Retinerea

Notiune

E singura masura privativa de libertate care poate fi luata si de organul de cercetare penala pe o durat
de cel mult 24 ore ;

Retinerea poate fi dispusa numai in faza de urmarire penala pe o durata de cel mult 24 ore ;

Deosebirea retinerii fata de alte trei notiuni similare

1. prinderea sau capturare infractorilor , in sensul art 465 al 3 CPP (in cz de infractiune
flagranta ) si art 215 al 3 CPP ( in cazul actelor incheiate de comndntii de nave si
aeronve si de subofiterii trupelor de graniceri)

2. retinerea persoanei de catre politie fie ptr verificarea identitati , fie ptr executarea unui
mandat de aducere , in sensul art 184 CPP :

3. interdictia dea indeparta din sala de judecata pana la terminarea cercetarii judecatorsti
de la termenul respectiv , martorii ascultati care raman in sala , la dispozitia instantei
pana se striga o alt cauza de pe lista de ordine din sedinta ( art 328 CPP)

Conditii ptr a putea fi luata masura retinerii

1. sa existe probe sau indicii temeinice ca invinuitul a sa varsit o fpta prevazuta d legea
penala

2. ptr fapta savarsita legea sa prevada pedeapsa cu inchisoarea

3. sa existe unul din czurile prevazute in art 148 lit a- f ;
deci pe scurt :

Masura  retinerii  se  ia  in  cazurile  prevazute  in  art.  148,  precum  si  in  caz  de infractiune flagranta,
oricare ar fi limitele de pedeapsa prevazute de lege.

Masura retinerii poate fi luata daca sunt probe sau indicii temeinice ca a savarsit o fapta prevazuta de
legea penala.

Organul competent sa dispua masura retinerii

4. aceasta masura poate fi dispusa atat de organul de cercetare penala cat si de procuror ;
5. Organul de cercetare penala sau procurorul dispune masura retinerii prin ordonanta de retinere ( in
ordonanta se precizeaza pe langa mentiunile generale ce se cer in cazul luarii masurilor
preventive , ziua suii ora l care a inceput retinerea ;aceleasi mentiuni vor fi facute si in ordonanata
de punere in libertate ;

Potrivit art 137 (1) CPP , persoaneisretinute I se aduc ala cunostinta , de indata, motivele retinerii ; de
asemena organul de urmarire penala e obligat s aaduca la cunostinta invinuitului ca aredreptul sa-si
angajeze aparator si ca are dreptul s anu fac nici o declaratie care poate fi folosita contra sa ;

De asemeenea organul de urmarire penala trebuie sa incunostiintezxe pe procuror despre masura luata ,
dar daca retinerea a fost dispusa de catre procuror acesta va aduce la cunostinta conducatorului
parchetului din care face parte despre actul incheiat ;
Durata retinerii

6. Masura  retinerii  poate  dura  cel  mult  24  de  ore.  Din  durata  masurii  retinerii  se deduce timpuyl
cat persoana a fost privata de libertate ca urmare a  masurii administrative a conducerii la sediul
politiei, prevazuta in art. 31 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 218/2002 privind organizarea si functionarea
Politiei Romane.

In  situatia  in  care  retinerea  se  dispune  dupa  audierea  invinuitului  citat  de  catre organul de
urmarire penala , termenul de24 ore se  calculeaza  de  la  ora  emiterii ordonantei.

In ordonanta prin care s-a dispus retinerea trebuie sa se mentioneze ziua si ora la care retinerea a
inceput , iaar in ordonanata ziua  si  ora  la  care retinerea a incetat.

Masura retinerii nu poate fi prelungita ( dureaza mxim 24 ore )

Daca in timpul retinerii se intrevede necesitatea privariide libertate in continuare , prin depasirea
termenului legal d 24 ore, se dispuen inlocuirea retineii cu o alta masura preventiva mai grava ; inaces
caz organul decercetare are obligatia de a inainta procurorului un referat motivat ; referatul motivat cu
propunerea organului de cercetare penala privind necesitatea dispunerii masurii arestarii preventive se
inainteza procurorului in primele 10 ore de la retineera invinuitului potrivit art 144 al 3 CPP doar
procurorul . inauntrul acestui termen de 10 ore prezinta dosarul cauza , cu proppunerea motivata de
luare a masurii arestarii invinuitului , presedintele instantei sau judecatorului delegat de acesta ; tot in
termen de 10 ore de la dispuenrea masurii retinerii . dar dispusa de procuror, acesta, cand considera
necesar a se lua masura aarestarii preventive , procedaza in consecinta asa cum rezulta din art 146;

Dispozitiile speciale privind retinerea prevazute in constitutie

In art 72 din Constitutia Romaniei , se arata ca adeputatul sau senatorul nu poate fi retinut fara
incuviintarea camerei din care face parte si numi dupa ascultarea sa ; insa in cz de infractiune flagranta ,
deputatul sau senatorul poate fi retinut; Ministerul justitiei vai informa neintarziat pe presedintele camerei
asupra retinerii ; Incazul incare camera sesizata constat ca nu exista temei ptr retinere va dispune
imediat revocarea acestei masuri ;

Obligarea dea nu parasi tara

Notiune

Consta in indatorirea impusa invinuitului sauinculpatului decatre procuror, incursul urmaririi

penale , su de instanta , in cursul judecatii , dea nu parasi tara fara incunostiintarea orgnului
careadispus aceasta masura ;

Conditiiile in care poate fi luata acaeasta masura

-Masura poate fi luata numai daca sunt intrunite conditiile prevazute in art. 143 alin. 1.( daca
sunt probe sau indicii temeinice ca a savarsit o fapta prevazuta de legea penala.)

Durata cestei masuri

-nu poate depasi 30 de zile, afara de cazul cand ea este prelungita in conditiile legii. Masura
obligarii de a nu parasi localitatea poate fi prelungita in cursul urmaririi penale,  in caz de
necesitate si numai motivat. Prelungirea se dispune de procurorul care efectueaza sau
supravegheaza urmarirea penala, fiecare prelungire neput and sa depaseasca 30 de zile.
Durata maxima a masurii prevazute in alin. 1  in cursul urmaririi penale este de un an.  In
mod exceptional, cand pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata sau
inchisoarea de 10 ani ori mai mare, durata maxima a obligarii de a nu parasi localitatea este
de 2 ani.

Si in cazul obligarii de a nu parasi tara se aplica dispozitile din art 145 prevazute ptr
obligtia de a nu parasi localitatea;

Copia dupa ordonanta procurorului , su , dupa caz , incheierea instantei , rmas adefinitiva ,
se comunic invinuitului sau inculpatului si sectiei de politie in a carei circumscriptie locuieste
acesta , organelor competente sa elibereze pasaportul , precum si organelor de frontiera ;
organel in drept au obligatia sa refuze eliberarea pasaportului , sau dupa , caz sa ridice
provizoriu pasaportul pe durata masurii;

Obligarea de a nu parasi localitatea

Notiune

Consta in indatorirea impusa invinuitului sau inculpatului de procuror sau de judecator, in

cursul urmaririi penale, ori de instanta de  judecata,  in  cursul  judecatii,  de  a  nu  parasi 
localitatea  in  care  locuieste,  fara incuviintarea organului care a dispus aceasta masura.
( aceasta masura s eia atunci cand organele judiciare penale comnsidera ca nu este
necesara luarea unei masuri privative de libertate ; in acest caz ele pot decide ca invinuitul
sau inculpatul sa fie obligat s anu paraseasca loclitatea in care locuieste )

Conditii ptr luarea acestei masuri

Ptr a putea fi luata aceasta masura trebuie s afie indeplinite cumulativ urmatoarele masuri :

1. sa existe probe sau indicii temenince ca invinuitul a savarsit o fapta prevazut de legea
penala

2. ptr fapta savarsita leega s aprevada pedeaps cu inchisoarea( conditia e indeplinita si

incazul in care legea prevede alternativ pedeapsa inchisorii cu amenda )

Obligatii pe durata masurii obligarii de a nu parasi localitatea

Pe durata masurii obligarii de a nu parasi localitatea, invinuitul sau inculpatul este obligat sa
respecte urmatoarele obligatii:

a) sa se prezinte la organul de urmarire penala sau, dupa caz, la instanta de judecata ori de
cate ori este chemat;
b) sa se prezinte la organul de politie desemnat cu supravegherea de organul judiciar care a
dispus masura, conform programului de supraveghere  intocmit de organul de politie sau ori
de cate ori este chemat;
c) sa  nu  isi  schimbe  locuinta  fara  incuviintarea  organului  judiciar  care  a  dispus
masura;
d) sa nu detina, sa nu foloseasca si sa nu poarte nicio categorie de arme.

Organul judiciar care a dispus masura poate impune invinuitului sau inculpatului ca pe 
durata  masurii  obligarii  de  a  nu  parasi  localitatea  sa  respecte  una  sau  mai  multe
dintre urmatoarele obligatii:

a) sa poarte permanent un sistem electronic de supraveghere;

b) sa  nu  se  deplaseze  la  anumite  spectacole  sportive  ori  culturale  sau   in  orice  alte
locuri stabilite;
c) sa  nu  se  apropie  de  persoana  vatamata,  membrii  familiei  acesteia,  persoana
 impreuna cu care a comis fapta, martori, experti ori alte persoane, stabilite de organul
judiciar, si sa nu comunice cu acestea direct sau indirect;
d) sa nu conduca niciun vehicul sau anumite vehicule stabilite;
e) sa nu se afle in locuinta persoanei vatamate;
f) sa  nu  exercite  profesia,  meseria  sau  sa  nu  desfasoare  activitatea  in  exercitarea
careia a savarsit fapta.

Durata masurii

-In cursul urmaririi penale, durata masurii prevazute in alin. 1 nu poate depasi 30 de zile,
afara de cazul cand ea este prelungita in conditiile legii. Masura obligarii de a nu parasi
localitatea poate fi prelungita in cursul urmaririi penale,  in caz de necesitate si numai motivat.
Prelungirea se dispune de procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala,
fiecare prelungire neput and sa depaseasca 30 de zile.

Durata maxima a masurii prevazute in alin. 1  in cursul urmaririi penale este de un an.  In
mod exceptional, cand pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata sau
inchisoarea de 10 ani ori mai mare, durata maxima a obligarii de a nu parasi localitatea este
de 2 ani.

Copia  ordonantei  procurorului  sau,  dupa  caz,  a  incheierii  judecatorului  ori  a instantei de
judecata se comunica, in aceeasi zi, invinuitului sau inculpatului, sectiei de politie in a carei
raza teritoriala locuieste acesta , jandarmeriei,  politiei  comunitare, organelor competente sa
elibereze pasaportul , organelor de frontiera  precum  si  altor institutii,  in  vederea  asigurarii 
respectarii  obligatiilor  care  ii  revin.  Organele in  drept refuza eliberarea pasportului dupa 
caz,  ridica  provizoriu  pasaportul  pe  durata masurii.

In  cuprinsul  ordonantei  sau  incheierii  sunt  mentionate  expres  obligatiile  pe  care
invinuitul sau inculpatul trebuie sa le respecte si se atrage atentia acestuia ca, in caz de
incalcare  cu  rea-credinta a masurii sau obligatiilor care ii revin se  va  lua  fata  de acesta
masura arestarii preventive.

Daca pe durata obligarii de a nu parasi localitatea au intervenit motive care justifica fie
impunerea unor noi obligatii, fie  inlocuirea sau  incetarea celor existente, procurorul sau
instanta dispune aceasta prin ordonanta sau incheiere motivata. Dispozitiile alin. 21 si alin. 22
se aplica in mod corespunzator.

Sanctiunea in caz de incalcare cu rea credinta a masurii aplicate sau obligatiilor ( adic a
masurii obligarii dea a nu parasi localitatea )

7. masura obligarii  de  a  nu  parasi  localitatea  va  fi  inlocuita  cu  masura  arestarii  preventive,  in
conditiile  prevazute  de  lege.

Organul  de  politie  desemnat  de  organul  judiciar  care  a dispus masura verifica periodic respectarea
masurii si a obligatiilor de catre invinuit sau inculpat,  iar  in  cazul  in  care  constata  incalcari  ale 
acestora,  sesizeaza  de  indata procurorul, in cursul urmaririi penale, sau instanta, in cursul judecatii.

Arestarea preventiva

Notiunea de invinuit

E persoana fat de care s eefectueaza urmarirea penala cat timp nua fost pusa in miscare
actiunea penala contra sa ;

Notiunea de arestare preventiva

8. e o masura privtiva de libertate prin care organul judiciar competent dispuen detinerea invinuitului
 ( su inculpatului ) pe durata si in conditiile prevazute de lege , in locuri special destinate acestui scop
, in interseul urmaririi penale sau al judecatii ;

Conditii ptr a se putea lua aceasta masura

9. urmaririi sa existe probe sauindicii temeinice ca invinuitul a svarsit o fpt prevazut de leega penala
10. ptr fapt savarsit leega sa prevada peedapasa cu inchisoarea
11. sa existe unul din cazurile prevazute in art 148 lit a- f
12. sa fie neecsara privarea de libertatea invinuitului in intersul penale
Ptr a se putea lua masura arestarii preventive trebuie sa fie intrunite conditiile prevazute in art. 143 si
exista vreunul dintre cazurile prevazute  in  art.  148, 

Organul competenet sa dispuna arestarea invinuitului

13. doar instanta de judecata printr-o incheiere motivata

Dupa ce da o incheiere motivata judecatorul emite un mandat de arestare care trebuei sa cuprinda
;

14. instanta care a dispus luarea masurii arestarii inculpatului;

b) data si locul emiterii;
c) numele, prenumele si calitatea persoanei care a emis mandatul de arestare;
d) datele privitoare la persoana inculpatului, prevazute  in art. 70,  si codul numeric personal;
e) aratarea faptei ce formeaza obiectul inculparii si denumirea infractiunii;
f) incadrarea juridica a faptei si pedeapsa prevazuta de lege;
g) temeiurile concrete care determina arestarea;
h) ordinul de a fi arestat inculpatul;
i) indicarea locului unde urmeaza a fi detinut cel arestat;
j) semnatura judecatorului.
Arestarea invinuitului In cursul urmaririi penale

Etapa 1 : Atunci cand sunt intrunite conditiile prevazute in art. 143 si exista vreunul
dintre cazurile prevazute  in  art.  148, si cand considera ca  arestarea  invinuitului 
este  necesara  in  interesul  urmaririi penale,dar numai dupa ascultarea invinuitului in
prezenta aparatorului Proocurorul ( din oficiu ) sau l sesizarea organului de cercetare
penala intocmeste propunerea motivat a de luare a masurii arestarii preventive a
invinuitului.
Etapa 2 : Procurorul care efctueaza sau supravegheaza urmarirea penala intocmeste
propunerea de luare a masurii arestarii preventive si o prezinta impreuna cu dosarul
presedintelui ori judecatoruylui delegat de acesta de la instanta de  la  instanta  careia 
i-ar  reveni competenta  sa  judece  cauza  in  fond  sau  de  la  instanta 
 corespunzatoare  in  grad acesteia  in  a  carei circumscriptie  se  afla  locul  de 
detinere,  locul  unde  s-a constatat savarsirea faptei prevazute de legea penala ori
sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaza sau supravegheaza
urmarirea penala.
Etapa 3 La prezentarea dosarului de catre procuror, presedintele instantei sau
judecatorul delegat de acesta fixeaza ziua  si  ora  de  solutionare  a  propunerii  de 
arestare preventiva, pana la expirarea celor 24 de ore de retinere,  in cazul  in care 
invinuitul este retinut. Ziua si ora se comunica atat aparatorului ales sau numit din
oficiu, cat si procurorului, acesta din urma fiind obligat sa asigure prezenta in fata
judecatorului a invinuitului retinut.
Etapa 4 Propunerea  de  arestare  preventiva  se  solutioneaza  in  camera  de  consiliu  de  un
singur judecator, indiferent de natura infractiunii. Invinuitul este adus in fata judecatorului si va
fi asistat de aparator.participarea procurorului e obligatorie ; Dupa ascultarea invinuitului,  
judecatorul,   de indata,   admite   sau   respinge propunerea de arestare preventiva, prin incheiere
motivata.; Daca sunt intrunite conditiile prevazute in art. 143 si exista vreunul dintre cazurile
prevazute  in  art.  148, judecatorul  dispune,  prin incheiere motivata, arestarea preventiva a
invinuitului pe o durata ce nu poate depasi 10 zile. Totodata,  judecatorul,  admitand 
propunerea,  emite,  de  urgenta,  mandatul  de arestare a  invinuitului. Mandatul cuprinde  in
mod corespunzator mentiunile aratate in art. 151 alin. 3 lit. a)-c), e) si j), precum si numele si
prenumele invinuitului si durata pentru care este dispus a arestarea preventiva a acestuia.; In  caz 
de  respingere  a  propunerii  de  arestare  preventiva,  daca  sunt  intrunite conditiile prevazute de
lege, judecatorul poate dispune masura obligarii de a nu parasi localitatea sau aceea de a nu
parasi tara.
Impotriva incheierii se poate face recurs  in termen de 24 de ore de la pronuntare, pentru cei
prezenti, si de la comunicare, pentru cei lipsa.( se pate face recurs si de actre procuror )
Arestarea invinuitului la instanta
Judecatorul, in situatiile aratate in partea speciala, titlul II, poate dispune arestarea invinuitului in
czurile si in conditiile prevazute prevazute  in  art.  146.  Cand  s-a  dispus  arestarea,
presedintele completului de judecata emite mandatul de arestare a invinuitului. Invinuitul 
arestat  este  trimis  de   indata  procurorului  impreuna  cu  mandatul  de arestare.
Arestarea inculpatului

