ŞIRURI DE NUMERE REALE

Editura Sfântul Ierarh Nicolae

2010

ISBN 978-606-577-179-6
Referenti:

Prof. univ. dr. Costea Niculae, Universitatea “Ovidius” Constanta

Prof. Ion Tiotioi, gradul I

Prof. Nitu Nicolae, gradul I, Grupul Scolar de Electronica si Telecomunicatii Constanta

Tehnoredactor,

prof. Iulian Cioroianu, gradul I

 Introducere

Introducerea si studiul sirurilor de numere in scoala ocupa un loc esential in invatamantul matematic
liceal.
Experienta didactica, dezvoltarea matematicii si efortul continuu de a mari eficienta actului pedagogic,
au condus la forme consacrate si aproape general acceptate de a introduce sirurile de numere reale in
matematica scolara.
Capitol de mare dificultate si finete capitolul “Siruri de numere. Criterii de convergenta.”- sta la baza
introducerii notiunilor de limita unei functii, functii continue, functii derivabile, practic la baza intregii
analize matematice.
Este cunoscuta importanta rezolvarii de exercitii si probleme pentru buna asimilare a oricarui domeniu
al matematicii, deci cu atat mai mult cand este vorba de un domeniu cu un caracter mai abstract, asa
cum este analiza matematica.
Mentionam ca intelegerea si utilizarea notiunii de limita (de limita a unui sir), este fundamentala
pentru parcurgerea oricarui capitol din analiza matematica.
Capitolul “Siruri de numere” pune probleme reale la clasa , iar execitiile necesare intelegerii profunde
si temeinice a acestei notiuni trebuiesc indelung cautate in diferite carti. Aceasta lucrare este in mare
parte rodul unei astfel de cautari.
Capitolul I contine definitii, teoreme, corolare necesare abordarii unei probleme de siruri.
Capitolul II contine probleme diverse de diferite dificultati, necesare profesorului si utile elevului. Ele
au fost selectate din culegeri, gazeta de matematica, unele fiind date ca subiecte la concursurile si
olimpiadele scolare.
Capitolul III contine solutiile acestor probleme.
 CAPITOLUL I
NOTIUNI TEORETICE.

Definitia 1
Fie M omultime fixata. Prin sir infinit de elemente ale lui M vom intelege o functie
f:N k  M , N k  n  N / n  k  unde k este un numar natural fixat.
Definitia 2
Fie (a n ) n1 un sir de numere reale si a  R. Se spune ca sirul (a n ) n1 are limita " a" daca in orice vecinatat e a
punctului " a" se afla toti termenii sirului incepand de la un anumit rang. Se scrie atunci ca lim a n  a.
n 
Definitia 3
Orice sir de numere reale avand o lim ita finita se numeste convergent.
Sirurile care nu au limita si cele care au limita   se numesc siruri divergente.
P 1 . Un sir convergent are o singura limita.
1). Teorema de convergenta cu  .
a n  a daca si numai daca: pentru fiecare numar   0 se poate gasi un rang
n astfel incat pentru toti termenii de rang mai mare (n  n  ) sa avem : a n  a  
2). Criteriul majorarii.
Daca a n  a   n pentru orice n si daca  n  0 atunci a n  a.
3). Sirul modulelor.

Daca (a n ) este un sir convergent , atunci sirul  a n  este convergent si lim an  lim an .
n  n 

Limita modulului este egala cu modulul limitei.

4). Trecerea la limita in inegalitati.
Daca (a n ) si (b n ) sunt doua siruri convergente si daca a n  bn pentru orice
n  N , atunci : lim a n  lim bn .
n n 
5). Teorema de convergenta a sirurilor monotone.
Orice sir monoton si marginit este convergent.
6). Teorema clestelui.
Daca a n  x n  bn pentru orice n  N si daca sirurile (a n ) si (b n ) sunt convergent e si au aceiasi limita,
atunci sirul (x n ) este convergent si are aceiasi limita ca si celelalte doua.
7). Criteriul general al lui Cauchy.
Un sir de numere (a n ) este convergent daca si numai daca pentru orice   0 exista un numar
N(  ) astfel incat oricare ar fi n> N(  ) si orice p intreg (p  1) sa avem: a n p  a n   .
8). Teorema
a1  a 2    a n
Daca lim a n  a, a n  0, atunci lim  a.
n  n  n
Daca lim a n  a, a n  0, atunci lim n a1  a 2    a n  a
n  n 
9). Teorema
a
Daca lim n 1  a, a n  0, atunci lim n a n  a .
n  a n 
n
10). Teorema Stolz-Cezaro.
Fie a n , bn doua siruri de numere reale cu proprietatile :
1) (b n ) n 0 este strict monoton si nemarginit (b 0  R  ).
an 1  a n a a
2) Exista lim    R, atunci exista si lim n si avem lim n   .
n 1  bn
n  b n  b n  b
n n

11. Numarul e.
n
 1
Sirul a n  1   , n  1 este sir crescator si marginit  a n sir convergent.
 n
n
 1
lim 1    e . 2  e  3 .
n 
 n

CAPITOLUL AL II-LEA
APLICATII

A. Criterii de comparatie

1. Sa se calculeze limita sirului:

2n
an = , n  N
n!
2. Sa se calculeze limita sirului a n  nN ,
1
unde a n = 2 n  C 2nn , n  N .
2

3. Sa se calculeze limita sirului:

n
cos k
an = 2 2
, n  N  .
k 1 n  kn  k

4. Sa se calculeze limita sirului:

an =
x  2 2 x        n 2 x , n  N  .
2
n

5. Sa se calculeze limita sirului:

n  
k2
a n =   3 1  3  1 , n  N  .

k 1  n 


6. Sa se calculeze limita sirului:

n
sin k
an  2
, n  N  .
k 1 n  k
7. Sa se calculeze limita sirului:

1p  2 p  3 p        n p
an , p N .
n p 1
ln n
8. Sa se calculeze: lim
n  n

9. Sa se calculeze: lim n n
n 

n
10. Sa se calculeze: lim
n  n
n!

11. Sa se calculeze: lim

n 

n 1 n  1!  n n!

nn
12. Sa se calculeze: lim
n  n!

