face C. Anticorpii anti-RNP
în mod sistematic D. Factorul reumatoid
C. La uro-CT se caută, printre E. Anticorpii anti-telomer
altele, prezența adenopatiilor
lomboaortice 25. Este adevărat cu privire la
D. Studiul rinichiului contorlateral monitorizarea în lupusul eritematos
se face numai în cazul unei diseminat: (1141)
tumori metastatice A. Clinic, se bazează pe prezența
E. Ecografia renală și abdominală sau absența a 4 criterii ACR
relevă o tumoră omogenă și B. Paraclinic, este luată în
hiperecogenă considerare afectarea organelor
C. Sunt dozați principalii parametri
22. În cazul tumorilor de testicul: imunologici: Ac anti-Sm și Ac
(1328) anti-SSA și anti-SSB
A. Vârful de frecvență este la D. Tratamentul cu
bărbații peste 50 de ani hidroxiclorochină impune
B. Este necesară instituirea unui control oftalmologic semestrial
program de depistare în masă E. Cel puțin o dată la 2 luni trebuie
C. Un examen testicular normal verificate probele renale (de
exclude suspiciunea de preferat raportul
diagnostic proteinurie/creatininurie)
82
26. Este indicație de examen CT definitivă dacă se observă

cerebral: (1152) absența remisiunii după 6 luni
A. Scleroza multiplă în plăci E. Tratamentul cu iod-131 este
B. Patologia neuroinfecțioasă mai eficient dacă gușa este mai
C. Crize epileptice voluminoasă
farmacorezistente
D. Tumoră cerebrală 30. Este adevărat despre
E. Tulburări ale stării de hipertiroidismul indus de
conștiență amiodaronă de tip I: (1223)
A. Scintigrafia tiroidiană este
27. Printre altele, ecografia abdominală adeseori fixantă
este indicată în urmatoarea B. Ecografia Doppler arată
patologie: (1153) hipovascularizație tiroidiană
A. Pancreatită C. Există o distrugere inflamatorie
B. Apendicită a tiroidei prin toxicitatea
C. Diverticulită amiodaronei
D. Peritonită D. Tratramentul se bazează pe
E. Sângerare abdominală corticoizi
E. Ecografia Doppler este normală
28. Este adevărat despre infecțiile
bacteriene foliculare: (1168-1169) 31. Sunt complicații ale
A. Foliculita are ca leziune hipotiroidismului: (1225)
elementară o maculă centrată A. Foarte frecvent comă
pe un fir de păr, superficială și mixedematoasă
care se rupe repede B. Insuficiență aortică
B. Tratamentul furunculului are în C. Tulburări de ritm cardiac
vedere doar cu antibiotice D. Depresie
locale E. Insuficiență coronariană în
C. Furunculoza reprezintă o special la sfârșitul tratamentului
aglomerare de furuncului, cu
febră și adenopatii 32. Caracterizează diagnosticul
D. Antibioterapia antistafilocociă diabetului de tip 1: (1236)
preferată în tratamentul A. Agitație neobișnuită
formelor complicate ale B. Slăbire
furunculilor este de tipul C. Dureri lombare
penicilinei G D. Debut lent al simptomelor
E. Furunculul este însoțit de stare (câteva luni)
generală conservată și apirexie E. Vârstă de obicei înaintată
29. Caracterizează tratamentul gușei și 33. Sunt factori favorizanți ai

nodulului tiroidian: (1217) cetoacidozei diabetice: (1239)
A. Tratamentul frenator al axului A. Patologie pulmonară
tireotrop se face cu B. Tratament cu AINS
propiltiouracil C. Sarcina
B. Tiroidectomia totală este D. Supradoză de insulină
indicată în cazul gușilor recente E. Neadministrarea unei doze de
C. Hipocalcemia temporară este o antidiabetice orale
complicație a tiroidectomiei
D. Paralizia recurențială ca și 34. Nefropatia diabetică: (1245)
complicație a tiroidectomie este
83
A. Incidența de apariție este direct E. Emfizem panlobular

proporțională cu timpul scurs
de la apariția diabetului 38. Sunt examinări complementare
B. Controlul inadecvat al tensiunii sistematice în caz de obezitate la
poate reprezenta un factor de adult: (1278)
apariție și de progres A. Uricemie
C. Nefropatia incipientă este B. Test de efort ECG
caracterizată de o filtrare C. Gazometrie arterială
glomerulară încă normală D. Teste de funcționalitate
D. Unul dintre obiectivele respiratorie
tratamentului îl reprezintă E. Poligrafie ventilatorie nocturnă
mentinerea TA sub 140/90 de depistare
mmHg
E. Măsurile igienodietetice se 39. Necroza tubulară acută: (1351)
referă la reducerea aporturilor A. Este o cauză funcțională de
glucidice si potasice insuficiență renală acută
B. Se prezintă fără albuminurie,
35. Este adevărat cu privire la hematurie sau HTA
hemoglobina glicozilată HbA1c: C. Diureza este afectată
(1249) întotdeauna
A. Se măsoară la fiecare 4 luni D. Puncția-biopsie renală se
B. Poate fi înlocuită de măsurarea efetuează sistematic
galactozaminei E. Evoluția este cel mai adesea
C. Valorile normale sunt între 7 și spre insuficiență renală cronică
9%
D. Uricemia poate fi o cauză de 40. Sunt complicații ale insuficienței
eroare renale cronice: (1353)
E. Reprezintă cel mai bun A. Cardio-vasculare:
indicator pentru riscul de endomiocardită
complicații B. Metabolice: hiperuricemie, dar
niciodată gută
36. Sunt factori de risc cardio-vasculari C. Hipocalcemie tardivă
ce trebuie investigați în caz de D. Hipermenoree
diabet zaharat de tip 1 sau 2 la E. Hipofosfatemie
adult: (1253)
A. Vârsta >55 ani la bărbat și >65 41. Sindromul Alport: (1366)
ani la femeie A. Prezintă cel mai frecvent
B. Consumul cronic de alcool transmitere autozomal
C. HTA permanentă, numai cea dominantă
netratată B. Este o boală ereditară legată de
D. HDL-colesterol <0,4 g/L pentru o anomalie de structură a
sexul masculin colagenului VI
E. Microalbuminurie > 30 mg/24h C. Evoluează spre insuficiență
renală acută
37. Sunt complicații respiratorii ale D. Asociază un sindrom
obezității la adult: (1276-1277) glomerular cu episoade de
A. Dispnee de repaus hematurie, hipoacuzie și uneori
B. BPOC afectare oculară
C. Hipoventilație alveolară E. Se încadrează în nefropatiile
D. Infecții respiratorii vasculare, fiind afectată
84
structura colagenului din intima D. Aspectul imagistic standard este

vaselor de sânge de leziuni osoase
osteocondensante
42. Este adevărat despre sindromul E. Examenul CT relevă infiltrație
glomerulonefritei rapid-progresive: difuză a măduvei
(1352)
A. Este caracterizat de existența 46. Este adevărat despre principalii
unei proliferări intracapilare factori de risc în producerea
B. Sidromul Goodpasture: cancerelor: (1426)
depozite granulare A. Fumatul este implicat în
C. Absența depozitelor lineare în producerea sarcomului Kaposi
boala Wegener, Chrug Strauss B. Radiațiile ionizante produc
D. Cauze postinfecțioase: cancer de vezică urinară
miocardite infectioase C. Clorura de vinil este implicată
E. Este o urgență nefrologică în producerea cancerului de
ficat
43. Caracterizează anemia normo- sau D. Arsenicul este factor de risc
macrocitară: (1377) pentru producerea cancerului
A. Dozarea fierului este pulmonar
fundamentală la primul consult E. Praful de lemn a fost incriminat
B. Principalele cauze sunt pentru dezvoltarea leucemiilor
inflamația cronică și
mielodisplaziile 47. Diagnosticul paraclinic în
C. Testul Coombs direct este una leucemiile acute arată: (1434-1435)
din examinările cu caracter A. Hemoleucograma poate fi în
etiologic unele cazuri normală
D. Dozarea GMP este un examen B. Examinarea medulară arată o
cheie măduvă săracă în celule și
E. Haptoglobina crescută confirmă bogată în megacariocite
hemoliza C. Examinarea medulară arată o
măduva osoasă cu cel puțin
20% blaști
44. Sunt factori dependenți de vitamina D. Prezența t (9,22) este asociată
K: (1383) cu un prognostic favorabil
A. I, II, IV, X E. Sindromul de liză tumorală
B. II, V, VII, X asociază hiperkaliemie,
C. II, VIII, XI, XII hipofosfatemie, hipercalcemie,
D. II, VII, IX, X hiperuicemie
E. I, V, IX, XII
48. Sunt adevărate următoarele
45. Caracterizează simptomatologia afirmații despre diagnosticul
osoasă în mielomul multiplu: (1390) leucemiilor limfoide cronice, CU
A. Apare un sindrom dureros la EXCEPȚIA: (1436)
nivelul oaselor plate și lungi A. LLC este o proliferare limfoidă
B. Durerile sunt cu caracter policlonală
mecanic B. Proliferarea din LLC este
C. Fracturile patologice apar în constituită din limfocite tinere,
special la nivelul coloanei cu morfologie anormală
vertebrale cervicale
85
C. În 95% din cazuri, lifocitele legume, apoi fructe fierte,

proliferate din LLC au fenotip cereale şi apoi proteine animale
B E. Laptele de continuare este
D. Stadiul A al clasificării Binet indicat după vârsta de 1 an
beneficiază de abstinență
terapeutică 52. Alimentaţia de la 1 la 3 ani este
E. Clasificarea Binet cuprinde 3 caracterizată de următoarele:
stadii: A, B, C (1030)
a. Este necesară menţinerea
49. Caracterizează boala Hodgkin: aportului lactat de 500 ml/zi
(1438) b. Este recomandată evitarea doar
A. Apare la vârstnic a băuturilor dulci
B. Apar afectări extraganglionare c. Numărul de mese indicat este
(digestive, ORL) de 3 pe zi
C. Apare la copil d. Se va continua diversificarea
D. Forma scleronodulară este cea e. Se va folosi lapte de creştere
mai frecventă formă sau lapte integral
E. Există 5 forme histologice
53. Despre alimentația la sugar și copil
50. Caracterizează Limfomul Burkitt: se poate afirma: (1028-1029)
(1439) A. După împlinirea vârstei de 4-6
A. Afectează persoanele în vârstă luni până la vârsta de 1 an:
B. Afectează în special bărbaţii lapte de creștere
C. Asociază un risc mare de B. Alimentația lactată exclusivă
sindrom de liză tumorală răspunde nevoilor nutriționale
D. Nu prezintă afectări ale sugarului
extraganglionare C. Introducerea cerealelor cu
E. Reprezintă o treime din LNH gluten se face la 4 luni
D. În perioada de tranziție și
Punctaj complement simplu: _____ diversificare se continuă
suplimentarea cu vitamina K
COMPLEMENT MULTIPLU E. Necesarul de calciu la vârsta de
1 an este de 600 mg/zi
51. Cu privire la alimentaţia sugarului
şi copilului de la 4-6 luni la 1 an 54. Boala Kawasaki este caracterizată
este adevărat: (1029) de: (1041)
A. Diferisificarea se începe după A. Febră pe o durată mai mare de
vârsta de 1 an, laptele singur 5 zile
putând acoperi totalitatea B. Exantem
nevoilor nutriţionale ale C. Conjunctivită aseptică
copilului D. Erupție polimorfă
B. Numărul de mese trebuie E. Adenopatie retroauriculară
crescut, întrucât nevoile
nutriţionale cresc o dată cu 55. Sunt semne de deshidratare
vârsta extracelulară la sugari și copii:
C. Se continuă suplimentarea cu (1049)
vitamina D A. Sete puternică
D. Ordinea introducerii B. Hipotonia globilor ocular
alimentelor în cadrul C. Scăderea timpului de recolorare
diversificării este următoarea: cutanată
86
D. Tahicardie D. Eliminarea unei cauze

E. Depresia fontanelei chirurgicale: ecografie
abdominală, radiografie
56. Reprezintă cauze parazitare de abdominală pe gol
diaree acută la sugari și copii E. Colonoscopie în caz de cauză
infecția cu: (1051) mecanică suspectată
A. Campylobacter jejuni
B. Cryptosporidium hominis 60. Encefalita post-infecțioasă: (1080)
C. Entamoeba hystolytica A. Prezintă anomalii neurologice
D. Taenia solium puțin importante
E. Vibrio cholerae B. Debutează în mod progresiv
C. La examenul CT sunt prezente
57. Despre stenoza pilorică la sugar și hipodensități difuze
copil este FALS: (1063) D. Tulburările de conștiență apar
A. Diagnosticul este confirmat de încă de la început
examenul baritat E. Pe EEG apar unde lente difuze
B. Poate apărea alcaloză
hipocloremică 61. Imagistica cerebrală în cazul unei
C. Apetitul este păstrat, crize epileptice: (1081)
contrastând cu oprirea creșterii A. Examenul CT se realizează la
ponderale distanță în caz de retard
D. Vărsăturile sunt în jet, psihomotr, criză parţială, EEG
abundente, imediat postprandial atipică
E. Predomină la sexul masculin B. Examenul EEG este efectuat în
urgență în caz de examen clinic
58. Sunt baze ale puericulturii ce vor fi evocator pentru SHU
explicate părinților: (1034) C. EEG se realizează în timpul
A. Necesitatea suplimentării cu somnului, daca vârsta < 3 ani
vitamina K D. Examenul RMN se realizează
B. Supravegherea greutății la distanță în caz de examen
(creștere în greutate de 25-30 clinic anormal
g/zi) E. Prezența tulburărilor de
C. Supturi între 5 și 10 minute din conștiență impune efectuarea în
fiecare sân urgență a unui examen CT
D. Consult obligatoriu la 10 zile
de viață 62. Schema de terapie insulinică la
E. Recomandarea de paracetamol copilul autonom presupune: (1111)
în caz de febră A. 2 injecții pe zi
B. Insulină cu acțiune rapidă
59. Examinările complementare din înainte de mese
cadrul vărsăturilor cronice la sugar C. Gustare la ora 10
și copil sunt: (1063) D. Insulină cu acțiune lentă seara
A. Căutarea unui focar infecțios: E. 2/3 din doza totală dimineața,
PCR, hemogramă, radiografia 1/3 seara
toracelui, PL, examen SU
B. CT cerebral pentru decelarea 63. Convulsiile febrile simple la copil:
unei hipertensiuni intracraniene (1080)
C. Bilanț hepatic pentru A. Apar asociate cu febră și cu
diagnosticul unei hepatite semne de infecție intracraniană
87
B. Criza convulsivă tonico-clonică C. Examinările complementare de

generalizată are o durată de mai cele mai multe ori nu sunt
puțin de 15 minute necesare
C. Dezvoltarea psihomotorie este D. Tusea convulsivă este un
normală diagnostic diferențial
D. Anamneza relevă prezența E. Criteriu de gravitate: epuizare
antecedentelor neurologice respiratorie
E. Vârsta de apariție a convulsiilor
febrile este de peste 6 ani 67. Sunt criterii de gravitate în caz de
pneumonie la sugar și copil: (1100)
64. După aspectul local, anginele A. Vârsta mică
copilului se clasifică astfel: (1068- B. Imunodepresie
1069) C. Insuficiență respiratorie
A. Angine eritematoase: simpla D. Patologie cronică cardiacă
congestie eritematoasă a E. Insuficiență renală
amigdalelor
B. Angine eritemato-pultacee: 68. Principalele cauze de pneumonii la
amigdalele eritematoase sunt sugar și copil sunt infecțiile cu:
acoperite total de o peliculă (1100-1101)
albicioasă A. Virusuri
C. Angine ulcero-necrotice sau B. Mycoplasma pneumoniae
ulceroase: trebuie suspectată o C. Stafilococcus aureus
mononucleoză infecțioasă cu D. Streptococcus pneumoniae
EBV sau difterie E. Neisseria meningitides
D. Angine veziculoase: etiologia
cea mai frecventă este cea 69. Este FALS despre astmului alergic
virală la copil: (1092)
E. În cazul unor ulcerații bilaterale A. Astmul este însoțit de atopie
într-o angină ulceroasă sau familială
ulcero-necrotică se sugerează B. Este necesară realizarea unei
agranulocitoză, relevând o anchete alergologice
leucemie C. Prick-testul cutanat permite
testarea sensibilității de tip 1
65. Caracterizează astmul controlat la D. Testele multialergenice cu
copil: (1096) răspuns global sunt indicate la
A. Simptome diurne ≤ 1/ copilul sub 36 de luni
săptămână E. Dozarea IgE totale este inutilă
B. Limitarea activităților: ușoară la copilul peste 36 de luni
C. Utilizarea beta2 agoniștilor: ≤
2/ săptămână 70. Tratamentul rinitei alergice la
D. Exacerbări ușoare copil: (1093)
E. VEMS/PEF normal A. Profilaxie antibiotică pentru
evitarea infectării secrețiilor
66. Bronșiolita acută la sugar: (1099) nazale
A. Este precedată de o fază de B. Se realizează evicțiunea
rinofaringită alergenică
B. Cel mai frecvent este de C. Este recomandată imunoterapia
etiologie bacteriană nespecifică
D. Tratamente medicamentoase
locale: corticoizi inhalatori
88
E. Decongerstionante, cromone, E. Simptome nocturne: > 2 nopți

antihistaminice pe lună în astmul persistent
sever
71. Caracterizează dispneea în astmul
moderat la copil: (1095) 75. Cistita la copil este caracterizată de
A. Apare când vorbește urmatoărele, CU EXCEPȚIA:
B. Apare la mers (1106)
C. Alimentația este normală A. Este un diagnostic rar întâlnit în
D. Poziția preferată este adolescență
clinostatismul B. Durerea lombară este absentă
E. Sugar prea liniștit, țipete mai C. Semne urinare pe prim-plan:
scurte disurie, polakiurie, dureri
abdominale
72. Sunt parametri care definesc D. Examenul cu bandeletă urinară
controlul astmului la copil: (1096) este pozitiv
A. Limitarea activităților E. Febra constant prezentă este
B. Prezența și numărul tratată cu antipiretice
exacerbărilor (acetaminofen)
C. Utilizarea corticoizilor
inhalatori 76. În faza inițială a managementului
D. Simptome diurne terapeutic în caz de cetoacidoză
E. Raportul VEMS/PEF diabetică la copil: (1110)
A. Se administrează insulină i.v.
73. În prezenţa unui răspuns slab la continuu
evaluarea la 1-2 ore în cazul unei B. Rehidratarea se face urgent, pe
crize de astm bronșic la copil: cale orală
(1097) C. Pentru umplerea patului
A. Este indicată administrarea de vascular se folosește soluție
corticoterapie inhalatorie în NaCl 20ml/kg în 20 de minute
doze ridicate D. Doza de insulină se adaptează
B. Se administrează în funcție de nivelul glicemiei
oxigenoterapie determinate din sângele venos
C. Este necesară monitorizarea E. Insulina se administrează
continuă subcutanat
D. PEF>30%
E. PaCO2>45mmHg 77. Sunt semne adrenergice de
hipoglicemie la copil: (1110)
74. Este adevărat despre stadiile A. Tahipnee
astmului alergic: (1093) B. Transpirații
A. Astm intermitent: simptome C. Tulburări de conștiență
diurne 1 sau 2 zile/săptămână D. Tremurături
B. Astm persistent ușor spre E. Tahicardie
moderat: exacerbări ≥ 2 în
ultimele 6 luni 78. Regimul alimentar din cadrul
C. Exacerbări 0-1 pe an în cazul managementului pe termen lung la
astmului persistent ușor spre copilul diabetic cuprinde: (1111)
moderat A. 50% glucide cu absorbție lentă
D. Reprecusiuni asupra B. Insulină cu acțiune rapidă
asctivităților zilnice: niciuna în înainte de mese
astmul intermitent
89
C. Limitarea consumului de D. Este necesară verificarea