A) Cazurile si conditiile in care se dispune arestarea inculpatului

Masura  arestarii  preventive  a  inculpatului  poate  fi  luata  daca  sunt 

intrunite conditiile prevazute in art. 143 si exista vreunul dintre urmatoarele
cazuri:

15. inculpatul a fugit ori s-a ascuns, in scopul de a se sustrage de la urmarire sau de la
judecata, ori exista date ca va incerca sa fuga sau sa se sustraga in orice mod de la
urmarirea penala, de la judecata ori de la executarea pedepsei;
a1) inculpatul a  incalcat, cu rea-credinta, masura obligarii de a nu parasi localitatea sau
 tara ori obligatiile care ii revin pe durata acestor masuri;
b) exista  date  ca  inculpatul  incearca  sa  zadarniceasca  in  mod  direct  sau  indirect
aflarea  adevarului  prin  influentarea  unei  parti,  a  unui  martor  sau  expert  ori  prin
distrugerea, alterarea sau sustragerea mijloacelor materiale de proba;
c) exista date ca inculpatul pregateste savarsirea unei noi infractiuni;
d) inculpatul a savarsit cu intentie o noua infractiune;
e) exista  date  ca  inculpatul  exercita  presiuni  asupra  persoanei  vatamate  sau  ca
incearca o intelegere frauduloasa cu aceasta;
f) inculpatul a savarsit o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa detentiunii pe
viata sau pedeapsa inchisorii mai mare de 4 ani  si exista probe ca lasarea sa  in libertate
prezinta un pericol concret pentru ordinea publica.
In cazurile prev azute in alin. 1 lit. a)-e), masura arestarii preventive a inculpatului poate fi luata
numai daca pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata sau inchisoarea mai mare de 4
ani.
Durata arestarii inculpatului
Durata arestarii inculpatului  in cursul urmaririi penale nu poate depasi 30 de zile, afara  de 
cazul  cand  ea  este  prelungita  in  conditiile  legii.  Termenul  curge  de  la  data emiterii
mandatului, cand arestarea a fost dispusa dupa ascultarea inculpatului, iar  in cazul cand arestarea
a fost dispusa in lipsa acestuia, termenul curge de la data punerii in executare a mandatului de
arestare.
Cand o cauza este trecuta pentru continuarea urmaririi penale de la un organ de urmarire la altul,
mandatul de arestare emis anterior ramane valabil. Durata arestarii
se calculeaza potrivit dispozitiilor alineatului precedent.
Arestarea inculpatului in cursul urmaririi penale
Etapa 1 : Atunci cand sunt intrunite conditiile prevazute in art. 143  si exista vreunul dintre
cazurile prevazute in art 148t,  cand  considera  ca  in  interesul  urmaririi  penale  este  necesara 
arestarea inculaptului procurorul , ( din oficiu)  sau  la  sesizarea  organului  de  cercetare 
penala,numai dupa ascultarea acestuia in prezenta aparatorului intocmeste propunerea motivata
de luare a masurii arestarii preventive a inculpatului.
Etapa 2 : Procurorul  care  supravegheaza  sau  efectueaza  urmarirea  penala, intocmeste
propunerea de luare a masurii arestarii preventive si o prezinta impreuna cu dosarul resedintelui 
ori  judecatorului  delegat  de  acesta  de  la  instanta  careia  i-ar  reveni competenta  sa  judece 
cauza  in  fond  sau  de  la  instanta  corespunzatoare  in  grad acesteia  in  a  carei 
circumscriptie  se  afla  locul  de  detinere,  locul  unde  s-a  constatat savarsirea faptei prevazute
de legea penala ori sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaza sau
supravegheaza urmarirea penala.
Etapa 3 : Cu  ocazia  prezentarii  dosarului  de  catre  procuror,  presedintele  instantei  sau
judecatorul delegat de acesta fixeaza ziua si ora de solutionare a propunerii de arestare
preventiva, pana la expirarea mandatului de arestare preventiva a invinuitului devenit inculpat
sau, daca acesta este retinut, pana la expirarea celor 24 de ore de retinere. Ziua si ora se
comunica atat aparatorului ales sau numit din oficiu cat si procurorului, acesta din urma  fiind 
obligat sa  asigure  prezenta  in  fata judecatorului a  inculpatului arestat sau retinut.’ Propunerea 
de  arestare  preventiva  se  solutioneaza  in  camera  de  consiliu  de  un singur judecator,
indiferent de natura infractiunii. Inculpatul este adus in fata judecatorului si va fi asistat de
aparator.
In cazul in care inculpatul se afla in stare de retinere sau de arestare potrivit art. 146 si din cauza
starii sanatatii ori din cauza de forta majora sau stare de necesitate nu poate  fi  adus  in  fata 
judecatorului,  propunerea  de  arestare  va  fi  examinata  in  lipsa inculpatului,  in  prezenta 
aparatorului,  caruia  i  se  da  cuvantul  pentru  a  formula concluzii.
Dispozitiile art. 150 se aplica in mod corespunzator.
Participarea procurorului este obligatorie.
Judecatorul admite sau respinge propunerea de arestare preventiva, prin incheiere motivata.
Daca sunt intrunite conditiile si cazurile in care se poate dispune arestarea inculpatului ,
judecatorul  dispune,  prin incheiere   motivata,  arestarea  preventiva  a  inculpatului  pe  o 
durata  care  nu  poate depasi 30 de zile.
Arestarea inculpatului nu poate fi dispusa decat pentru zilele care au ramas dupa scaderea din 30
de zile a perioadei  in care acesta a fost anterior retinut sau arestat. Arestarea  preventiva  a 
inculpatului  se  dispune  inainte  de  expirarea  duratei  arestarii invinuitului.
Dispozitiile  art.  146  alin.  10  si  111   si  ale  art.  152  alin.  1  se  aplica  in  mod
corespunzator.
mpotriva  incheierii  se  poate  face  recurs, in  termen  de  24  de  ore  de  la pronuntare, pentru
cei prezenti, si de la comunicare, pentru cei lipsa.
Dispozitiile alineatelor precedente se aplica si in cazul in care procurorul pune  in miscare 
actiunea  penala  inainte  de  expirarea  duratei  mandatului  de  arestare  a invinuitului. Mandatul
de arestare a  invinuitului  inceteaza la data emiterii mandatului de arestare a inculpatului.
Ascultarea inculpatului
Masura arestarii inculpatului poate fi luata numai dupa ascultarea acestuia de catre procuror si de
catre judecator, afara de cazul cand inculpatul este disparut, se afla in strainatate ori se sustrage
de la urmarire sau de la judecata ori se afla in una dintre situatiile prevazute in art. 1491 alin. 6.
 
In cazul in care inculpatul este disparut, se afla in strainatate ori se sustrage de la urmarire sau de
la judecata,  cand mandatul a fost emis fara ascultarea inculpatului, acesta va fi ascultat imediat
ce a fost prins ori s -a prezentat.
Mandatul de arestare
a) Emiteerea mandatului de arestare
Dupa ce s-a intocmit hotararea prin care s-a dispus arestarea preventiva a inculpatului,
judecatorul de la prima instanta sau, dupa caz, presedintele completului de la instanta de recurs
emite de indata mandatul de arestare preventiva ; Daca  prin  aceeasi  hotarare  s-a  dispus 
arestarea  mai  multor  inculpati,  se  emite mandat de arestare separat pentru fiecare dintre ei.
Cuprinsul mandatului de arestare
I n mandatul de arestare trebuie sa se arate:

a) instanta care a dispus luarea masurii arestarii inculpatului;

b) data si locul emiterii;
c) numele, prenumele si calitatea persoanei care a emis mandatul de arestare;
d) datele privitoare la persoana inculpatului, prevazute  in art. 70,  si codul numeric personal;
e) aratarea faptei ce formeaza obiectul inculparii si denumirea infractiunii;
f) incadrarea juridica a faptei si pedeapsa prevazuta de lege;
g) temeiurile concrete care determina arestarea;
h) ordinul de a fi arestat inculpatul;
i) indicarea locului unde urmeaza a fi detinut cel arestat;
j) semnatura judecatorului.
Executarea mandatului
Cand mandatul de arestare a fost emis dupa ascultarea inculpatului, judecatorul care a emis
mandatul inmaneaza un exemplar al mandatului persoanei arestate, iar un exemplar il trimite
organului de politie pentru a fi predat la locul de de tinere o data cu arestatul
Cand  masura  arestarii  a  fost  dispusa  in  lipsa  inculpatului  potrivit  art.  150, mandatul emis
se inainteaza in dublu exemplar organului de politie, pentru executare.
Judecatorul  procedeaza  la  ascultarea  inculpatului,  iar  daca  acesta  ridica  obiectii care
necesita o rezolvare urgenta, fixeaza de indata termen de judecata.
Situatia cand cel arestat ridica obiectii privind identitatea
Daca  cel arestat ridica  obiectii  in contra executarii mandatului numai  in ceea ce priveste
identitatea, este condus  in fata instantei locului unde a fost gasit, care, daca este necesar, cere
relatii judecatorului care a emis mandatul.
Pana  la  rezolvarea  obiectiilor,  instanta,  daca  apreciaza  ca  nu  exista  pericol  de disparitie
dispuen punerea I libertate e  a  persoanei  impotriva  careia  s-a  executat mandatul.
Daca instanta constata ca persoana adus a nu este cea ar atata in mandat, o pune imediat in
libertate, iar daca constata ca obiectiile sunt nefondate, dispune executarea mandatului,
procedandu-se potrivit art. 152 alin. 3.
In czurile de mai sus instanta dispue prin incheiere ce se trimite  si judecatorului care a emis
mandatul.
Situatia cand persoana mentionata in mandat nu e gasita
Cand  persoana  mentionata  in  mandat  nu  a  fost  gasita,  organul  insarcinat  cu executarea
incheie un proces-verbal prin care constata aceasta si instiinteaza organul judiciar  care  a  emis 
mandatul,  precum si  organele  competente  pentru  darea   in urmarire si in consemn la punctele
de trecere a frontierei.
Prelungirea duratei arestarii in cursul urmaririi penale
A) Conditii ptr a se putea dispune prelungirea duratei arestrii in cursul urmaririi penale
Arestarea inculpatului dispusa  de  instanta  poate  fi prelungita,  in cursul urmaririi penale ,
motivat, daca temeiurile ce au determinat arestarea  initiala  impun  in continuare  privarea de 
libertate  sau exista  temeiuri noi care  sa  justifice  privarea de libertate.
B)Instanta competenta ptra dispune prelungirea duratei aresatrii
Prelungirea duratei arestarii preventive a inculpatului poate fi dispusa de instanta careia i-ar
reveni competenta sa judece cauza in fond sau de instanta corespunzatoare in grad acesteia in a
carei circumscriptie se afla locul de detinere , locul unde s-a  constatat  savarsirea  faptei 
prevazute  de  legea  penala  ori sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaza
sau supravegheaza urmarirea penala.
C) Propunerea ptr prelungirea arestarii
Prelungirea duratei arestarii preventive se dispune pe baza propunerii motivate a procurorului
care , dupa caz efectueaza  sau  supravegheaza urmarirea penala. In cazul  in care procurorul
supravegheaza urmarirea penala,  acesta va fi sesizat motivat  de  catre  organul  de  cercetare 
penala,  in  vederea  formularii  propunerii  de prelungire, cu cel pu tin 8 zile inainte de expirarea
duratei arestarii preventive.
Daca arestarea a fost dispusa de o instanta inferioara celei competente sa acorde prelungirea,
propunerea se inainteaza instantei competente.
Cand  in  aceeasi  cauza  se  gasesc  mai  multi  inculpati  arestati  pentru  care  durata arestarii
preventive  expira  la  date  diferite,  procurorul  care  sesizeaza  instanta pentru unul dintre
inculpati va sesiza, totodata, instanta si cu privire la ceilalti inculpati.
Procedura de prelungire a arestarii preventive
Procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala intocmeste propunerea de
prelungire a arestarii preventive si o trimite impreuna cu dosarul la instanta cu cel putin 5 zile
inainte de expirarea duratei arestarii preventive, si va putea fi consultat de aparator.
Propunerea de prelungire a arest arii se solutioneaza in camera de consiliu, de un singur
judecator, indiferent de natura infrac tiunii.
Inculpatul este adus in fata judecatorului si va fi asistat de aparator.
In  cazul  in  care  inculpatul  arestat  se  afla  internat  in  spital  si  din  cauza  starii sanatatii nu
poate fi adus in fata judecatorului sau cand, din cauza de forta majora sau stare de necesitate,
deplasarea sa nu este posibila, propunerea va fi examinata in lipsa inculpatului, dar numai  in
prezenta aparatorului, caruia i se da cuvantul pentru a pune concluzii.
Participarea procurorului este obligatorie.
In cazul in care judecatorul acorda prelungirea, aceasta nu va putea dep asi 30 de zile.
Judecatorul  solutioneaza  propunerea  si  se  pronunta  asupra  prelungirii  arest arii preventive, 
in termen de 24 de ore de la primirea dosarului,  si comunica incheierea celor lipsa de la judecata
in acelasi termen.
Incheierea  prin  care  s-a  hotarat  asupra  prelungirii  arestarii  poate  fi  atacata  cu recurs de
procuror sau de inculpat  in termen de 24 de ore de la pronuntare, pentru cei prezenti,  sau  de  la 
comunicare,  pentru cei  lipsa.  Recursul se  solutioneaza inainte  de expirarea duratei arestarii
preventive dispuse anterior  incheierii atacate.
Recursul,  declarat  impotriva  incheierii  prin  care  s-a  dispus  prelungirea  arestarii preventive,
nu este suspensiv de executare.
Dispozitiile art. 1403  alin. 3-7 si 9 se aplica in mod corespunzator la judecarea recursului.
Masura dispusa de judecator se comunica administratiei locului de de tinere, care este obligata sa
o aduca la cunostinta inculpatului.
Daca  incheierea  judecatorului  de  la  prima  instanta  nu  este  atacata  cu  recurs, instanta este
obligata sa restituie dosarul organului de urmarire penala in termen de 24 de ore de la expirarea
termenului de recurs.
Judecatorul  poate  acorda  si  alte  prelungiri,  fiecare  neputand  depasi  30  de  zile. Dispozitiile
aliniatelor precedente se  aplica  in  mod  corespunzator.  Durata  totala  a arestarii preventive  in
cursul urmaririi penale nu poate depasi un termen rezonabil,  si nu mai mult de 180 de zile.
Mentinerea arestarii inculpatului la primirea dosarului
Cand procurorul dispune, prin rechizitoriu, trimiterea  in judecata a inculpatului aflat in stare de
arest, dosarul se  inainteaza instantei competente cu cel putin 5 zile inainte de expirarea
mandatului de arestare sau, dupa caz, a duratei pentru care a fost dispusa prelungirea arestarii.
Instanta, in camera de consiliu, procedeaza potrivit art. 3001.
Arestarea inculpatului in cursul judecatii
16. Conditiii ptr a s eputea dispune arestarea inculpatului in cursul judecatii
Arestarea  preventiva  a  inculpatului  poate  fi  dispusa  in  cursul  judecatii,  prin incheiere
motivata, daca sunt intrunite conditiile prevazute in art. 143 si exista vreunul dintre cazurile
prevazute de art 148 ;
Instanta pronunta o incheiere motivata care poate fi atacata separat cu recurs ;
Termenul de recurs este de 24 de ore si curge de la pronuntare, pentru cei prezenti,  si de la
comunicare, pentru cei lipsa. Dosarul va fi inaintat instantei de recurs in termen de 24 de ore,
iar recursul se judeca in 3 zile. Recursul declarat  impotriva  incheierii prin care s-a dispus
arestarea nu este suspensiv de executare.
Dispozitiile art. 151 se aplica si in cazul arestarii inculpatului in cursul judecatii.
 Fata  de  inculpatul  care  a  mai  fost  anterior  arestat   in  aceeasi  cauza,  in  cursul urmaririi
penale  sau al judecatii, se poate  dispune  din nou aceasta  masura,  daca  au intervenit
elemente noi care fac necesara privarea sa de libertate.
Judecatorul poate dispune,  in cursul judecatii,  prin  incheiere  motivata,  arestarea
preventiva a inculpatului, daca sunt intrunite conditiile prevazute in art. 143  si exista
vreunul  dintre  cazurile  prevazute  de  art.  148.  In  cursul  judecatii  in  prima  instanta
arestarea preventiva este luata pe o durata ce nu poate dep asi 30 de zile.
Verificari cu privire la arestarea inculpatului in cursul judecatii
Daca  instanta  constata  ca  arestarea  preventiva  este  nelegala  sau  ca  temeiurile care au
determinat arestarea preventiva au incetat sau nu exista temeiuri noi care sa justifice  privarea 
de  libertate,  dispune,  prin   incheiere  motivata,  revocarea  arestarii preventive si punerea de
indata in libertate a inculpatului.
  Cand  instanta  constata  ca  temeiurile  care  au  determinat  arestarea  impun in continuare 
privarea  de  libertate  sau  ca  exista  temeiuri  noi  care  justifica  privarea  de libertate, instanta
dispune, prin incheiere motivata, mentinerea arestarii preventive.
Incheierea poate fi atacat a cu recurs, prevederile art. 160 a  alin. 2 aplicandu-se in mod
corespunzator.
Dispozitii speciale ptr minori
Dispozitii generale
Retinerea si arestarea preventiva a minorului se fac potrivit dispozitiilor prevazute in sectiunile I,
II si IV, cu derogarile si completarile din prezenta sectiune.
La   stabilirea   dispozitiilor   aplicabile   cu   privire   la   masura   retinerii   si   arestarii
preventive se are in vedere varsta invinuitului  sau  inculpatului  de  la  data  la  care  se dispune
asupra luarii, prelungirii sau mentinerii masurii preventive.
Exista insa si derogari ptr minori ;
17. Drepturi proprii si regim special ptr minori
Minorilor retinuti sau arestati preventiv li se asigura, pe langa drepturile prevazute de lege ptr
detinutii preventiv ce au depasit 18  ani,  drepturi  proprii  si  un  regim special  de  detentie 
preventiva,  in  raport  cu  particularitatile  varstei  lor,  astfel  incat masurile  privative  de 
libertate,  luate  fata  de  minori  in  scopul  bunei  desfasurari  a procesului penal ori al 
impiedicarii sustragerii lor de la urm arirea penala, judecata ori de la  executarea  pedepsei,  sa 
nu  prejudicieze  dezvoltarea  fizica,  psihica  sau  morala  a minorului.
18. Invinuitilor  sau  inculpatilor  minori,  retinuti  ori  arestati  preventiv,  li  se  asigura  in
toate cazurile asistenta juridica obligatorie, organele judiciare fiind obligate sa ia masuri
pentru desemnarea unui aparator din oficiu daca minorul nu si-a ales unul si pentru ca
acesta sa poata lua contact direct cu minorul arestat  si sa comunice cu el.
 3.Atunci cand se dispune retinerea sau arestarea preventiva a unui invinuit ori inculpat minor
se incunostinteaza despre aceasta imediat, in cazul retinerii, si in termen de 24 de ore, in
cazul arestarii, parintii, tutorele, persoana  in ingrijirea sau supravegherea careia se afla
minorul, alte persoane pe care le desemneaza acesta, iar  in caz de arestare,  si serviciul de
reintegrare sociala a infractorilor si de supraveghere a executarii sanctiunilor neprivative  de 
libertate  de  pe  langa  instanta  careia  i-ar  reveni  sa  judece  in  prima instanta cauza,
consemnandu-se aceasta intr-un proces-verbal.
4. In timpul retinerii sau arestarii preventive, minorii se  tin separat de majori, in locuri
anume destinate minorilor arestati preventiv.
5. Respectarea  drepturilor  si  a  regimului  special  prevazute  de  lege  pentru  minorii
retinuti sau arestati prevenitv este asigurata prin  controlul  unui  judecator  anume desemnat 
de  presedintele  instantei,  prin  vizitarea  locurilor  de  detinere  preventiva  de catre 
procuror,  precum  si  prin  controlul  altor  organisme  abilitate  de  lege  sa  viziteze detinutii
preventiv.
Retinerea minorului
Durata retinerii
In mod cu totul exceptional, minorul intre 14 si 16 ani, care raspunde penal, poate fi retinut la
dispozitia procurorului sau a organului de cercetare penal a, cu instiintarea si sub controlul
procurorului, pentru o durata ce nu poate depasi 10 ore,
Conditii ptr ca minorul sa poate fi retinut
19. Exista date certe ca  minorul a comis o infractiune pedepsita de lege cu detentiunea pe
viata  sau inchisoare de 10 ani ori mai mare.
Prelungirea retinerii
- Retinerea poate fi prelungita numai daca se impune, prin ordonanta  motivata, de procuror,
pentru o durata de cel mult 10 ore.
Arestarea preventiva a minorului