13. Sa se calculeze limita sirului:

33n n!
3
an  n , n  N  .
3n!
14. Sa se calculeze limita sirului:

2 3  1 33  1 4 3  1 n3 1
an       
2 3  1 33  1 4 3  1 n3  1

15. Sa se calculeze limita sirului:

n
 2 
a n   log 1 1  
k 2 3
k ( k  1) 

16. Sa se calculeze limita sirului bn :

n
k 2  3k  1 n
an  n   2
, bn =  a i .
k 1 k  3k  2 i 1

17. Sa se calculeze termenul general si apoi limita sirului a n , unde

1 2 3 n
an = 2
 2  2   
3 15 35 [(2n  1)(2n  1)]2

18. Sa se calculeze limitele sirurilor ( a n ) nN si ( bn ) nN , cu termenii generali :

k 2  k 1
n
k 3  k 2  2k  1
an   si bn  , n  N
k 1 ( k  2)! [(k  1)!]2

19. Sa se calculeze limita sirului cu termenul general:

 2
an 
 1  k 
n 1    1
 n  

B. Relatii de recurenta.

20. Sa se calculeze limita sirului:

x
x n1  n , x 0  1.
1  xn
21. Sa se calculeze limita sirului:
x2
x n1  n , x 0  1.
1  xn
22. Sa se calculeze limita sirului:
ax n
x n1  , x 0  1. n  0 , a>0, b  0 .
1  bx n

23. Sa se calculeze limita sirului:

1
x n1  x n2  b  , x 0  0 , n  0 , b [0,1] .
2
24. Sa se calculeze limita sirului:
x n    x n1 , x 1   ,   0 , n  2 .

25. Sa se calculeze limita sirului:

1 1 
x n1   x n   , x 1  a , a>1.
2 xn 
26. Sa se studieze convergenta sirului:
x n2
x n1  1  , x 0  1.
1  xn
27. Sa se calculeze limita sirului:
x n 1 =x 2n  2 x n  2 , x 0  a .

28. Sa se calculeze limita sirului:

2ax n1
xn , a, x 0  R .
x n 1  a
29. Sa se studieze natura sirului (a n ) nN , definit astfel:
a n1  1  a n , a 1  a , n  1 , a  (0,1)

30. Se da sirul cu termenul general:

a. x n  a  a      a , a>0, (n radicali).
b. Sa se arate ca sirul este convergent si sa i-se calculeze limita.

n 1
31. Fie sirul (x n ) nN , cu x 1  1 , x n  1    x n1  , n  N , n>1.
2n
Sa se studieze natura sirului.

an
32. Fie a 1 >0 ; a n1 
1  na n2
 a. Sa se calculeze lim a n
n 

b. Sa se calculeze lim na n
n 

2
33. Daca x 1  (0,  ), x n1  2  arctg
sin x n
a. Sa se calculeze lim x n
n 

b. Sa se calculeze lim n sin x n

n 

34. Se considera sirul de functii  f n n1

2x
f n  f  f  f  f       f unde f:R  R si f  x  
1 x2
Sa se arate ca g : R  R a.i. x  R lim f n  x   g  x  .
n 

b b 1
35. Fie sirurile : a n , a n 1  n si b n , bn1  n cu b 1  a1  1 .
an an  1
Sa se determine valorile lui a 1 si b 1 , pentru care sirurile sant converg  R  ente.
36. Se considera sirul de numere reale, (a n ) nN , definit astfel: a n1 a n  a n1  a n  1 , n  N ,
Sa se stabileasca daca sirul are limita sau nu. Daca a 1976  40 , care este sirul?.
37. Sa se arate ca un sir periodic nu este convergent.
k
i 1
38. Se da sirul a n    1 a n i .
i 1
a. Sa se arate ca sirul este periodic k  2 , k N .
b. Sa se gaseasca expresia termenului general al sirului a n nN , pentru k=2.

C. Siruri diverse
39.
2x 1
n 1
Fie sirul I n n1 , I n   dx.
n x
a). Aratati ca sirul I n n1 este crescator.
b). Aratati ca sirul I n n1 este marginit.
c). Calculati lim n(2  I n ).
n 

n n
 v  1
40. Fie sirul cu termenul general u n  1  n  , unde v n   ,
 n k 1 ( 2 k  1)(2 k  1)

a. Sa se calculeze limita sirului u n

u n1
b. Sa se calculeze : lim
n  u
n

n 2  n 1
2
 n  nk  1  n 1
41. Fie sirurile: a n   2
 , b n  lim a n .
 n 1  n 

n
Sa se calculeze limita sirului c n nn , unde c n   bk .
k 1

42. Se considera sirul cu termenul general:

 an 
n  32  3 
1
n(n  1)(n  2) 2 n 1
Se considera apoi sirurile:
n
n
bn   a k si c n  bn2 .
k 1
Sa se calculeze limita celor trei siruri.
an
43. Fie sirul a n nN convergent, definit astfel: a 1  a , a n1  .
1  a n2
a. Sa se calculeze limita sirului a n nN

b. Sa se studieze natura sirului definit astfel: b n  n  a n21 n  
, ,   R .

44. Sa se calculeze limita sirului:

3 3n
an 3n
 1
3  
 n
45. Sa se calculeze termenul general al sirului:
2 n 1

 2n
7 
5
3 8
1 6
an 4 , n  N
2
46. Sa se gaseasca termenul general al sirului dat de relatia:
1 1
  1 , a1  2 .
n 1  1
n 1 a n a 1
n

47. Sa se demonstreze ca sirul:

1 1
a n  1  2      2 este convergent.
2 n
n
cos a k
48. Sa se arate ca sirul  x n nN , cu x n   este convergent, a k kN fiind un sir de numere
k 1 k ( k  1)
reale.
cos1! cos 2! cos n!
49. Fie sirul  x n nN cu x n      .
1 2 23 n(n  1)
Sa se arate ca sirul x n este convergent.

D. Calculul limitelor unui sir cu ajutorul integralei definite.

n
3 n
50. Sa se calculeze limita sirului cu termenul general: a n 
n

k 1 n  3(k  1)
.

n
1 k
51. Sa se calculeze limita sirului cu termenul general: a n 
n

k 1
1
n
.
n
 (k  1)
52. Sa se calculeze limita sirului cu termenul general: a n 
n
k 1
sin
n
 n
1
53. Sa se calculeze limita sirului cu termenul general: a n  n 2
.
k 1 ( n  k )

54. Sa se calculeze limitele sirurilor cu termenii generali:

n k n k
1 k k
an
n
 e n cos 2
k 1 n
; b n   e n sin 2 .
k 1 n
 
 
 1 1 1 1 1 
55. Sa se arate ca: lim 1          =ln2
n  2 3 4 2n  1 2n 
 
 

CAPITOLUL AL III-LEA
REZOLVARI

n2 n2
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
1. 0<a n              =2    , dar lim 2    =0  lim a n  0 .
1 2 3 n 1 3 3 3 3 n 
3 n 

1 1 2n ! 1  2  3  4    2n  1  2n 1  3  5    2n  1 1

2. 0<a n  2 n  C 2nn = 2 n     ;
2 2 n! 2
2  4  6    2n2
2  4  6    2n 2n  1
1
lim  0  lim a n  0
n  n
2n  1
n n n
cos k cos k 1 n
3. a n =  2
k 1 n  kn  k
2
 
k 1
2
n  kn  k 2
  2
k 1 n  n  1
 2
n  n 1
0

Conform criteriului majorarii, lim a n  0.