glucide cu absorbție rapidă calității alimentației
D. 30% proteine E. Examinarea clinică are loc la
E. Limitarea abaterilor alimentare 10 zile după nastere
79. Obezitatea la copil poate determina 83. Este adevărat despre prematuritatea
apariția unor complicații precoce nou-născutului: (1032)
sau tardive astfel: (1121) A. Presupune o vârstă gestațională
A. Respiratorii: BPOC < 37 săptămâni
B. Osteoarticulare: genum varum B. Sarcina multiplă poate fi o
C. Morfologice: adipomastie, cauză fetală
vergeturi C. Cauza este întotdeauna
D. HTA, dislipidemii descoperită, ajutând astfel la
E. Hiperinsulinism managementul ulterior
D. Există un risc major de
80. Scorul APGAR evaluează hipotermine și hiperglicemie
următorii parametri: (1031) E. Prematuritatea mare presupune
A. Activitate cardiacă o vârstă gestațională < 28
B. Pulsoximetria săptămâni
C. Geamătul respirator
D. Tonusul 84. Bilanțul sistematic în caz de
E. Reactivitatea infecție materno-fetală cuprinde:
(1033)
81. Este ADEVĂRAT despre scorul A. PCR
APGAR: (1031) B. Hemograma
A. Mai mare de 6: normal C. Examen sumar de urină
B. Mai mic de 5: moarte aparentă D. Radiografia toracelui
C. Între 4 și 7: suferință severă E. Examen cu bandeleta urinară
D. Valoarea scorului APGAR se
calculează la 0, 1, 3, 5 şi 10 85. Sunt cauze principale de detresă
minute respiratorie neonatală: (1033)
E. Măsoară adaptarea la viața A. Infecția faringiană
extrauterină B. Inhalare de lichid amniotic
C. Malformații (hernie
82. Caracterizează managementul nou- diafragmatică, imperforație
născutului la termen în primele anală)
zile: (1032) D. Boala membranelor hialine la
A. Nou-născutul nu trebuie să nou-născutul la termen
piardă mai mult de 8% din E. Întârzierea resorbției lichidului
greutatea initial și trebuie să pulmonar
revină la greutatea de la naștere
în primele 8 zile 86. Principalele riscuri fetale în caz de
B. Fenilcetonuria este o boala diabet gestational sunt: (1034)
congenitală depistabilă și cu A. Prematuritatea
tratament accesibil B. Macrosomia
C. Pentru depistarea precoce a C. Moartea fătului în uter
icterului se măsoară valoarea D. Hiperglicemiile neonatale
bilirubinei totate din sângele E. Microsomia
venos
90
87. Tratamentul de atac în caz de D. La percuție se percepe matitate

pielonefrită la copil: (1106) E. Diagnosticul va fi confirmat de
A. Se face cu ceftriaxon timp de 2- puncția pleurală
4 zile
B. Aminoglicozidele se pot asocia 91. Sunt factori de risc pentru
în caz de uropatie malformativă dezvoltarea alergiilor respiratorii la
cunoscută copil: (1092)
C. În caz de semne ce indică A. Stresul psihologic
prezența infecției cu enterococ, B. Polenuri, acarieni, mucegaiuri
amoxicilina se înlocuiește cu C. Infecțiile respiratorii
ceftriaxona D. Subnutriția ca factor endogen
D. Prezența sindromului E. Antigene susceptibile să
septicemic impune asocierea la declanșeze un raspuns imun
tratament a gentamicinei mediat de IgA
E. Aminoglicozidele asociate
tratamentului se administrează 92. Caracterizează astmul ușor la copil
p.o. conform GINA 2006: (1095)
A. Dispneea apare când vorbește
88. Atitudinea terapeutică în caz de B. Frecvența cardiacă este între
diaree acută și deshidratare la 100 și 200/minut
sugari și copii presupune: (1051) C. Vorbirea este normală
A. Realimentarea trebuie să fie D. Utilizarea mușchilor respiratori
precoce accesorii este neobișnuită
B. Antibioterapie sistematică, cele E. Clinostatistmul este tolerat
mai multe cauze fiind
bacteriene 93. Examinările complementare din
C. Se indică laptele fără lactoză în cadrul cetoacidozei diabetice la
caz de teren fragil copil: (1110)
D. Hidrolizat de proteine din lapte A. Ionograma sangvină arată
de vacă la copii peste 3 luni hipernatremie si hiperpotasemie
E. Reguli igieno-dietetice ca B. Printre altele, este confirmată
tratament curativ cetoacidoza
C. Poate fi prezentă o insuficiență
89. Sindromul West: (1083) renală funcțională
A. Este un sindrom criptogenetic D. Pe ECG se observă semne de
B. La examenul EEG – diskaliemie
hipsaritmie E. Se poate întâlni o
C. Debutează în jurul vârstei de 3 hiperproteinemie
ani
D. Apar spasme în flexie 94. Sunt factori favorizanți urologici
E. Se mai numește epilepsia pentru infecțiile urinare la adult:
mioclonică severă a sugarului (1286)
A. Reflux vezico-uretral
90. Pleuropneumopatiile la sugar și B. Polichistoză renală
copil: (1101) C. Diureza slabă
A. Prezintă un tablou infecțios și D. Diareea
respirator frust E. Corp străin intravezical
B. Sunt prezente durerile
abdominale importante 95. Semne clinice în cistita acută
C. Murmurul vezicular este abolit simplă la adult pot fi: (1287)
91
A. Polakiurie A. Colica renală simplă

B. Urină limpede beneficiază de tratament cu
C. Niciodată hematurie spitalizare
D. Arsuri micționale B. În colica renală complicată se
E. Febră moderată drenează de urgență urina prin
montarea unei sonde uretrale
96. Caracterizează examinările și C. În caz de febră, în colica renală
tratamentul prostatitei cronice: complicată se administrează
(1290) antibioterapie parenterală
A. Ecografia endorectală poate D. Este necesară tratarea unei
decela calcificări ale peretelui eventuale hipokaliemii prezente
vezicii urinare într-o colică renală complicată
B. Spermocultura și ECBU sunt E. Ablația calculului este indicată
contraindicate în caz de în caz de prezența unui calcul >
prostatită cronică 6 mm
C. Antibioterapia se poate face cu
fluorochinolone per os 100. Diagnosticul diferențial al unei
D. La o lună după oprirea litiaze urinare în fața unei colici
tratamentului se efectuează nefretice se face cu: (1314)
ECBU de control A. Compresie extrinsecă (de
E. Ciclinele nu sunt recomandate exemplu fibroză
datorită unei difuziuni retroperitoneală)
puternice intraprostatice B. Litiază biliară
C. Pancreatită cronică
97. Sunt complicații ce pot apărea după D. Pneumopatie
o pielonefrită acută: (1289) E. Parazit ca obstacol endoluminal
A. Șoc septic
B. Rinichi polichistic 101. Despre drenajul urinei în retenția
C. Pionefroză acută de urină este adevărat: (1295)
D. Sindrom nefrotic A. Sondajul uretral este
E. Abcese renale contraindicat în caz de
hematurie
98. Modificările tractului urinar în B. Cateterul suprapubian se poate
timpul sarcinii sunt: (1290-1291) obstrucționa frecvent
A. Estrogenii favorizează refluxul C. Monarea unui cateter
vezico-ureteral suprapubian se realizează
B. Progesteronul inhibă numai după confirmarea
perisataltismul căilor urinare retenției printr-o ecografie
C. Prin dextrorotație uterină apare vezicală
compresia ureterului drept D. Cateterul suprapubian este
D. Întinderea ureterelor contraindicat în caz de tumoră
favorizează refluxul vezico- vezicală
ureteral bilateral E. Prin sondajul uretral nu se
E. Progesteronul favorizează poate efectua proba de
stagnarea urnei clampare
99. Caracterizează tratamentul litiazei 102. Sunt complicații ale litiazei

urinare la adult: (1313) urinare la adult: (1315)
A. Insuficiența renală cronică
B. Nefropatia interstițială
92
C. Urinom D. Calcularea clearance-ului de

D. Infecție urinară creatinină
E. Ruptura căii excretoare E. CT pelvin
103. Este adevărat despre managemetul 106. Sunt factori de risc pentru
medical în hipertrofia benignă de producerea cancerului de prostată:
prostată: (1317) (1319)
A. Alfa-blocantele pot determina A. Hipertrofia benignă de prostată
hipotensiune ortostatică B. Antecedente familiale de
B. Eficacitatea inhibitorilor de 5- cancer de sân
alfa-reductază se observă după C. Nitrozaminele
aproximativ 6 luni D. Tratament cu androgeni
C. Alfa-blocantele acționează prin E. Tratament cu estrogeni
diminuarea volumului prostatic
D. Tratamentul se începe cu 107. Complicațiile principale ale
monoterapie puncției-biopsie prostatice sunt:
E. Se indică ințierea sa în cazul (1320)
unui tratament chirurgical eșuat A. Hematurie
B. Melenă
104. Sunt FALSE afirmațiile despre C. Prostatită acută
tratamentul chirurgical în D. Infecție urinară
hipertrofia benignă de prostată: E. Rectoragii
(1318)
A. Rezecția transuretrală a 108. Este adevărat despre stadiul
prostatei are risc de ejaculare localizat al tumorilor de prostată:
retrogradă constantă (1321)
B. Este indicat în caz de eșec al A. Poate beneficia de tratament
tratamentului medical bine curativ
efectuat B. Se clasifică TNM astfel: T1/T2,
C. Prin incizia cervicoprostatică se N0, M0
retrage adenomul, se deschide C. Beneficiază de radio-hormono-
colul și ejacularea este terapie prelungită
conservată D. Prostatectomia totală ca mijloc
D. O alternativă a tratamentului terapeutic se poate solda cu
chirurgical poate fi monatarea anejaculare constantă
unei endoproteze Fabian E. Beneficiază de radioterapie
E. Tumora de vezică asociată prostatică conformațională
impune renunțarea la
tratamentul chirurgical și 109. Sunt factori de risc pentru apariția
abordarea unei terapii tumorilor de rinichi: (1323)
medicamentoase cu alfa- A. Alcoolismul
blocante B. Stenoza arterei renale
C. Nefroangioscleroza malignă
105. În monitorizarea pacienților cu D. Dializa cronică
hipertrofie benignă de prostată se E. Transplantul renal
folosesc următoarele: (1318)
A. Debitmetria 110. Sunt indicații de puncți-biopsie
B. Dozarea ureei plasmatice renală pentru diagnosticul unei
C. ECBU tumori renale: (1324)
93
A. Se efectuează sistematic, 114. Sunt diagnostice diferențiale în

înaintea oricărui tratament caz de tumori testiculare: (1328)
B. Suspiciune de limfom A. Varicocel
C. Pacient cu risc chirurgical B. Orhită
ridicat C. Criptorhidie
D. După tratamentul adjuvant, D. Hidrocel
pentru verificarea eficienței E. Epididimită
tratamentului
E. Stadializarea Binet 115. Este FALS despre chistul renal:
(1327)
111. Este adevărat despre clasificarea A. Este o tumoră renală benignă
TNM a tumorilor de rinichi: (1325) foarte frecventă
A. O tumoră T1 este mai mică de B. La ecografie se observă o
7 cm și limitată la rinichi imagine hiperecogenă, bine
B. Tumora T4 se întinde dincolo vascularizată
de fascia lui Gerota și/sau la C. La examenul CT apare
suprarenală imaginea unei leziuni cu contur
C. N1 presupune afectarea a cel regulat
mult 2 ganglioni D. Tratamentul aplicat este unul
D. În T2, tumora este limitată la conservator
rinichi E. Chistul renal este o leziune
E. T4 presupune invadarea simptomatică în majoritatea
organelor învecinate cazurilor
112. Următoarele afirmații despre 116. Examinările complementare în

angiomiolipom sunt adevărate: cazul unei tumori de testicul:
(1326-1327) (1329)
A. Este o tumoră A. Ecografia Dopler decelează o
mezenchimatoasă malignă masă neomogenă, hipoecogenă
B. Tumora este compusă din țesut B. Markerii serici tumorali se
muscular neted, vase sangvine dozează în cadrul
și țesut gras diagnosticului și la 2 săptamâni
C. La imagistică apare aspectul după orhidectomie
hiperecogen, hipodens C. Testiculul controlateral este
D. Este cea mai frecventă tumoră explorat în mod sistematic
solidă a richiului D. Biopsia testiculară este
E. Apare exclusiv unilateral indispensabilă, ghidând decizia
terapeutică
113. Oncocitomul: (1327) E. Bilanțul extinderii tumorale se
A. Este o tumoră benignă realizează după tratamentul
B. Diagnosticul diferențial cu chirurgical
cancerul de rinichi este evident
C. La imagistică se observă o 117. Managementul imediat al
cicatrice la periferia leziunii tumorilor testiculare: (1329)
D. Explorarea chirurgicală este A. Se bazează pe tratament
necesară chirurgical
E. Beneficiază de clasificarea B. Se realizează clamparea
Bosniak (de la I la IV) prealabilă a cordonului
spermatic
94
C. La 4 săptămâni după 121. Examenul citobacteriologic urinar

orhidectomie se dozează în infecțiile urinare la adult: (1286-
markerii tumorali 1287)
D. Orhidectomia se realizează pe A. Se face la 2 ore de la ultima
cale scrotală micțiune
E. Preoperator se realizează B. Se colectează primul jet de
bilanțul extinderii urină
C. Contaminarea în prezența mai
118. Este adevărat despre tratamentele multor germeni poate
complementare în tumorile de determina apariția unei
testicul: (1330-1331) bacteriurii fără leucociturie
A. Atât tumorile seminomatoase, D. Se face pe urina din 24 de ore
cât și cele non-seminomatoase E. În caz de bacteriurie fără
beneficiază de hormonoterapie leucociturie poate fi vorba de
B. Tumorile non-seminomatoase un început de infecție
sunt radiosensibile
C. În stadiul N3 sau M1 122. Este adevărat despre anticorpii
polichimioterapia se face cu anti-antigene nucleare solubile:
metotrexat, bleomicină și (1136)
vincristină A. Anticorpii anti-RNP sunt
D. Seminomul este chimio- și asociați bolii mixte de țesut
radiosensibil conjunctiv
E. În stadiul localizat N0, M0 se B. Anticorpii anti-SSA și anti-SSB
face radioterapie e zonelor sunt specifici pentru lupus
lomboaortice C. Sindromului CREST îi sunt
asociați anticorpi anticentromer
119. Sunt complicații cu impact vezical D. Pot fi anti-ECT sau anti-ENA
ale unei hipertrofii benigne de E. Anticorpii antihistone apar în
prostată: (1317) lupusul indus medicamentos
A. Retenție acută de urină
B. Litiază de stază 123. Este adevărat cu privire la
C. Diverticuli vezicali principiile de tratament şi
D. Reflux vezico-ureteral monitorizare pe termen lung a unei
E. Hematurie boli autoimune: (1137)
A. Doar tratamentul simptomatic
120. Caracterizează infecțiile urinare nu este niciodată suficient
nosocomiale: (1291) B. Corticoterapia este deseori
A. Este al doilea tip de infecție necesară, însă cu moduri variate
nosocomială ca frecvență de prescriere
B. Prezența diareei este un factor C. Imunosupresoarele se indică în
de risc formele corticosensibile
C. Păstrarea unei diureze D. Este necesară suprimarea
importante poate fi un mijloc factorilor declanșatori
de prevenție E. În bolile inflamatorii ale tubului
D. Germenii sunt cel mai des digestiv se poate avea în vedere
multirezistenți inumoterapia cu anti-TNF-ɑ
E. Sexul masculin este mai afectat
124. Sunt criterii ale ACR pe baza
cărora se pune diagnosticul de
lupus eritematos diseminat: (1138)
95
A. Ulcerații ale mucoaselor D. Este necesară prezența a cel

nazofaringiene sau orale puțin două semne clinice
B. Fotofobie E. Poate fi primar sau secundar,
C. Pleurezie sau pericardită caz în care este asociat în
D. Artrite erozive ce afectează cel principal cu lupusul eritematos
puțin două articulații periferice diseminat
E. Afectare hematologică: anemie
megaloblastică 128. Examenul CT este recomandat în
urgență pentru următoarele
125. Este FALS cu privire la afectările patologii: (1151)
cutanate în lupusul eritematos A. Invaginație intestinală acută la
diseminat: (1138) copil
A. Este cea mai rară afectare B. Embolie pulmonară
B. Se pot distinge forme de lupus: C. Compresiune medulară cu
acut, supraacut, cronic tulburări sfincteriene
C. Lupusul acut se limitează în D. Hemoragie subarahnoidiană
general la afectări cutanate E. Comă
exclusive
D. Se poate asocia și sindromul 129. Sunt adevărate indicațiile pentru
Raynaud examinările imagistice în funcție de
E. La examinarea în IF a biopsiilor patologie: (1153)
cutanate se caută depozite de A. EPA: radiografie de torace
IgD, IgA și de complement B. Pneumopatie: RMN toracic
C. Diverticulită: CT
126. Afectarea renală în lupusul abdominopelvian
eritematos diseminat: (1139) D. Disecție de aortă: Angio-CT
A. Este o afectare interstițială toracic
B. Impune dozarea la fiecare E. Traumatism cranian cu pacient
consult a creatininemiei asimptomatic: CT cerebral
C. Afectarea clasică este de tip
sindrom nefrotic pur 130. Sunt examene indicate în
D. Clasa 2 de nefropatie lupică patologia urinară: (1154)
presupune o afectare mezangială A. CT abdominal în colica renală
E. Leziunile din clasele 3, 4 și 5 B. RMN renal în pielonefrita
necesită un tratament complicată
imunosupresor pe cale generală C. Ecografie renală de primă
intenție în colica renală
127. Sindromul antifosfolipidic este D. Ecografie renală în tumora
caracterizat astfel: (1142) renală metastatică
A. Cel puțin două episoade într-un E. Radiografia renală în tumora de
an de tromboză venoasă uretere
profundă sau arterială sau a
vaselor mici 131. Este adevărat cu privire la
B. Cel puțin o moarte fetală după efectuarea unui examen CT: (1149)
săptămâna a 10-a de sarcină, cu A. Existența în antecedente a unui
făt normal la autopsie șoc anafilactic sau edem
C. >= 3 avorturi spontane Quincke după administrarea
consecutive înainte de unei substanțe de contrast
săptămâna a 10-a de sarcină cu iodate impune interzicerea
un bilanț exhaustiv negativ
96
administrării pe viitor a oricărei C. Factori favorizanți pot fi:

substanțe de contrast limfedem, insuficiență venoasă
B. În caz de diabet, se vor opri D. Este precedat de o stare febrilă
administrarea biguanidelor 48 (39-40 grade), frisoane
de ore după examen, fără a fi E. Rar poate apărea bilateral
nevoie oprirea acestora înainte
de examen 135. Sunt complicații generale ale
C. Prezintă risc de malformații erizipelului: (1170)
fetale la gravida în primul A. Septicemie
trimestru B. Flebită
D. După examen se va verifica C. Complicații post-streptococice
întotdeauna nivelul creatininei D. Fasceită necrotizantă
în sânge E. Boala tromboembolică
E. În cazul unui nivel al clearance-
ului de creatinină < 30 ml/min 136. Fasceita necrotizantă – afirmații
este contraindicată adevărate: (1170)
administrarea de substanță de A. Este o urgență medicală
contrast iodată B. Este însoțită de o alterare
majoră a stării de sănătate
132. Examenele imagistice C. Apariția ei este favorizată de
recomandate în cazul unei embolii administrarea corticoterapiei
pulmonare sunt: (1153) D. Se prezintă local prin zone
A. Radiografie toracică hiperestezice
B. Endoscopie bronșică E. Este prezent un sindrom
C. Scintigrafie pulmonară inflamator major
D. Angio-CT toracic
E. Ecografie transtoracică. 137. Tratamentul candidozelor
presupune: (1171)
133. Este adevărat cu privire la A. Tratament antifungic local timp
realizarea unui examen RMN: de 6 săptămâni pentru unghii și
(1150) 2-4 luni pentru piele și mucoase
A. Prezența oricărui tip de valvă B. Tratament general cu
cardiacă reprezintă o griseofulvină
contraindicație absolută pentru C. Toaletă cu săpun cu pH neutru
efectuarea examenului D. Tratament general pentru
B. Lipsa iradierii este unul din formele profuze
avantaje ale examenului E. Tratament antifungic local se
C. Este un examen cu o durată poate face cu imidazoli sau
scurtă-medie de desfășurare terbinafină
D. Semantica radiologică: hipo-
/izo-/hipersemnal 138. Sunt afirmații adevărate despre
E. Se efectuează obligatoriu à jeun pitiriazisul versicolor: (1172)
A. Este o afecțiune cauzată de
134. Erizipelul este caracterizat de: Tricophyton
(1169-1170) B. Este caracterizat de o
A. Placard nedureros, cu extindere contagiozitate redusă
centripetă C. Sunt prezente macule cu
B. Poarta de intrare poate fi scuame fine, de culoare roz, ce
constituită de către un impetigo devin hipocrome
97
D. La examenul cu lampa Wood, E. Ca primă intenție se dozează

apare fluorescență verde doar fT4
E. Afectează în special adultul în
vârstă 143. Sunt principii generale de
tratament în hipertiroidism: (1222)
139. Caracterizează cretinismul, ca A. Tratament în spital
formă clinică de gușă: (1216) B. Repaus, întreruperea activității
A. Retard mintal reversibil profesionale
B. Tulburări neurologice, motorii: C. Contracepție eficientă
tetraplegie spastică D. Sedare cu benzodiazepine
C. Tulburări neurologice, E. Inhibitori ai canalelor de Ca2+
senzoriale: surditate
D. Hipotiroidism frust 144. Este adevărat despre
E. Mixedem, retard statural monitorizarea eficienței
tratamentului în hipertiroidism:
140. Sunt examinări biologice (1222-1223)
complementare în caz de gușă: A. fT4 la 10 zile de la începerea
(1216) tratamentului
A. dozarea anticorpilor anti- B. Adaptarea dozelor de
receptori pentru TSH (boala antitiroidiene de sinteza se face
Basedow) în funcție de TSH
B. TRH C. În al doilea moment: TSHus +/-
C. fT3, fT4 fT4 la 3 luni
D. dozarea anticorpilor anti-TPO D. Scopul tratamentului este
şi anti-TG normalizarea fT4, apoi a TSH.
E. ioduria/24 de ore, utilă pentru E. Uneori, după un timp de la
depistarea excesului de iod debutul tratamentului, poate
apărea hipotiroidism
141. Sunt caracteristici ale nodulului
tiroidian suspect: (1219) 145. Sunt parametri urmăriți în cadrul
A. Nodul hiperecogen monitorizării toleranței la
B. Hipervascularizație la ecografia tratamentul cu ATS: (1223)
Doppler A. fT3
C. Halou complet B. fT4
D. Prezența microcalcifierilor în C. TSH
nodul D. LDH
E. Chist anecogen E. HCG
142. Caracterizează diagnosticul 146. Sunt semne de hipometabolism în

hormonal de certitudine în caz de hipotiroidism: (1224)
hipertiroidism: (1221) A. Tablou de demență
A. Examenul de confirmare: B. Macroglosie
TSHus scăzut C. Amenoree
B. Un fT4 scăzut cu un TSH D. Constipație
normal corspunde unui E. Hipoglicemie
hipertiroidism frust
C. Dozarea fT4 este necesară 147. Sunt anomalii biologice din cadrul
pentru urmărirea tratamentului unui hipotiroidism: (1225)
D. Dozarea fT3 nu are nicio A. Hipokaliemie
relevanță în hipertiroidism B. Anemie macrocitară
98
C. Hipertrigliceridemie D. Este un diabet iatrogenic,

D. LDH crescută cortico-indus
E. Hipercolesterolemie E. Apare înaintea vârstei de 20 de
ani
148. Principalele cauze de
hipotiroidism sunt: (1225) 152. Sunt cuprinse în bilanțul
A. Exces de iod sistematic al diabetului de tip 2:
B. Infiltrativă (1238)
C. Post-abortum A. Dozarea fierului seric și a
D. Autoimună transferinei
E. Carență de iod B. Serologia hepatitei B
C. Nivelul de TSH
149. Este adevărat despre tratamentul D. Nivelul transaminazelor
hipotiroidismului: (1226) E. Formula leucocitară, ca indice
A. Se poate face fie la spital, fie în al infecțiilor
regim ambulatoriu, în funcție
de importanța factorilor de risc 153. Caracterizează clinica
hepatici cetoacidozei diabetice: (1239)
B. Tratamentul începe cu o doză A. Instalare brutală mai ales la
de atac, după care dozele se bărbaţi
scad progresiv B. Cuprinde două faze: cetoza
C. Durata tratamentului: până se simplă și cetoacidoza
ajunge la eutiroidie, apoi se C. Hipotermia, favorizată de
întrerupe cetoză, poate masca un sindrom
D. Înaintea începerii tratamentului infecțios
și schimbării posologiei, ECG D. Este posibilă evitarea agravării
obligatoriu la pacienții în vârstă cetozei spre acidoză
și cu insuficiență coronariană E. Deshidratarea globală legată de
E. Administrarea are loc diureza osmotică predomină pe
dimineața, a jeun sectorul intracelular
150. Caracterizează diabetul zaharat de 154. Sunt perturbări biologice ale

tip 1 lent (LADA): (1237) cetoacidozei: (1240)
A. Se observă prezența mutației A. pH arterial < 7,30
genei HNf1ɑ B. glicemie plasmatică > 2,50 g/L
B. Insulinodependența apare rapid, C. bicarbonat > 15 mmol/L
după 2-3 ani de la debut D. deficit anionic > 10 mmol/L
C. Debutul este asemănător ca la E. corpi cetonici plasmatici
diabetul de tip 2 prezenți
D. Sunt prezenți anticorpii anti-
GAD65 155. Rehidratarea hidroelectrolitică din
E. Debutul cetozic necesită cadrul tratamentului cetoacidozei
tratament cu insulină diabetice: (1240)
A. Se adaptează în functie de sex
151. Diabetul de tip MODY 3: (1237) B. Se face cu ser NaCl izotonic
A. Prezintă o transmitere cât timp glicemia este peste
autozomal recesivă 1,90 g/L
B. Apare mutația genei GAD65 C. Nu se va administra bicarbonat
C. Carența de insulină necesită dacă pH-ul este > 7
insulinoterapie
99
D. Dacă glicemia este < 2,50 g/L, microanevrisme, exsudate și

se va utiliza ser glucozat 5% hemoragii
cu NaCl sau chiar glucoză C. Pentru un diabetic cu o
10% evoluție de peste 25 de ani,
E. În cazul apariției asterixisului care nu a dezvoltat retinopatie,
se vor administra soluții sunt puține riscuri să mai
macromoleculare dezvolte pe viitor această
complicație
156. Este advărat cu privire la coma D. Forma cea mai severă este
hiperosmolară: (1241) maculopatia ischemică prin
A. Apar cetogeneza și lipoliza ocluzia extinsă a capilarelor
moderate maculare
B. Poate apărea insuficiența E. Principalele tipuri de tratament
renală acută funcțională sunt: medical, chirurgical și cu
C. Osmolaritatea este peste 350 laser
mmol/L
D. Sunt prezente cetonemia și 160. Este adevărat despre tratamentul
acidoza crescute retinopatiei diabetice: (1245)
E. Pare mai ales la pacienții cu A. Tratamentul medical
diabet de tip 1 neglijat presupune un bun control al
glicemiei și al tensiunii
157. Examinările complementare într-o arteriale
comă hiperosmolară arată: (1241- B. Tratamentul cu laser este
1242) indicat în toate retinopatiile
A. Glicemie > 3 g/L neproliferative
B. pH arterial > 7,30 C. În caz de leziuni
C. bicarbonat plasmatic > 10 microvasculare responsabile
mmol/L de exsudație este indicată
D. cetonemie și fotocoagularea focală
cetonurieimportante D. Prezența neovaselor este o
E. hiperosmolaritate > 320 indicație de injecții
mOsm/kg intravitreene cu anti-VEGF
E. Tratamentul chirurgical poate
158. Sunt factori favorizanți ai unei fi luat în considerare în
acidoze lactice legată de anumite situații
administrarea de metformin: (1243)
A. Insuficiență cardiacă 161. Neuropatia diabetică: (1246)
B. Hipocapnie A. Este o complicație pe termen
C. Insuficiență renală scurt a diabetului zaharat
D. Insuficiență hepatică B. Mono-, multinevritele apar
E. Stări de șoc mai des decât polineuropatia
C. Tulburările motorii sunt
159. Retinopatia diabetică: (1244- excepționale și tardive
1245) D. Afectarea apare distal la
A. Este o complicație pe termen inceput
lung a diabetului zaharat la E. Debutează cu partestezii și
adult, fiind o macroangiopatie dizestezii predominant în
B. În stadiul neproliferativ se timpul zilei
întâlnesc dilatări capilare,
100
162. Sunt complicații macroangiopatice E. Coapsele și zona lombară sunt

ale diabetului zaharat la adult: zone de absorbție lentă a
(1247) insulinei
A. Insuficiența valvulară
B. Insuficiența coronariană 166. Sunt obiective ale tratamentului în
C. Afectarea trunchiurilor diabetul de tip 2: (1251)
supraaortice A. Reducerea excesului de țesut
D. Arteriopatia membrelor adipos: regim hipolipidic,
superioare hipoglucidic, hipocaloric
E. Infarctul miocardic B. Creșterea sensibilității
musculare la insulină
163. Sunt stadii ale arteriopatiei C. Creșterea secreției de insulină
membrelor inferioare, după prin administrarea de
clasificarea Leriche: (1247) metformin
A. Stadiul 1: claudicație D. Promovarea activității fizice
intermitentă cu scopul creșterii sensibilității
B. Stadiul 4: durere de decubit musculare la insulină
C. Stadiul 2: claudicație E. Diminuarea degradării
intermitentă glucagonului hepatic prin
D. Stadiile 2 și 3 întotdeauna administrarea de glinide
simptomatice
E. Stadiul 3: durere de decubit 167. Monitorizarea biologică în
managementul pe termen lung al
164. Este adevărat despre malul complicațiilor micro- și
perforant plantar la diabetici: macroangiopatice ale diabetului de
(1248) tip 2: (1253)
A. Are tendință de recidivă în A. Microalbuminurie – 1 dată pe
anumite condiții semestru
B. Este o ulcerație cutanată în B. Bilanț lipidic – 1 dată la 3 luni
general dureroasă C. Creatinemie – 1 dată pe an
C. Marginile plăgii sunt dure, D. Calculul clearance-ului
neregulate creatininei – 1 dată la 6 luni
D. Corespunde capului primului E. Glicemie venoasă a jeun – 1
metatarsian dată pe an
E. Reprezintă o complicație
macroangiopatică 168. Sunt contraindicații ale chirurgiei
bariatrice în cazul obezității la
165. Tratamentul cu insulină în adulți: (1279)
diabetul de tip 1: (1250) A. Tulburări cognitive severe
A. Insulinele ultrarapide și rapide B. Tulburări severe și instabile
acoperă nevoile din timpul ale comportamentului
unui efort alimentar
B. Insulinele intermediare și lente C. Eșecul unui tratament medical,
acoperă nevoile preprandiale nutrițional, dietetic sau
C. Schema terapeutică trebuie să pshioterapeutic aplicat corect
fie concepută în funcție de timp de 6-12 luni
obiective și de acceptarea D. Afecțiuni care pun în pericol
pacientului prognosticul vital pe termen
D. Alergiile, ca efecte secundare, scurt și mediu
apar foarte rar
101
E. IMC > 40 kg/m2 sau IMC > 35 și blocante ale canalelor de

kg/m2 cu cel puțin o calciu
comorbiditate susceptibilă de a B. Corectarea anemiei se face
fi ameliorată în urma prin corectarea eventualelor
chirurgiei carențe de vitamina D
C. Este importantă corectarea
169. Caracterizează tratamentul unei eventuale acidoze
insuficienței renale acute de cauză metabolice
obstructivă: (1350) D. Controlul bilanțului
A. Drenaj urinar doar în caz de fosfocalcic se poate face
tulburări de conștiență printr-un regim limitat în
B. Cateter suprapubian în caz de fostați și administrarea de
obstacol supravezical chelatori de fosfat
C. Prevenirea hemoragiei E. O eventuală anemie se poate
vezicale a vacuo corecta și prin administrarea
D. Urgență chirurgicală în caz de de EPO recombinată,
febră asociată intramuscular
E. Nefrostomie în caz de obstacol
supravezical 173. Sunt reguli de nefroprotecție în
insuficiența renală cronică: (1356)
170. Sunt cauze de insuficiență renală A. Controlul aportului de sare
acută prerenală: (1351) mai mare de 6 g/zi
A. Deshidratare extracelulară prin B. Controlul presiunii arteriale <
pierderi digestive 140/90 mmHg
B. Insuficiență cardiacă C. Încetarea consumului de
C. Insuficiență suprarenaliană alcool
D. Fibroză retroperitoneală D. Supraveghere medicală
E. Litiază urinară regulată – o dată la 3 luni,
dacă RFG este 30 ml/min
171. Sunt adevărate afirmațiile despre E. Limitarea aportului de
nefropatia interstițială acută: proteine între 0,8 și 1g/kg/zi
(1351-1352)
A. Este cea mai frecventă cauză 174. Sunt semne clinice de uremie:
de insuficiență renală acută (1357)
organică A. Crampe
B. Diureza este adesea conservată B. Rar: pericardită uremică
C. Cel mai des este incriminat un C. Prurit
mecanism imunoalergic D. Iritabilitate
D. Semnele alergice sunt în mod E. Diaree
constant prezente
E. Puncția-biopsie renală se 175. Sunt indicații absolute pentru
efectuează în mod sistematic initierea epurării extrarenale:
(1357)
172. Este adevărat despre mijloacele A. Hipovolemie ce nu poate fi
terapeutice pentru încetinirea corectată cu soluții
progresiei insuficienței renale macromoleculare
cronice: (1355) B. Acidoză metabolică severă
A. Controlul presiunii arteriale și C. Hipokaliemie rezistentă la
a proteinuriei se face de tratamentul medical
preferat cu diuretice tiazidice D. Sindrom uricemic
102
E. Pericardită uremică A. Poate apărea encefalopatie

B. Este prezentă retinopatia
176. Sunt nefropatii glomerulare hipertensivă stadiul IV sau V
neproliferative: (1365) C. Apare o insuficiență
A. Nefropatia cu IgA ventriculară dreaptă cu HTAP
B. LES D. Este esențială în 50% din cazuri
C. Diabet E. Printre altele, apare
D. Amiloidoză hipokaliemia
E. Vasculite cu ANCA
181. Din punct de vedere clinic,
177. Caracterizează glomerulonefritele sindromul anemic este caractarizat
membrano-proliferative: (1366) de: (1376)
A. Există o proliferare celulară A. Dispnee
mezangială B. Agitație
B. Este un grup heterogen de C. Redoare a cefei
glomerulopatii D. Suflu cardiac sistolic în focarul
C. Apare de obicei un sindrom mitral
nefrotic pur E. Vertij
D. Pot fi forme primare sau
secundare 182. Sunt cauze ale carenței marțiale:
E. Poate apărea un sindrom (1377)
nefritic A. Deficit de producere a
transferinei
178. Este adevărat despre boala B. Sângerare ginecologică –
embolilor cu cristale de colesterol: spaniomenoree
(1368-1369) C. Sângerări voluntare – rar
A. Tratamentul anticoagulant D. Boala celiacă
poate fi considerat o etiologie E. Simptomatologie digestivă
B. Simptomatologia apare după un
interval liber de trei săptămâni 183. Sunt cauze de anemie
de la factorul declanșant aregenerativă normocitară: (1378)
C. Pot apărea mialgii și dureri A. Alcoolism
abdominale B. Leucemie acută
D. Poate fi prezentă C. Inflamație cronică
hipereozinofilia și un sindrom D. Mielodisplazii
inflamator E. Disfuncție tiroidiană
E. În caz de febră,semne generale,
trebuie luată în calcult 184. Anemiile sunt clasificate astfel:
administrarea de AINS (1376-1378)
A. Reticulocite < 150000/mm3 –
179. Sunt etiologii ale sindromului anemie aregenerativă
hemolitic-uremic: (1369) B. Reticulocite >= 100000/mm3 –
A. Infecția cu E. coli O157:H7 anemie regenerativă
B. Poliartrită reumatoidă C. VEM <= 80 fl – anemie
C. Sclerodermie microcitară
D. Cancer D. Hb ≤ 13g/dL la femeie –
E. Nefropatie vasculară anemie
E. VEM > 80 fl – anemie
180. Sunt adevărate afirmațiile despre macrocitară
nefroangioscleroza malignă: (1368)
103
185. Examinările de bază pentru E. Prezența a cel puțin două din

explorarea hemostazei sunt: (1383) cinci criterii CRAB
A. Timp de sângerare: hemostaza
primară 189. Este adevărat despre criteriile
B. Timp de protrombină: CRAB: (1393)
hemostaza secundară, calea A. Sunt necesare cel puțin trei
intrinsecă criterii pentru a pune
C. TCA: hemostaza primară diagnosticul de mielom
D. Fibrinogen: hemostaza multiplu
secundară, calea comună B. Creatinina serică > 173 mmol/L
E. Trombocite: hemostaza C. Anemie cu Hb < 2 g/dL față de
definitivă limita inferioară a valorii
normale sau < 10 g/dL
186. În caz de PT normal și TCA D. Leziuni osoase:
prelungit, este vorba despre: (1383) osteocondensare, osteofite
A. Un deficit de factor VII marginale, osteoporoză
B. Un deficit de factor XI E. Plasmocitoză medulară > 10%
C. Coagulare intravasculară
diseminată 190. Sunt alterări moleculare implicate
D. Administrare de AVK în carcinogeneză: (1422)
E. Hemofilie B A. Activarea căilor de transducție
a semnalului, permițând
187. Sunt complicații hematologice în proliferarea celulară
mielomul multiplu: (1391) B. Potențialul de imortalizare cu
A. Anemie, o cauză frecventă fiind inactivarea telomerazei
sindromul infecțios C. Potențial de neoangiogeneză
B. Sindrom de hipervâscozitate D. Independența în raport cu
sangvină semnalele de stimulare a
C. Sindrom hemoragic prin creșterii
activitatea anti-X a amiloidozei E. rezistența la apoptoză
AL
D. Trombopatie indusă de 191. Din punct de vedere histologic,
hiperproteinemie cancerele pot avea următoarele
E. Boala von Willebrand origini: (1423)
dobândită. A. Dezvoltate din epiteliul
malpighian: cancer al căilor
188. Sunt criterii diagnostice pentru tractului urinar
mielomul multiplu: (1393) B. Tumorile mixte au prognosticul
A. Prezența în ser și/sau în urină a contingentului tisular cu cea
unei proteine monoclonale (cu mai ridicată malignitate
excepția unul mielom C. Tumori cu origine
nesecretant) neuroectodermică: glioame
B. Prezența a cel puțin unuia din D. Tumori cu origine
criteriile CRAB mezoectodermică:
C. Prezența unei plasmocitoze neuroblastom
medulare < 10% E. Carcinoame epidermoide:
D. Prezența unei proteine melanoame
monoclonale în ser >= 3g/100
ml 192. În apariția cancerului pot fi
implicați următorii factori: (1427)
104
A. EBV – carcinom nazofaringian hepatică, meningeală,