Conditii ptr ca minorul intre 14-16 ani sa poata fi arestat

20. aceleasi conditii ca la retinere
21. pedeapsa prevazuta  de  lege  pentru  fapta  de  care  este  invinuit  este  detentiunea  pe 
viata  sau inchisoarea de 10 ani ori mai mare 
22. si o alta masura preventiva nu este suficienta.
Durata arestarii inculpatului intre 14-16 ani
23. durata arestarii inculpatului intre 14-16 ani este in timpul urmaririi penale de cel mult 15
zile , iar verificarea legalitatii si  temeiniciei  arestarii  preventive  se efectueaza  in  cursul 
 judecatii  periodic,  dar  nu  mai  tarziu  de  30  de  zile.
Prelungirea duratei arestarii
Prelungirea acestei masuri in cursul urmaririi penale sau mentinerea ei in cursul judecatii nu
poate fi dispusa decat in mod exceptional. Arestarea preventiva a minorului  in cursul urmaririi
penale nu poate sa depaseasca, in total, un termen rezonabil  si nu mai mult de 60 de zile, 
fiecare  prelungire  neputand  depasi  15  zile. 
In  mod  exceptional,  cand  pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata sau inchisoarea
de 20 de ani sau mai mare, arestarea preventiva  a inculpatului minor  intre 14  si 16 ani  in
cursul urmaririi penale poate fi prelungit a pana la 180 de zile.
Arestarea minorului peste 16 ani ( intre 16-18 ani )
Durata arestarii in cursul urmaririi penale
24. Inculpatul minor mai mare de 16 ani poate fi arestat preventiv  in cursul urmaririi penale pe o
durata de cel mult 20 de zile. Durata masurii preventive poate fi prelungita incursul urmaririi
penale drfiecarecdata cu 20 zile ; Arestarea  preventiva  a inculpatului minor in cursul
urmaririi penale nu poate sa depaseasca, in total, un termen rezonabil si nu mai mult de 90 de
zile. 
Prelungirea arestarii preventive
In mod exceptional, cand pedeapsa prev azuta de lege este sdetentiunea pe viata sau inchisoarea
de 10 ani ori mai mare arestarea preventiva a inculpatului minor in cursul urmaririi penale poate
fi prelungit a pana la 180 de zile. Verificarea legalitatii si temeiniciei arestarii preventive a
inculpatului minor mai mare de 16 ani  in cursul judecatii se efectueaza periodic, dar nu mai
tarziu de 40 de zile.
Durata invinuitului minor ( spre deosebire de inculpat )
25. Durata arestarii invinuitului minor este de cel mult 3 zile.
Alte dispozitii din codul penal adiacente si corespunzatoare dispozitiilor privind masurile
precventive la art 136
Art 267 al 2 “ Procurorul poate dispune revocarea numai a masurii preventive in art 145 si 145
(1)( masura obligarii de nu parasi localitatea si masura obligarii de a nu parasi tara ) sau trimite
dosarul cauzei la instanta cu propunerea de prelungire ; prelungirea sau revocarea arestarii
preventive sau masurilor de siguranta prevazute in art 113 si 114 CPP se face de catre
judecatorul care le-a dispus I cursul urmaririi penale , in cazurile prevazute la art 262pct 2 , art
265 si 268 ;
La art 274 al 1 se dispune ca in czurile dereluarea urmaririi penale prevazute la art 270 al 1 lit
a si c si in art 273 termenul privitor la masur arestarii inculpatului curge de la data luarii acestei
masuri , dispozitiile art 150 se aplica in mod corespunzator ;
In ceea ce priveste mentinerea arestarii inculpatului prevazuta la art 300(1) se dispuen ca dupa
inregistrarea dosarului la instanta , in cazurile in care inculpatul e trimis in judecata in stare de
arest , instanta e datoare sa verifice din oficiu , in camera de consiliu , legalitatea si temeninicia
aresatrii preventive , inainte de expirarea duratei arestarii preventive ; , si sa dispuan , prin
incheiere , revoacrea arestarii preventive si punerea de indat a inculpatului in libertate , daac
temeiurile care au determinat arestarea prvntiva au incetat sau nu exista te,eiuri noi care s
ajustifice privarea de libertate , sau dispuneprintr-o incheiere motivata , mentineera acesteia ,
daca temeiurile care au determinat –o impun in continuare privarea de libertate sau exista
temeiuri noi care o justifica ;
La art 300(2) prevede obligativitatea verificarii de catre instanta , in cursul judecatii ,alegalitatii
si temeniniciei arestarii preventive a inculpatului potrivit art 160(b)
La art 460 al 2 impune obligativitatea aducerii la judecata a condamnatului arestat ;
Si la infractiunile flagrante procurorul , l sesizarea organului de cercetare penala , poate solicita
judecatorului arestre invinuitului care nu poate depasi 10 zile , acesta calculandu-se de la data
expirarii ordonantei deretinere ; dac judecatorul a emis mandat de arestare a invinuitului si
procurorul a restituit cauza , organul de cercetaree obligat sa continue cercetarea si s ainainteze
dosarul procurorului o data cu invinuitul , cel mi tarziu in 3 zile de la arestare acestuia ; ( art
469 al 1)
Subiectul liberarea provizorie
Notiune
E o masura procesuala neprivativa de libertate care inlocuieste arestarea preventiva a
inculpatului si s e dispuen de catre organele judiciare penale competente in vederrea
asigurarii desfasurariii normale a procesului si executarea pedepsei aplicate inculpatului in caz
de condamnare ;
Trasaturi
26. se acorda numai la cerere ( nu din oficiu )
27. e facultativa ( adica e lasaat la aprecierea organului judiciar competent )
28. e provizorie ( poate fi revocat atunci cand cel liberat nu indeplineste su inclca obligatile
impuse de liberarea sa ]
29. are un cracter accesoriu fata de fatav de masura arestarii preventive a inculpatului
( deoarec ptr luarea ei e neecsara , inn mod prelabil arestarea preventiva inculaptului ; )
30. e un beneficiuu recunocut de lege inculpatului arestat ( ceea ce insemna ca presupune
existenta unei arestari legale de executare )
31. are caracter subiectiv ( deoarece se admite dupa verificarea conditiilor ptr consideratii ce
privesc persoana inculpatului , in sesnul ca se aprciaza ca detinerea prevntiva nueabsolut
necesara , iar scopurile procesului penal pot fi asigurate prin garantia pe care o ofera
persoana inculpatului si obligatiile ce se impun la liberare ‘
 32. e o garantie ( are ca efect doar o incetare temporaraa privarii de libertate , conditionat de
indeplinirea unor conditii impuse la liberare ;
M odalitatile liberarii provizorii
1. Liberarea provizorie sub control judiciar
2. Liberarea provizorie pe cautiuen
Liberarea provizorie sub control judiciar
Conditi ptr a se acorda liberara provizorie sub control judiciar
33. Actiunea penala sa fie pusa in miscare
34. Impotriva inculpatului s-a dispus masur arestarii preventive
35. Inculpatul s afi svarsit o infractiune din culpa sau o infractiune cu intentie ptr care
legea prevede pedeapsa inchisorii care nu depaseste 18 ani ( ptr a fi constata aceasta
conditie organele judiciare vor avea in vedere maximul special al pedepsei prevazute de
lege ptr infractiunea ce face obiectul cauzei ; )
36. Inculpatul sa nu fie recidivist
37. Sa nu existe date care justifica temerea ca inculpatul va savarsi o alta infractiune ;
38. sa nu existe date ca inculpatul va incerca sa zadarniceasca aflare adevarului prin
influentarea unor martori sau experti , alterarea ori distrugerea mijloacelor de proba sau
prin alte asemenea fapte ;

Obligatii pe care e obligat sa le respecte invinutul sau inculpatul

In cazul in care se admite cererea de liberare provizorie sub control judiciar legea stabileste
o serie sde conditiii cu privire la comportamentul inculpatului pe durata acestei masuri
procesuale ,adica o serie de obligtii ptr inculpat : in functie de cum se respecta sau nu aceste
obligatii s mentine sau se revoca liberarea provizorie ;
. a) sa nu depaseasca limita teritoriala fixata decat in conditiile stabilite de instanta;
a) sa se prezinte la organul de urmarire penala sau, dupa caz, la instanta de judecata ori de cate
ori este chemat;

39. sa  se  prezinte  la  organul  de  politie  desemnat  cu  supravegherea  de  instanta, conform
programului de supraveghere supraveghere  intocmit de organul de poli tie sau ori de cate ori
este chemat

40. sa nu isi schimbe locuinta fara incuviintarea instantei care a dispus masura;
d) sa nu detina, sa nu foloseasca si sa nu poarte nicio categorie de arme.

Organul judiciar care a dispus masura poate impune invinuitului sau inculpatului ca  pe  timpul 
liberarii  provizorii  sa  respecte  una  sau  mai  multe  dintre  urmatoarele obligatii:

a) sa poarte permanent un sistem electronic de supraveghere;

41. sa nu se deplaseze la anumite spectacole sportive ori culturale sau in orice alte locuri stabilite;

c) sa  nu  se  apropie  de  persoana  vatamata,  membrii  familiei  acesteia,  persoana impreuna  cu  care 
a  comis  fapta,  martori,  experti  ori  alte  persoane,  stabilite  de instanta, si sa nu comunice cu acestea
direct sau indirect;

42. sa nu conduca niciun vehicul sau anumite vehicule stabilite;

d)sa nu se afle in locuinta persoanei vatamate;

e) sa  nu  exercite  profesia,  meseria  sau  sa  nu desfasoare  activitatea  in  exercitarea careia a
savarsit fapta.

In  cuprinsul  incheierii  sunt  mentionate  expres  obligatiile  pe  care  invinuitul  sau inculpatul trebuie sa
le respecte si se atrage atentia acestuia ca, in caz de incalcare cu rea-credinta  a  obligatiilor  care  ii 
revin,  se  va  lua  fata  de  acesta  masura  arestarii preventive.

Dispozitiile art. 145 alin. 2 1 se aplica in mod corespunzator.

Organul care dispune liberarea provizorie

43. Liberarea provizorie sub control judiciar se dispune, atat in cursul urmaririi penale, cat si in cursul
judecatii, de instanta de judecata.

Organul care efectueza controlul respectarii obligatiilor

- Controlul modului  in care  invinuitul sau inculpatul respecta obligatiile stabilite de instanta   revine
judecatorului delegat cu executarea precum si procurorului si organului de politiei ;

Modificarea sau ridicarea controlului judiciar

Controlul judiciar instituit de instanta poate fi oricand modificat sau ridicat de aceasta, in total sau in parte,
pentru motive temeinice.

Liberare provizorie pe cautiune

Conditii ptr a se acorda liberarea provizorie pe cautiune
Liberarea provizorie pe cautiune se poate acorda de instanta de judecata, atat in cursul urmaririi penale,
cat si al judecatii, la cerere daca :

44. Actiunea penala sa fie pusa in miscare

45. Impotriva inculpatului s-a dispus masur arestarii preventive
46. A fost asigurat reparare pagubei produsa prin infractiune
47. S-a depus cautiunea stabilita de organul judiciar competent
48. inculptul sa fi svarsit o infractiune din culpa sau o infractiune cu intentie , ptr care legea prevede
 pedeapsa inchisorii care nu depaseseste 18 ani

49. Inculpatul sa nu fi fost recidivist

50. sa nu existe date care justifica temerea ca inculpatul va savarsi o alt infractiune
51. sa nu existe date ca inculpatul va incerca sa zadarniceasca aflarea adevarului prin influentarea
unor martori sau experti , alterarea ori distrugeera mijloacelor de proba sau prin alte asemenea
fapte ;

Obligatiile inculpatului pe durata liberarii provizorii pe cautiune

52. aceleasi obligatii ca la liberarea provizorie sub control judiciar ( absolut toate ) adic cum vedem mai
jos

Pe  timpul  liberarii  provizorii  invinuitul  sau  inculpatul  este  obligat  sa  respecte urmatoarele obligatii:

a) sa nu depaseasca limita teritoriala fixata decat in conditiile stabilite de instanta;

b) sa se prezinte la organul de urmarire penala sau, dupa caz, la instanta de judecata ori de cate ori este
chemat;
c) sa  se  prezinte  la  organul  de  politie  desemnat  cu  supravegherea  de  instanta, conform
programului de supraveghere  intocmit de organul de poli tie sau ori de cate
ori este chemat;
d) sa nu isi schimbe locuinta fara incuviintarea instantei care a dispus masura;
e) sa nu detina, sa nu foloseasca si sa nu poarte nicio categorie de arme.
 