n 

4. x-1< x   x deci: n x  1  n x  n 2 x .
2
 
2

n=1 x-1< x  x

n=2 
2 2 x 1  22 x  2 2 x . 
…………………………………………..
n=n n2 x 1  n2 x  n2 x . 
 
x 12  2 2      n 2  n  x  2 x       n x  x1  2      n .
2 2 2 2 2

x 1
2
 22      n   n x   2 x     n x  x1  2    n 
2 2 2 2 2 2
  .
n3 n3 n3
lim

x 12  2 2      n 2  n 
 lim
xn(n  1)(2n  1)  6n 2 x x
 
3
n  n n  6n 3 6 3
lim
 2 2
x 1  2    n 2

 lim
xn(n  1)(2n  1) 2 x x
 
3
n  n n  6n 3 6 3
lim
   
x  2 2 x      n 2 x  x
n  n3 3
  k2
n 
5. a n =  1  3  1
 3

k 1  n 

(n  1)(2n  1) 2 1
lim 2
 
n   1 1  18 9
6n 2  3 1   3 1   1
 n n 
 

(n  1)(2n  1)
an  2
 1 1 
6n  3 2
1  3 1   1
 n n 
 
n
2

1 n
k 2 k
k 1 (n  1)(2n  1)
=   
n 3 k 1 k2
2
k2  1
2
1   1
2
1 
3 1  3 1 1 n  3 1  3  3 1  3  1
3
6n 3 1  3  3 1  3  1
2
n3 n3  n n   n n 
   

1
Rezulta ca lim a n  .
n  9
n n
sin k 1 n
6. a n   2
  2
 2
k 1 n  k k 1 n  k n 1

n n
sin k 1 n
an  2
k 1 n  k
 -  2
k 1 n  k
 2
n 1
Trecand la limita in inegalitatea de mai jos, se obtine:
n n
 2  an  2
n 1 n 1
lim a n  0
n 

1p  2 p  3 p        n p
7. a n 
n p 1
Se noteaza n p1  bn ,
b n -este sir crescator, divergent.
c n1  c n (n  1) p (n  1) p 1 1
lim  lim p 1 p 1
 lim 1 p 2 p 1
 1  ,
n 1  bn C p 1  n  C p 1  n      1 C p 1 p  1
n  b n   (n  1)  n n  

1
Conform teoremei lui Stolz-Cezaro  lim a n  .
n  p 1
8. Fie a n  ln n, bn  n crescator si nemarginit.
n 1
ln
a  an n  ln 1  0
lim n 1  lim
n  b
n 1  b n
n  n  1  n

ln n
Din teorema lui Stolz-Cezaro  lim  0.
n  n

9. Fie a n =n>0
a n 1 n 1
lim  lim  1  (din criteriul radicalului): lim n a n  1. deci lim n n  1.
n  a n  n n  n
n
 n nn nn
10. lim  lim n . Notam a n  ;
n  n n n! n!
n!
n
a n 1 (n  1) n 1 n! (n  1) n  1
lim  lim  n  lim  lim 1    e  (din criteriul radicalului) :
n  a n  n  1! n
n n n   n n  
 n
n
lim  e.
n  n
n!
n 1 (n  1)!
11. Fie b n  n 1 (n  1)!  n n!; a n  n
n!
n 1 (n  1)! n n 1 1
lim a n  lim n 
  e 1  1
n  n n 1 n! n e

n
n
lim (a n )  lim
 n 1 (n  1)! 
   lim n 1
n  1!
n
 lim n 1
n  1
n
 lim n
n n1
;
n  
n 

n
n!  n n!n1 n n! n  n  1!
n n n

Notam cu c n 
n n 1
; lim
c n1
 lim
n  1 (n  1)!
 n1  lim
n  1  1
 lim 1    e
n
(n  1)! n c n n n! n n  n n 
 n

n
Din criteriul raportului  lim cn  e deci lim a n   e .
n n
1 n
  bn
a n 1 n n ! 1
Dar (a n ) n  1  a n  1
n
; deoarece lim a n   e , lim 1  a n  1 an 1  e si
n n 

n
lim  e,
n  n n!
e lim b n
Rezulta ca b n este convergent si trecand la limita in relatia anterioara obtinem: e  e n   ,
1
deci lim bn  .
n  e
n
a (n  1) n 1 n!  n  1
12 lim n 1  lim  n  lim    e  1  ( din criteriul raportului) ca lim an  
n  a n  ( n  1)!
n n n 
 n  n 

13 Fie
33n 3 n  1!
3 3
33n n! a 3n !  lim 33 (n  1) 3 27
an  ; lim n 1  lim  3n  1
3n ! n a n n (3n  3)! 3 (n!) n (3n  1)(3n  2)(3n  3) 27
3

 lim n a n  1.
n 
14.
2 3  1 33  1 4 3  1 n3 1
an        =
2 3  1 33  1 4 3  1 n3  1
n
k 3 1 n
(k  1)(k 2  k  1) 1  7 2  13 (n  2)(n 2  n  1) (n  1)(n 2  n  1)
 3
k 2 k  1
  2
k  2 ( k  1))(k  k  1)
 
3  3 5  13
    
n(n 2  3n  3) (n  2)(n 2  n  1)


2 (n 2  n  1)
 
3 n(n  1)
2
lim an 
n 3
15.

n
 2  n  k2 k 2 n  (k  1)(k  2)  n
(k  1)(k  2)
an   log 1 1     log 1     log 1    log 1  
k 2 3 k (k  1)  k  2 3  k ( k  1)  k 2 3 k (k  1)  3 k 2 k (k  1)
1  4 2  5 ( k  2)(k  1) (k  1)(k  2) k2
log 1     log 1 ;  lim a n  1.
3
2 3 3 4 k ( k  1) k (k  1) 3
3k n

16.
n
k 2  3k  1 n
 k 2  3k  1  n 1 n
 1 1  1 1
an  n   2
   1 
 k  3k  2 
2
          ;
k 1 k  3k  2 k 1   k  2 (k  1)(k  2) k  2  k  1 k  2  2 n  2
1
lim an 
n  2

17.
1 2 3 n
an = 2
 2  2    =
3 15 35 [(2n  1)(2n  1)]2
n
k 1 n  1 1  n2  n n2  n 1
 2k  12k  1
k 1
2
  