B. HPV – cancere ORL testiculară
C. Infecția cu virusul hepatitei C. Febra este inconstantă
VHB, VHC, VHD, VHE – D. Hiperleucocitoza blastică nu
carcinom hepatocelular are semne clinice decât atunci
D. HHV8 – sarcomul Kaposi când este majoră
E. HTLV1, HTLV2 – leucemii E. Semnele clinice ale leucostazei
sunt respiratorii, neurologice
193. Sunt adevărate următoarele despre
factorii genetici de risc: (1428) 196. În dignosticul paraclinic al
A. În sindromul Lynch 1 apare leucemiilor acute: (1434-1435)
mutația genei APC A. Hemoleucograma este
B. Mutația genelor întotdeauna anormală:
BRCA1/BRCA2 determină hiperleucocitoză, anemie
producerea de cancer mamar și regenerativă
de endometru B. Imunofenotiparea poate arăta
C. NEM asociază anomalia genei markeri mieloizi
RET C. Clasificarea morfologică a
D. Lynch 2 este un cancer de LAM: stadiul monoblastic -
colon izolat. LAM5b=diferențiat
E. Sindromul Li-Fraumeni D. Evidențierea prin PCR a
asociază mutația genei p53 anomaliilor genetice are rol
doar prognostic
194. Este adevărat cu privire la E. Liza tumorală asociază LDH
diagnosticul leucemiilor acute: ridicată
(1434)
A. Precursorii medulari prezintă 197. Este adevărat cu privire la
un blocaj al maturării intr-un leucemiile acute: (1434-1435)
stadiu imatur (blaști) A. Markerii eritrocitari sunt:
B. Este prezent sindromul tumoral glycophorina A, CD36
(coagulopatie) B. Mortalitatea imediată prin
C. LAM secundară poate apărea în hemoragie cerebromeningeală
urma evoluției unui sindrom și/sau detresă respiratorie este
mielodisplazic sau ridicată
mieloproliferativ C. Starea clinică poate fi dominată
D. LAM poate fi de novo, de un sindrom hemoragic prin
secundară sau indusă de coagulopatie de consum
citotoxice și/sau radioterapie D. Imunofenotiparea are rolul
E. Tratamentul specific vizează: evidențierii anomaliilor
infecțiile, hemoragiile, citogenetice cu rol prognostic și
leucostaza terapeutic
E. Markerii granulocitari sunt
195. Diagnosticul clinic al leucemiilor CD41, CD42, CD61
acute vizează: (1434)
A. Semnele clinice specifice sunt: 198. Este adevărat despre leucemia
anemie, infecții, sindrom limfoidă cronică: (1436)
hemoragic A. Debutul este lent progresiv,
B. Proliferarea blastică poate avea apărând la pacienți tineri
următoarele localizări: B. Printre complicațiile infecțioase
se află pneumopatia
105
C. Diagnosticul diferențial se face

cu leucemia cu tricoleucocite
D. Limfocitele B exprimă cel mai
adesea un lanț greu de tip IgM
E. Mielograma arată o infiltrare cu
leucocite mari
199. Diagnosticul limfoamelor maligne

presupune: (1438)
A. Deteriorarea stării generale:
febră, transpirații nocturne,
scădere în greutate
B. Sindrom tumoral: adenopatie,
masă tumorală lent progresivă
(sindrom ocluziv)
C. Proliferările limfomatoase au
loc doar în detrimentul țesutului
limfoid ganglionar
D. Localizările extraganglionare
ale sindromului tumoral pot fi:
digestive, ORL, mediastinale
E. Sindromul de venă cavă
superioară reprezintă o urgență
200. Este adevărat despre limfoame

maligne, CU EXCEPȚIA: (1438-
1439)
A. Prezintă forme ganglionare
mediastinale
B. Limfomul Burkit apare la copii
sau la pacienți în vârstă
C. Limfoamele B cu celule mari
sunt un grup omogen de LNH
(limfom non Hodgkin)
D. În limfoamele B cu celule mari
nu apar afectări
extraganglionare (digestive,
ORL)
E. Sindromul de liză tumorală
duce la eliberare importantă de
fosfor
106
A. Presiunea arterială sistolică la

Test grilă V gambă peste 50 mm Hg
B. Presiunea arterială sistolică la
gleznă sub 50 mm Hg
Toate capitolele din tematica de C. Presiunea arterială sistolică la
Rezidențiat gleznă peste 30 mm Hg
D. Presiunea arterială sistolică la
Autori: Ovidiu Mitu, Dan-Mihai gambă sub 50 mm Hg
Alexandrescu, Alexandru Lăcătuș, Cristian E. Nici o variantă nu este corectă
Pristavu
5. Tratamentul alternativ la pacientul
COMPLEMENT SIMPLU coronarian stabil în caz de
contraindicație sau de proastă
1. Eretismul cardiac reprezintă: (32) toleranță clinică la betablocante se
A. Variația respiratorie a ritmului face cu: (66)
cardiac la pacientul neurotonic A. Bivalirudină
B. O cauză vasculară a lipotimiei și B. Ivabradină
a sincopei C. Alt betablocant
C. Percepția unei bătai cardiace D. Aspirină
intense, puternice, rapidă sau E. Irbesartan
ectopică
D. Percepția unei bătai cardiace 6. Agenții microbiologici care
intese și puternice, fără a fi provoacă forme acute, emboligene
rapidă sau ectopică de endocardită sunt: (97)
E. Simptomatologie ce corespunde A. Stafilococii aureus și epidemidis
palpitaţiilor B. Bacilii gram negativi
C. Streptococii deficienți
2. Tratamentul de primă intenție a unei D. Enterococii faecium sau faecalis
crize acute hipertensive sau a HTA E. Germenii atipici și/sau
malignă se realizează cu: (57) intracelulari: Coxiella burneti,
A. Derivați nitrați Brucella, Clamidia, micoplasma,
B. Nicardipină Bartonella
C. Alfablocante(Uralpidil)
D. Labetolol 7. Tratamentul de elecție în caz de
E. Furosemid prolaps valvular pur constă în: (115)
A. Plastie mitrală
3. Frecvenţa maximă teoretică se B. Tratament medical
calculează după următoarea C. Înlocuire valvulară prin
formulă: (65) bioproteză
A. 200 – vârsta D. Intervenția Bentall
B. 220 - vârsta E. Intervenția chirurgicală nu este
C. 185 - vârsta recomandată
D. FMT= 185 bătai/ minut
indiferent de vârstă 8. Care din următoarele investigații
E. FMT= 140 bătăi/min constituie examenul fundamental
care confirmă diagnosticul,
4. Referitor la tabloul clinic de etiologia și evaluează severitatea
ischemie ”critică” sau de ”ischemie stenozei aortice: (117)
permanentă cronică” numai o A. Ecografia cardiacă transtoracică
variantă este adevărată: (78)
107
B. Ecografia cardiacă 12. În funcție de durata și evoluția unui

transesofagiană acces de fibrilație atrială se vorbește
C. Cateterismul cardiac de FiA persistentă atunci când: (38)
D. Ecografia cu dobutamină în A. Accesul nu se reduce decât cu o
doze mici cardioversie
E. ECG B. Accesul se reduce spontan în
mai puțin de o săptămană
9. Tratamentul farmacologic al C. Nu se poate sau nu se dorește
insuficienței cardiace sistolice NU se reducerea
face cu: (90) D. Etiologia este idiopatică
A. Diuretice E. Accesul se reduce spontan în
B. Betablocante (carvedilol, mai mult de o săptămană
bisoprolol)
C. Digitalice 13. Durerea toracică acută tip junghi
D. Anticoagulante (antivitamine K) apare în: (59)
E. Antiaritmice de clasa I A. Angină pectorală
B. Disecție aortică
10. Referitor la etiologia tuberculoasă C. Pericardită
a pericarditei sunt adevărate D. Afectarea pleurală
următoarele afirmații CU E. Spasm esofagian
EXCEPȚIA: (106)
A. Reprezintă o etiologie rară 14. În astmul bronşic la adult, PEF sau
B. Prezentare insidioasă cu evoluție VEMS peste 80% din valorile
puțin zgomotoasă a unui prezise este intâlnit în: (155)
revărsat important A. doar în stadiul 1
C. Apare de obicei pe un teren B. doar în stadiul 2
imunodeprimat, pacient cu C. stadiul 3
transplant D. stadiul 4
D. Tratamentul antituberculos este E. stadiile 1 şi 2
efectuat timp de 1 an, corticoizii
nu sunt de interes 15. Următorul NU este semn de alarmă
E. Complică o tuberculoză care să impună ventilaţie mecanică
pulmonară la un pacient cu BPOC (164):
A. tulburări de conştienţă
11. Reprezintă indicații de utilizare a B. epuizare respiratorie
tromboliticelor, CU EXCEPȚIA: C. PaO2 < 60 mmHg
(127-128) D. PaCO2 > 70 mmHg
A. Tromboză ocluzivă a protezei E. Absenţa ameliorării rapide
valvulare în cazul pacienților cu în ciuda oxigenoterapiei
risc operator crescut
B. Infarctul miocardic diagnosticat 16. Tratamentul abcesului pulmonar se
în primele 90 min realizează cu: (171)
C. Embolia pulmonară complicată A. Amoxicilină 1g/8h
cu șoc hemodinamic B. Amoxicilină 1g/8h + acid
D. Ocluzia unui cateter venos clavulanic
central cu cameră C. Ceftriaxonă 1g/24h +
E. AVC ischemic în faza acută fluorochinolone active pe
respectând unele contraindicații pneumococ
D. Cefotaxim 1g/8h +
eritromicină i.v. 1g/6h
108
E. Imipenem + vancomicină 21. Tratamentul în neuropaludism se

30mg/kgc/zi face cu: (292)
A. chinină
17. Baza tratamentului în cancerul B. aciclovir i.v. 10 mg/kg x
bronhopulmonar cu celule mici este 3/zi, 21 zile
reprezentată de: (199) C. aciclovir p.o. 10 mg/kg x
A. chirurgie 3/zi, 21 zile
B. radioterapie D. oseltamivir
C. chimioterapie E. chinidină
D. hormonoterapie
E. gefitinib 22. Diagnosticul în chlamidioză se pune
prin: (332)
18. Una dintre următoarele variante NU A. PCR,
face parte dintre explorările care B. Examen microscopic
vizează confirmarea diagnosticului direct
în embolia pulmonară: (211) C. Cultură pe mediu
A. radiografia toracică specific pentru că bacteria se
B. scintigrafia pulmonară de dezvoltă greu
ventilaţie /perfuzie D. Cultură pe medii
C. angiografia pulmonară obişnuite
D. angio-CT spiralat al arterelor E. Serologie, foarte
pulmonare relevantă pentru diagosticarea
E. ecografia venoasă a membrelor formelor comune
inferioare
23. Antibioterapia empirică, indicată în
19. Tratamentul simptomatic în şoc se principal în diareea cu aspect
face cu scopul obţinerii: (221) invaziv, se face cu: (407)
A. unei presiuni arteriale sistolice > A. chinolonă i.v.
100 mmHg B. ampicilină ± metronidazol în
B. unei presiuni arteriale diastolice caz de tablou clinic sever sau
> 65 mmHg suspiciune de parazitoză
C. unei frecvenţe cardiace > 65/min C. chinolonă p.o. ± metronidazol
D. unei presiuni arteriale medii > în caz de tablou clinic sever sau
65 mmHg suspiciune de parazitoză
E. unei presiuni arteriale medii < D. ampicilină ± aminoglicozid în
65 mmHg caz de tablou clinic sever sau
suspiciune de parazitoză
20. Un pacient care prezintă sindrom E. macrolid în cazul unei
piramidal bilateral, râs şi plâns suspiciuni de diaree cu
spasmodic, tulburări de fonaţie şi Campylobacter jejuni
deglutiţie, mers cu paşi mici,
tulburări sfincteriene şi demenţă ar 24. Arteriografia celiomezenterică este
putea avea: (252) indicată în: (428)
A. sindrom Wallenberg A. hemoragia digestivă
B. sindrom altern superioară, dacă hemoragia
C. sindrom cerebelos persistă şi este abundentă
D. infarct lacunar B. hemoragia digestivă
E. sindrom pseudobulbar inferioară, cu colonoscopie
normală, care persistă dar este
puţin abundentă
109
C. hemoragia digestivă E. Vaccinare anti-VHB

inferioară cu colonoscopie
normală, dacă hemoragia 28. Cea mai frecventă poziție anatomică
persistă şi este abundentă a apendicelui este: (499)
D. hemoragia digestivă A. Pelvină
inferioară, chiar dacă B. Retrocecală
colonoscopia identifică o sursă C. Mezoceliacă
de sângerare deoarece esxistă D. Laterocecală
posibilitatea unor hemoragii E. Subhepatică
sincrone la nivelul intestinului
subţire 29. Principala complicație a herniilor
E. hemoragia digestivă este: (505)
indiferent de sediu A. Infecția
B. Ștrangularea
25. La un pacient cu ciroză survenită în C. Ileusul reflex
urma unei hepatite cronice virale B D. Hemoragia digestivă
în cadrul strategiei terapeutice se E. Icterul
preferă întotdeauna: (452)
A. monoterapie cu interferon 30. Triada Charcot reprezintă: (512)
pegilat pe durata de un an A. Colestază + citoliză + sindrom
B. monoterapie cu interferon inflamator
pegilat timp de 12 săptămâni, B. Febră + apărare abdominală +
urmată de o cuantificare a vărsături
viremiei pentru a stabili dacă se C. Durere biliară + șoc + aerobilie
continuă tratamentul până la un D. Durere biliară + febră + icter
an E. Icter + colestază + sindrom
C. biterapie interferon + inflamator
ribavirină
D. entecavir sau tenofovir 31. Este semn asociat al preeclampsiei
E. lamivudină severe: (525)
A. Diureză > 40 ml/h
26. Care dintre următoarele variante B. Proteinurie < 1 g/zi
NU reprezintă o examinare C. Dureri precordiale
complementară menită să contribuie D. Trombocitoză
la excluderea unui diagnostic E. Cefalee persistentă
diferenţial al encefalopatiei
hepatice? (464) 32. O femeie se prezintă la
A. glicemia dumneavoastră cu suspiciunea de
B. ECBU sarcină extrauterină. Are 7
C. Alcoolemia săptămâni de amenoree, hCG este
D. Bilanţ hidroelectrolitic 2500 UI/l, progesteronul este 8
sistematic ng/ml, durerile abdominale sunt
E. CT cerebral spontane, hematosalpingele este de
2 cm, hemoperitoneul are 0 ml.
27. Este tratament non-curativ al Care este scorul Fernandez la
carcinomului hepatocelular: (483) această pacientă? (535)
A. Transplant hepatic A. 12
B. Rezecție chirurgicală B. 13
C. Sorafenib C. 14
D. Distrugere locală D. 15
110
E. 16 38. Este adevărat despre anxietatea de

separare: (920)
33. Care afirmație despre menstruație A. Conduita de evitare dispare la
este adevărată? (559) maturitate
A. Sângele este coagulabil B. Survine în urma unui
B. Durează maxim 3 zile eveniment traumatizant
C. Ciclul menstrual are 6 faze C. Apare după pubertate
D. Prima menstruație se numește D. Afectează mai ales adulții
menarhă E. Tulburarea nu poate exacerba
E. Menstruațiile ciclice apar de-
abia după pubertate 39. Este adevărat despre clasificarea
cancerelor: (1423-1425)
34. Caracterizează papilomul A. Markerii tumorali au valoare
intraductal: (602) pentru prognostic în funcție de
A. Este o tumoră malignă nivelul lor
B. Nu se realizează explorări B. Clasificarea Breslow ia în
diagnostice imagistice calcul suprafața pielii invadată
C. Determină uneori galactoragie de către melanom
D. Se dezvoltă din țesutul adipos C. Pentru tumorile germinale,
al sânului valoarea LDH ajută la stabilirea
E. Se indică imunoterapie în caz unui diagnostic și a unui
de supraexprimare HER2 prognostic
D. Carcinoamele epidermoide sunt
35. Tratamentul de fond de referință în dezvoltate din epiteliul de
poliartrita reumatoidă este: (630) tranziție
A. Leflunomida E. Neuroblastomul și
B. Adalimumab nefroblastomul sunt tumori cu
C. Rituximab origine ectodermică
D. Sulfazalina
E. Metotrexat 40. Este FALS despre anemie și
tratamentul carenței marțiale:
36. În cazul unei fracturi osteoporotice (1378)
vertebrale, tratamentul trebuie A. Se administrează fier per os
început dacă scorul T este: (639) timp de 4 luni
A. < -2,5 B. Durerile abdominale pot fi o
B. < -1 complicație a tratamentului
C. > 1 C. Eficacitatea tratamentului se
D. < -2,5 + alte fracturi urmăreste prin dozarea
osteoporotice transferinei
E. > -1 D. Eritroblastopenia reprezintă o
cauză de anemie aregenerativă
37. Care este elementul principal al normocitară
tabloului clinic din otita externă? E. Inflamația cronică poate cauza
(718) o anemie microcitară
A. Otoreea
B. Febra 41. Caracterizează ocluzia acută a
C. Hipoacuzia arterei renale: (1369)
D. Otalgia A. Apare o HTA acută
E. Tinitusul B. Este întâlnită creșterea CPK-
MB
111
C. Între simptome este descrisă o 45. În cazul unui nodul tiroidian: (1218-
insuficiență renală acută cu 1220)
hematurie microscopică A. Scintigrafia nu este indicată
D. Este indicată puncția-biopsie dacă TSH-ul este normal sau
renală din zonele ischemice scăzut
decelate prin ecografie Doppler B. Nodulii suspecți apar
E. Există un risc minim de hiperecogeni la ecografia
transformare malignă a zonelor tiroidiană
slab perfuzate C. Dispneea asociată traduce
compresia nervului laringeu
42. Este FALS despre monitorizarea în recurent
cazul tumorilor de testicul: (1331) D. Chistul de duct hipoglos este un
A. Din punct de vedere clinic este diagnostic diferențial
importantă instituirea E. Tirocalcitonina se dozează în
autopalpării testiculului la care mod sistematic
s-a localizat tumora
B. Se urmăşte nivelul markerilor 46. Este adevărat despre obezitatea la
serici adulți: (1276-1279)
C. Se efectuează CT toraco- A. Glicemia a jeun, creatininemia
abdomino-pelvin și EGC în repaus sunt examene
D. Testiculul controlateral este complementare sistematice
important de urmărit B. Sindromul premenstrual este o
E. Sunt vizate complicațiile complicație endocrină
chimioterapiei C. By-pass-ul gastric este o
tehnică chirurgicală reversibilă
43. În infecțiile urinare la adult: (1287- D. În evaluarea pacientului obez
1291) sunt importante antecedentele
A. Este importantă tratarea unui de patologii cardio-metabolice
factor favorizant în caz de (diabet, dislipidemii,
cistită acută simplă hipotensiune arterială)
B. Vârsta mai mică de 55 de ani E. Gastroplastia cu inel ajustabil
este un factor de risc pentru poate avea ca şi consecinţă
pielonefrita acută sindromul Dumping
C. Prostatita acută evoluează cu
febră deseori moderată 47. Este adevărat despre dermatofitoze:
D. În tratamentul infecțiilor (1171-1172)
urinare asociate sarcinii se A. Kerionul este o tricofiție
utilizează betalactaminele supurată, apărută datorită unui
E. Constipația este un factor de răspuns imun deficitar al gazdei
risc pentru infecțiile urinare B. Dermatofitoza ungheală
nosocomiale cuprinde onicomicoză și
onichie secundară
44. Sunt complicații ale tiroidectomiei: C. Examenul cu lampa Wood arată
(1217) fluorescență absentă pentru
A. Embolie grăsoasă dermatofitoza cu Microsporum
B. Hipercalcemie temporară D. Tratamentul cu antifungige
C. Pneumomediastin locale se face pe o durată de 1-
D. Criză acută tireotoxică 8 săptămâni
E. Paralizie vagală bilaterală
112
E. Plăcile din dermatofitoza pielii A. Limitare francă a activităților