(31) Organul judiciar care a dispus masura poate impune invinuitului sau inculpatului ca  pe  timpul 
liberarii  provizorii  sa  respecte  una  sau  mai  multe  dintre  urmatoarele obligatii:

a) sa poarte permanent un sistem electronic de supraveghere;

b) sa nu se deplaseze la anumite spectacole sportive ori culturale sau in orice alte locuri stabilite;
c) sa  nu  se  apropie  de  persoana  vatamata,  membrii  familiei  acesteia,  persoana impreuna  cu  care 
a  comis  fapta,  martori,  experti  ori  alte  persoane,  stabilite  de instanta, si sa nu comunice cu acestea
direct sau indirect;
d) sa nu conduca niciun vehicul sau anumite vehicule stabilite;
e) sa nu se afle in locuinta persoanei vatamate;
f) sa  nu  exercite  profesia,  meseria  sau  sa  nu desfasoare  activitatea  in  exercitarea careia a savarsit
fapta.

(32) In  cuprinsul  incheierii  sunt  mentionate  expres  obligatiile  pe  care  invinuitul  sau inculpatul trebuie
sa le respecte si se atrage atentia acestuia ca, in caz de incalcare cu rea-credinta  a  obligatiilor  care  ii 
revin,  se  va  lua  fata  de  acesta  masura  arestarii preventive.
 
(4) Dispozitiile art. 145 alin. 2 1 se aplica in mod corespunzator.

Cautiunea

Notiune

53. este suma de bani pe care trebuie sa o depuna inculpatul cu scopul de a se garanta rspectarea de
catre acesta aobliagtiilor ce-I revin in timpu liberarii provizorii ;

Cuantumul cautiunii

54. se fixeaza de catre organul judiciar competent si potrivit legii este de ecl putin 1000 lei si
 consemnarea sa se poate face fie prin  depunerea  sumei  de  bani  stabilita  de  catre  instanta,  fie 
prin  constituirea  unei garantii reale imobiliare la dispozitia instantei care a stabilit cautiunea.

Consemnarea  cautiunii  se  face  pe  numele   invinuitului  sau  inculpatului si  la dispozitia instantei care
a stabilit cuantumul cautiunii.( consemnarea se face la o institutie financiara )

Cazuri cand se restituie cautiunea

. a) se revoca liberarea provizorie pentru cazul prevazut in art. 160 10 alin. 1 lit. a);

55. se  constata  de  instanta,  prin  incheiere,  ca  nu  mai  exista  temeiurile  care  au justificat
masura arestarii preventive;

c) se dispune scoaterea de sub urmarire penala, incetarea urmaririi penale, achitarea sau incetarea
procesului penal;

d) se pronunta pedeapsa amenzii sau pedeapsa inchisorii cu suspendarea conditionata a executarii

pedepesei ori  cu  suspendarea  executarii  sub  supraveghere  sau  cu executarea la locul de munca;

56. se dispune condamnarea la pedeapsa  inchisorii.

f) cererea de liberare provizorie a fost respins a potrivit art. 160( 8) a alin. 6( adica pe motiv ca nu
sunt indeplinite conditiile prevazuite de lege , cererea a fost neintemeiata ori facuta de catre o alta
persoana si nu fost insusita de catre invinuit sau inculpat ;

Cazuri cand cautiunea nu se restituie

1. in caz de condamnare la pedeapsa inchisorii cand liberarea provizorie s-a revoct ca urmare a
faptului ca inculpatul nu indeplineste cu rea credinta obliagtiile ce-I revin ( obliagtii ce-I revin potrivit
art potrivit.  1602  alin.  3  si  3(1)   si  art.  1604  alin.  2 , obliagtii ce i-au fost invederate de organul
judicar sau incearca sa  zadarniceasca  aflarea adevarului ori savarseste din nou, cu intentie, o
infractiune pentru care este urmarit sau judecat.

In aceasta situatie cautiunea sa feca venit la bugetul de stat la ramannerea definitiva a hotararii de
condamnare ; in cazuriel prevazute la lit b)-e) odata cu restituirea cautiunii se dispune si incetarea
starii de libertate provizorie ;

Procedura de liberare provizorie sub control judiciar si sub cautiune

57. cererea de liberarea provizorie
58. liberarea provizorie se poate obtine numai la cerere
Persoanele ce pot introduce cerereera de liberarea provizorie
59. Inculpatul
60. Sotul acestuia
61. Rudele apropiate
 Cererea de liberare provizorie poate fi facuta, atat in cursul urm aririi penale, cat si in cursul
judecatii, de catre invinuit sau inculpat, sotul ori rudele apropiate ale acestuia.in cazul in care
cererea e facut de catre aotul sau rudele apropiate ale inculpatului , organul judiciar
competent intreaba pe inculpat dac iis insuseste cererea , iar declratia acestuia se
consemneaza pe cerere ; ( inculpatul ar putea sa nu-si insuseasca cererea atunci cand stie ca
evinovat si ca va fi condamnat si vrea sa beneficieze d edispozitiile art 88 CP referitoare la
computarea arestariii preventive din durat pedepsei inchisorii ;
Aparatorul poate introduce o cerere de liberare provizorie in numel oricaruia din titularii
cererii ;
Termenul in care poate fi facuta cererea
62. cererea poate fi facuta oricand in cursul urmaririi penale sau in cursul judecatii ;
Continutul cererii ( elementele pe care trbuie sa le cuprinda cererea )
1. numele,  prenumele,  domiciliul  si  calitatea  persoanei care o face
2. precum  si mentiunea cunoasterii dispozitiilor legii privitoare la cazurile de revocare a
liberarii provizorii.
In  cazul  liberarii  provizorii  pe  cautiune,  cererea  trebuie  sa  cuprinda  si  obligatia depunerii
cautinii si mentiunea cunoasterii cunoasterii  dispozitiilor  legii  privind  cazurile  de nerestituire
a cautiunii.

Organul competent sa rezolve cererea

63. organul competent sa rezolve cererea de judecata este instanta de judecata ( rezolvarea cererii
, in cursul urmaririi penale revine  instantei  careia  i-ar  reveni competenta  sa  judece 
cauza  in  fond,  iar  in  cursul  judecatii,  instantei  sesizate  cu judecarea cauzei. cererea se
depun la organul de cercetare penala , la procuror sau la administratia lacului de detinere
( daca cererea e depusa l organul de cercetare penala , la  procuror  ori  la  administratia
locului de detinere se inainteaza, in termen de 24 de ore, instantei competente.
Masurile premargatoare examinarii cererii
Instanta verifica daca cererea de liberare provizorie cuprinde mentiunile prevazute in art. 1606
alin. 2 si 3 si, daca este cazul, ia masuri pentru completarea acesteia.
 Cand cererea este facuta de o alta persoana decat invinuitul sau inculpatul, din cele artate in art
1606  alin.  1,  instanta  il  intreaba pe  invinuit  sau  pe  inculpat  daca  isi insuseste cererea, iar
declaratia acestuia se consemneaza pe cerere ;
Examinarea si admiterea in principiua cererii
Instanta examineaza, de urgenta, cererea, verificand daca sunt indeplinite conditiile prevazute de
lege pentru admisibilitatea  in principiu a acesteia.
In cazul cererii de liberare pe cautiune, daca instanta constata ca sunt indeplinite conditiile
prevazute de lege, stabileste cuantumul cautiunii si termenul in care cautiunea trebuie  depusa, 
incunostintand  despre  aceasta  persoana  care  a  facut  cererea.  Dupa depunerea  dovezii  de 
consemnare  a  cautiunii,  instanta  admite  in  principiu  cererea si fixeaza termenul pentru
solutionarea ei.
Daca  nu sunt  indeplinite conditiile prevazute de lege  si dovada de consemnare a cautiunii nu a
fost depusa, cererea se respinge.
Solutionarea cererii
Solutionarea  cererii  se  face  dupa  ascultarea  invinuitului  sau  a  inculpatului,  a concluziilor
aparatorului, precum si ale procurorului.
A) Daca sunt  indeplinite  conditiile  prevazute  de  lege  si cererea este intemeiata , instanta
admite cererea si dispune punerea in  libertate provizorie a invinuitului sau inculpatului.
Instanta, in cazul admiterii cererii de liberare provizorie, stabileste si obligatiile ce urmeaza a
fi respectate de invinuit sau inculpat. Copia dispozitivului  incheierii ramase definitive ori un
extras al acesteia se trimite administratiei  locului  de  de tinere  si  organului  de  politie  in 
a  carui  raza  teritoriala locuieste invinuitul sau inculpatul ; Persoanele interesate se 
incunostinteaza. Administratia  locului  de  detinere  este  obligata  sa  ia  masuri  pentru 
punerea  de indata in libertate a invinuitului sau inculpatului.
B) Daca nu sunt indeplinite conditiile prevazute de lege, cand cererea este neintemeiata sau cand
aceasta a a fost facuta de a catre o  alta  persoana  si  nu  a  fost insusita de invinuit sau de
inculpat, instanta respinge cererea.
Cai de atac contra incheierii prin care s-a  admis  ori  s-a  respins  cererea  de  liberare
provizorie
Incheierea prin care prin  care  s-a  admis  ori  s-a  respins  cererea  de  liberare provizorie poate fi
atacata cu recurs de catre invinuit sau inculpat ori de catre procuror, la instanta superioara ; Termenul de
recurs este de 24 ore sicurge de la pronuntare,  pentru  cei prezenti, si de la comunicare, pentru cei
lipsa.; Dosarul va fi inaintat instantei de recurs in termen de 24 de ore.; recursul d judeca in termen de 2
zile ; nvinuitul sau inculpatul este adus la judecarea recursului. Participarea procurorului este obligatorie.

Instanta se pronunta in aceeasi zi asupra admiterii sau respingerii recursului. Recursul impotriva
incheierii prin care s-a respins cererea de liberare provizorie nu este suspensiv de executare. Dosarul se
restituie in termen de 24 de ore de la solutionarea recursului.

Revocarea liberarii

Liberarea provizorie poate fi revocata daca :

64. se descopera fapte sau imprejurari ce nu au fost cunoscute la data admiterii cererii de liberare
provizorie si care justifica arestarea invinuitului sau inculpatului;

b) invinuitul sau inculpatul nu respecta, cu rea-credinta, obligatiile ce-i revin potrivit art.  1602  alin.  3 
si  31  si  art.  1604  alin.  2  sau  incearca  sa  zadarniceasca  aflarea adevarului ori savarseste din
nou, cu intentie, o infractiune pentru care este urmarit sau judecat.

Procedura de revocare
Instanta dispuen revocarea liberarii provizorii prin incheiere ; e ascultatinvinuitul sau
inculpatul asistat de aparator.  Revocarea  se  dispune   si  in  lipsa invinuitului sau inculpatului , cand ,
acesta , fara motive temeinice,  nu  se  prezinta  la chemarea facuta. n caz de revocare a liberarii
provizorii, judecatorul dispune arestarea preventiva a invinuitului sau inculpatului si emite un nou mandat
de arestare

Cai de aatac contra incheierii prin care s-a dispus revocarea liberari provizorii

65. se poate face recurs ; Dispozitiile art. 1609 se aplica in mod corespunzator.
Alte masuri procesuale

Masurile de ocrotire si de siguranta

Masurile de ocrotire
66. persoane fata de care se iau masuril de ocrotire
Masurile de corotire se iau cu privire la alt persone decat invinuitul sau inculpatul ;
67. minor
68. persoana pusa sub interdictie
69. persoanna ptr care s-a instituit curatela
70. Persoana care , datorita varstei , bolii sau alte cauze , are nevoie sde ajutor ;

In vederea luarii masurilor de ocrotire , orgamul judiciar are obligatia dea incunostiint
autoritaea competenta ;
Conditii ce trebuie indeplinite ptr a se lua masurile de ocrotire
1In ingrijirea invinuitului sau inculpatului sa se afle una din persoanele mentionate mai sus
( minor , persoana pusa sub interdictie , persoana ptr cares-a instituit curatela , persoana care
datorita varstei , bolii sau alte cauze , are nevoie de ajutor )
2. in lipsa invinuitului sau inculpatului care urmeaza sa fie privat de libertate , persoanele
care au nevoie sde ocrotire raman fara aceasta ;
Cand masura retinerii sau a arestarii preventive a fost luata fata de un invinuit sau inculpat in a
carui ocrotire se afla un minor, o persoana pusa sub interdictie, o persoana careia i s-a instituit
curatela, ori o persoana care datorita varstei, bolii sau altei cauze are nevoie de ajutor, trebuie sa
fie instiintata autoritatea competenta in vederea luarii masurilor de ocrotire. Obligatia de
incunostintare revine organului judiciar care a luat masura retinerii ori a arestarii preventive.
Procurorul sau instanta de judecata care a luat masura retinerii ori a arestarii prventive sau
masura de sigurantaa internarii medicale , are obligti dea incunostiinta autoritatea competenta :
autoritatea tutelara
 Masurile de siguranta
Conditi ptr a se putea lua masuril de siguranta
1.In cursul procesului penal instanta constat ca invinuitul sau inculpatul se afla in vreuna din
situatiile prevazute in art 113 Cp sau art 114 Cp ( in aceste cazuri instant dispune luarea in mod
provizoriu masurii de siguranta corespunzatoare ;
Art 113 CP prevede “ Dac faptuitorul din cazuaunei boli sau a intoxicarii cronice prin alcool ,
stupefiante saua alte asemenea substante , prezinta periocol ptr societate , el poate fiobligat a se
prezenta inmod regulat la tratament panala insanatosire ;cand persoan fta de care s-a luat aceasta
masura nu se prezinta regulat la tratatment , se poate dispune internarea medicala ; dac peroaan
obligt la ttament e condamnata la pedeapsa inchisorii , tratamentul s eefectueaza si in timpul
executarii pedepsei ;
Art 114 CP “ In cazurile in care faptuitorule bolnav mintal ori toxicoman si s eafla intr-o stare
care prezinta pericol social ptr sqocietate , se poate lua masura internarii intr-un institut medical
d speciualitate pana la insanatosire ;
Enumerarea maurilor de siguranta
In art 112 CP sunt enumeratemasurile de siguranta :
1. obligarea la tratament medical
2. internarea medicaal
3. interzicrea dea ocupa o functie sau dea execrita o profesie , meserie ori o alta ocupatie
4. interzicrea de a se afla in anumite localitati
5. expulzarea strainilor
6. confiscarea speciala
7. interdictia ad areveni in locuinta familiei peo perioada determinata
Dintre masurile de siguranta prevazute in codul penalobligarea l tratatment medical si internarae
medicaal dvin masuri procesuale ; ptr luarea acestor masuri trebue sa fie indeplinite cumulativ
urmatoarele conditii :
71. existent starii de boal sau intoxicare cronica ( prin alcool sau stupefiante )
72. existenta pericoluluiptr societate )
In cazul internarii medicale trebue sa se constate si existenta unei conditii speciale , si anue :
iresponsabilitatea faptuitorului , dtoria unei boli mintale sau toxice ;

Durata luarii masurii de siguranta

-In cursul urmaririi penale, masura de siguranta poate fi dispusa pe o durata ce nu poate depasi
180 de zile. In cursul judecatii, masura de siguranta corespunzatoare este dispusa, de asemenea,
in mod provizoriu de instanta de judecata.
Procedura luarii masurilor de siguranta
73. Instanta dispune luarea masurilor de siguranta numai dupa ascultarea invinuitului ori
inculpatului si in prezenta aparatorului si a procurorului.
Instanta ia masuri pentru aducerea la indeplinire a internarii medicale provizorii si, totodata,
sesizeaza comisia medicala competenta sa avizeze internarea bolnavilor mintali si a
toxicomanilor periculosi ;
Masura internarii provizorii dureaza pana la confirmarea acesteia de catre instanta de judecata.
Confirmarea se face pe baza avizului comisiei medicale, care trebuie comunicat instantei in
termen de 45 de zile de la sesizarea comisiei. Nerespectarea acestui termen constituie abatere
judiciara si se sanctioneaza conform art. 198 alin. 3.
In cazul in care s-a dispus internarea medicala, se vor lua si masurile prevazute in art. 161.