8 k 1  (2k  1) 2
 2 

(2k  1)  2(2n  1) 2
 lim
n 
a n  lim
n  2( 2 n  1) 2

8

n
k 2  k 1 n  k k 1  1 n 1 1
18. a n   =      lim a n 
k 1 ( k  2)! k 1  k  1! k  2! 2 n  2! n 2
k 3  k 2  2k  1 n  k  1
n
k  n
bn   =    2 
  lim b  0
k 1 [(k  1)!] 2
k 1  ( k!)
2
k  1!  n  1!2 n n
2 2
19. a n  =
 1  k   1  k 1  1  k 2 
n 1    1 1    1        1
 n    n   n 
1 2
lim a n  2 lim k 1 k 2
=
n  n 
 1  1  k
1    1        1
 n   n 
xn  x n2
20. x n1  x n   xn   0 deoarece x n  0 (se demonstreaza prin inductie completa)
1  xn 1  xn
x n1  x n  x n sir monoton descrescato
0<x n, x n marginit inferior  x n convergent
Fie lim x n  x. Trecand la limita in egalitatea:
n 

xn x
x n 1  x  x 2  x  x  x  0  lim x n  0
1  xn x 1 n 

x n2  xn
21. x n1  x n   xn   0 deoarece x n  0 (se demonstreaza prin inductie completa)
1  xn 1  xn
x n1  x n  x n sir monoton descrescator.
0<x n, x n marginit inferior  x n convergent . Fie lim x n  x. Trecand la limita in egalitatea:
n 
2 2
x x
x n 1  n
x  x 2  x  x 2  x  0  lim x n  0
1  xn x 1 n 
22. 1. b=0, a  (0,1)
x
x n1  ax n ; n 1  a  1  x n monoton descrescator.
xn
0<x n ; x n marginit inferior  x n convergent. Fie lim x n  x. Trecand la limita in inegalitatea
n 

x n  1  ax n  x=ax  x(a-1)=0  lim xn  0

n
2. b=0, a=1
x n1  x n  1 sir constant  lim xn  1
n

3. b=0, a>1  x n  a n crescator si nemarginit  lim xn  

n
4. b  0
ax n ax n 1 a  x n  x n1 
x n1  x n   
1  bx n 1  bx n 1 1  bx n 1  bx n1 
4. a>1+b
x n1  x n  0  sirul x n este monoton crescator (se demonstreaza prin inductie completa)
ax n ax a
x n1   n   x n marginit superior. Deci x n este convergent.
1  bx n bx n b
Fie lim x n  x. Trecand la limita in egalitatea :
n 

axn ax a 1
xn1  x  bx2  x  ax  0  x(bx  1  a)  0  x  0, x  
1  bxn 1  bx b
a 1
lim xn 
n  b

4 ' '. a<1+b

x n1  x n  0  sirul x n este monoton descrescator( se demonstreza prin inductie completa).
0< x n  sirul x n este marginit inferior  x n convergent. Fie lim x n  x.
n 
Trecand la limita in egalitatea:
axn ax a 1
xn 1  x  bx 2  x  ax  0  x(bx  1  a)  0  x  0, x 
1  bxn 1  bx b
a 1
P(n): x n >
b
a 1 a a 1
P(!): x 1  ;   b  1  0  P(1) adevarata.
b 1 b b
………………………………………………………….
a 1
P(k): x k 
b
a 1
P(k+1): x k 1  ;
b
axn a 1 a 1 a 1
  xn   P(k )  P(k  1)  P(n) adevarata pentru n  N  lim x n 
1  bxn b b n   b

1 2 1 1 1
23. x n1  x n 
2
 2
  2
  2
   
x n  b  x n21  b  x n2  x n21  x n  x n1 x n  x n1  x n1  x n (se

demonstreza prin inductie completa)  x n este monoton crescator.

 x n <b(se demonstreza prin inductie completa) sirul x n este marginit superior)  x n este
1 1
convergent. Fie lim x n  x. Trecand la limita in egalitatea x n1  x n2  b   x  x 2  b 
n  2 2
 x 2  2 x  b  0  x1, 2  1  1  b  lim xn  1+ 1 b .
n
24.
x n  x n 1
x n1  x n    x n    x n1  0
  x n    x n 1
x n  x n1  0 ( se demonstreaza prin inductie completa)  x n este monoton crescator.
x n    x n1 ; x 2n    x n1 ; x 2n  x n 1    0  x 2n  x n    0
(x n ) 1, 2  1  1  4  (x n )  (1  1  4 , 1  1  4 )  x n marginit  x n convergent.
Fie lim x n  x. Trecand la limita in egalitatea:
n 

x n    x n1  x    x  x 2    x  x 2  x    0
x 1, 2  1  1  4 , deci lim x n  1  1  4
n 

1 1  1 1  1 1 
25. x n1  x n   x n    x n   x n  - 2 x n    - x n   0
2 xn  2 xn  2  xn 
1 1 
x n1   x n   >1(deoarece x n >0) )  x n este monoton descrescator.
2 xn 
1  x n , x n este marginit inferior  x n este convergent. Fie lim x n  x. Trecand la limita in
n 

1 1  1 1
egalitatea: x n1   x n    x   x   ,  x 2  1  x  1  lim x n  1 .
2 xn  2 x n 

26.
x n2 1
x n1  x n  1   xn   0(deoarece x n  0)
1  xn 1  xn

x n1  x n  x n sir monoton crescator. Presupunem ca x n este marginit superior  x n este

convergent. Fie lim x n  x. Trecand la limita in egalitatea:
n 
2
x x2
x n1  1  n
 x  1  x  x 2  1  x  x 2  1  0 contradictie.
1  xn 1 x
Ceea ce am presupus nu este adevarat  x n este crescator si nemarginit  lim x n  
n
27.
x n 1  x n  x n2  3 x n  2   x n  1 x n  2 

x0  a
x1  x 02  2 x 0  2  ( a  1) 2  1
2
x 2  x12  2 x1  2  ( x1  1) 2  1  ( a  1) 4  1  (a  1) 2  1
.......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .........
n
x n  ( a  1) 2  1
 2n
P(n): xn  (a  1) 1
P(0): x 0  ( a  1)  1  a
P(0) adevarata
…………………………………………
2k
P(k): x k  (a  1) 1
2 k 1
P(k+1): x k 1  (a  1) 1

x k 1  x k2  2 x k  2   xk  1  1  a  1
2
 2k
  1  (a  1)
2
2 k 1
1

P(k)  P ( k  1) propozitie adevarata n  N .