glabre sunt ușor de diferențiat B. Dispnee ca urmare a eforturilor
de eczema numulară fizice importante
C. Fără jenă de repaus
48. Sunt riscuri ale radiografiei: (1149) D. Simptomele pot să apară în
A. Examen invaziv, în cazul repaus
arteriografiei E. Incapacitate de a efectua vreo
B. Operator dependentă activitate fizică fără simptome
C. Radioactivitate
D. Cost ridicat 52. Sindromul Laubri și Pezzi asociază
E. Disecție arterială, în caz de următoarele modificări: (108)
arteriografie A. Insuficiență aortică
B. Comunicare interatrială
49. În lupusul eritematos diseminat: C. Comunicare interventriculară
(1138-1141) D. Insuficiență mitrală
A. Afectarea hematologică ca și E. Stenoză mitrală
criteriu ACR presupune
leucopenie < 1,5 G/L constatată 53. Care variante, referitoare la
de 2 ori etiologia distrofică a insuficienței
B. Artralgiile și artritele afectează mitrale, sunt adevărate: (112)
în special articulațiile mari A. Se mai numește si boala
(șoldul, umărul) Mönckeberg
C. Anticorpii antifosfolipidici sunt B. Patologie frecventă, afectează
obligatoriu căutați femeia în vârstă
D. Tratamentul LED se bazează în C. Degenerescență mixoidă a
primul rând pe valvelor care se îngroașă și
hidroxiclorochină, un devin redundante
imunomodulator D. Valvele prolabează în atriul
imunosupresor stâng, cordajele sunt alungite
E. Purpura reumatoidă poate fi E. Valvele și cordajele sunt
luată în considerare ca îngroșate, calcificate și
diagnostic diferențial la adultul retractate
vârstnic
54. Antibioprofilaxia la pacienții cu
50. Sunt convulsii ocazionale la sugar și endocardită se poate face cu
copil: (1080) următoarele medicamente: (103)
A. Intoxicații endogene: sindromul A. Amoxicilină 2 g per os în ora
de sevraj de după un gest dentar cu risc
B. Tulburări hidroelectrolitice: crescut
hipoglicemie/ hipercalcemie B. Amoxicilină 2 g per os în ora
C. Traumatice: hematom epidural care precede un gest dentar cu
D. Vasculare: AVC la sugar risc crescut
E. Infecțioase: adenovirus C. Clindamicină 600 mg per os în
ora care precede un gest dentar
Punctaj complement simplu: _____ cu risc crescut
D. Triamfenicol 600 mg per os în
COMPLEMENT MULTIPLU ora care precede un gest dentar
cu risc crescut
51. Dispneea clasa III NYHA se
caracterizează prin următoarele: (86)
113
E. Ceftriaxon 1g per os în ora care pseudohiperaldosteronismul

precede un gest dentar cu risc indus de glicirizină
crescut
59. În care din următoarele tipuri de
55. Regimul igieno-dietetic al efort poate apărea sincopa reflexă:
insuficienței cardiace presupune (27)
următoarele masuri: (89) A. Micțiune
A. Regim strict fără sare B. Defecație
B. Activitate fizică moderată C. Strănut
C. Diminuarea consumului de D. Digestie
alcool E. Tuse
D. Restricție hidrică în caz de
hiponatremie de diluție 60. Fibrilația atrială se caracterizează
E. Vaccinare antigripală, prin: (30)
antipneumococică A. Multiple microreintrări în cele
două atrii
56. Insuficiența mitrala cronică poate B. Tahicardie neregulată cu
avea următoarele etiologii: (112) excepția BAV de gradul III
A. Degenerativă supraadăugat
B. Distrofică: sindrom Marfan C. QRS înguste, cu excepția
C. Funcțională blocului de ramură funcțional
D. Boli de sistem: Sclerodermie sau organic
E. Ischemică D. Fără activitate atrială organizată
sau regulată
57. Constituie principii de tratament în E. Transmitere la ventriculi 2/1,
cazul rupturii varicelor membrelor 3/1, 4/1… uneori în mod
inferioare și a apariției hemoragiei, variabil
următoarele: (122)
A. Medicamente venotonice 61. Ritmul joncțional se caracterizează
B. Intervenție chirugicală cu prin următoarele modificări
scleroza varicelor electrocardiografice: (35)
C. Ridicarea membrului afectat A. Bradicardie joncțională prin
D. Pansament compresiv paralizie sinusală: unda P≤QRS
E. Crenoterapie B. Tahicardie joncțională: QRS
înguste rapide și regulate 140-
58. Hiperaldosteronismele primare se 220/min
caracterizează prin: (56) C. Bradicardie joncțională prin
A. Reprezintă o cauză de HTA bloc atrioventricular: unda P≤
secundară QRS
B. Ca mecanism fiziopatologic D. Tahicardie joncțională: Unde P
apare creșterea producției de retrograde (negative în
aldosteron cu inhibiția secreției derivațiile inferioare), care
de renină succedă QRS
C. Natremia rămâne normală E. Tahicardie joncțională: QRS
D. Una din cauze este dată de largi lente și regulate
hiperplazia bilaterală a
suprarenalelor (sindrom Conn) 62. Cardioversia imediată în cazul
E. Trebuie facut diagnosticul fibrilației atriale se face în
diferențial cu următoarele situații: (40)
114
A. FiA necomplicată pe cord 65. Care din următoarele afirmații

sănatos și datând de mai puțin referitoare la hipertensiunea
de 24-48 ore arterială rezistentă sunt FALSE:
B. FiA la un pacient deja corect (55)
anticoagulat A. HTA rezistentă reprezintă un
C. FiA la pacientul tânăr eșec al scăderii TA sub măsuri
D. FiA prost tolerată care justifică igieno-dietetice asociate unei
o conversie de urgență (șoc triterapii antihipertensive dintre
cardiogenic) care un diuretic de ansa
E. Doar daca este vorba de FiA B. HTA rezistentă reprezintă un
paroxistică eșec al scăderii TA sub măsuri
igieno-dietetice asociate unei
63. Care din următoarele afirmații triterapii antihipertensive dintre
referitoare la BAV 2, sunt care un inhibitor al enzimei de
adevărate: (41-42) conversie al angiotensinei
A. Apare încetinirea conducerii la C. HTA rezistentă trebuie
oricare din etaje (nodal, hisian, diferențiată de o eventuală HTA
infrahisian), care este secundară neelucidată
responsabilă de blocarea uneia D. În cazul HTA rezistente trebuie
sau mai multor unde P în mod luată în discuție eventuala
intermitent nerespectare sau modificare a
B. În BAV tip Wenckebach apare regulilor igieno-dietetice,
blocarea intermitentă a undei P administrarea unor medicamente
în timp ce intervalele PR sunt de care cresc TA și suprasarcina
durată constantă volemică
C. În BAV tip Mobitz undele P E. HTA rezistentă nu poate apărea
sunt blocate după alungirea la un pacient care prezintă apnee
progresivă a intervalului PR a somnului
D. BAV 2 este rar simptomatic
izolat 66. Medicamentele recomandate în
E. Sediul blocului este frecvent tratamentul hipertensiunii arteriale
nodal în tipul Wenckebach și în sarcină sunt următoarele: (55)
este mai ales distal în formele A. Metildopa
Mobitz B. Labetalol
C. Inhibitori calcici
64. Următoarele valori tensionale se D. Betablocante
încadrează în HTA ușoară - gradul E. IEC (ARA II daca există
I: (52) intoleranță la IEC)
A. TAs: 140 mm Hg, TAs: 95 mm
Hg 67. Sunt afirmații adevărate, referitoare
B. TAs: 160 mm Hg, TAs: 99 mm la dozajul D-Dimerilor în cadrul
Hg bilanțului paraclinic al durerii
C. TAs: 155 mm Hg, TAs: 90 mm toracice acute sau cronice,
Hg următoarele: (61)
D. TAs: 180 mm Hg, TAs: 105 mm A. Este o modalitate de diagnostic
Hg foarte sensibilă
E. TAs: 135 mm Hg, TAs: 85 mm B. Prezintă specificitate scăzută,
Hg datorită numeroaselor rezultate
fals-negative
115
C. Se realizează dacă suspectăm o stenturile active, respectiv o

embolie pulmonară luna pentru stenturile inactive
D. Se realizează dacă suspectăm o D. Depistarea restenozei coronare
flebită se face prin control
E. Un rezultat negativ exclude coronarografic sistematic
diagnosticul de embolie E. La pacientul coronarian stabil,
pulmonară sau flebită cu afectare mono- sau
bitronculară, tratamentul
68. Disecția aortică se caracterizează medical optim asociat
prin următoarele: (62) controlului factorilor de risc
A. Tratamentul indicat este cardio-vasculari da rezultate la
chirugical de urgență în fel de bune ca și angioplastia
disecțiile tip B (fără afectarea coronariană
aortei ascendente) deoarece rata
de mortalitate spontană este de 70. Modificările evolutive ale
1% pe oră electrocardiogramei care apar în
B. Apare în context de sindrom infarctul miocardic sunt: (69)
Marfan, sarcină sau HTA A. Inițial apare unda Q asociată
C. Tratamentul indicat este medical supradenivelării segmentului ST
în disecțiile tip A (cu afectarea B. Unda Q de necroză apare spre a
aortei ascendente) și constă în șasea oră și se adâncește paralel
controlul optim tensional ± cu regresia supradenivelării
tratament endovascular segmentului ST
D. Este important sa apreciem C. După normalizarea segmentului
extinderea la coronare (infarct), ST, unda T se inversează, apoi
la valva aortică (IA acută), la se repozitivează (uneori
pericard, la aorta abdominală și incomplet) la 6 săptămâni
la ramurile ei D. Infarctul semirecent este definit
E. Diagnosticul este confirmat prin pe ECG printr-o undă Q
ecografie cardiacă profundă asociată unei
transesofagiană și/sau prin supradenivelari ST minore
angioscaner E. Unda Q de necroză apare în ziua
a patra și se adâncește paralel cu
69. Care din următoarele afirmații regresia supradenivelării
referitoare la revascularizarea segmentului ST
percutanată prin angioplastie
asociată implantării de stent, din 71. Despre anevrismul de aortă
cadrul managementului terapeutic al abdominală (AAA) sunt adevărate
anginei pectorale și infarctului, sunt următoarele afirmații: (75-77)
adevărate: (66-67) A. Clinic, evidențiem o masă
A. Această metodă este propusă abdominală sau retroperitoneală
leziunilor coronare tehnic nepulsatilă, expansivă, indoloră
accesibile (cu atat mai ușor cu cu suflu, lateralizată la dreapta
cât leziunea este mai scurtă, B. Clinic, semnul De Bakey
regulată și proximală), traduce poziția subrenală a
responsabile de o ischemie anevrismului
B. Stenturile active au risc scăzut C. Diagnosticul paraclinic include
de tromboză de stent doar efectuarea unei ecografii
C. Biterapia aspirină-clopidogrel abdominale și a aortografiei
trebuie urmată un an pentru
116
D. Ischemia colică poate apărea ca C. Comunicare interventriculară

și complicație a tratamentului congenitală sau dobândită
chirurgical D. Insuficiență aortică acută
E. Complicațiile AAA pot fi: E. Hipertensiune arterială
ruptura, compresiile, emboliile
și grefa bacteriană 76. Sunt factori clinici de prognostic
negativ ai insuficienței cardiace
72. Constituie agenți etiologici ai sistolice următorii: (89)
arteriopatiei cronice obliterante a A. Vârsta înaintată
membrelor inferioare următoarele B. Cardiopatia ischemică
patologii: (77) C. Stadiul III/IV NYHA
A. Ateroscleroza în 90% din cazuri D. Pierdere în greutate involuntară
B. Boala Horton E. Anemia
C. Colagenozele
D. Boala Behçet 77. Care din următoarele afirmații
E. Trombangeita Buerger referitoare la insuficiența cardiacă
diastolică sunt FALSE: (91)
73. Din punct de vedere fiziopatologic A. Etiologia poate fi reprezentată
ischemia acută a membrelor de pericardita constrictivă
provoacă următoarele modificări: B. Fiziopatologic avem un tablou
(81) de insuficiență cardiacă care
A. Acidoză respiratorie rezultă dintr-o creștere a
B. Alcaloză metabolică rezistenței la umplerea
C. Liză celulară (rabdomioliză, ventriculară și care conduce la
necroză tubulară acută) semne congestive pulmonare
D. Hiperkaliemie C. Funcția sistolică a ventricului
E. Acidoză metabolică stâng poate fi scăzută
(FEVS<40%)
74. Caracterizează sindromul Dressler D. Tratamentul este diferit de cel al
următoarele afirmații: (72) insuficienței cardiace sistolice
A. Pericardită cu artralgii și E. Radiografia pulmonară
sindrom inflamator evidențiază prezența
B. Pericardită aparută tardiv la 3 cardiomegaliei
saptămâni dupa un infarct
miocardic 78. Caracterizează complicațiile care
C. Pericardită aparută precoce după pot apărea la purtătorii de valve și
un infarct miocardic proteze vasculare: (94-95)
D. Evoluție simplă sub A. Tromboza protezelor reprezintă
antiinflamatoare o complicație frecventă care
E. Reprezintă o complicație apare cu precădere la protezele
mecanică precoce a infarctului mecanice
miocardic B. Endocarditele se împart în:
precoce (<1 an după chirurgie)
75. În insuficienţa ventriculară prin și tardive (>1 an după chirurgie)
tulburări ale funcţiei pompă, doar C. Accidentele hemoragice sub
suprasarcină de volum, apare în AVK vizează în principal
următoarele situații: (85) purtătorii de valve mecanice
A. Hipertiroidism D. Hemoliza extracorpusculară
B. Insuficiență mitrală acută mecanică este considerată
fiziologică daca LDH <2N
117
E. Dezinserțiile de proteză sunt D. Aritmie ventriculară (TV>4

confirmate prin ecografie ESV consecutive)
cardiacă transtoracică și E. Slabă creștere (<20mmHg) sau
transesofagiană cădere TAs la efort
79. Sunt clasificate în grupa B de 83. Trombocitopenia Tip 1 indusă de

cardiopatii cu risc mai puțin ridicat heparină se caracterizează prin:
de endocardită infecțioasă (125)
următoarele: (97) A. Conduita de urmat presupune
A. Valvulopatii: Insuficiență continuarea administrarării de
aortică, Stenoză aortică, heparină și dozarea
Insuficiență mitrală trombocitelor odată la 3 zile
B. Bicuspidie aorică B. Apare între a 2-a și a 5-a zi
C. Antecedente de plastie mitrală C. Este frecventă progresivă și
cu implantare de inel protetic benignă
D. Cardiopatii congenitale D. Administrarea de heparină este
cianogene neoperate (tetralogia oprită și se continuă cu AVK
Fallot) E. Are ca mecanism de apariție
E. Cardiomiopatie obstructivă agregarea plachetară
80. Bilanțul clinic al pacientului cu 84. Sunt semne de insuficiență cardiacă

endocardită infecțioasă poate la copilul mai mare următoarele:
evidenția următoarele semne (1123)
periferice: (98) A. Durere toracică
A. Fals panarițiu Osler B. Palpitații
B. Noduli Roth la fundul de ochi C. Dispnee de efort
C. Hepatomegalie D. Dificultăți de supt
D. Splenomegalie E. Sincopă
E. Eritem nodos
85. Edemele bilaterale apărute la un
81. Sunt etiologii rare ale pericarditei pacient cu denutriție proteică severă
acute, următoarele: (106) necesită efectuarea următoarelor
A. Infecția tuberculoasă investigații paraclinice: (1346)
B. Pancreatita acută A. Dozarea proteinelor
C. Poliartrita reumatoidă B. Dozarea albuminei
D. Lupus eritematos sistemic C. Depistarea proteinuriei prin
E. Infecția cu adenovirus, HIV sau folosirea bandeletei urinare
enterovirus (coxsackie, D. Dozarea prealbuminemiei
echovirus) E. Dozarea transferinei
82. Care din modificările apărute pe 86. Care din următoarele patologii
ECG de efort sunt indicații pentru constituie indicații de utilizare ale
inlocuirea valvei aortice la pacienții diureticelor osmotice: (141)
asimptomatici: (119) A. Hipertensiune arterială
A. Subdenivelarea ST marcată B. Edeme cerebrale
(>2mm) C. Hipertensiune oculară acută
B. Imposibilitate de a atinge 80% D. Insuficiență renală
din FMT E. Rău de munte
C. Apariția bradicardiei
118
87. Hemoragiile minore, ca și şi PEF ≥ 80% din valorile prezise,

complicație a tratamentului cu cu variabilitate de 20-30%,
trombolitice, se caracterizează prin: tratamentul de fond al pacientului
(124) cuprinde: (156)
A. Pot fi hematoame sau puncte la A. corticoizi inhalatori în doză
locul puncției moderată la forte
B. Pot fi hemoragii B. fluticazonă 400-1000 µg/24h
cerebromeningeale C. beclometazon 200-800 µg/24h
C. Tratamentul este simptomatic D. 24-48 µg/24h formoterol
D. Tromboliza este continuată E. Budesonid 800-2000 µg/24h
E. Poate fi vorba de un epistaxis
92. Cazuri particulare, care necesită
88. Dacă un pacient prezintă dispnee adaptarea tratamentului anti-
expiratorie cu wheezing şi/sau raluri tuberculos, sunt următoarele: (159)
bronşice, atunci diagnosticul poate A. pacientul care prezintă
fi: (143) antecedente de hepatită virală B
A. EPA sau C
B. Decompensare acută a B. femeia însărcinată
BPOC C. subiectul HIV sub
C. Pneumopatie acută tratament antiretroviral
infecţioasă D. copilul
D. Embolie pulmonară E. pacientul care prezintă
E. Pneumopatie de antecedente de silicoză
hipersensibilitate
93. Care dintre următoarele variante
89. Moleculele antitusive trebuie sunt semne de alarmă la un pacient
administrate cu mare precauţie în cu BPOC care impun ventilaţie
caz de: (147) mecanică? (164)
A. hipersecreţie bronşică A. somnolenţa
B. pacient vârstnic B. scăderea vigilenţei
C. copil mic C. tuse ineficientă
D. pacient cu insuficienţă D. semne de şoc
respiratorie cronică E. absenţa ameliorării rapide în
E. sarcină ciuda oxigenoterapiei
90. Rinita intermitentă moderată spre 94. Care dintre următoarele variante
severă se caracterizează prin: (148) reprezintă criterii biologice de
A. simptome < 4 zile pe spitalizare într-o pneumopatie acută
săptămână la pacientul adult? (170)
B. simptome > 4 săptămâni A. leucocitoza severă peste
C. somn perturbat 20000Gb/ml
D. activităţi sociale şi de B. insuficienţa renală
recreere normale C. temperatura ≥ 40 oC
E. simptome jenante D. trombopenia
E. scăderea TCA
91. Dacă un pacient cu astm bronşic
prezintă simptome cotidiene, 95. Explorările biologice în legioneloza
simptome de astm nocturn > 2 ori pulmonară la adult evidenţiază:
pe lună, utilizare zilnică de beta-2- (172)
agonişti cu durată scurtă de acţiune A. hiponatremie
119
B. limfocitoză adevărate următoarele afirmaţii:

C. citoliză hepatică (207)
D. creşterea CPK A. Pneumomediastinul reprezintă
E. proteinurie o urgenţă vitală, necesitând
intervenţie chirurgicală
96. Semnele radiologice de gravitate imediată
într-un pneumotorax sunt: (184) B. În ruptura de istm aortic,
A. mediastinul deplasat în diagnosticul se pune pe baza
partea contralaterală tomografiei toracice cu
B. nivelul hidroaeric substanţă de contrast
C. desaturarea C. Ecografia transtoracică permite
D. pneumotoraxul bilateral un studiu precis al istmului
E. semnele de deglobulinizare aortic
D. Un şoc violent cu fractură
97. Alveolita limfocitară este întâlnită sternală şi decelerare trebuie să
în: (190) ducă la căutarea leziunilor de
A. sarcoidoză: creştere dezinserţie a trunchiului arterial
moderată a limfocitelor, cu brahiocefalic
predominanţă netă a E. Leziunile observate în ruptura
limfocitelor CD8 de istm aortic merg de la
B. pneumopatia de leziunea intimei la ruptura
hipersensibilitate: creştere aortică francă şi totală
semnificativă a limfocitelor, cu
predominanţa netă a 101.Evaluarea riscului în embolia
limfocitelor CD8 pulmonară se face ţinând cont de
C. limfom următoarele criterii: (212)
D. lupus A. hipotensiunea arterială
E. pneumopatia B. tahicardia
medicamentoasă C. disfuncţia cardiacă dreaptă
vizibilă la ecografie
98. Tratamentul în sindomul cavă D. disfuncţia cardiacă dreaptă
superior se face cu: (199): evidenţiată prin creşterea
A. anticoagulante nivelului BNP
B. radioterapie E. creşterea concentraţiei
C. corticoizi plasmatice a troponinei I sau C
D. oxigenoterapie
E. chimioterapie 102.Despre reanimarea specializată în
stopul cardio-circulator sunt
99. Următoarele variante reprezintă adevărate următoarele afirmaţii:
diagnostice diferenţiale ale (218)
nodulilor multipli necanceroşi de A. adrenalina este singura
cauză infecţioasă: (201) catecolamină indicată în caz de
A. tuberculoză asistolie
B. aspergiloză B. adrenalina exercită o
C. sarcoidoză acţiune batmotropă pozitivă
D. legioneloză C. adrenalina reinstalează
E. criptococoză presiunea arterială sistolică de
care depinde perfuzarea
100.Despre leziunile mediastinale în coronară
cadrul unui traumatism toracic sunt
120
D. adrenalina are acţiune D. microsângerări

vasodilatatoare E. retinopatie
E. lidocaina reprezintă
alternativa la amiodaronă ca 107.Triada Hakim şi Adams este
tratament antiaritmic constituită din următoarele
elemente: (261)
103.Tratamentele adjuvante ale şocului A. râs şi plâns spasmodic
septic sunt: (222) B. tulburări de fonaţie şi deglutiţie
A. antihistaminicele C. mers cu paşi mici
B. corticoizii D. tulburări sfincteriene
C. proteina C activată E. deteriorare cognitivă
D. proteina S activată
E. antibioterapia 108.Diagnosticul diferenţial pentru
meningita infecţioasă poate fi făcut
104.Un pacient cu infarct cerebral care cu următoarele variante:(291)
prezintă la examenul neurologic A. meningismul
hemineglijenţă, B. reacţia meningiană
hemiasomatognozie, anosodiaforie, C. meningite postradioterapie
anosognozie poate avea următoarele D. meningite tumorale
localizări ale infarctului: (251) E. meningite imunoalergice
A. infarct sylvian complet în
emisferul dominant 109.Examene paraclinice orientative
B. ocluzia arterei cerebrale care trebuie realizate în cazul unei
mijlocii sau a carotidei interne febre persistente sunt: (311)
în emisferul minor A. hemogramă
C. infarct sylvian superficial B. VSH
în emisferul minor C. Transaminaze
D. infarct sylvian superficial D. Hemoculturi
în emisferul dominant E. Serologii virale şi bacteriene
E. infarct sylvian profund
110.Care dintre următoarele variante
105.Măsurile de neuroprotecţie sunt fac parte dintre inhibitorii de
următoarele, cu EXCEPŢIA: (253) neuramidinază utilizaţi în
A. combaterea hipoxiei tratamentul gripei: (322)
B. combaterea A. Darunavir
hipotermiei B. Oseltamivir
C. combaterea C. Lopinavir
hipoglicemiei D. Zanamivir
D. combaterea HTA E. Abacavir
E. combaterea
hiperglicemiei 111.Cancerele solide cele mai frecvente
întâlnite în evoluţia infecţiei cu HIV
106.Hematoamele cerebrale sunt: (327)
intraparenchimatoase din HTA pot A. limfoamele
fi asociate cu: (257) B. cancerul pulmonar
A. leucoencefalopatie C. cancerul de col uterin
multifocală progresivă D. cancerul de canal anal
B. lacune vechi E. sarcomul Kaposi
C. hipertrofie ventriculară
stângă
121
112.Despre tratamentul în infecţia cu A. cateter venos

gonococ sunt FALSE afirmaţiile: B. valvulopatie
(331) C. toxicomanie
A. se face cu Penicilnă G 1 MUI x D. sarcina
4 zi, i.m. E. arsuri
B. se face cu doxiciclină 200 mg/zi
timp de 7 zile 116.Indicaţiile coproculturii pe medii
C. se poate face şi cu azitromicină selective sunt: (404)
1 g în priză unică A. sindromul dizenteric
D. se preferă tratamentul rapid cu B. diaree > 7 zile în ciuda unui
ceftriaxonă 250 mg i.m. tratament antibiotc adaptat
E. se face tratament cu ceftriaxonă C. diaree cu deshidratare severă
50 mg/kg/zi timp de 7 zile D. diaree nosocomială
E. sindrom infecţios sever
113.Reacţia Herxheimer se inexplicat
carcterizează prin: (333)
A. poate să apară în sifilisul 117.Despre hemoragiile diverticulare
primar şi secundar sunt adevărate următoarele
B. febră afirmaţii: (428)
C. erupţie cutanată şi mucoasă A. cauza cea mai frecventă este
D. poliadenopatii reprezentată de cancerul de
E. convulsii tonico-clonice colon
generalizate B. sunt favorizate de consumul de
aspirină sau AINS
114.La un pacient care prezintă o plagă C. apar mai frecvent în cursul unei
extinsă, murdară, cu corp străin, se diverticuloze
aplică următoarea strategie D. sângerarea este de obicei
terapeutică: (369) întreruptă în momentul
A. La pacientul cu ultimul rapel efectuării colonoscopiei
< 5 ani, se administrează doar E. se poate încerca hemostaza
antibioterapie endoscopică
B. La pacientul cu ultimul rapel
între 5 şi 10 ani se face doar 118.Manifestări extradigestive asociate
rapel cu BICI care evoluează în paralel cu
C. La pacientul cu ultimul rapel puseele sunt: (441)
> 10 ani se face doar rapel A. pelvispondilita reumatismală
D. La pacientul cu vaccinare B. uveitele
incompletă se face rapel + C. tromboza venoasă profundă
vaccinare ulteriară + IgG (250 D. aftoza bucală
UI) E. artrita
E. La pacientul cu vaccinare
incompletă se face vaccinare 119.Examene paraclinice de a doua
completă +IgG (500 UI) + intenţie care trebuie efectuate într-o
antibioterapie colestază intrahepatică sunt: (446)
A. feritinemia şi coeficientul
115.Factori favorizanţi comuni pentru o de saturaţie al transferinei
septicemie cu punct de plecare la B. ecoendoscopia
nivelul endocardului, tegumentului C. autoanticorpi
sau al unui focar vascular sunt: D. puncţia biopsie hepatică de
(373) primă intenţie
122
E. serologii virale B. pancreatita

limfoplasmocitară sclerozantă
120.Indicaţiile de tratament antiviral la C. tumoră care obstruează
un pacient cu hepatită cronică virală canalul pancreatic principal
B sunt: (452) D. hipercolesterolemia familială
A. creşterea persistentă a E. alcoolul
ALAT cu viremie detectabilă
B. scor Metavir ≥ A2 şi/sau 125.Sunt afirmații adevărate despre
F2 pancreatita acută: (513-515)
C. pacienţii cu manifestări A. Durerea pancreatică este
extrahepatice VHB hipogastrică, cu iradiere către
D. ciroza compensată cu zona inghinală
ALAT > 3N B. Examinările biologice permit
E. ciroza decompensată calcularea scorului Ranson
C. Insuficiența multiorganică este
121.Care dintre următoarele variante o complicație generală
NU fac parte din bilanţul de primă D. Pancreatitele acute benigne au
intenţie în investigarea unei citolize o evoluție favorabilă în câteva
< 10N: (456) zile
A. ceruloplasmina E. PET-CT efectuat în primele 12
B. Ac anti-transglutaminază ore permite calcularea scorului
C. Coeficient de saturaţie al Balthazar
transferinei
D. AgHBs 126.Sunt afirmații adevărate legate de
E. IDR peritonite: (517)
A. Peritonita cu fungi este terțiară
122.Cauze mai rare de ciroză hepatică, B. Peritonita fără germeni este
care se vor cauta în a doua intenţie primară
sunt: (459) C. Tuberculoza corespunde
A. steatohepatita nonalcoolică peritonitei secundare
B. ciroza biliară primitivă D. Peritonita secundară
C. ficatul cardiac corespunde unei perforații de
D. hemocromatoza genetică organ cavitar
E. deficit ereditar de alfa-1- E. Infecția ascitei este o peritonită
antitripsină secundară
123.Infecţia spontană a lichidului de 127.Care din afirmațiile privind

ascită se poate caracteriza prin pseudochistul din pancreatita
următoarele semne clinice: (462) cronică sunt adevărate: (468)
A. febră A. Nu apar dureri
B. hipotermie B. Este o colecție extra sau
C. dureri abdominale intrapancreatică de lichid
D. constipaţie pancreatic
E. encefalopatie C. Nu poate regresa spontan
D. Compresiunea de organ este o
124.Care dintre următoarele variante complicație a pseudochistului
pot reprezenta cauze de pancreatită E. Poate cauza ascită pancreatică
cronică? (467)
A. hipercalcemia cronică în
contextul unei hipoparatiroidii
123
128.Principiile de tratament din E. Cancer de colon

cancerul de colon non-ocluziv sunt
următoarele: (477) 132.Ecografia abdominală din litiaza
A. În cancerul de colon drept se veziculară necomplicată
restabilește continuitatea prin evidențiază: (509)
anastomoză ileocolică A. Îngroșarea peretelui vezicular
B. În caz de invazie ganglionară, B. Absența lichidului liber
se propune o chimioterapie pericolecistic
adjuvantă C. Dilatare de căi biliare
C. Colectomia carcinologică intrahepatice
presupune margini de cel puțin D. Perete vezicular neîngroșat
5 cm de o parte și de alta a E. Calculi hiperecogeni cu con de
leziunii umbră
D. În cancerul de colon stâng se
restabilește continuitatea prin 133.Tipurile principale de hernii
anastomoză ileoanală parietale sunt: (504)
E. Realizarea unei stomii este A. Ombilicale
mereu necesară în cazul B. Inghinale
intervențiilor programate C. Diafragmatice
D. Subhepatice
129.Markerii tumorali folosiți pentru E. Pelvine
confirmarea diagnostică în cancerul
de pancreas sunt: (489) 134.În volvulusul de cec: (498)
A. CA 125 A. Apar niveluri colice în U
B. CA 15-3 inversat la CT
C. CA 19-9 B. Costipația este un factor de risc
D. Ag CSC C. Apare meteorismul voluminos
E. ACE difuz
D. Vărsăturile sunt frecvente
130.Sunt afirmații adevărate despre E. Tabloul este de ocluzie prin
traumatismul hepatic: (492) ștrangulare a colonului
A. Se evocă sistematic pentru toate
traumatismele abdominale 135.Caracterizează distrofia
B. Citoliza poate fi un semn fibrochistică a sânului (mastoza):
biologic evocator (601)
C. La pacientul stabil A. Prezintă mastodinie ciclică
hemodinamic, se poate încerca cronică cu agravare
embolizarea arterială premenstruală
D. La pacientul instabil B. Este o tumoră malignă mamară
hemodinamic, se practică C. Nu crește riscul de cancer de
laparotomie de urgență sân
E. Coleperitoneul poate fi o D. Tratamentul constă în
complicație progestative p.o. sau topice
E. Mărimea chisturilor e variabilă
131.Reprezintă cauze de ocluzie prin în funcție de momentul ciclului
obstrucție a colonului: (495)
A. Fecalom 136.Tratamentul menometroragiei
B. Sindromul Ogilvie asociate cu adenomioza constă în:
C. Corp străin (585)
D. Volvulus de cec A. Aspirină
124
B. Sterilet cu eliberare de A. Fier (în sarcina gemelară)

progestativ B. Vitamina B6
C. Agoniști GnRH C. Acid folic
D. Antifibrinolitice D. Fosfor
E. Histerectomie E. Vitamina D
137.Piosalpingele se caracterizează 142.Sunt afirmații adevărate despre

clinic prin: (577) eclampsie: (528)
A. Dureri abdominopelvine A. Poate fi prima manifestare a
B. Leucoree murdară, purulentă preeclampsiei
C. Masă latero-uterină dureroasă B. Nu survine post-partum
la tușeul vaginal C. Se va trata fără a aștepta
D. Apare întotdeauna post-partum rezultatul CT
sau post-avort D. Tratament hipotensor –
E. Febră nicardipin i.v.
E. Pentru prevenirea recidivelor –
138.Sunt cauze de metroragie în afara sulfat de magneziu
sarcinii: (560)
A. Adenomioza 143.NU sunt considerate fracturi
B. Chist ovarian osteoporotice: (637)
C. Sarcina molară A. Vertebrale lombare
D. Ectropion B. De craniu
E. Fibrom uterin C. Vertebrale cervicale
D. De femur proximal
139.Debutul travaliului are următoarele E. Fractura Pouteau-Colles
caracteristici: (549)
A. Poate fi precedat de pierderea 144.Sunt afirmații adevărate despre
dopului mucos spondilita anchilozantă: (634)
B. Contracții uterine dureroase și A. Afectarea radiologică
regulate sacroiliacă este un argument
C. Modificări cervicale cert de diagnostic
D. Poate fi precedat de ruptura B. Întotdeauna există semne
pungii apelor extraarticulare asociate
E. Anomalii ale ritmului cardiac C. Tratamentul a fost revoluționat
fetal de apariția anti-TNF-alfa
D. RMN-ul coloanei vertebrale și
140.Sunt indicații de tratament al zonei sacroiliace este foarte
chirurgical în sarcina extrauterină: util
(535) E. Sensibilitatea la corticoizi este
A. Dureri abdominale ușoare un test de diagnostic
B. Hemodinamica instabilă
C. Imposibilitatea de tratament 145.Sunt contraindicații pentru
ambulator administrarea AINS: (646)
D. Scor Fernandez ≥ 13 A. Dureri radiculare
E. Beta-hCG plasmatic < 3000 B. Tulburări hemoragice
UI/l C. Alergie cunoscută la
medicament
141.Sunt elemente suplimentare care se D. Guta
administrează femeii însărcinate: E. Insuficiență renală acută
(524)
125
146.Factorul reumatoid se poate C. Hipertonie oculară majoră

pozitiva și în următoarele situații: D. Efectul Tyndall
(628) E. Sinechii irido-cristaliene
A. Sindromul Sjogren
B. Insuficiență cardiacă 151.Tratamentul glaucomului acut prin
C. Vârstnici închidere de unghi se poate realiza
D. Sarcoidoză astfel: (683)
E. Reumatismul psoriazic A. Bolus de corticoizi i.v.
B. Iridotomie ca tratament curativ
147.Sunt afirmații adevărate despre C. Pe cale locală cu beta-blocante,
diagnosticul pozitiv în fracturile derivați de adrenalină
extremității inferioare a radiusului: D. Agenți miotici – pilocarpina
(653) E. Injecție intravitreană cu
A. Apare durere și impotență vancomicină
funcțională
B. Deformarea pumnului “în dos 152.Sunt afirmații adevărate despre
de furculiță” dacă deplasarea miringita virală: (718)
este antero-externă A. Este diagnostic diferențial al
C. La radiografia din față se poate otitei medii acute
analiza linia bistiloidă B. Se asociază, de obicei, cu
D. La radiografia din profil se meningita virală
poate analiza orientația glenei C. Pavilionul auricular se
radiale decolează
E. Fractura extraarticulară cu D. Apare o durere intensă
deplasare posterioară se mai E. Se observă flictene pe
numește fractura lui Galeazzi membrana timpanică
148.Sunt complicații ale infecțiilor 153.Tabloul clinic din angina

acute de părți moi: (669) eritemato-pultacee evidențiază:
A. Artrita (722)
B. Pneumonia bacteriană A. Faringita eritematoasă
C. Tetanos B. Hipertrofia amigdalelor
D. Decompensare pe teren C. Depunere pultacee albicioasă,
favorizant neaderentă pe amigdale
E. Endocardita D. Ulcerație amigdaliană foarte
dureroasă
149.Sunt cauze vasculare ale anomaliei E. Febră
brutale de vedere cu ochi alb, calm,
nedureros: (678) 154.Tratamentul anginei difterice se
A. Neuropatia optică retrobulbară poate realiza cu: (725)
B. Ocluzia arterei centrale a retinei A. Corticoterapie i.v.
C. Uveita anterioară acută B. Antimicotic p.o. fluconazol
D. Dezlipirea de retină C. Antibiotic i.v. penicilină G
E. Ocluzia venei central a retinei D. Vaccinare
E. Seroterapie de urgență i.m.
150.Uveita anterioară acută se
caracterizează prin: (684) 155.Sunt cauze posibile de apariție a
A. Amputarea brutală, nedureroasă otitei medii acute: (717)
a câmpului vizual
B. Ochi roșu dureros
126
A. Manifestare a unei boli B. Pacientul este indiferent față de