Hotararea instantei de judecata prin care s-a confirmat masura internarii poate fi atacata separat
cu recurs. Recursul nu suspenda executarea.
Masurile asiguratorii

.Notiune
Sunt masuri procesuale cu caracter real si se iau in vederea acoperirii despagubirilor civile si a
executarii pedepsei amenzii , si au caefecte indisponibilizarea bunurilor mobile si imobile care
apartin invinuituylui sau inculpatului sau partii responsabile civilmente ; ( bunurile asupr carora
s einstituie masurile asiguartorii sunt indisponibilizate , in sensul ca cel cre le are in proprietate
pierdedreptul de a le instraina sau greva de sarcini , ori dreptul de folosinta in unel cazuri ; ( de
exemplu situatiile incre bunurile sechestrate trebuie ridicate inmod obligatoriu )
Orice instrainarea bunurilor indisponibilizate e lovita de nuliatte absoluta si atrage raspuneedrea
penala ptr infractiune de sustragere de sub sechestru ; ptr existenta infractiunii e neecsar ca
bunurile sa fie legal sechestrate ; nu s e considera legal sechestrate bunurile exceptate de lege
sdela sechestare ; deasemenease sanctioneaza ruperea de sigilii legal aplicate constituind
infractiune de Rupere de sigilii ( art 243 CP )
Conditii ptr a se putea dispune masurile asiguratorii
1. sa existe o paguba materiala
2. paguba sa fie produsa prin infractiune
3. sa existe un proces penal cu privire la infractiune
4. sa existe parte civila ( exceptie face cazulexerciatarii actiuni civile din oficiu , in conditiile
 art 17 CPP , cand nu exista conditia ca persona vatamata sa s e constituie parte civila )
Obiectul masurilor asiguratoriii
Masurile asiguratorii in vederea repararii pagubei se pot lua asupra
74. Bunurilor invinuitului sau inculpatului si ale persoanei responsabile civilmente, pana la
concurenta valorii probabile a pagubei., incvazul in care se urmarste asigurre reparri
pagubei;
Daca valoarea bunurilor inculpatului asupra caror s-au luat masuri asiguratorii depaseste
valoarea pagubei , nu exista temei ptr a se lua masuri asiguratorii si asupra bunurilor pasrtii
responsabile civilmente ;
2. Bunurilor apartinand numai invinuitului sau inculpatului in cazul in care se urmareste
garantrea executarii pedepsei amenzii ;

Categorii de bunuri asupr carora nu se pot lua masuri asiguratorii

75. Bunuri care apartin unei unitati din cele prevazute in art 145 CP ;
2. Bunuri exceptate de lege , aratate in dispozitiile art 406-409 CP civ ;

Luarea masurilor asiguratorii

- luarea masurilro asiguratorii se face la cererea partii civile sau din oficiu ; de regula aplicarea
acestei masuri e faculttiva ( legea lasa instituirea ei la aprecieera organului competent ; dar
exista si cazuri cand luarae acestei masuri e obligatorie ;
Cazuri cand e obligatorie luarea masurilor obligatorii
76. Cel vatamat este o persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de
exercitiu restransa.
Organul competent sa ia masurile asiguratorii
-procurorul – in faza de urmarire penala
-intanta – in faza de judecata – prin incheiere;
Daca legea nu prevede expres , masurile asiguratorii pot fi dispuse de instanta si prin sentinta
sau decizie ;
Organe ce pot aduce la indeplinire masurile asiguratorii
77. Procurorul sau organul de cercetare penaal care a luat masura
78. Executorul judecatoresc cand masura a fost luata de catre instanta
79. Organele proprii de executare ale unittii pagubite , in cul in care aceasta este una din cel la
care se refera art 145 CP si masura asigurtorie a fost dispusa de procuror sau de instanta ;
80. Secretarul parchetului – in cazul in care procurorul care efectueaza urmarirea penala a
dispus aceast modalitate de aducere la indeplinire ;
Masurile asiguratorii se aduc la indeplinire prin aplicarea pe bunurile indisponibilizate a unui
sechestru penal care potrivit CPP poate avea urmatoarele forme :
81. Sechestrul penal propriu-zis
82. inscriptia ipoteccara –apolicbila ptr bunurile imobile
83. Poprirea – aplicabila ptrsumele de bani
Inscriptia ipotecara si poprirea sunt forme speciale ale sechestrului ;
Sechestrul penal propriu-zis
Notiune
E masura asiguratorie cu ce mai frecvent aplicare si consta in indisponibilizarea anumitor
bunuri mobile ce apartin invinuitului ori inculpatului ori partii responsabile civilmente ,
invederea reparari pagubei , produse prin infractiune , precum si ptr garantarea executarii
pedepsei amenzii ;
Procedura sechestrului
Organul care procedeaza la aplicarea sechestrului este obligat :
Etapa 1 . Sa identifice bunurile ( adica se individualizeaza si se enumera bunurile
sechestrate )
Etapa 2 ; Sa evalueze bunurile ( adica s estabileste valoarea bunurilor fie pe baz ade acte fie
prin folosirea expertilor )
Etapa 3 : Sa declare ca sechestrate bunurile care formeaza obiectul masurii asiguratorii In
total sau in parte ;
Dupa momentul sechestrarii bunurilor mobile pot aparea urmatoarele situatii in functie de cum
apreciaza organul competent pericolul instrainarii bunurilor :
Bunurile sechestrate , nesigilate ,
-raman in posesia celui impotriv carua s-a luat masura , acesta avand obligatia de a nu le
instraina sau greva ;
Bunurile sechestarte sigilate
84. raman in posesia celui impotriva caruia s-a luat masura , acesta avand obligatia dea nu le
 instraina sau greva ; in acescaz se poate numi un custode ptr pastrarea bunurilor ;
Bunurile sechestrate se ridica si se incredinteaza spre pastrare altor persoane , unitati de profil ;
Situatii cand e obligatorie ridicarea bunurilor sechestrate ( adic acele situatii cand nu s e mai las
a la aprecierea organului competent )
Daca sunt sechestrate , urmatoarele categorii de bunuri vor fi ridicate inn mod obligatoriu :
85. bunurile perisabile
86. se predau unitatilor comerciale cu capital majoritar de stat, potrivit profilului activitatii, care sunt
obligate sa le primeasca si sa le valorifice de indata.

87. metalele sau pietrele pretioase sau obiectele confectionate din acestea
88. se predau in termen de 48 ore de la ridicare , la cea mai apropiata institutie bancara
competenta ; daca obiectele sunt strict necesare urmaririi penale , depunerea se face ulterior ,
dar nu mai tarziou de 48 ore de la rezolvarea cauzei de catre procuror , dupa terminarea
urmaririi penale ;
3. Titlurile de valoare interna , obiectele de aratt sau de miuzeu si colectile de valoare ,
89. Se predau spre pastrare institutiilor de specialitate.in 48ore de la ridicare ; daca obiectele sunt strict
necesare urmaririi penale , depunerea se face ulterior , dar nu mai tarziou de 48 ore de la
rezolvarea cauzei de catre procuror , dupa terminarea urmaririi penale ;
90. sumele de bani
-precum si cele rezultate din valorificarea bunurilor perisabile sau a mijloacelor deplata
straine se consemneaza dupa caz pe numele invinuitului , inculpatului , sau partii
responsabile civilmente , la dispozitia organului cre a dispus instituirea sechestrului , carui I
se preda recipisa de consemnare a sumei , in termen d cel mult 3 zile de la ridicarea banilor
ori dela valorificarea bunurilor ;
Locul unde se pastreaza bunurile sechestrate
91. obiectele sechestrate se pastreaza de cei care le-au primit pana la ridicarea sechestrului;
92. Daca exista pericol de instrainare, celelalte bunuri mobile sechestrate vor fi puse sub sigiliu sau
ridicate, putandu-se numi un custode.

Procesul verbal de sechestru

-Organul care aplica sechestrul incheie proces-verbal despre toate actele efectuate potrivit art. 165,

Cuprinsul procesului verbal

93. pe langa mentiunile prevazute la art 91 CPP cuprinde urmatoarel elemente :
3. Indicarea activitatilor efectuate de organul competent
4. descrierea amanuntita a bunurilor sechestrate cu indocarea valorii lor
5. Indicarea bunurilor gasite la persoana careia I s-a aplicat schestrul si care sunt exceptate de
lege de la urmarire
6. consemnarea obiectiilor partilor sau ale altor persoane interesate ;
Un exemplar de pe procesul-verbal se lasa persoanei careia i s-a aplicat sechestrul, iar in lipsa,
celor cu care locuieste, administratorului, portarului, ori celui care in mod obisnuit il inlocuieste
sau unui vecin. In cazul cand parte din bunuri ori totalitatea lor au fost predate unui custode, se
lasa acestuia o copie de pe procesul-verbal. Un exemplar se inainteaza si organului care a dispus
luarea masurii asiguratorii, in termen de 24 de ore de la incheierea procesului-verbal.
Inscriptia ipotecara
Notiune
E o forma speciala a sechestrului aplicabila in cazul bunurilor imobile
Organul care a dispus instituirea sechestrului cere organului competent luarea inscriptiei
ipotecare asupra bunurilor sechestrate, anexand copii de pe actul prin care s-a dispus sechestrul si
un exemplar al procesuluiverbal de sechestru.
Poprirea
Notiune
E o masura asiguratorie si , inacelasi timp , o procedura folosita ptr urmarirea sumelor
de bani ;
Potrivit art 67 sumele de bani datorate cu orice titlu invinuitului, inculpatului sau partii
responsabile civilmente de catre o a treia persoana, ori de catre cel pagubit, sunt poprite in
mainile acestora si in limitele prevazute de lege, de la data primirii actului prin care se
infiinteaza sechestrul
In cazul popririi exista 3 persoane :
94. Creditorul popritor –persoana fizica sau juridica prejudiciata prin comiterea infractiunii
95. Debitorul poprit-invinuitul , inculpatul sau partea responsabial civbilmente
96. Tertul poprit – persoana fizica sau juridica ce datoreaza debitorului poprit o suma de
bani ;
Procedura
97. se infiinteaza poprirea prij ordinul dt tertului , debitor al invinuitului , inculpatului sau partii
responsabile civilmente sa nu plateasca suma de bani datorata si saopuna la dispozitia
organului judiciar carea infiintat poprirea ;
98. Platirea sumei ( adica debitorul va consemna suma la dispozitia organului care a dispus
poprirea sau a organului de executare, in termen de 5 zile de la scadenta, recipisele urmand a
fi predate aceluiasi organ in 24 de ore de la consemnare.
 Contestarea masurii asiguratorii
A_ Persoane ce pot face contestatie contra masurilor asiguratorii
1. Invinuitul sau inculpatul
2. Partea responsabila civimente
3. Orice alta peroana interesta
Atat invinuitul sau inculpatul ori partea responsabila civilmente , ct si orice alta persoan
interesata , poate formula plangere sau contestatie contra masurilor asiguratorii luate pe
parcursul procesulu penal , precum si a moduiului deaducere la indeplinire a aacestora ; se
poate afce contestatie atat cu privire la ordonanta organului de urmarire penaala sau incheierea
instantei prin care s-a dipsus masura asiguratorie cat si cu privire la actul procedural prin care s
educe la indeplinire actul procsual( de exemplu procesul verbal de instituire a sechestrului )
Organului caruia se poate adresa contestatia
99. In cursul urmaririi penale , pana la sesizarea instantei , procurorului carea dispus
masura ; solutionarea se va face potrivit art 275-278 CPP de catre procuror ;
100. in cursul judecatii , pa na la solutionarea definitiva a cauzei, instantei ( cu conditia
ca masura siguratorie sa fi fost dispusa in cursul urmaririi penale ; dac masura aa fost
dispusa in fz ade judecata , incheierea instantei poate fi atacata cu recurs , care nu
suspenda executarea ;
101. dupa solutionarea definitiva a cauzei – instantelor civile ;
In contra masurii asiguratorii luate si a modului de aducere la indeplinire a acesteia, invinuitul sau
inculpatul, partea responsabila civilmente, precum si orice alta persoana interesata se pot plange
procurorului sau instantei de judecata, in orice faza a procesului penal.

Cai de atac contra hotararii pronuntata de instanta cu privire la contestatie

-Instanta pronunta o hotrare care poate fi atcat sparat cu recurs ; Recursul nu suspenda
executarea.;

Dupa solutionarea definitiva a procesului penal, daca nu s-a facut plangere impotriva aducerii la
indeplinire a masurii asiguratorii, se poate face contestatie potrivit legii civile.

Restituirea lucrurilor
Notiune
E o masura procesuala ce se ia in scopul repararii in natura pagubei pricinuite prin
infractiune si asigurarilor lucrurilor contra riscului unor riscului unor instrainari viitoare de catre
invinuit sau inculpat ;
Conditii ptr a se dispune restituirea lucrurilor
102. Lucrurile sunt proprietatea persoanei vatamate ori au fost luate pe nedrept din posesia
sau detentia sa;
 103. Lucrurile au fost ridicate de la invinuit sau inculpat su de la cel care le-a primit del
acestia ptr a le pastra
104. Restituirea lucrurrilor nu stinghereste aflare adevarului si solutionare cauzei ;
Orice alta persona care pretinde un drept asupra bunurilor ridicate poate cere , pe calea unei
contestatii , stabilire acestui drept si restituirea lucrurilor ;
Restituirea lucrurilor ridicate are loc numai daca prin aceasta nu se stinghereste aflarea
adevarului si justa solutionare a cauzei si cu obligatia pentru cel caruia ii sunt restituite sa le
pastreze pana la ramanerea definitiva a hotararii.
Organul competent sa dispuna restituirea lucrurilor
105. Organul de urmarire penala ( organul de cercetare penaal sau procuror) – in faza
de urmarire penala printr-o rezolutie
2.instanta – in faza de judecata - printr-o incheiere;
Persoana in favoarea careia s-a dispus masura restituirii lucrurilor are obligati dea le pastra
pana la ramanerea definitiva a hotararii ;
Restabilirea situatiei anterioare
Notiune
E o modalitate de reparare in natura a pagubelor provocate prin infractiune ;
Restabilirea situatiei anterioare are caracter provizoriu , producand efecte definitive si deplin in
momentul ramanerii dfinitive a hotararii judecatoresti ;
Organul competent sa dispuna restabilirea situatiei anterioare
.1. organul de cercetare penaala – in fazade urmarire penala . printr-o rezolutie de catre procuror ;
106. Instanta – in faza de judecata printr-o incheiere ;
Conditi ptr a se putea dispuen restabilirea situatiei anterioare
107. Schimbarea situatiei rezultate in mod vadit din comiterea infractinii
108. Restabilirea s fie posibila ; ( de exemplu in caz de bigamie , instanta va restabili
situati anterioara prin anularea castoriei ulterioare )
Masura procesuala a restabiliri situatiei anterioare trebuie luata de organele judiciare in
timp util ;
Subiectul Asistenta juridica si reprezentarea
Asistenta juridica
A) Asistenta juridica a invinuitului sau a inculpatului
 Invinuitul sau inculpatul are dreptul sa fie asistat de aparator in tot cursul urmaririi penale si
al judecatii, iar organele judiciare sunt obligate sa-i aduca la cunostinta acest drept.
Cazuri cand asistenta juridica e obligatorie
109. Invinuitul sau inculpatul este minor,
110. invinuitul sau inculpatul e internat intr-un centru de reeducare sau intr-un institut
medical educativ,
111. invinuitul sau inculpatul este retinut sau arestat chiar in alta cauza,
112. cand fata de invinuit sau inculpat a fost dispusa masura de siguranta a internarii
medicale sau obligarea la tratament medical chiar in alta cauza
113. Cand organul de urmarire penala sau instanta apreciaza ca invinuitul ori inculpatul
nu si-ar putea face singur apararea,
114. precum si in alte cazuri prevazute de lege.
 