, a  2
2, a  2

lim x k  lim a  1
n n
 2n

 1  1, 0  a  2
2, a  0

, a  0

28.
2ax0
2a
2ax0 2ax1 a  x0 2 2 ax0
x1  ; x2    ;
a  x0 a  x1 2ax0 (1  2 ) x  a
a 0
a  x0
4ax0
2a
2ax2 3 x0  a 8ax0 2 3 ax0
x3     ;
a  x2 4ax0
a 7 x 0  a 1  2  2 2
x 0  a  
3 x0  a

2 n ax 0
xn 

1  2  2 2      2 n 1 x0  a 
2 n ax0
P(n): x n 

1  2  2 2      2 n1 x0  a 
2ax 0
P(1): x1  adevarata
x0  a
……………………………………………
2k ax0
P(k): xk 

1  2  22      2k 1 x0  a 
2 k 1 ax 0
P(k+1): x k 1 
 1  2  2 2      2 k x0  a 
2 k ax 0
2a
x k 1 
2ax k


1  2  2 2      2 k 1 x 0  a


2 k 1 a 2 x

xk  a 2 k ax 0
a

1  2  2 2      2 k x0  a a  

1  2  2 2      2 k 1 x 0  a 
2 k 1 a x


1  2  2 2      2 k x0  a 
 P(k)  P(k+1) propozitie adevarata n  N
ax0 ax0 ax 0
lim x n  lim  lim n

n  n  1 1 1  n  a  x0
  2     n  x0  a 1
  1
2 2 2  1  2
 x0  a
2 1

2
a n  a n 2
29. a n 2  a n  1.
 
1  a n1  1  a n1 1  a n  1  a n 2 
a n 1  a n
a n1  a n  , de unde se poate deduce ca, daca a n 1  a n , atunci a n 1  a n ,
1  a n  1  a n1
iar pentru a n 1  a n , rezulta a n1  a n
Rezulta ca daca an  an  2 , atunci a n2  a n si daca a n  a n 2 , atunci a n2  a n .
1 a  a2 5 1
Fie a 2  a1  si trinomul f(x)= -x 2 x  1 cu radacinile: x1   (0,1) si
1 a  a 2
 5 1
x2   0.
2
 5  1  2 5 1 5 1
I. Daca a  o, , atunci 1-a-a  0 deci a  a si a  1  a  1  
2 
2 1 2
 2 2
5 1 5 1
De asemenea, se verifica prin ridicari la patrat, ca a3  , daca a  .
2 2
Deci presupunem apoi a 2k 1  a 2 k 1 , conform relatiei 1 va rezulta a 2k 3  a 2 k 1 si deci
a 2n 1 n1 este crescator.

5 1 5 1
Presupunem a 2 k 1  , rezulta ca si a 2k  3  , adica a 2n 1 n1 este si marginit,
2 2
deci convergent, limita calculandu-se folosind relatia de recurenta: a 2n 1  1  1  a 2 n1 si
5 1
rezulta lim a 2 n1  .
n  2
5 1
Analog se demonstreaza ca a 2n 1 n1 este un sir descrescator si marginit inferior de .
2
5 1
Deci, este convergent si limita este tot .
2
 5 1 
II. Se procedeaza asemanator pentru a  ,1 .
 2 
5 1 5 1
III. Daca a= , atunci sirul este constant, adica a n = , n  N.
2 2
30.
x1  a ; x2  a  a  x 2  x1 .
 Presupunem
x n  x n 1, atunci x 2n 1  x 2n  x 2n  x 2n -1  0 n  N, deci sirul x n n1 este crescator.
Avem x n 1  a  x n  x n (1),
adica x 2n  x n  a  0, de unde rezulta ca x n apartine intervalul ui determinat de
radacinile ecuatiei x 2  x  a  0

1  1  4a 1  1  4a
x1   0, x 2   0.
2 2
 1  1  4a 
Deci , xn   0, . Fiind crescator si marginit, sirul xn n1 este convergent .
2 
 
Trecand la limita in relatia (1), obtinem x 2  x  a  0 unde x  lim xn
n 

1  1  4a 1  1  4a
x1  , x2  .
2 2
x2 nu poate fi limita sirului xn n1 int rucit am ajunge la o contradict ie :
limita unui sir crescator mai mica decat toti termenii sirului.
1  1  4a
Deci, sirul xn n1 are limita egala cu
2

31. Se calculeaza primii termeni ai sirului si se obtine:

7 13 113 193 2311
x1  1, x 2  , x 3  , x 4  , x5  , x6  .
4 6 48 8 960
2n n
Se observa ca x1  x 2  x3  x 4  x5 dar x5  x6 si x n 1  x n  1   xn  xn  1  xn
2(n  1) 2(n  1)
n 2
deci, x n 1  x n  1   x n  0, adica x n  2  .
2(n  1) n
33
Conditia aceasta este indeplinit a pentru n  5, x 5  2  .
80
2 2(n  1) 2n 2 2
Pr e sup unem ca x n  2   si deci x n 1  1   xn  2   2  intrucat
n n 2(n  1) n n 1
2n 2
 xn 1 .
2(n  1) n

2
Conform principiul ui inductiei complete rezulta ca, n  N, n  5, x n  2  , si deci x n 1  x n , adica sirul
n
este descrescat or. Rezulta ca fiind monoton si marginit, sirul este convergent . Trecand la limita in relatia de
recurenta ce defineste sirul, se obtine lim x n  2.
n

32.

a). din a 1  0  a 2  0 si deci a n  0 n  1. Avem inegalitatea :1  na 2n  2 n  an si deci

1 1 1
2
 , prin urmare: 0  lim an 1  lim  0  lim a n  0.
1  na n 2 n  an n  n 
2 n n 
 an 1 1 1  1 1
b).Din an1  2
 avem na n   deci, lim na n  lim    dar
1  na n 1 an1 an n  n  a
 n1 an 
 na n
an
n 1
lim na n  lim  lim .
n  n  1 n  1 1

an an 1 an
1 1
Daca sirul cu termenul general y n  na n  0 este convergent, atunci : l  lim y n  lim   l  1.
n  n  y l
n

Deci lim na n  1.
n 

Convergent a sirului y n  na n .
Vom studia mai int ai monotonia acestui sir .
( n  1) an an an
y n 1  y n  ( n  1) an 1  na n  2
 na n  2
(1  n 2 a 2n )  2
(1  y n2 ) deci,
1  na n 1  na n 1  na n
y n 1  y n  an 1 (1  yn2 ).
Deosebim urmatoarele doua cazuri :
a). yn  1  1  yn2  0 si deci y n 1  yn  0 ceeace inseamna ca sirul yn este monoton descrescator.
Sa vedem daca y n 1  1.
( n  1) an na  1  an ( na n  1)  y n  11  an  1
y n 1  1  2
1  n 2
 2
 0 deoarece yn  1 si 0  an   1.
1  na n 1  na n 1  na n 2 n
deci yn 1  1. Asadar sirul este monoton crescator si marginit, deci convergent  lim y n  1.
n 
2
b). 0  y n  1 avem y n 1  yn  an 1 (1  y )  0 si deci y n 1  yn iar sirul este monoton crescator. Sa aratam ca
n

y n 1  1; y n 1  1 
 y n  11  an   0, deci y  1.
n 1
1  na 2n
Re zulta ca sirul y n este monoton crescator si marginit, deci convergent .
33. a). Sirul se mai poate scrie:
xn 1 2 x 2 2 
 arctg sau tg n 1  , deoarece x1  (0,  )  sin x1  0 si arctg  (0, ) 
2 sin xn 2 sin xn sin x1 2
2 2 
x2  (0,  ). Presupunem ca xn  (0,  )   0 si deci arctg  (0, ), iar x n 1  (0,  ).
sin xn sin x n 2
xn
2tg
Avem, sin x n  2 , a  tg x n , obtinem in acest fel sirul dat de relatia de recurenta :
n
x 2
1  tg n
2
a 1  0