sistemice inflamatorii tulburările sale
(granulomatoza Wegener) C. Simptomele sunt simulate
B. Consecința unei schimbări D. Simptomatologia este tipic
brutale de presiune histrionică
C. Efect advers al terapiei cu E. Simptomul este ireversibil și
corticoizi invariabil
D. În cele mai multe cazuri,
etiologia este idiopatică 160.Fobia socială se caracterizează
E. De natură infecțioasă (virală, prin: (915)
bacteriană) A. Anxietate crescută
B. Inhibiție comportamentală
156.Caracterizează îmbătrânirea C. Teama de spații largi, de locuri
funcției renale: (777) publice
A. Crește activitatea sistemului D. Teama de a vorbi în public
renină-angiotensină-aldosteron E. Complicații – depresie,
în repaus dependențe
B. Scade capacitatea de diluare a
urinei 161.Sunt diagnostice diferențiale ale
C. Scade fluxul sangvin renal encoprezisului: (998)
D. Scade numărul de nefroni A. Epilepsia
E. Scade capacitatea de B. Boala Hirschprung
concentrare a urinei C. Diabet
D. Fecalom
157.Sunt afirmații adevărate despre E. Malformații
pacientul vârstnic: (779)
A. Pacientul suferă de multiple 162.Sunt afirmații adevărate despre
boli cronice evolutive dezvoltarea normală a copilului:
B. Bolile pacientului pot interfera (995-997)
unele cu altele A. La naștere percepe formele și
C. Tratamentul unei boli poate lumina
preveni decompensarea altei B. La 2 luni stă în șezut fără
boli sprijin
D. Un simptom poate fi explicat C. Lalalizare după 12 luni
prin mai multe boli D. Control sfincterian nocturn de
E. Datorită vulnerabilității, la 5-6 ani
pacientul nu mai reacționează E. La naștere, activitatea motrică
normal într-o situație acută este subordonată reflexelor
primare
158.Sunt elemente de diagnostic în
post-partum blues: (924) 163.Este FALS despre factorii de risc
A. Astenie principali în producerea cancerelor:
B. Delir (1426-1427)
C. Plâns A. O hiperestrogenie relativă
D. Risc de infanticid crește riscul de cancer de sân
E. Devalorizare (nuliparitate sau prima sarcină
înainte de 30 de ani)
159.Sunt afirmații adevărate despre B. Expunerea la ultraviolete este
tulburarea conversivă: (918) responsabilă de apariția
A. Se evidențiază o cauză organică
127
melanoamelor prin lezarea C. Carență alimentară

indirectă a ADN-ului D. Colestază
C. Melanoamele și cancerele de E. Tratament cu heparină
piele sunt în scădere la
populația occidentală datorită 167.Amiloidoza AL: (1392)
măsurilor de protecție adoptate A. Este prezentă o infiltrare cu
tot mai frecvent lanțuri grele monoclonale
D. Principalele tipuri de virus solubile
HPV oncogene sunt tipurile 16 B. Infiltrarea este prezentă la nivel
și 18 renal, cardiac, nervos, digestiv,
E. Carcinomul hepatocelular articular
survine după o infecție acută cu C. Semn quasi-patognomonic:
virusurile VHB și VHC hematom periorbitar
D. Infiltrarea cardiacă este cea mai
164. În cadrul limfoamelor maligne: frecventă și are prognosticul cel
(1439) mai sumbru
A. Stadiul I din clasificarea Ann E. La nivelul sistemului nervos
Arbor – afectare ganglionară apare neuropatie centrală
supra și subdiagrafmatică
B. Stadiul B din clasificarea Binet 168.Este FALS despre terapiile de
– amenie și trombopenie substituție în insuficiența renală
C. Clasificare Ann Arbor stadiul cronică: (1356)
IV – afectare medulară A. Hemodializa se poate realiza la
D. Stadiul II din clasificarea Ann domiciliu sau într-un centru
Arbor – cel puțin două teritorii specializat
ganglionare afectate, de aceeași B. Dializa peritoneală poate avea
parte a diafragmei durată nelimitată
E. Clasificarea Binet: stadiul A C. Denutriția cu hipoalbuminemie
mai puțin de 3 arii ganglionare reprezintă o contraindicație
afectate principală a dializei peritoneale
D. Șansa de supraviețuire a
165.Despre diagnosticul în leucemiile pacienților cu transplant renal
limfoide cronice este FALS: (1436) este mai mică la cei cu
A. Managementul este ghidat de comorbidități comparativ cu
clasificarea Ann Arbor pacienții fără comorbidități
B. Pentru stadiile A și B E. Începutul terapiei de substituție
abstinența terapeutică este este condiționat de apariția
regula semnelor clinice de uremie
C. LLC este o proliferare limfoidă
monoclonală 169.Sunt nefropatii glomerulare
D. Celulele proliferate sunt primare: (1365)
limfocite T în proporţie de 95% A. LGM (leziuni glomerulare
E. În cadrul diagnosticului minime)
paraclinic, mielograma arată o B. Amiloidiza AA
infiltrare cu monocite C. HSF (hialinoza segmentară și
focală)
166.Sunt cauze de PT scăzut și TCA D. Lupus eritematos diseminat
normal: (1383) E. Nefropatia cu IgA
A. Deficit de factor XI
B. Insuficiență hepatică
128
170.Este adevărat despre B. Alcalinizarea urinei în litiaza

nefroangioscleroza zisă ’’benignă’’: cistinică
(1368) C. ECBU la fiecare 3 luni
A. Apare insuficiență renală cu D. Dezinfecție urinară în litiaza
agravare rapidă fosfoamoniacomagneziană
B. La ecografie: rinichi de talie E. Tratament hipouremiant în
mică, contur omogen și regulat litiaza urică
C. Este prezentă hematuria
D. Proteinuria este redusă 174.Caracterizează bilanțul de extensie
E. Apare hipertrofie ventriculară al tumorilor de prostată: (1320)
dreaptă A. Se realizează în mod sistematic
B. Grupul de risc intermediar
171.Sunt FALSE afirmațiile despre presupune PSA ≤ 10 ng/mL
stenoza arterei renale: (1367) C. Toate cazurile beneficiază de
A. Insuficiența renală cronică se RMN prostatic cu sondă
ameliorează după introducerea endorectală
tratamentului cu IEC/ARA2 D. Bilanțul de extensie obligatoriu
B. Este prezentă o hiperkaliemie cuprinde scintigrafia osoasă și
de origine renală disecție ilioobturatoare
C. Apare o proteinurie < 1g/24h E. Grupul de risc ridicat
D. Angio-CT spiral cu substanșă presupune PSA > 20 ng/mL
de contrast este o examinare
nefrotoxică, dar de referință, 175.Clasificarea TNM a cancerului de
care permite realizarea unui prostată: (1321)
gest terapeutic A. T2a ≤ 50% dintr-un lob
E. HTA este severă, rezistentă la B. T2c afectarea veziculelor
triplă terapie seminale
C. T1b fragmente de rezecție de
172.În pielonefrita acută: (1288-1289) prostată, mai mult de 5% dintre
A. Severitatea pielonefritei nu este fragmente
corelată cu gradul dilatării D. Nx ganglioni neafectați
pielocaliceale E. M1b metastaze metaviscerale
B. Radiografia abdominală simplă
dovedește absența obstrucției 176.Boala Von Hippel-Lindau: (1323)
C. Pielonefrita acută obstructivă A. Este o boală ereditară cu
nu beneficiază de tratament al transmitere autozomal recesivă
obstacolului în urgență B. Asociază tumoră de sac
D. Biterapia în caz de semne endolimfatic
generale importante se face cu C. În majoritatea cazurilor apare la
fluorochinolone sau bărbatul în vârstă
C3G+aminoside D. Carcinomul renal este cel mai
E. Dacă febra persistă după 24 de adesea unilateral
ore de la tratament, se indică E. Poate fi prezent un hemangiom
efectuarea uro-CT cerebelos
173.Prevenirea recidivelor de litiază 177.Caracterizează managementul,

urinară la adult se face astfel: evoluția și monitorizarea în cazul
(1314) cancerului de rinichi: (1326)
A. Cură de diureză, acidifierea
urinei în litiaza calcică
129
A. După nefrectomie lărgită, A. Pot apărea infecții cutanate:

supraveghere uree, CRP și streptcocii (furuncule)
RMN abdominal B. Osteoartropatia diabeticului
B. După chirurgie conservatoare, precede în general un mal
supraveghere creatininemie, CT perforant plantar
abdominal C. Pielonefrita subacută este de
C. Antiangiogenicele se cele mai multe ori
administrează per os simptomatică, cu febră trenantă
D. Se are în vedere tratamentul D. Malul perforant plantar este o
simptomatic: hipercalcemie, leziune în general indoloră
HTA E. Micozele se localizează
E. Antiagiogenicele se exclusiv la nivelul mucoasei
administrează în asociere cu o genitală sau bucală
nefrectomie de reducție
tumorală 181.În cadrul diagnosticului
hipertiroidismului: (1221-1222)
178.Caracterizează sindromul A. Durerea cervicală cronică
metabolic: (1276) sugerează tiroidita De Quervain
A. Obezitate ginoidă B. În cadrul bolii Basedow la
B. Hipertensiune arterială auscultație se percepe un thrill
C. Dislipidemie hiper LDL- C. Dozarea fT3 nu are nicio
colesterolemie relevanță
D. Insulinorezistență D. Nodulul ”cald” și izolat
E. Hiperuricemie sugerează adenom toxic
E. În cazul hipertiroidismului
179.Este adevărat despre post-partum scintigrafia este
macroangiopatii în diabetul zaharat albă
de tip 1 și 2 la adult: (1244-1247)
A. În retinopatia diabetică, 182.În cazul hipertiroidismului indus de
monitorizarea cu examen fund amiodaronă: (1223)
de ochi se face o dată la doi ani A. Scintigrafia poate fi normală în
B. Nefropatia incipientă este hipertiroidismul de tip I
caracterizată de tensiune B. În hipertiroidismul de tip II
arterială normală tratamenul se bazează pe
C. În neuropatia diabetică, pe plan antitiroidiene de sinteză
electrofiziologic, alterările sunt C. Hipertiroidismul de tip I apare
la început motorii, apoi pe o patologie tiroidiană
senzitive preexistentă
D. Printre manifestăril digestive D. Scintigrafia tiroidiană este
ale neuropatiei vegetative apare hiperfixantă în hipertiroidismul
diareea diabetică: motorie, de tip II
predominant diurnă E. Fiziopatologia este
E. În cadrul neuropatiei vegetative asemănătoare pentru cele două
poate apărea hipotensiune tipuri de hipertiroidii
ortostatică
183.Sunt forme clinice de gușă: (1215-
180.Este FALS despre tulburările 1216)
trofice și complicațiile infecțioase A. Gușa simplă
din diabetul zaharat la adult: (1248) B. Gușa endemică (exces de iod)
C. Gușa pandemică
130
D. Gușa sporadică C. Rahialgiile beneficiază de CT

E. Noduli unici sau multipli sau PET în caz de eșec al
tratamentului medical
184.Diagnosticul diferențial al unui D. Radiculalgiile vor fi examinate
nodul tiroidian se face cu: (1219) prin scintigrafie osoasă
A. Chist dermoid E. CT în urgență în caz de
B. Gușa endemică compresiune medulară
C. Focar de tiroidită în variantă
nodulară 188.Este FALS despre imagistica în
D. Laringocel patologia abdominopelviană: (1153)
E. Hematocel A. În caz de apendicită este indicat
sistematic CT abdominopelvian
185.Este adevărat despre tratamentul B. Patologia căilor și a veziculei
erizipelului: (1170-1171) biliare beneficiază de colangio-
A. Se face exclusiv în regim de CT
internare datorită riscului mare C. În ischemia vasculară este
de contagiozitate indicată RMN
B. Tratamentul etiologic se face cu abdominopelviană
monoantibioterapie probabilistă D. Wirsungo-RMN se efectuează
per os cu continuare i v la 48 în caz de pancreatită
de ore de la debutul febrei E. În caz de sângereare
C. Tratamentul preventiv include abdomninală, prin CT
contenția elastică pentru abdominopelvian se
prevenția sau tratarea vizualizează un hematom pe
limfedemului achiziția cu injectare
D. În caz de alergie la peniciline,
se pot folosi macrolidele sau 189.Bilanțul inițial în lupus include
sinergistinele următoarele, CU EXCEPȚIA:
E. Durata tratamentului pentru (1142)
erizipelul necomplicat este de A. Dozarea de uree, creatinină,
10-14 zile acid uric
B. Factor reumatoid, crioglobulină
186.Caracterizează tomografia cu C. Radiografie toracică, ECG,
emisie de pozitroni: (1150) ecocardiografie
A. Nu are riscuri D. Trigliceride, glicemie
B. Limite: analiză bidimensională postprandial
de sumație E. CPK, LDH, calcemie,
C. Are risc de decompensare a electroforeza proteinelor serice
unei insuficiențe renale cronice
D. Avantaje: foarte sensibilă 190.Din punct de vedere biologic, in
E. Contraindicații: sarcina și SAFL: (1142)
alăptarea A. Poate exista o falsă serologie
VDRL pozitivă
187.În cadrul patologiei coloanei și B. Trebuie căutați trei anticorpi și
măduvei spinării se indică: (1152) cel puțin doi din cei trei trebuie
A. Tumorile osoase sunt să fie detectați cel puțin de 2 ori
investigate prin radiografii, la un interval de peste 12
scintigrafie, CT sau RMN săptămâni în titruri
B. RMN în caz de spondilodiscită semnificative
131
C. Anticardiolipinele izotipuri IgD E. Macrolidele sunt

și IgM sunt detectate prin contraindicate, datorită riscului
tehinca PCR crescut de dezvoltare a
D. Anticoagulantul lupic are rezistenței
activitate antitrombinică
E. TCA poate fi normal în 193.Tratamentul la domiciliu după o
prezența unei anticardiolipine criză de astm la copil implică:
sau a unui anti-beta-2-gp-1 (1097)
A. Se evaluează necesitatea unui
191.Examenul cu bandeletă urinară în tratament de fond
cazul unei pielonefrite la copil: B. Beta2-adrenergice inhalator
(1105) C. Corticoterapie orală pe termen
A. Este examinarea lung
complementară de primă D. Oxigenoterapie
intenție E. Asistență ventilatorie
B. Prezintă o mare specificitate:
daca este negativă, exclude 194.Diagnosticul de laborator în
diagnosticul diabetul zaharat la copil: (1109)
C. Examenul nu este indicat în A. Diagnostic sigur în caz de
cazul sugarilor sub 3 luni glicozurie + cetonemie
D. În caz de antibioterapie B. Diagnostic posibil dacă
anterioară, dacă examenul este glicemia plasmatică > 11
negativ, nu este exclus mmol/L
diagnosticul C. Confirmarea caracterului
E. Pozitivitatea examenului autoimun prin decelarea
impune realizarea unor alte anticorpilor anti-GAD
examinări complementare D. Cetoacidoza este confirmată de
un pH < 7,30
192. Este adevărat despre E. 2 glicemii a jeun > 7mmol/L
managementul anginelor la copii: confirmă existența diabetului
(1069)
A. TDR pozitiv impune inițierea 195.Caracterizează sindromul Lennox-
tratamentului antibiotic cu Gastaut (1083)
cefalosporine de generația a III- A. Este un tip de epilepsie
a pe o perioadă de 6 zile idiopatică
B. TDR negativ și în absența B. Apare în primul an de viață,
factorilor de risc pentru RAA fiind o epilepsie severă
impune administrarea unui C. Apare pe fondul unor leziuni
tratament doar simptomatic: cerebrale preexistente
antalgice și antipiretice D. Crizele pot fi tonice axiale,
C. În caz de alergie la amoxicilină generalizate tonico-clonice,
se prescrie o cefalosporină de tonice nocturne
generația a II-a sau a III-a, timp E. Este prezent retardul intelectual
de 4 sau 5 zile, in funcție de
tipul de preparat 196.Sunt semne neuroglicopenice la
D. În caz de angină copilul cu diabet zaharat: (1111)
pseudomembranoasă cu aspect A. Convulsii
atipic, sunt necesare examinări B. Anxietate
special: exsudat faringian, C. Tulburări de deglutiție
hemogramă si seologia EBV D. Parestezii
132
E. Tulburări de echilibru A. Măsurarea temperaturii se face

la nivel rectal
197.Face parte din examenul clinic al B. Infecția respiratorie sau ORL
nou-născutului la termen: (1032) reprezintă cea mai frecventă
A. Examen cardio-vascular: cauză
verificarea normalității timpului C. Febra fără semne de gravitate,
de recolorare cutanată (< 3 s), a care durează mai mult de 24 de
ombilicului (două vene și o ore reprezintă o indicație de
arteră), auscultație pulmonară examinări paraclinice
(frecvența normală: 50- D. În cazul unei febre greu tolerate
60/minut) se indică puncție lombară
B. Verificarea aspectului E. Antibioterapia de primă intenție
organelor genitale externe: la în caz de febră greu tolerată se
fetițe sunt normale leucoreea, realizează cu amoxicilină-acid
chiar metroragia clavulanic, timp de 5 zile
C. Evaluarea tonusului muscular
pasiv 200. Despre bilanțul de extensie a
D. Reflexe arhaice nu au limfoamelor agresive la adult este
importanță în examenul clinic FALS: (1439)
E. Endoscopie digestivă A. Se efectuează endoscopie
superioară pentru a verifica digestivă superioară
absența atreziei esofagiene B. ECG şi ecocardiografie după
antraciclină
198. Sunt cauze metabolice de vărsături C. Se efectuează PET/CT pentru
acute la sugar și copil: (1062) limfom difuz cu celule B mari
A. Aminoacidopatii D. Ionogram sangvină:
B. Insuficiență renală acută uree,creatinină serică, acid uric
C. Cetoacidoză diabetică E. Se efectuează serologie HTLV1
D. Tulburări hidroelectrolitice
E. Toxice sau medicamentoase
199. Cu privire la febra acută la copilul
între 3 şi 36 de luni este FALS: PUNCTAJ TOTAL: _____ / 950
(1039-1040)
133
RĂSPUNSURI
134
48. A
Test grilă I 49. C
50. E
1. C 51. A,C,E
2. D 52. C,D
3. A 53. D,E
4. E 54. B,C,D
5. B 55. A,B,D,E
6. B 56. A,C,D
7. C 57. B,C,E
8. A 58. A,B,C
9. B 59. B,C,D,E
10. D 60. A,C,D,E
11. A 61. A,B,D
12. C 62. B,C,D,E
13. D 63. C,D,E
14. B 64. A,D
15. C 65. B,C,D
16. C 66. B,E
17. D 67. A,C
18. A 68. A,C,D,E
19. B 69. A,B,E
20. D 70. A,C,D,E
21. C 71. B,C,E
22. A 72. A,B,C
23. C 73. A,C,D
24. D 74. A,B,D
25. B 75. A,C,D,E
26. C 76. A,B,C,D
27. D 77. A,B
28. B 78. A,B
29. C 79. C,D
30. E 80. A,C,E
31. C 81. B,C,E
32. A 82. A,B,C
33. A 83. A,C,D
34. D 84. A,B,C
35. A 85. B,C,D
36. C 86. A,C
37. D 87. B,C,D,E
38. B 88. B,C,D
39. E 89. A,B,C
40. D 90. A,C,D,E
41. B 91. B,C,D
42. E 92. A,E
43. C 93. C,D
44. D 94. A,B,C,E
45. C 95. A,C,D
46. A 96. B,C
47. B 97. A,B,D
135
98. D,E 148. A,C,D