Cazuri in cursul judecatii cand asistenta juridica e obligatorie
115. in cauzele in care legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa detentiunii pe
viata sau pedeapsa inchisorii de 5 ani sau mai mare.
In cursul judecatii, asistenta juridica este obligatorie si in cauzele in care legea prevede
pentru infractiunea savarsita pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii de 5 ani
sau mai mare.
Cand asistenta juridica este obligatorie, daca invinuitul sau inculpatul nu si-a ales un
aparator, se iau masuri pentru desemnarea unui aparator din oficiu.
Cand asistenta juridica este obligatorie, daca aparatorul ales nu se prezinta nejustificat la data
stabilita pentru efectuarea unui act de urmarire penala sau la termenul de judecata fixat si nici
nu asigura substituirea, pleaca sau refuza sa efectueze apararea, organul judiciar ia masuri
pentru desemnarea unui aparator din oficiu care sa-l inlocuiasca, acordandu-i timpul necesar
pentru pregatirea apararii.
In cursul judecatii, dupa inceperea dezbaterilor, cand asistenta juridica este obligatorie, daca
aparatorul ales lipseste, nejustificat, la termenul de judecata si nu asigura substituirea,
instanta ia masuri pentru desemnarea unui aparator din oficiu care sa-l inlocuiasca, acordand
un termen de minimum 3 zile pentru pregatirea apararii.
Delegatia aparatorului desemnat din oficiu inceteaza la prezentarea aparatorului ales.
Daca la judecarea cauzei aparatorul lipseste si nu poate fi inlocuit in conditiile alin. 41, cauza se
amana.
116. Drepturile aparatorului
 a)Drepturi in cursul urmaririi penale
5. Are dreptul sa asiste la efectuarea oricarui act de urmarire penala care implica
audierea sau prezenta invinuitului sau inculpatului care ia ii asigura apararea
2.. Poate formula cereri si depune memorii.
3. Are dreptul sa ia contact cu persoana retinuta sau arestata ( si se asigura confidentialitatea
convorbirilor)
4. 4. Are dreptul de a se plange, potrivit art. 275, daca cererile sale nu au fost acceptate;(In
situatiile prevazute in alin. 2 si 4, procurorul este obligat sa rezolve plangerea in cel mult 48 de
ore.)
Are dreptul sa asiste la efectuarea oricarui act de urmarire penala care implica audierea sau
prezenta invinuitului sau inculpatului care ia ii asigura apararea
Lipsa aparatorului nu impiedica efectuarea actului de urmarire penala, daca exista dovada ca
aparatorul a fost incunostintat de data si ora efectuarii actului, incunostintarea se face prin
notificare telefonica, fax, internet sau prin alte asemenea mijloace, incheindu-se in acest sens un
proces-verbal.
Cand asistenta juridica este obligatorie, organul de urmarire penala va asigura prezenta
aparatorului la ascultarea invinuitului sau inculpatului.
In cazul in care aparatorul invinuitului sau inculpatului este prezent la efectuarea unui act de
urmarire penala, se face mentiune despre aceasta, iar actul este semnat si de aparator.
Drepturi in cursul judecatii
1.Are dreptul sa asiste pe inculpat, sa exercite drepturile procesuale ale acestuia,
2.Are dreptul sa ia contact cu inculpatul ( daca inculpatul e arestat)
. Aparatorul ales sau desemnat din oficiu este obligat sa asigure asistenta juridica a invinuitului
sau inculpatului. Pentru nerespectarea acestei obligatii, organul de urmarire penala sau instanta
de judecata poate sesiza conducerea baroului de avocati, spre a lua masuri.
117. Asistenta celorlalte parti (adica Aparatorul partii vatamate, al partii civile si al partii
responsabile civilmente)
Drepturi ale apratorului celorlalte parti
1. Are dreptul sa asiste la efectuarea oricarui act de urmarire penala care implica audierea sau
prezenta partii careia ii asigura apararea
2. poate formula cereri si depune memorii.
3. In cursul judecatii, aparatorul exercita drepturile partii pe care o asista.
Cazuri cand organul judiciar se dispune din oficiu sau la cerere luarea masurilor pentru
desemnarea unui aparator.
118. Cand organul judiciar apreciaza ca din anumite motive partea vatamata, partea civila sau
partea responsabila civilmente nu si-ar putea face singura apararea,
Reprezentarea
A) Cazuri cand invinuitul , inculpatul precum si celelalte parti pot fi reprezentate
-In cursul judecatii invinuitul si inculpatul, precum si celelalte parti pot fi reprezentati, cu
exceptia cazurilor in care prezenta invinuitului sau inculpatului este obligatorie.
In cazurile in care legea admite reprezentarea invinuitului sau inculpatului, instanta de judecata,
cand apreciaza necesara prezenta invinuitului sau inculpatului, dispune
aducerea lui.
Subiectul Citarea , comuinicarea actelor procdurale , mandatul de aducere
A) Modul de citare
-O persoana pote fi chemata in fata organului de urmarire penala sau a instantei prin citatie
scrisa ; citarea se poate face si prin nota telegrafica sau telefonica ;
B) Continututl citatiei
Citatia este individuala si trebuie sa cuprinda urmatoarele mentiuni:

a) denumirea organului de urmarire penala sau a instantei de judecata care emite citatia, sediul
sau, data emiterii si numarul dosarului;
b) numele, prenumele celui citat, calitatea in care este citat si indicarea obiectului cauzei;
c) adresa celui citat, care trebuie sa cuprinda in orase si municipii: localitatea, judetul, strada,
numarul si apartamentul unde locuieste, iar in comune: judetul, comuna si satul, in citatie se
mentioneaza, cand este cazul, orice alte date necesare pentru stabilirea adresei celui citat;
d) ora, ziua, luna si anul, locul de infatisare, precum si invitarea celui citat sa se prezinte la data
si locul indicate, cu aratarea consecintelor legale in caz de neprezentare.
e) ca partea citata are dreptul la un aparator cu care sa se prezinte la termenul fixat;
f) ca potrivit art. 171 alin. 2 si 3 apararea este obligatorie, iar in cazul in care partea nu isi alege
un aparator, cu care sa se prezinte la termenul fixat, i se va desemna un aparator din oficiu;
g) ca partea citata poate, in vederea exercitarii dreptului la aparare, sa consulte dosarul aflat la
arhiva instantei.
Citatia se semneaza de cel care o emite.
Locul de citare
Invinuitul su inculpatul e citat :
a) Cand adresa e cunoscuta - se citeaza la adresa unde locuieste
b)cand adresa nu e cunoscuta – se citeaza la adresa locului sau de munca, prin serviciul de
personal al unitatii la care lucreaza.
c) Invinuitul sau inculpatul a indicat un alt loc pentru a fi citat, printr-o declaratie data in cursul
procesului penal - este citat la locul indicat.
d) invinuitul sau inculpatul si-a schimbt adresa aratata in declaratie -este citat la noua sa adresa,
numai daca a incunostintat organul de urmarire penala ori instanta de judecata de schimbarea
intervenita, sau daca organul judiciar apreciaza pe baza datelor obtinute potrivit art. 180 ca s-a
produs o schimbare de adresa.
e) nu se cunoaste adresa unde locuieste invinuitul sau inculpatul si nici locul sau de munca, -
citatia se afiseaza la sediul consiliului local in a carui raza teritoriala s-a savarsit infractiunea.
Cand activitatea infractionala s-a desfasurat in mai multe locuri, citatia se afiseaza la sediul
consiliului local in a carui raza teritoriala se afla organul care efectueaza urmarirea penala.
f) Bolnavii aflati in spital sau intr-o casa de sanatate – se citeaza prin administratia acestora.
g) detinutii – se citeaza se citeaza la locul de detinere, prin administratia acestuia.
h) Militarii - se citeaza la unitatea din care fac parte, prin comandantul acesteia.
-i) invinuitul sau inculpatul locuieset in strainatate -citarea se face potrivit normelor de drept
international penal aplicabile in relatia cu statul solicitat, in conditiile legii. In absenta unei
asemenea norme sau in cazul in care instrumentul juridic international aplicabil o permite, citarea
se face prin scrisoare recomandata. In acest caz, avizul de primire a scrisorii recomandate,
semnat de destinatar, sau refuzul de primire a acesteia tine loc de dovada indeplinirii procedurii
de citare.
La stabilirea termenului pentru infatisarea invinuitului sau inculpatului aflat in strainatate, se tine
seama de normele internationale aplicabile in relatia cu statul pe
teritoriul caruia se afla invinuitul sau inculpatul, iar in lipsa unor asemenea norme, de necesitatea
ca citatia in vederea infatisarii sa fie primita cel mai tarziu cu 40 de zile inainte de ziua stabilita
pentru infatisare.
j) citare altor peersoane dcat invinuitul sau inculpatul -se face potrivit dispozitiilor din
prezentul articol.
k) citare unitatilor la la care se refera art. 145 din Codul penal si alte persoane juridice - se
citeaza la sediul acestora, iar in cazul neidentificarii sediului, citatia se afiseaza la sediul
consiliului local in a carui raza teritoriala s-a savarsit infractiunea.
Inmnarea citatiei
Citatiile se inmaneaza de : Agenti anume insarcinati cu indeplinirea acestei atributii sau prin
Mijlocirea serviciului postal.
Persoana careia i se inmneaza citatia
Citatia se inmaneaza personal celui citat, care va semna dovada de primire.
Alte situatii
1. Persoana citata nu vrea sa primeasca citatia, sau primind-o nu voieste sau nu poate sa semneze
dovada de primire,
-agentul lasa citatia celui citat ori, in cazul refuzului de primire, o afiseaza pe usa locuintei
acestuia, incheind despre aceasta proces-verbal.
2. Scrisoarea recomandata prin care se citeaza un invinuit sau inculpat care locuieste in
strainatate nu poate fi inmanata datorita refuzului primirii ei sau din orice alt motiv, precum si in
cazul in care statul destinatarului nu permite citarea prin posta a cetatenilor sai,
-citatia se va afisa la sediul parchetului sau al instantei, dupa caz.
3. citarea se face potrivit art. 177 alin. 1 partea finala, alin. 5, 6 si 7,( al 5,6,7 se refera la Bolnavii
aflati in spital sau intr-o casa de sanatate( admnistratia acestora ) , detinuti ( administrtia locului
de detinere), militarii( comandantul unitatii din care face parte )
-unitatile acolo aratate sunt obligate a inmana de indata citatia persoanei citate sub luare de
dovada, certificandu-i semnatura sau aratand motivul pentru care nu s-a putut obtine semnatura
acesteia. Dovada este predata agentului procedural, iar acesta o inainteaza organului de urmarire
penala sau instantei de judecata care a emis citatia.
4. Citatia destinata unei unitati dintre cele la care se refera art. 145 din Codul penal sau altei
persoane juridice
-se preda la registratura sau functionarului insarcinat cu primirea corespondentei. Dispozitiile
alin. 2 se aplica in mod corespunzator.
Persoana care primeste citatia semneaza dovada de primire, iar agentul, certificand identitatea si
semnatura, incheie proces-verbal. Daca aceasta nu voieste sau nu poate semna dovada de
primire, agentul afiseaza citatia pe usa locuintei, incheind procesverbal.
Dovada de primire si procesul verbal de predare a citatiei
A) Dovada de primirea citatiei

Dovada de primire a citatiei trebuie sa cuprinda:

119. numarul dosarului,
120. denumirea organului de urmarire penala sau a instantei care a emis citatia,
121. numele, prenumele si calitatea persoanei citate,
122. precum si data pentru care este citata
. De asemenea, trebuie sa cuprinda:
123. data inmanarii citatiei,
124. numele, prenumele, calitatea si semnatura celui ce inmaneaza citatia,
125. certificarea de catre acesta a identitatii si semnaturii persoanei careia i s-a inmanat
citatia,
126. precum si aratarea calitatii acesteia.
Procesul verbal de predare a citatiei
- Ori de cate ori cu prilejul predarii sau afisarii unei citatii se incheie un proces-verbal, acesta va
cuprinde in mod corespunzator si mentiunile aratate mai sus (adica mentinile de la dovada de
primirea citatiei )
Comunicarea altor acte proceduarle
Se face potrivit dispozitiilor din prezentul capitol ;
Mandatul de aducere
Cazuri cand o persoana este adus in fata in fata organului de urmarire penala sau a
instantei de judecata pe baza unui mandat de aducere,
127. cand persoana a fost anterior citata iar ascultarea ori prezenta ei este necesara.
Invinuitul sau inculpatul poate fi adus cu mandat chiar inainte de a fi fost chemat prin citatie,
daca organul de urmarire penala sau instanta constata motivat ca in interesul rezolvarii cauzei se
impune aceasta masura.
Persoanele aduse cu mandat, potrivit alin. 1 si 2, nu pot ramane la dispozitia organului judiciar
decat timpul strict necesar pentru audierea lor, in afara de cazul cand s-a dispus retinerea ori
arestarea preventiva a acestora.
Persoana adusa cu mandat de aducere este ascultata de indata de catre organul judiciar.
Executarea mandatului de aducere
128. Mandatul de aducere se executa prin organele politiei, jandarmeriei sau politiei
comunitare.
Situatia cand persoana aratata in mandatul de aducere nu poate fi adusa din motive de boala,
-cel insarcinat cu executarea mandatului constata aceasta printr-un proces-verbal, care se
inainteaza de indata organului de urmarire penala ori instantei de judecata.
Persoana aratata in mandat, cu exceptia invinuitului sau inculpatului, nu poate fi adusa din orice
alta cauza.
129. cel insarcinat cu executarea mandatului constata aceasta printr-un proces-verbal, care se
inainteaza de indata organului de urmarire penala ori instantei de judecata.
130. face cercetari si daca acestea au ramas fara rezultat, incheie un proces-verbal care va
cuprinde mentiuni despre cercetarile facute.
Daca invinuitul sau inculpatul refuza sa se supuna mandatului sau incearca sa fuga, va fi
constrans la aceasta.
Executarea mandatului de aducere privind pe militari
-

Situatia cand citatia e inmanata altei persoane

1. persoana citata nu se afla acasa
-agentul inmaneaza citatia sotului, unei rude sau oricarei persoane care locuieste cu ea, ori care
in mod obisnuit ii primeste corespondenta. Citatia nu poate fi inmanata unui minor sub 14 ani
sau unei persoane lipsite de uzul ratiunii.
2. persoana citata locuieste intr-un imobil cu mai multe apartamente sau intr-un hotel,
-in lipsa persoanelor de mai sus (sotului, unei rude sau oricarei persoane care locuieste cu ea, ori
care in mod obisnuit ii primeste corespondenta. citatia se preda administratorului, portarului ori
celui care in mod obisnuit il inlocuieste.
3. persoana citata locuieste intr-un imobil cu mai multe apartamente sau intr-un hotel, daca in
citatie nu s-a indicat apartamentul ori camera in care locuieste,
- agentul este obligat sa faca investigatii pentru a afla aceasta. Daca investigatiile au ramas fara
rezultat, agentul afiseaza citatia pe usa principala a cladirii, incheind procesverbal si facand
mentiune despre imprejurarile care au facut imposibila inmanarea citatiei.
4. Situatia cand lipsesc toate persoanele de mai sus : sotul, orude sau oricarei persoane care
locuieste cu ea, ori care in mod obisnuit ii primeste corespondenta., adminiostrtorul , portarul ori
cel care in mod obisnuit il inlocuieste ;
- agentul este obligat sa se intereseze cand poate gasi persoana citata pentru a-i inmana citatia.
Cand nici pe aceasta cale nu se poate ajunge la inmanare, agentul afiseaza citatia pe usa locuintei
persoanei citate, incheind proces-verbal.

Situatia cand persoana citata si-a schimbat adresa

131. agentul afiseaza citatia pe usa locuintei aratate in citatie si se informeaza pentru aflarea
noii adrese, mentionand in procesul verbal datele obtinute.
 Termenele
132. Calcularea trmenlor in cazul masurilor preventive
In calcularea termenelor privind masurile preventive, ora sau ziua de la care incepe si cea la care
se sfarseste termenul intra in durata acestuia.
133. Calculul termenlor procedurale
La calcularea termenelor procedurale se porneste de la ora, ziua, luna sau anul mentionat in actul
care a provocat curgerea termenului, afara de cazul cand legea dispune altfel.
134. La calcularea termenelor pe ore sau pe zile
- nu se socoteste ora sau ziua de la care incepe sa curga termenul, nici ora sau ziua in care
acesta se implineste.
b) Calcularea termenlor pe luni sau pe ani
- expira, dupa caz, la sfarsitul zilei corespunzatoare a ultimei luni ori la sfarsitul zilei si lunii
corespunzatoare din ultimul an.( Daca aceasta zi cade intr-o luna ce nu are zi corespunzatoare,
termenul expira in ultima zi a acelei luni.) Cand ultima zi a unui termen cade intr-o zi
nelucratoare, termenul expira la sfarsitul primei zile lucratoare care urmeaza.
C) Consecintele in cazul nerespecatrii termenelor
Atunci cand legea prevede ca un act procesul poate fi exercitaat intr-un anumit termen trebuie sa
fie respectat acest termen ; in caz de nerespectare a acestui termen intervin doua sanctiuni :
decaderea din exercitiul dreptului si nulitatea actului facut peste termen.
Cand o masura procesuala nu poate fi luata decat pe un anumit termen, expirarea acestuia atrage
de drept incetarea efectului masurii.
Pentru celelalte termene procedurale se aplica, in caz de nerespectare, dispozitiile privitoare la
nulitati.
135. Acte considerate ca facute in termen
7. Actul depus inauntrul termenului prevazut de lege la administratia locului de detinere ori la
unitatea militara sau la oficiul postal prin scrisoare recomandata este considerat ca facut in
termen.( Inregistrarea sau atestarea facuta de catre administratia locului de detinere pe actul
depus, recipisa oficiului postal, precum si inregistrarea ori atestarea facuta de unitatea
militara pe actul depus, servesc ca dovada a datei depunerii actului.)
8. Cu exceptia cailor de atac, actul efectuat de procuror este considerat ca facut in termen, daca
data la care a fost trecut in registrul de iesire al parchetului este inauntrul termenului cerut de
lege pentru efectuarea actului.
Subiectul Cheltuielile judiciare
 136. Acoperirea cheltuielilor judiciare
137. cheltuielile judiciare se acopera din sumele avansate de stat sau platite de parti.
Sunt cheltuieli judiciare :

9. Cheltuielile necesare pentru efectuarea actelor de procedura,

2. administrarea probelor,

3. conservarea mijloacelor materiale de proba,

4. retribuirea aparatorilor,

5.precum si orice alte cheltuieli ocazionate de desfasurarea procesului penal

Cheltuielile judiciare prevazute mai sus , avansate de stat sunt cuprinse distinct, dupa caz, in bugetul de
venituri si cheltuieli al Ministerului Justitiei, Ministerului Public si Ministerului Administratiei si Internelor.