 1
a n 1  a n  a , x n  2arctg a n .
 n
 x n 1 x n a  an 1
Monotonia sirului ;   arctg a n 1  arctg a n  arctg n 1  0 deoarece a n 1  a n   0.
2 2 1  a n 1  a n an
Asadar , sirul x n este monoton crescator si fiind marginit, rezulta ca x n este convergent . Ridicam la patrat relatia :
1
a n 1  a n  avem :
an
1
a 22  a 12  2 
a 12
1
a 23  a 22  2 
a 22
.......... .......... .......
1
a 2n  a 2n -1  2 
a 2n -1
1  1 1 
Deci a 2n  a 12 2
 2 n  2   2      2  : atunci a 2n  2 n n  2. Deci a n  2 n 
a1 a2 a n -1 

lim a n  lim 2 n  . deci, lim x n  2 lim arctg a n  2    lim x n   .
n  n  n  n  2 n 

b). Din

x n 1 2 2 n a
tg   sin x n  si n sin x n  2 deci, avem de studiat convergenta sirului y n  n  0.
2 sin x n a n 1 a n 1 n
a n2
Notam z n  y n2 
n
Monotonia sirului z n :

z n 1  z n    

a n21 a n2 na n21  (n  1) a n2 n a n21  a n2  a n2
.

n 1 n n( n  1) n( n  1)
 1 
n 2  2   a n2
1 an   a n4  2nan2  n
Dar a n21  a n2  2   z n 1  zn   sau z n 1  z n  .
a n2 n(n  1) n( n  1)a n2
Consideram functia : f (t )  t 2  2nt  n care se anuleaza pentru t  n  n 2  n unde t  a n2  2n.
dar t  2n  n  n 2  n si deci f (t )  0.
Re zulta ca z n 1  z n  0 iar sirul z n este monoton descrescator si fiind sir cu termeni pozitivi, este convergent.
Deci , lim z n  l exista si este finita.
n 

a n2 a 2  a n2  1 
Deci l  lim z n  lim  lim n 1  lim ( a n21  a n2 )  lim 2  2   2.
n  n n n  n  1  n n  n  an 

Deci lim y n  lim z n  2  lim n sin x n  2 .
n  n n

34.
2 f n1 ( x) 2an1 2x
f n ( x)  f  f n1 ( x)   2
; notam f n ( x)  an . Deci : an  2
, a1  , n  N .
1  f n1 ( x) 1  an1 1  x2
2 an 1
1). an  2
 1 deci an sir marginit.
1  an1
 2a n1 1  a n21
2). a n  a n1   a n 1  a n 1  .
1  a n21 1  a n21
a ) Daca x  0, n  N  se arata prin inductie ca a n  0.
Deci : a n 1  0, 1  a n21  0, 1  a n21  0  a n  a n 1  0  a n  a n 1  a n  sir monoton descrescator 
a n  sir monoton si marginit  a n  sir convergent.
b). x  0, a n  0.
c ). x  0 n  N  se arata prin inductie ca a n  0, deci a n  a n1  0  a n  a n 1  a n sir monoton crescator;
2a
a n sir monoton si marginit  a n convergent. Fie lim a n  a  a  2
 a3  a  2a  0 
n  1 a
 1, x  0  1, x0
3  
a  a  0  a  0, a  1, a  -1  lim a n  0, x  0 Deci lim f n ( x)  0, x0
n  n 
1, x  0. 1, x  0.
 

35.
b1 b1  1
a2  , b2  ,
a1 a1  1
a1  b1  1  a
a3   , b 3  1 ,
b1  a1  1  a1  1
b1 b1
a4  , b4  ,
a1  1 b1  a1
b1  1 a1 (b1  1)
a5  , b5  ,
b1  a1 b1  a1
a6  a1 , b6  b1 .
Sirurile a n , bn , sunt periodice si perioada este egala cu 5.
Pentru ca cele doua siruri sa fie convergente este necesar
si suficient ca cele doua siruri sa fie constante, adica : a 1  a 2  a 3  a 4  a 5 , b1  b 2  b 3  b 4  b 5 .
1 5 3 5
 a12  a1  1  0  (a1 )1   0, si b1  ,
2 2
1 5
iar (a1 ) 2   0.Valorile cautate pentru a 1 , b1
2
1 5 3 5
sant a1  , b1  .
2 2
Se verifica apoi ca, luand pentru a1 , b1 , valorile gasite, toti termenii vor fi egali.

36.
an  1
Relatia prin care este definit sirul , se mai poate scrie si astfel: a n1 
an  1
a0  1 a 1 1 a 1 1 a 1
a1  ; a2  1   ; a3  2   , a4  3  ao
a0  1 a1  1 a0 a2  1 a1 a3  1
Pr e sup unem ca : a n  a n  4 , a n -1  a n 5 , a n -2  a n 6 , a n -3  a n 7 .
Trebuie aratat ca : a n 1  a n 3 , a n  2  a n  2 , a n 3  a n1 , a n  4  a n .
a n  1 a n 4  1 a  1 a n 3  1
a n 1    a n3 , a n  2  n1   a n 2
a n  1 an4  1 a n 1  1 a n3  1
a n 2  1 a n 2  1 a  1 a n1  1
a n 3    a n1 , a n  4  n 3   an ;
a n 2  1 a n  2  1 a n 3  1 a n 1  1
deci sirul a n este periodic cu perioada egala cu 4.
Fiind un sir periodic,a n nu este un sir convergent.
Daca a 1976  40 si 1976  4k  a 1976  a 0  .40.
39
Sirul a n va avea urmatoareaconfiguratie : a 0  40, a 1  ,
41
1 41
a2   , a 3   , a 4  a 0  40.
40 39

37.
Fie xn un sir periodic de perioada p, deci x kp  r  xr , k  N si r  0, p  1.
Fie atunci subsiruril e :
1). x 0 , x p , x 2p ,    x np ,  x 0
2).x1 , x p 1 , x 2p 1 ,    x np 1 ,  x1
..................................................
p ).x p1 , x 2p 1 ,    x np  p 1 ,  x p-1.
Daca sirul este periodic de perioada p, cel putin doua d int re numerele x 0 , x1    x p-1
sunt diferite , deci x n contine doua subsiruri convergente spre limite diferite, deci nu poate fi un sir
convergent.

38.