99. A,B,D,E 149. B,C,E
100.A,C,D 150. A,B
101.B,C,D 151. A,B,C,E
102.C,D 152. C,D,E
103.A,B,C 153. A,B,D
104.A,C,D 154. A,D,E
105.B,C,D 155. B,C,E
106.C,D,E 156. A,B,C,D
107.A,B,E 157. A,B,E
108.A,B,C,E 158. A,C,D,E
109.A,E 159. A,C
110.A,D,E 160. A,D,E
111.A,B,D 161. A,C,D
112.C,D,E 162. B,C,E
113.B,C,D 163. A,D,E
114.B,C,E 164. A,D,E
115.A,B,E 165. A,B,D,E
116.B,C 166. A,B,C
117.A,C,D,E 167. C,D
118.A,B,C 168. B,D,E
119.B,C,D 169. A,B
120.A,E 170. B,C,D
121.A,C,D,E 171. A,B,E
122.A,C,D 172. A,C,D,E
123.B,C,D 173. A,C,D
124.B,D 174. A,D,E
125.A,B,C 175. B,C,E
126.A,D 176. A,C,D,E
127.B,C,D,E 177. A,C,D
128.B,C 178. A,D,E
129.A,E 179. A,B,C
130.B,D,E 180. A,C,D,E
131.A,C,E 181. B,D,E
132.A,B 182. A,C
133.B,C,D 183. A,D,E
134.C,E 184. A,B,C
135.A,B 185. B,C,D
136.A,B,D 186. A,C,D
137.A,C,E 187. B,C
138.B,E 188. B,C,E
139.A,C,D,E 189. C,D,E
140.B,C,D 190. A,B,E
141.A,B,C 191. A,C,E
142.A,C,E 192. A,B,C
143.A,B,D 193. A,C,D
144.B,D,E 194. A,C
145.A,B,C,E 195. A,D,E
146.B,C,D 196. A,B,E
147.B,C,D,E 197. A,B,D,E
136
198.A,B,C,D
199.A,C
200.C,D,E
137
48. D
Test grilă II 49. B
50. D
1. C 51. A,C,D
2. D 52. C,D
3. A 53. A,D
4. C 54. A,C,E
5. E 55. A,D
6. D 56. C,D,E
7. D 57. A,B,D
8. D 58. B,C,E
9. B 59. A,B,C,D
10. A 60. A,B,D
11. B 61. A,E
12. C 62. A,D
13. C 63. A,C
14. E 64. A,B,C,E
15. E 65. A,C,D
16. C 66. A,C,E
17. B 67. A,C,D
18. C 68. A,C,D
19. C 69. A,B,C
20. E 70. C,E
21. B 71. A,C,D
22. C 72. B,C,D,E
23. D 73. A,D,E
24. D 74. C,E
25. E 75. C,D,E
26. A 76. B,C
27. B 77. B,C,D,E
28. E 78. A,D,E
29. B 79. A,B,D
30. C 80. A,C,D
31. B 81. B,C,D,E
32. B 82. A,D,E
33. C 83. A,B,D
34. E 84. A,D
35. E 85. A,B,D
36. D 86. A,C,E
37. D 87. B,D
38. B 88. A,B,D,E
39. A 89. A,D,E
40. A 90. A,B
41. B 91. A,B,E
42. B 92. B,C
43. D 93. A,C,D
44. C 94. A,B,C,E
45. D 95. A,B,C,E
46. C 96. A,B,E
47. A 97. A,B,E
138
98. C,D,E 148. B,C,E

99. A,B,D,E 149. A,B
100. A,B,D 150.A,C,E
101. A,B,C 151. A,E
102. B,C,E 152. A,C,D
103. B,C,E 153. A,B,C
104. C,D 154.A,C,D
105. A,B,C 155. B,D,E
106. A,B,D 156. A,C,E
107. A,B,D 157. A,C,D,E
108. B,C,D,E 158. B,C,E
109. A,B,C 159. C,D
110.B,C,E 160. A,B
111. A,B,D 161. B,C,E
112. A,B,E 162. B,C
113. A,D 163. A,B,C
114. A,C,D 164. B,D
115. A,C,D 165. A,C,D
116. A,B,C 166.A,C,E
117. A,B,E 167. C,D,E
118. A,B,C,D 168. C,D
119. B,C,D 169. A,C,E
120. A,D 170. B,C,E
121. A,C,E 171. D,E
122. A,C,D 172. B,D
123. A,D,E 173. B,C
124. B,D 174. A,B,C,D
125. B,D,E 175. A,C,E
126. A,B,C 176. A,C,D
127. C,D,E 177. B,D,E
128. A,B 178. A,C,D
129. A,C,E 179. B,C,E
130. A,D 180. A,C,D,E
131. A,B,C 181. A,D,E
132. A,C,D 182. A,C
133. A,C 183. B,E
134. A,E 184. A,C,E
135. D,E 185. B,D
136. A,B,E 186. A,B,D
137. A,B,C,D 187.B,C,D
138. A,B,D,E 188. A,B,E
139. A,B,E 189. A,D
140. B,D,E 190. A,C,D
141. A,C 191. A,B,E
142. A,B,C,E 192. B,C,D
143. C,D,E 193. B,D,E
144. A,C,E 194. A,B,C,E
145. C,D,E 195. A,B,C
146. A,B,D 196. A,D,E
147. B,C,D 197. A,C,D
139
198. A,B,D,E
199. A,B,C
200. A,C,D
140
48. C
Test grilă III 49. C
50. C
1. C 51. A,C,D,E
2. A 52. C,D
3. B 53. A,C,E
4. E 54. B,C,D
5. B 55. B,D
6. D 56. A,B,C
7. D 57. A,C,D
8. A 58. A,B,E
9. D 59. B,D,E
10. C 60. A,B,C,E
11. E 61. C,D
12. C 62. A,B,E
13. B 63. B,C,D
14. E 64. B,D
15. A 65. A,C,D,E
16. E 66. A,E
17. D 67. B,C
18. B 68. B,C,D,E
19. A 69. B,C,E
20. C 70. A,C,E
21. C 71. A,B
22. D 72. B,D
23. E 73. A,B,D,E
24. A 74. A,B,C
25. B 75. A,D,E
26. A 76. B,C,D
27. D 77. B,D,E
28. C 78. B,C,D,E
29. B 79. A,B,C
30. A 80. A,C,E
31. A 81. A,E
32. E 82. B,C,D
33. D 83. A,C,D,E
34. C 84. B,D
35. D 85. A,B,C,E
36. B 86. B,D,E
37. A 87. A,C,E
38. E 88. C,E
39. B 89. A,B,D,E
40. B 90. B,C,D
41. C 91. A,B,E
42. D 92. A,B,D
43. A 93. B,C,D
44. B 94. A,B
45. D 95. A,B,C,E
46. B 96. C,D,E
47. E 97. A,B,D,E
141
98. B,D,E 148. A,B,D

99. A,C,E 149. A,C,D
100. A,B,C 150. B,C,D,E
101. B,C,D 151. A,B,E
102. A,D,E 152. A,B,C,E
103. B,E 153. B,C,D
104. C,D 154. A,C,D
105. A,C,D,E 155. A,E
106. A,B,C 156. B,D,E
107. B,D 157. A,B,C,D
108. B,C,D,E 158. A,C,E
109. A,C,D 159. A,B,D,E
110. A,C 160. C,D,E
111. A,B,C,D 161. B,C,E
112. B,D,E 162. A,C,D,E
113. A,C,E 163. A,B,D
114. B,D,E 164. B,C,D
115. B,C,D,E 165. A,C,E
116. A,C,D 166. B,C,D,E
117. A,B,C,D 167. A,B,C,D
118. C,D,E 168. B,D
119. A,B,C,E 169. A,C,D
120. B,D,E 170. A,D
121. A,C,D,E 171. B,C,E
122. A,B,C,D 172. B,C,D
123. B,E 173. A,C,D,E
124. B,C,E 174. A,C,E
125. A,D 175. B,C,D,E
126. B,D,E 176. A,B,C
127. A,D,E 177. A,B,D,E
128. C,D 178. B,E
129. A,B,D,E 179. A,C,D
130. A,C,D 180. A,C,D,E
131. B,C,E 181. B,C,D,E
132. A,B,C,E 182. A,B,E
133. C,D,E 183. A,B
134. A,C,E 184. C,D,E
135. B,D 185. B,D,E
136. A,C 186. A,B,C,E
137. B,C,D 187. A,B,C
138. A,B,E 188. B,C,D
139. B,D,E 189. A,B,D,E
140. A,D 190. A,C,D
141. B,D,E 191. A,C,D
142. A,C,D,E 192. B,D,E
143. A,B,C 193. A,B,D,E
144. A,B,D,E 194. C,D
145. B,C 195. B,C,E
146. B,C,D,E 196. A,C,D,E
147. C,D,E 197. A,B,D
142
198. B,C,D,E
199. A,C,E
200. A,B,C
143
48. B
Test grilă IV 49. D
50. C
1. D 51. C, D
2. B 52. A, D, E
3. B 53. B, E
4. E 54. A, C, D
5. D 55. D, E
6. C 56. B, C
7. D 57. A, D
8. B 58. A, B, C, D
9. E 59. B, C
10. D 60. A, C, D, E
11. A 61. C, D, E
12. D 62. B, D
13. A 63. B, C
14. D 64. A, D, E
15. B 65. C, E
16. C 66. A, C, D, E
17. D 67. A, B, C, D
18. E 68. A, B, D
19. D 69. D, E
20. D 70. B, D, E
21. C 71. A, E
22. E 72. A, B, D, E
23. A 73. B, C, E
24. C 74. B, D, E
25. B 75. A, E
26. E 76. A, C
27. A 77. B, D, E
28. E 78. A, C, E
29. C 79. C, D, E
30. A 80. A, D, E
31. D 81. D, E
32. B 82. B, D
33. C 83. A, B
34. B 84. A, B, C, D
35. E 85. B, E
36. E 86. A, B, C
37. C 87. A, B, D
38. A 88. A, C
39. B 89. A, B, D
40. C 90. B, D, E
41. D 91. A, B, C
42. E 92. C, D, E
43. C 93. B, C, D, E
44. D 94. B, E
45. A 95. A, D
46. C 96. C, D
47. C 97. A, C, E
144
98. B, C, D, E 148. A, B, D, E
99. C, E 149. D, E
100. A, D, E 150. C, D
101. B, D, E 151. C, E
102. C, D, E 152. A, C, D
103. A, B, D 153. B, D
104. C, E 154. A, B, D, E
105. A, C 155. C, D
106. B, D 156. A, B, C
107. A, C, E 157. B, E
108. A, B, D, E 158. C, D
109. D, E 159. B, D, E
110. B, C 160. A, C, D, E
111. A, B, D, E 161. C, D
112. B, C, D 162. B, C, E
113. A, D 163. C, E
114. B, E 164. A, D
115. B, E 165. C, D, E
116. A, C, E 166. B, D
117. A, B, C 167. C, E
118. D, E 168. A, B, D
119. A, B, C, E 169. C, D, E
120. B, C, D 170. A, B, C
121. C, E 171. B, C
122. A, C, D, E 172. C, D
123. B, D, E 173. A, D, E
124. A, C 174. A, B, C
125. A, B, C, E 175. B, E
126. D, E 176. C, D
127. C, E 177. B, D, E
128. B, D, E 178. A, B, C, D
129. A, C, D 179. A, C, D
130. A, C 180. A, D, E
131. B, C, E 181. A, E
132. C, D, E 182. C, D, E
133. B, D 183. B, C, D
134. C, D, E 184. A, C
135. A, C, E 185. A, D
136. B, E 186. B, E
137. D, E 187. C, D, E
138. B, C, D 188. A, B
139. C, E 189. B, C
140. A, D 190. A, C, E
141. B, D 191. B, C
142. A, C 192. A, B, D
143. B, C, D 193. A, C, E
144. C, D, E 194. A, B, C, D
145. B, C, E 195. B, D, E
146. A, C, D 196. B, C, E
147. B, E 197. A, B, C
145
198. B, C, D
199. A, E
200. B, C, D
146
48. E
Test grilă V 49. C
50. D
1. D 51. A,C
2. B 52. A,C
3. B 53. C,D
4. D 54. B,C
5. B 55. B,D,E
6. A 56. A,C,D
7. A 57. C,D
8. A 58. A,B,C,E
9. E 59. A,B,E
10. D 60. A,B,C,D
11. B 61. A,B,D
12. A 62. A,B,D
13. D 63. A,D,E
14. E 64. A,C
15. C 65. A,B,E
16. B 66. A,B,C,D
17. C 67. A,C,D
18. A 68. B,D,E
19. D 69. A,C,E
20. E 70. B,C,D
21. A 71. B,D,E
22. A 72. A,B,C,E
23. C 73. C,D,E
24. C 74. A,B,D
25. D 75. B,C
26. B 76. A,B,C,D
27. C 77. C,D,E
28. D 78. B,C,D,E
29. B 79. A,B,E
30. D 80. A,B,D
31. E 81. B,C,D
32. A 82. A,B,D,E
33. D 83. B,C,E
34. C 84. A,B,C,E
35. E 85. A,B,D,E
36. B 86. B,C
37. D 87. A,C,D,E
38. B 88. A,B
39. C 89. B,C,D
40. C 90. A,C,E
41. A 91. A,B,D,E
42. A 92. B,C,D
43. D 93. A,C,D,E
44. D 94. A,B,D
45. E 95. A,C,D,E
46. A 96. A,B,D
47. D 97. B,C,D,E
147
98. A,C,D,E 148. A,C,D,E

99. A,B,E 149. B,E
100. B,D,E 150. B,D,E
101. A,C,D,E 151. B,C,D
102. A,B 152. A,D,E
103. B,C 153. A,B,C,E
104. B,C 154. C,D,E
105. B,D 155. A,B,E
106. B,C,D,E 156. B,C,D,E
107. C,D,E 157. A,B,D,E
108. A,B,D,E 158. A,C,E
109. A,B,C,D 159. B,D
110. B,D 160. A,B,D,E
111. B,C,D 161. B,D,E
112. A,B,C,E 162. A,E
113. B,D 163. A, B, C, E
114. B,D 164. C, D
115. A,C 165. A, B, D, E
116. A,C,E 166. C, D
117. B,D,E 167. B, C
118. B,D,E 168. B, D, E
119. A,C,E 169. A, C, E
120. A,B,E 170. B, D
121. A,B,E 171. A, B, D
122. B,C,E 172. C, D
123. A,B,C,E 173. B, D
124. B,C,E 174. C, D, E
125. B,C,D 175. A, C
126. A,D 176. B, E
127. B,D,E 177. C, D, E
128. A,B,C 178. B, D
129. C,E 179. B, E
130. A,B,D,E 180. A, B, C, E
131. A,C,E 181. D, E
132. B,D,E 182. A, C
133. A,B 183. A, D, E
134. B,C,D,E 184. C, D, E
135. A,D,E 185. C, D, E
136. B,D 186. D, E
137. A,B,C,E 187. A, B
138. A,B,D,E 188. A, B, C, E
139. A,B,C,D 189. A, C, D
140. B,C,D 190. A, E
141. A,C,E 191. A, D, E
142. A,C,D,E 192. B, C, D
143. B,C 193. A, B
144. A,C,D 194. C, D, E
145. B,C,E 195. C, D, E
146. A,C,D,E 196. A, E
147. A,C,D 197. B, C
148
198. B, C, D, E
199. A, C, E
200. B, D
149
150

Culegere de Teste Grila Iasi 2013

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Culegere de Teste Grila Iasi 2013

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Culegere de Teste Grilă pentru Pregătirea Examenului de Rezidențiat

Dan-Mihai Alexandrescu Ovidiu Mitu

CULEGERE DE TESTE GRILĂ

Dr. Ovidiu Mitu (coord.) – medic rezident cardiologie

Tehnoredactare: Dr. Ovidiu Mitu

Rezidențiatul este un examen determinant pentru profesia de medic, “cheia” unui

Pentru asigurarea premizelor reușitei la examenul de rezidențiat, studentul trebuie

Prof. Dr. Vasile Astărăstoae,

Rector al Universității de Medicină și Farmacie

Această carte a apărut ca o necesitate și o încurajare pentru pregătirea cât mai

Metodologia de calcul a punctajului

Formatul și calcularea punctajului fiecărui test sunt realizate în conformitate cu

Primele 50 de întrebări sunt întrebări tip complement simplu, cu un singur răspuns

Următoarele 150 de întrebări sunt întrebări tip complement multiplu, cu 2-4

De asemenea, vă sfătuim să acordați minim 1 oră din totalul de 4 cît durează

Test grilă I C. Cardioversie combinată (Șoc

– a douăsprezecea oră în cadrul

20. Conceptul de viabilitate miocardică 23. Care din următoarele medicamente

B. Hipernatremie A. Transpunerea valvei aortice în

B. Tuberculoza A. Stenoza aortică simptomatică, la

A. Inhibitori ai canalelor de calciu 53. Prezența unei faze postcritice

56.Flutterul atrial se caracterizează prin: E. În proporție mai mică

C. Iatrogenie(antiaritmice, E. FiA idiopatică

D. La distanţă betablocante sau

A. Hipertrofie atrială stângă 83. HTA secundară iatrogenă poate fi

80. Examinările recomandate pentru a 84.Care din următoarele afirmații

în practică, o TAs≥220 mmHg A. Tamponadă

A. Nivelul de stres D. Tratamentul este contraindicat în

95. În care din următoarele derivaţii 99.Infarctul ventriculului drept

B. Boala Horton A. Varicele complicate

E. Imagini de tromboză pe arterele 114.Insuficiența cardiacă sistolică cu

D. Prezenta varicelor la nivelul FEVS≤35%, în ritm sinusal și

D. Nu ameliorează mortalitatea 130. Tratamentul insuficienței cardiace

A. Pentru a începe tratamentul 137. Care din următoare variante

B. Anemia este regenerativă cu

E. Galop protodiastolic: traduce B. Este vorba de un prolaps valvular

173. Următoarele afirmații legate de 176. Care din următoarele afirmații

A. Insuficiența cardiacă E. Ridicarea membrelor inferioare

198. Edeme unilaterale ale membrelor

199. Regimul dietetic presupune scăderea

200. Suflurile cardiace funcționale la

Punctaj complement multiplu: _____

PUNCTAJ TOTAL: _____ / 950

Test grilă II 5. Una dintre următoarele variante NU este

1. Una dintre următoarele variante este 6. Formele de tuberculoză pulmonară sunt

3. În diagnosticul alergiilor respiratorii la 8. Un pacient diagnosticat cu BPOC, care

C. insuficienţă renală acută care D. se utilizează oxacilină +

10. Se caracterizează prin absenţa 14. Un lichid pleural este un transsudat

16. Care dintre următoarele cancere poate

18. Care dintre următoarele explorări apare E. creşterea secreţiei de serotonină şi

20. Tratamentul anticoagulant pe viaţă 25. În imagistica cerebrală semnul

28. O hidrocefalie acută apărută în cadrul D. examenele imagistice arată o

37. Tratamentul de primă intenţie în B. diareea > 3 zile

A. hemoleucogramă A. radiografia toracică

B. examenul clinic este puţin evocator E. radiografia toracică se efectuează

B. tratamentul alternativ în unele 67. Supravegherea bacteriologică în cursul

B. Discordanţă clinico-funcţională E. PaO2 ≤ 60 mmHg însoţită de

D. Vârsta < 65 ani E. Scintigrafia pulmonară de

91. Următoarele variante reprezintă cauze 95. Tratamentul chirurgical de primă

93. Histiocitoza langerhansiană se 97. Care dintre următoarele afirmaţii

99. În tumorile pulmonare secundare 104. Despre ruptura cupolei difragmatice

A. dopamina este un vasoconstrictor

110. În stopul cardio-circulator 114. Care dintre următoarele variante

D. bilanţ hepatic 122. Terenuri favorizante pentru