138. Plata cheltuielilor judiciare facute de parti

a) Cazul cand inculpatul a fost condamnat

- in acest caz Inculpatul este obligat sa plateasca partii vatamate, precum si partii civile careia i s-a
admis actiunea civila, cheltuielile judiciare facute de acestea.

Cand actiunea civila este admisa numai in parte, instanta poate obliga pe inculpat la plata totala
sau partiala a cheltuielilor judiciare.

In caz de renuntare la actiunea civila, instanta se pronunta asupra cheltuielilor la cererea partilor.

In situatiile prevazute in alin. 1 si 2, adica cand sunt mai multi condamnati, ori daca exista si parte
responsabila civilmente, se aplica in mod corespunzator dispozitiile art. 191 alin. 2 si 3.

Al 2) Cand sunt mai multi inculpati condamnati, instanta hotaraste partea din cheltuielile judiciare datorate
de fiecare. La stabilirea acestei parti se tine seama, pentru fiecare dintre inculpati, de masura in care a
provocat cheltuielile judiciare.

Al (3) Partea responsabila civilmente, in masura in care este obligata solidar cu inculpatul la repararea
pagubei, este obligata in mod solidar cu acesta si la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

b) inculpatul a fost achitat

partea vatamata este obligata sa plateasca inculpatului si partii responsabile civilmente cheltuielile
judiciare facute de acestia, in masura in care au fost provocate de partea vatamata

In celelalte cazuri privind restituirea cheltuielilor judiciare facute de parti in cursul procesului penal,
instanta stabileste obligatia de restituire potrivit legii civile.

Plata cheltuielilor judiciare avansate de stat

A) Situatia cand inculpatul a fost achitat

In caz de achitare cheluielile judiciare se suporta de catre :
1. Partea vatamata
-in masura in care cheltuielile au fost determinate de aceasta;
2.Partea civila – careia s-a respins in totul pretenttiile civile
-in masura in care cheltuielile au fost determinate de aceasta parte;
3. Inculpat

-in cazul cand, desi achitat, a fost totusi obligat la repararea pagubei.
-in cazul cand a fost achitat in temeiul art. 10 alin. 1 lit. b 1).

B) In caz de incetare a procesului penal

1. Inculpat
- daca s-a dispus inlocuirea raspunderii penale sau exista o cauza de nepedepsire;
2. Ambele parti

-in caz de impacare;

3.partea vatamata

-in caz de retragere a plangerii sau in cazul in care plangerea a fost tardiv introdusa.

C) . In caz de amnistie, prescriptie sau retragere a plangerii, precum si in cazul existentei unei cauze de
nepedepsire, daca inculpatul cere continuarea procesului penal,

cheltuielile judiciare sunt suportate de catre:

a) partea vatamata, atunci cand in cauza se face aplicatia art. 13 alin. 2;

b) b) inculpat, atunci cand in cauza se face aplicatia art. 13 alin. 3.

139. In cazul declararii apelului ori recursului sau al introducerii oricarei alte cereri

-cheltuielile judiciare sunt suportate de catre persoana careia i s-a respins ori care si-a retras apelul,
recursul sau cererea.

In toate celelalte cazuri, cheltuielile judiciare avansate de stat raman in sarcina acestuia.

In cazul cand mai multe parti sunt obligate la suportarea cheltuielilor judiciare, instanta hotaraste partea
din cheltuielile judiciare datorate de fiecare.

Dispozitiile prevazute in alin. 1 pct. 1 lit. a) si d), precum si la pct. 2 si 3, se aplica in mod corespunzator si
in caz de clasare, de scoatere de sub urmarire sau de incetare a urmaririi penale.( al 1 pct 1 lit a spune “
in caz de achitare cheltuielile judiciare se suporta de catre In caz de achitare, de catre:a) partea
vatamata, in masura in care cheltuielile au fost determinate de aceasta; d)) d) inculpat, in cazul cand a
fost achitat in temeiul art. 10 alin. 1 lit. b 1).

140. Cheltuielile pentru plata interpretilor desemnati de organele judiciare, potrivit legii, pentru
asistarea partilor

-raman, in toate cazurile, in sarcina statului.

Plata cheltuielilor avansate de stat in caz de condamnare

In caz de condamnare, inculpatul este obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat,

Exceptii :

-cheltuieli privind interpretii desemnati de organele judiciare, potrivit legii,

-precum si in cazul in care s-a dispus acordarea de asistenta gratuita, care raman in sarcina statului.

Situatia cand sunt mai multi inculpati condamnati

-instanta hotaraste partea din cheltuielile judiciare datorate de fiecare. La stabilirea acestei parti se tine
seama, pentru fiecare dintre inculpati, de masura in care a provocat cheltuielile judiciare.

Partea responsabila civilmente, in masura in care este obligata solidar cu inculpatul la repararea pagubei,
este obligata in mod solidar cu acesta si la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

Sumele cuvenite martorului , expertului, interpretului

a) sume cuvenite ptr martorul , expertul , interpretul chemati de organul de urmarire penala ori de instanta
de judecata

-au dreptul la restituirea cheltuielilor de transport, intretinere, locuinta si altor cheltuieli necesare, prilejuite
de chemarea lor.

Martorul, expertul si interpretul care sunt salariati au dreptul si la venitul de la locul de munca, pe durata
lipsei de la serviciu, pricinuita de chemarea la organul de urmarire penala sau la instanta de judecata.

Martorul care nu este salariat, dar are venit din munca, este indreptatit sa primeasca si o compensare.

Expertul si interpretul au dreptul si la o retributie pentru indeplinirea insarcinarii date, in cazurile si

conditiile prevazute prin dispozitii legale.

Sumele acordate potrivit alin. 1, 3 si 4 se platesc pe baza dispozitiilor luate de organul care a dispus
chemarea si in fata caruia s-a prezentat martorul, expertul sau interpretul, din fondul cheltuielilor judiciare
special alocat. Aceste sume se platesc martorului imediat dupa infatisare, iar expertului si interpretului,
dupa ce si-au indeplinit insarcinarile.

Suma care reprezinta venitul aratat in alin. 2 se plateste de cel la care lucreaza

Subiectul Modificarea actelor procedurale, indreptarea

erorilor materiale si inlaturarea unor omisiuni vadite

A) Modificari in acte procedurale

Orice adaugare, corectura ori suprimare facuta in cuprinsul unui act procedural este tinuta in seama,
numai daca aceste modificari sunt confirmate in scris, in cuprinsul sau la sfarsitul actului, de catre cei
care l-au semnat.

Modificarile neconfirmate, dar care nu schimba intelesul frazei, raman valabile.

Locurile nescrise in cuprinsul unei declaratii trebuie barate, astfel incat sa nu se poata face adaugari.

B) Indreptarea erorilor materiale

Erorile materiale evidente din cuprinsul unui act procedural se indreapta de insusi organul de urmarire
penala sau de instanta de judecata care a intocmit actul, la cererea celui interesat ori din oficiu.
In vederea indreptarii erorii, partile pot fi chemate spre a da lamuriri.

Despre indreptarea efectuata, organul de urmarire penala sau instanta de judecata, dupa caz, intocmeste
un proces-verbal sau o incheiere, facandu-se mentiune si la sfarsitul actului corectat.

C) Inlaturarea unor omisiuni vadite

Dispozitiile din aret 195(adica dispozitiile referitoare la erorile materiale ) se aplica si in cazul cand
organul de urmarire penala sau instanta, ca urmare a unei omisiuni vadite, nu s-a pronuntat asupra
sumelor pretinse de martori, experti, interpreti, aparatori, potrivit art. 189 sau 190, precum si cu privire la
restituirea lucrurilor sau la ridicarea masurilor asiguratorii.

Subiectul Nulitatile

141. Incalcari care atrag nulitatea

Sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii incalcarea urmatoarele dispozitii

142. Dispozitiile relative la competenta dupa materie sau dupa calitatea persoanei,

143. Dispozitiile relative la sesizarea instantei

144. Dispoziti referitoare la compunerea instantei

145. Dispozitii referitoare la publicitatea sedintei de judecata

146. dispozitiile relative la participarea procurorului, prezenta invinuitului sau a inculpatului si

asistarea acestora de catre aparator, cand sunt obligatorii, potrivit legii,

147. Dispozitiiile referitoare la efectuarea referatului de evaluare in cauzele cu infractori

minori.

Nulitatea ptr cazurile de mai sus ( adica cel din al 2 ) nu poate fi inlaturta in nici un mod , poate fi invocata
in orice stare a procesului si s eia in considerare chiar din oficiu ;

B) Conditi ptr a interveni nulitate

-Incalcarile dispozitiilor legale care reglementeaza desfasurarea procesului penal atrag nulitatea actului,
numai atunci cand s-a adus o vatamare care nu poate fi inlaturata decat prin anularea acelui act.

Incalcarea oricarei alte dispozitii legale decat cele prevazute in alin. 2 atrage nulitatea actului in conditiile
alin. 1, numai daca a fost invocata in cursul efectuarii actului cand partea este prezenta sau la primul
termen de judecata cu procedura completa cand partea a lipsit la efectuarea actului. Instanta ia in
considerare din oficiu incalcarile, in orice stare a procesului, daca anularea actului este necesara pentru
aflarea adevarului si justa solutionare a cauzei.

148. Refacerea actului anulabil

In situatiile prevazute in alin. 1 si 4,* adica in situatiile de mai sus) in cazul in care refacerea actului
anulabil se poate face in fata instantei care a constatat, prin incheiere, incalcarea dispozitiilor legale,
aceasta acorda un termen scurt pentru refacerea imediata a actului.

Subiectul Amenda judiciara

149. Abateri judiciare

Abaterile savarsite in cursul procesului penal se sanctioneaza cu amenda judiciara

A)N Amenda judiciara de la 250 la 1000 lei

1. neindeplinirea ori indeplinirea gresita a indatoririlor de inmanare ori de comunicare a citatiilor sau a
celorlalte acte procedurale, precum si neexecutarea mandatelor de aducere.

2. Neindeplinirea sau indeplinirea gresita ori cu intarziere a lucrarilor de citare sau de comunicare a
actelor procedurale, de transmitere a dosarelor, precum si a oricaror alte lucrari, daca prin acestea s-au
provocat intarzieri in desfasurarea procesului penal;

B) amenda judiciara de la 250 lei la 5.000 lei.

-Lipsa nejustificata a martorului

C) amenda judiciara de la 500 lei la 5.000 lei.

Lipsa nejustificata a aparatorului ales sau desemnat din oficiu fara a asigura substituirea, in conditiile
legii, ori inlocuirea sau refuzul acestuia de a asigura apararea

D(Amenda judiciara de la 500 lei la 5.000 lei:

150. manifestarile ireverentioase ale partilor, aparatorilor acestora, martorilor, expertilor,

interpretilor sau ale oricaror alte persoane, fata de judecator sau procuror;

2. nerespectarea de catre parti, aparatorii acestora, martori, experti, interpreti sau orice alte persoane
a masurilor luate de catre presedintele completului de judecata potrivit art. 298;

3. neindeplinirea de catre organul de cercetare penala a dispozitiilor scrise ale procurorului, in

termenul stabilit de acesta.

4. nerespectarea de catre invinuit sau inculpat a obligatiei de a incunostinta in scris, in termen de 3

zile, organele judiciare despre orice schimbare a locuintei pe parcursul procesului penal;

5. tergiversarea de catre expert sau interpret a indeplinirii insarcinarilor primite;

6. lipsa nejustificata a expertului sau interpretului legal citat;

7. neluarea de catre reprezentantul legal al persoanei juridice in cadrul careia urmeaza a se efectua o
expertiza a masurilor necesare pentru efectuarea acesteia sau pentru efectuarea la timp a expertizei,
precum si impiedicarea de catre orice persoana a efectuarii expertizei in conditiile legii;

8. nerespectarea obligatiei de pastrare, prevazuta in art. 109 alin. 5;

9. eindeplinirea de catre orice persoana a obligatiei de prezentare, la cererea organului de urmarire

penala sau a instantei de judecata, a obiectelor ori inscrisurilor cerute de acestea, precum si
neindeplinirea aceleiasi obligatii de catre reprezentantul legal al persoanei juridice sau de cel
insarcinat cu aducerea la indeplinire a acestei obligatii;

10. impiedicarea in orice mod a exercitarii, in legatura cu procesul, a atributiilor ce revin organelor
judiciare, personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor, expertilor
desemnati de organul judiciar in conditiile legii, agentilor procedurali, precum si altor salariati ai
instantelor si parchetelor;

Amenzile judiciare aplicate constituie venituri la bugetul de stat, cuprinzandu-se distinct in bugetul
Ministerului Public sau Ministerului Justitiei, dupa caz, potrivit legii.
Aplicarea amenzii judiciare nu inlatura raspunderea penala, in cazul in care fapta constituie infractiune.

Procedura privitoare la amenda judiciara

Amenda se aplica de organul de urmarire penala, prin ordonanta, iar de instanta de judecata, prin
incheiere.

Persoana amendata poate cere scutirea de amenda ori reducerea amenzii. Cererea de scutire sau de
reducere se poate face in termen de 10 zile de la comunicarea ordonantei ori a incheierii de amendare.

Daca persoana amendata justifica de ce nu a putut indeplini obligatia sa, organul de urmarire penala sau
instanta de judecata, apreciind, dispune scutirea sau reducerea amenzii.

Urmarirea penala

A) Conceptul de urmarire penala

Urmarirea penala e intaiul act al activitatii procesuale ; judecata al doilea act iar executarea hotararii al
treilea act ;

Urmarirea penala este o faza obligatorie in majoritate cauzelor penale , cand procesul penal se prezinta
sub forma sa tipica cu cele 3 faze procesuale ; dar sunt si situatii cand procesul penal se prezinta si
sub forma sa atipica , si anume cazul faptelor prevazute de legea penala , care nu sunt supuse urmaririi
penale ; astfel in art 279 al 2 lit a CPP se preveed ca plangerea prealabila se adreseaza direct instantei ;

B) Obiectul urmaririi penale

151. urmarirea penala are ca obiect strangerea probelor necesare cu privire la existenta infractinilor ,
la identificarea faptuitorilor si la stabilirea raspunderii acestora , ptr a se constata daca este sau nu
este cazul sa se dispuna trimiterea in judecata ;

Expresia “Strangerea probelor: - - insemna operatia de adunare a probelor , cat si operatiunile de

examinare si evaluare a lor , ptra se constata daca sunt sau nu temeiuri suficiente ptr a se putea trimite
cauza in faza de judecata ;

Expresia “existenta infractiunilor “ legea are in vedere orice infarctiune , indifernt de faz in care aa ajuns
aceasta – infractiune consumata sau tentativa

Expresia “ identificarea faptuitorului “ insemna aflare datelor necesare cunoasterii faptuitorului sub
aspectul participtiei pnale ( autori , instigatori , complici ) , acelor cecaracterizeaza si individualizeaza
persoana lor fizica cat sia celro privind starea lor civila ;

Expresia “ stabilirea raspunedri faptuitorului “ – insemna c materialul probator trebuie sa elucideze

aspectelelegate de materialitatea faptelor , de vinovatia faptuitorului si de existenta unor temeiuri in baza
caror acesta sa poata fi tras la raspundeer penalaptr infractiune asavarsita ;

C) Trasaturile caracteristice urmaririi penale

152. Caracterul nepublic al urmaririi penale

153. Lipsa caracterului contardictoriu al urmaririi penale

3.Caracterul preponderent al formei scrise ;

4.Subordonarea ierarhica in fectuarea actelor de urmarire penala

Caracterul nepublic al urmariri penale

- aceasta trasatura se impune pe considerentul unei administari a probelor , ptr prvenirea denaturarii
acestora sau zadrnicirii aflarii adevarului ; cu toate acestea in baza art 172 CPP , aparatorul
invinuituklui su inculpatului are dreptul sa asite la efectuarea oricarui act de urmrire penala ; ptr invinuit
sau inculpat , urmarirea penala nu mai este secreta in momentul prezentarii matrialului de urmarire
penala , acest moment fiind plasat dupa efectuarea tuturor actelor de urmarire penala (art 250 CPP)

Lipsa caracterului contradictoriu al urmaririi penale

- adica organul de urmarire penala admninistreaza probele fara a ale supune discutiieie partilor
( exceptii: momentul prezentarii materialului de urmarire penala si procedura prelungirii arestarii
inculaptului de catre instanta ;

Caracterul preponderent al formei scrise

-au relevanta doar actele cuprinse la dosar sub forma scrisa ; partile pot actiona doar in scris , prin
cereri sau memorii scrise ;

Subordonarea ierarhica inefectuare actelor de urmarire penala

154. procurorii conduc si controleaza activitatea de cercetare penaal a organelor de politie sia altor
organe , care sunt obligate sa aduca la indeplinire dispozitiile procurorului ierarhic superiro , date in
conformitate cu legea ; aceseta sunt obligatorii ptrprocurorii din subordine;

C) Organele de urmarire penala

Organele de urmarire penala sunt :

155. Organele de cercetare penala

156. Procurorul

Organele de cercetare penala

157. organele de cercetare penala sunt :

158. organele de cercetare ale politiei judiciare;

159. b) organele de cercetare speciale.