Fie k  N , impar  a n  a n 1  a n  2  a n 3      a n  k
a n 1  a n  a n 1  a n  2      a n k 1
............................................................................................
a n 1  a n  k , n  N si k  N, dat.
Fie k  N, par  a n  a n1  a n  2  a n 3      a n k
a n 1  a n  a n 1  a n  2      a n k 1
......................................................................................
a n 1   a n  k , n  N si k  N, dat.
Pentru n  k  1 a k  2   a1
.................................................
a 2k  3  a k  2  a1 deci sirul a n este periodic cu perioada (2k  2).
 2
b). Pentru k  2  a n  an 1  an  2 , adica a n este un sir Fibonaci. Ecuatia caracteristica : x  x  1  0 
1 i 3 1 i 3
x1  , x2 
2 2
n n
an  a cos  b sin
3 3
  
a1  a cos 3  b sin 3 a  a1  a2

n  1  a1  a2
a  a cos 2  b sin 2 b  3
 2 3 3 

n a1  a2 n 2 3  (2n  1) (2n  1) 

 an  a1  a2  cos  sin   a1 cos  a2 cos 
3 3 3 3  6 6

39.

n 1 2 x  1 n 1  1  1
dx   2  dx  2 x  ln x n  2 n  2  ln( n  1)  2 n  ln n  2  ln 1  .
n 1
In  
n x n
 x  n
n2 n 1  1 
a ). I n 1  I n  2  ln  2  ln  ln 1    0  I n 1  I n  I n sir monoton crescator .
n 1 n  n ( n  1) 
 1
b ). 2 - ln2  I n  2 deoarece ln 1  .  0.
 n
n
 1  1
c ). lim n( 2  I n )  lim n ln 1    lim ln 1    ln e  1.
n  n
 n  n   n 

40.
n
1 n
a). v n   
k 1 2 k  12 k  1 2n  1
n ( 2 n 1)
n 1
 1  2 n 1 lim
n   2 n 1 2
lim u n  lim 1   e e .
n n 
 2n  1 
n n
u 2n  4  2(n  2) 2 n  1  2n  4  1 
b). lim n1  lim   lim 1  2  
n  u n  2 n  3  2 n  3 
2( n  1)  n   2n  3  2 n  5n  3 
n 
2 n 2 5 n  3 n
 2
2n  4  1  1 2 n 5n3
 lim lim 1  2   1 e0  1
n   2n  3 n  
 2 n  5n  3 

41.
n 2  n 1
2
 n  nk  1  n 1
bk  lim  2
  ek
n
 n 1 
1
1
n
k 1 1 n
e n en  1
cn   e   k   
k 1 k 1 e e 1  1 e  1e n
e
n
1 e 1 1
lim cn   lim n 
n e  1 n e e 1
42.
n 2  6n  12 1
lim a n  lim   0.
n n   ( n  1)( n  2) n  2 n 1

n n
 k 3 k 4  n4
bn   a k     k 1 
 1  lim bn  1
k 1 k 1  k ( k  1)  2
k
(k  1)( k  2)  2  (n  1)(n  2)  2 n 1 n 

2n (n 4)
n  n4  nlim
lim c n  lim bn2  lim 1  n 1  e  2( n 1)( n  2)  e 0  1
n n  n 
 ( n  1)( n  2)  2 

43.
a a a
a ). a 2  ; a3  ; a4  .
2 2
a 1 1  2a 1  3a 2
a a
Pr e sup unem ca a n -1  .  an 
1  ( n  2) a 2 1  ( n  1) a 2
1
lim a n  a lim  0.
n  n 
1  ( n  1) a 2
n   n   n   
 1   1  lim
b ). b n  na 2
n 1 
n  
 1  2 
; lim bn  lim 1  2 
e n  na 2
e a2

 na  n  n 
 na 
44.
33 n 3 3n 1
an  3n
 3n
 3n
 1  1   1 
3   33n 1   1  
 n  3n   3n 
1 1
lim a n  lim 3n
 .
n  n 
 1  e
1  
 3n 
45.
1 2 2  2!1 23  3!1 2 n  n! 1
a1  ; a2  2 ; a3  3 . P(n) : a n  .
2  1! 2  2! 2  3! 2n  n
1 2 k  k!1 2 k 1 (k  1)!1
P (1) : a1  ;....; P ( k ) : a k  kn ; P (k  1) : a k 1  k 1
2  1! 2  k! 2 ( k  1)! 2 n  n!1
an  n
2k  1 2 k  k!1 2k  1 2 k 1 (k  1)!1 2 n
Deci a k 1  ak  k 1  kn  k 1  kn 1 .
2 (k  1)! 2  k! 2 (k  1)! 2 ( k  1)!
2 n  n!1
P (k )  P ( k  1)  P ( n) adevarata n  N  . Rezulta ca a n 
2n  n
1 1 2b  1
46. Notam n an  bn . Atunci relatia de definitie a sirului:   1, b1  2  bn 1  n :
bn 1  1 b n  1 bn
n 1
1 2
3 4 n 1 2b  1 n n2
b1  2, b 2  , b3  . Presupunemca : b n  , atunci b n 1  n   .
2 3 n bn n 1 n 1
n
Conform principiului inductieicomplete,forma propusa pentru termenulgeneralal sirului bn este adevarata.
n
n 1
a n  (bn )  1   . Deci, sirul a n este sirul numarului"e".
 n
47.
1 1 1 1 1
Calculam : x n  p  x n  2
 2
   2
    
(n  1) ( n  2) (n  p) n ( n  1) (n  1)(n  2)
1 1 1 1 1 1 1 1 1 p 1
             ;
( n  p  1)( n  p ) n n  1 n  1 n  2 n  p  1 n  p n n  p n (n  p ) n
1 
deci,   0 n     astfel incat n  n  si p  N atunci x n  p  x n   .
 
Fiind satisfacut criteriul lui Cauchy, sirul este convergent .

48.
A arata ca x n este un sir convergent este echivalent cu a arata ca sirul este fundamental.
x n este fundamental    0, n 0  N cu proprietatea ca
cosan1 cosan 2 cosan p cosan1
xn  p  xn       
(n  1)(n  2) (n  2)(n  3) (n  p)(n  p  1) (n  1)(n  2)
cosan2 cosan p 1 1
        
(n  2)(n  3) (n  p)(n  p  1) (n  1)(n  2) (n  2)(n  3)
1 1 1 1
    
(n  p)(n  p  1) n  1 n  p  1 n  1
 1  1  1
 yn   0 ; fie   o si n 0   , deci n 0  1  ;
 n 1    
1 1
atunci, n  n 0 si p  N, xn p  xn     ; deci, fiind sir fundamental, este convergent.
n  1 n0  1
49.
p
cos( n  1)! cos( n  2)! cos( n  p )! cos( n  k )!
xn  p  xn      
( n  1)(n  2) ( n  2)( n  3) (n  p )(n  p  1) k 1 (n  k )( n  k  1)
p
1 1 1 1
    
k 1 ( n  k )( n  k  1) n 1 n  p 1 n 1
1 1  1
yn   0    0,  n 0    , a.i. n  n 0 , y n     ;
n 1   n 1
deci , fiind un sir fundamenta l este convergent .

50.
n n
3 n 3 1
an
n

k 1 n  3(k  1)
=n
n
k 1 3(k  1)
.
1
n
1
Fie f(x)= ,
1 x
3k
int ervalul 0,3 cu diviziunea x k  (k  0,1,2    n) si sistemul de puncte intermedia re
n
3k
k  , (k  1,2    n), ( k  x k-1 )
n
 3 n n
1 3 n 1
 dx  lim  f ( k )( xk  x k 1 )  lim  f ( x k 1 )( x k  x k 1 )  lim   lim a n .
n  n  n  n n 
0 1 x k 1 k 1 k 1 3(k  1)
1
n
3
1
Deci lim a n  
n 
1 x

dx  2 1  x 
3
0  42  2
0

51. Fie
k
f ( x)  1  x si intervalul0,1 cu diviziunea x k  (k  0,1,  , n) si
n
sistemulde puncteintermediare  k  xk , (k  1,2,  , n).
1 n n
1 n k
 1  xdx  lim  f ( k )(xk  xk 1 )  lim  f ( xk )(xk  xk 1 )  lim  1   lim an .
n n n n n n
0 k 1 k 1 k 1

1
2  2 2  1 2 2 2 1
Deci lim an   1  xdx   2t 2 dt  2  .
 
n 1 3  3
0  

52. Fie functia f(x)=sinx si intervalul [0,  ] cu diviziunea

k
xk  , k  (0,1,  , n) si sistemul de puncte intermedia re  k  x k 1 , k  (1,  , n).
n
n n
  n (k  1)
0 sin xdx  lim
n 

k 1
f ( k )( x k  x k 1 )  lim
n

k 1
f ( x k 1 )( x k  x k 1 )  lim
n  n

k 1
sin
n
 lim a n .
n


Deci lim a n   sin xdx [ cos x ]0  1  1  2.
n  0

53.
1 k
Fie f(x)  2
si intervalul [0,1] cu diviziunea x k  , k  (0,1,2,  , n) si
(1  x) n
sistemul de puncte intermedia re :  k  x k k  (1,2,  , n).
n n
1 1 1 n 1
0 (1  x) 2 dx  lim
n 

k 1
f ( k )( x k  x k 1 )  lim
n 

k 1
f ( x k )( x k  x k 1 )  lim
n  n

k 1  k
2
 lim a n .
n
1  
 n
1
1 1  1  1 1
lim a n   2
dx       1  .
n  0 (1  x)
 1 x0 2 2
54.
k
a ). Fie f(x)  e x cos 2 x si [0,1] cu diviziunea x k  k  0,1,2  , n si
n
sistemul de puncte intermedia re :  k  x k , k  1,2  , n
n n k
1 1 n n k
 e x cos 2 xdx  lim  f ( k )( x k  x k 1 )  lim  f ( x k )( x k  x k 1 )  lim  e cos 2  lim a n .
0 n  n n n n n
k 1 k 1 k 1
1 1 1
x
lim a n  e cos 2 xdx  [e x cos 2 x ]10   e x sin 2 xdx  [ e x cos 2 x ]10  [e x sin 2 x]10   e x  2 cos 2 xdx 
n 0 0 0
1 1 1
[e x cos 2 x ]10  [ e x sin 2 x ]10  2  e x ( 2 cos 2 x  1) dx  [ e x cos 2 x ]10  [e x sin 2 x ]10  4  e x cos 2 xdx  2  e x dx.
0 0 0
1 1 x 1
x 2 2 1
x 1 x 1 2
0 e cos xdx  5 [e cos x]0  [e sin 2 x]0  2[e ]0  5 e cos 1  e sin 2  2e  3 .   
1

Deci lim a n  e cos 2 1  e sin 2  2e  3
n 5

b)
1 1 1 1
e
0
x
sin 2 xdx   e x (1  cos 2 x ) dx  e  1   e x cos 2 xdx  e  1 
0 0 5
 
e cos 2 1  e sin 2  2e  3 

2 e
  (cos 2 1  sin 2  3).
5 5
1 n n
1 n kn k
 e x sin 2 xdx  lim  f ( k )( xk  xk 1 )  lim  f ( xk )( xk  xk 1 )  lim  e sin 2  lim bn .
0 n  n n  n n n 
k 1 k 1 k 1

2 e
Deci lim bn    (cos 2 1  sin 2  3).
n  5 5

55.
Pentru aflarea acestei limite ne vom folosi de identitatea lui Catalan:
1 1 1 1 1 1 1 1
1            , care se obtine din identitate a :
2 3 4 2n  1 2n n  1 n  2 2n
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
1        1             ;
2 3 4 2n  1 2n 2 3 4 n n 1 n  2 2n  1 2n
1 1 1 
scazand in ambii membri  2       
2 4 2n 
Deci, problema se reduce la calcularea :
 1 1 1 
lim        . Prin integrare se obtine un rezultat imediat.
n  n  1 n2 2n 

1
Consideram functia f(x)  continua pe intervalul [0,1].
1 x
1 1 n
Fiind continua pe [0,1], f este integrabil a, si deci considerand diviziunil e : 0, , ,  , si
n n n
k
sistemul de puncte intermedia re :  k  k  (1,2,  , n), vom avea :
n
n n
1 1 1  1 1 1 
0 f(x)dx  lim
n 

k 1
f ( k )( x k  x k 1 )  lim
n

k 1 n
  lim  
k n   n  1 n  2
     .
2n 
1
n
1
1  1 1 1 
0 f ( x)dx  ln[1  x]0  ln 2. Deci lim 
n  n  1


n2
       ln 2.
2n 
 Bibliografie

1. M. Nicolescu, N. Dinculeanu, S. Marcus -“Analiza Matematica”, vol. I,

“Editura Didactica si Pedagogica” Bucuresti, 1971.

2. Marcel N. Rosculet-“Analiza Matematica”, Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti.

3. Lia Arama, Toader Morozan -“Probleme de calcul diferential si integral”

4. Gazeta Matematica

5. Ghe. Siretchi -“Calcul diferential si integral” vol. II. Exercitii,

“Editura Stiintifica si Pedagogica “ Bucuresti, 1985.

6. D.M. Batinetu -“Probleme de matematica pentru treapta a II-a de liceu-siruri, Editura Albatros.

7. C. Grasu, V. Boskoff, C. Bica -“Analiza Matematica”, Constanta - Tipografia Universitatii1992

8. M. Cocuz -“ Culegere de probleme de matematica”., Editura Academiei Bucuresti 1984.