Organele de cercetare ale politiie judiciare

160. Ca organe de cercetare ale politiei judiciare functioneaza lucratori specializati din Ministerul
Administratiei si Internelor, desemnati nominal de ministrul administratiei si internelor, cu avizul
conform al procurorului general al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie, si isi
desfasoara activitatea sub autoritatea procurorului general al Parchetului de pe langa inalta Curte de
Casatie si Justitie.( Retragerea avizului conform al procurorului general al Parchetului de pe langa
inalta Curte de Casatie si Justitie conduce la incetarea calitatii de lucrator in cadrul politiei judiciare.
Cand legea speciala prevede o procedura diferita de desemnare si functionare a organelor de politie
judiciara, se aplica dispozitiile legii speciale.

Organe de cercetare speciale

- din ctegoria organelor de cercetare speciale fac parte ofiteri anume desemnati din cadrul ministerului
Apararii nationale . Ministerului Administratiei si internelor si Capitanii porturilor;

Rolul activ al organului de urmarire penala

Procurorul conduce intreaga activitate de urmarire ( acnd legea preveed expres) cat si de
supraveghere a activitatii de cercetare penala ;

Organul de urmarire penala trebue sa aiba un rol activ , fiind obligat sa stranga probele necesare pentru
aflarea adevarului si pentru lamurirea cauzei sub toate aspectele, in vederea justei solutionari a acesteia.

Organul de urmarire aduna probele atat in favoarea, cat si in defavoarea invinuitului sau inculpatului;
( organul de urmarire penala trebuie sa starnga probe atat in favoarea cati in dfavoarea invinuitului
invinuitului su inculpatului – si aceasta chiar in ipoteza recunoasterii fptei de catre invinuit sau inculpat

Organul de urmarire penala este obligat sa explice invinuitului sau inculpatului, precum si celorlalte parti
drepturile lor procesuale.

Organul de urmarire penala este de asemenea obligat sa stranga date cu privire la imprejurarile care au
determinat, inlesnit sau favorizat savarsirea infractiunii, precum si orice alte date de natura sa serveasca
la solutionarea cauzei.

Actele organului de urmarire penala

Organul de urmarire penala dispune asupra actelor sau masurilor procesuale :

161. prin Ordonanta ( acolo unde legea prvede aceasta ) – cand se dispuen asupra unor probleme
importante ptr desfasurarea procesului penal ,( care au consecinte ptr drepturile si obligatiile partilor )

- prin Rezolutie motivata ( rezolutia este un inscris procedurala de mai mica complexitate prin care
se rezova problemele care nu vizeaza drepturiel partilor ; e singura exceptie ;cazul executarii mndatului
de arestare emis inlipsa , cand , dupamprinderea inculpatului si arestarea lui , procurorul dispuen
prinrzolutie asupr arestarii)

Atat ordonanta cat si rezolutia pot fi folosite atat de procuror cat sideorganul de cercetare penala ;

Cuprinsul ordonantei

Ordonanta trebuie s afie motivata si cuprinde :

1 data si locul intocmirii,

2. numele, prenumele si calitatea celui care o intocmeste,

3.cauza la care se refera,

4.obiectul actului sau masurii procesuale,

5. temeiul legal al acesteia

6.semnatura celui care a intocmit-o.

7.Ordonanta va cuprinde de asemenea mentiunile speciale prevazute de lege pentru anumite acte sau
masuri.

Legea nu preveed continutul rezolutieie dar cei mai ulti autori considera ca ea trebuie s a cuprinda in
mod obligatoriu daat intocmirii, numel si prenumle persoanei care aintocmit-o , dispozitia , motivele de
fapt si de drept , si semnatura celui carea intocmit-o ;

Pe langa aceste 2 inscrisuri procedurale , organele de urmarire penal mai pot dispue si prin proces
verbal ( dex; incazul inceperii urmaririi penale , cand organul de urmarire penala s-a sesiza dinoficiu0
su sunt obligate sa consemneze in procesele verbale actele de urmarire ( de ex; in cazul perchezitie ,
cercetarii la fat locului )

Cand organul de cercetare penala considera necesar sa se ia anumite masuri , face propuneri motivate
procurorului : ex ;ptrluarea masurii arestarii preventiv , suspendarea urmaririi penale ( se refera la situatia
cand anumite aact sau masuri sunt decompetenta exclusiv a procurorului ;( deex; puneera in miscare
aactiunii penale )

Atunci , cand , legea , prevede inmod expres c un act sau masura procesuala trebuie incuviintata ,
autorizata sau confirmata de procurro , un exemplar al ordonantei sau al actului procesual ramane la
procuror ;

Cand legea prevede ca un act sau o masura procesuala trebuie sa fie incuviintata, autorizata sau
confirmata de procuror, un exemplar al ordonantei sau al actului procesual ramane la procuror.

In cazurile in care procurorul inainteaza dosarul cauzei instantei in vederea solutionarii propunerilor ori
cererilor formulate in cursul urmaririi penale, acesta sau organul de cercetare penala pastreaza copii de
pe toate actele dosarului, in vederea continuarii urmaririi penale.

In cazurile in care, in cursul urmaririi penale, dosarul cauzei este solicitat in acelasi timp de instante
diferite, procurorul inainteaza originalul dosarului instantei mai intai sesizate, iar celorlalte instante copii
de pe actele dosarului, semnate de procuror si purtand stampila parchetului.

Competenta organelor de urmarire penala

a) Competenta organelor de cercetare penala a Politiei ( a organelor judiciare )

162. au o competent foarte larga putand sa fectueze cercetare ptr orice infractiue care nu e data inm
mod obligatoriu incompetenta altor organe de cercetare ; ( competenta materiala generala 0

Fac prte din politia judiicara lucratori din cadrul Administratiei si internelor specializati in efectuarea
activitatilor de constatare a infractiunilor , de starngeer a adatelor in vederea inceperii urmaririi penale si
de cercetare penala prevazuti in art 201 CP:

Organel de politie judiciara isi desfasoaraactivitatea , in mod nemijlocit ,suub conducerea ,

supravegherea si controlul procurorului , fiind obligate sa aduca la indeplinire toat dispozitiile acestuia

Ace2sti luicratori de poitie judicara din straucturile teritoriale iis indeplinesc atributiile , in mod
nemijlocit , subautoritatea si controlul prim procurorilor parchetelor de pe lang judecatorii si tribunale ;
( procurorii generali ai parchetelor de pe langa curtile de apel isi exercita autoritatea sicontrolul
nemijlocit asupra lucratorilor s deplitie judicara din circumscriptia curtii de Apel ; Procurorul General al
parchetului de pe lang Inlta curte de casatie si justitie isis exercit autoritatea si controlul direct sau prin
procurori desemnati asupr organelor de politie judiciara di Inspectoratul general al politiei si din intreg
teritoriul ;

Lucratorii de politie care nu fc parte din organel de politie judicara audreptul si obligati de a efectua
orice act de constatre a savarsirii infarctiunilor , incunostiintand despr aceasta m, de indat procurorul ,
sau organel d ecercetare ale politiie judiciare , cu inaintarea totdata a actelro de constatare ;

Eliberarea din functie a lucratorilor de poltie judiciara

- se poate dispune doar cu avizul procurorului general al parchetului d pe langa Inalta curte de casatie si
justitie ;

Lucratorii de plitie judicaranu pot primi de la organele ierarhic superioare nici o alt insqarcinare , in fara
unor situatii si evenimnete exceptionale su in relizarea sarcinilor d pregatire si perfectionare
profesionala;

Promovarea in functie a lucratorilor de poitie judiciara

163. se face numai cu avizul Procurorului general al parchetului de pe lng Inlta curte de Castie si
justitie ;

Eliberarea din functia de lucrator de politie judiciara

- ptr neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare de cater lucratorii de poitie judiciara a obligatiilor
ce le revin , procurorul general al parchetului de pe langa ICCJ poate propune Ministrului administratiesi
internellor eliberarea din functia de lucrator de poitiejudicira ;

Raspunderea disciplinara a lucratorilor de politie judiciara

164. Ptr fapteelde indisciplina savarsite deorganele de cercetare penala ale politiei judicare >
procurorul general al parcshetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie poate solicita
ministrului Administratsiei si internelor declansarea proceduri ptr angajarea raspounderii disciplinare ;

Efectuarea unor acte de urmarire penala in incinta unor unitati din art 145 CP

- Orice act de urmarire penala in incinta unei unitati din cele la care se refera art. 145 din Codul penal se
poate efectua numai cu consimtamantul conducerii acelei unitati sau cu autorizatia procurorului.

In caz de infractiuni flagrante, consimtamantul sau autorizatia nu este necesara.

Competenta teritoriala

165. organle de cercetare penala instrumentaza cauzele conform normelor de competenta teritoriala
( rt 30 Cpp) deciisi desfasoara activitatea potrivit competentei sale steritoriale ;

Cand anumite acte de cercetare penala trebuie sa fie efectuate in afara razei teritoriale in care s eface
cercetarea , organel politiei pot sa le efectueze dupa ce in prealabil au instiintat organul corespunzator
din raza teritoriala rspectiva ; se mai pot folosi in aceste situatii , comisii rogatoriii ori delegarea ;( deci
s2au paote dispuen efeectuarea lor prin comisie rogatorie sau delegrea ) ; in cazuri urgente , organel
de cercetare penala sunt obligate sa efectueze actele de crecetare ce nu sufera amanare , chiar daca
nu sunt competente , iar actele se trimit deindata , prin procurorul care exercita supravegherea , la
procurorul competent ;

Competenta organelor de cercetare speciale

Cercetarea penala se efectueaza si de urmatoarele organe speciale:

166. ofiterii anume desemnati de catre comandantii unitatilor militare corp aparte si similare

- pentru militarii in subordine. Cercetarea poate fi efectuata si personal de catre comandant;

b) ofiterii anume desemnati de catre sefii comenduirilor de garnizoana,

-pentru infractiunile savarsite de militari in afara unitatilor militare. Cercetarea poate fi efectuata si
personal de sefii comenduirilor de garnizoana;

c) ofiterii anume desemnati de catre comandantii centrelor militare,

-pentru infractiunile de competenta instantelor militare, savarsite de persoanele civile in legatura cu

 obligatiile lor militare.

Cercetarea poate fi efectuata si personal de catre comandantii centrelor militare. La cererea

comandantului centrului militar, organul de politie efectueaza unele acte de cercetare, dupa care
inainteaza lucrarile comandantului centrului militar;

d) ofiterii politiei de frontiera, anume desemnati

-pentru infractiunile de frontiera;

e) capitanii porturilor,

-pentru infractiunile contra sigurantei navigatiei pe apa si contra disciplinei si ordinii la bord, precum si
pentru infractiunile de serviciu sau in legatura cu serviciul, prevazute in Codul penal, savarsite de
personalul navigant al marinei civile, daca fapta a pus sau ar fi putut pune in pericol siguranta navei
sau a navigatiei.

In cazurile prevazute la lit. a), b) si c), cercetarea penala se efectueaza in mod obligatoriu de
organele speciale acolo prevazute.

Competenta procurorului in efectuare urmaririi penale

Procurorul supravegheaza urmarirea penala; in exercitarea acestei atributii procurorii conduc si

controleaza nemijlocit activitatea de cercetare penala a politiei judiciare si a altor organe de cercetare
speciale.

Procurorul poate sa efectueze orice actede urmarire penala in cauzele pe care le supravegheaza.

Infractiuni ptr care se efectueaza obligatoriu urmarirea penala

167. Infractiunile din art 155-173(infractiuni contra sigurantei statului)

168. infractiunil din art 174-177( omor , omor calificat , omor deosebit de grav , pruncucidere)

169. art 179- Determinarea sau inlesnirea sinuciderii

170. art 189 al 3-5(lipsirea deliberate in mod illegal

171. art 190- sclavia

172. art 191 – supunere la munca fortat sau obligatorie

173. art 211 al 4: talharia

174. art 212 –pirateria

175. art 236-ofensa adusa unor insemne

176. art 236(1) defaimarea tarii saua natiunii

177. art 239 =ultrajul

178. art 239(1) – cazurile speciale d pdepsiere a aultrajului )

179. art 250 purtare abuziva

180. ar252 neglijent in pastrrea secretului de stat ;

181. art 252- neglijenta in pastrre secretului dee stat

182. art 253(1)

183. art 254 (luarea de mita )

184. art 255 ( dare de mita )

185. art 257( trafic de influenta )

186. art 265—omisiunea de a incunostinta organe judicare

187. art 266(restare nelegaal si cercetare abuziva )

188. art 267( supunere l rele trtamente )

189. art 267(1)tortura

190. art 268 ( rpresiunea nedreapta )

191. art 273-276( unele infarctiuni contra sigurantei circulatiei pe caile ferate

192. art 27991) nerespectarea regimului materialor nucleare sau al altor materii radioactive

193. art 280(nerespecatrea regimului materialelor explosive

194. art 280(1) nrespecatrae regimului de ocrotire a unor bunuri

195. art 302(2) nerespectarea dispozitiilor privind importul d dseuri si reziduuri ;

196. art 317 - propoganda nationalist sovina

197. art 323 asocierea in vederea comiterii de infractiuni

198. art 356-361 infractiuni contra pacii si omenirii

199. art. 27 pct. 1 lit. b)-e),( infractiuni svarsite cu intentie care au avut ca urmrea moarte unei
persoane , infrctiuni privind siguranta nationala a romaniei prevazute in legi speciale , infractiunea
de spalare a banilor , , infractiunile privind traficul si consumul illicit de droguri , precum si
infractiunea de bancruta frauduloasa , daac priveste sistemul bancar ) – infractiuni care atrag
competenta de judecatin prima instanta a tribunalului ;

200. infactiunile din art 2891) pct 1 lit b-c CPP ( infarctiunile comise de judecatori de la
judcatorii si tribunale , de procurorii de la parchete de pe langa aceste instante , de notarii
publici , precum si de judecatori , procurori , controlori financiari ai camerelor de conturi
judeetne ) si art 28(1) pct 5 CPP(cererile prin care s-a solicitat extradarea su transferul
persoanelor condmnate in straintate )- infractiuni care atrag competenta de judecata in prima
instanta a curtii militare de apel ;

201. infractiuni la care se refera art 29 pct 1 CPp ( infractiuni comise de senatori , deputati
membrii ai guvernului , judecatorii curtii constitutionale , mmbrii , judecatori si procurori la curtea
de Conturi , , de pressedinteel consiliului legislative si Avocatul poporului , infactiuni comise de
 maresali , generali amirali , si chestori , infractiuni comise de sefii cultelor religioase organizte in
conditiile legii si d ceillti membri ai inaltului cler care au cel putin rangul de arhiereu sau
echivalent al acestuia , infractiuni svarsite de magistrate asistenti dela la ICCCJ de judecatori de
la curtil de apel si curtea militara d apel , , precum si procurori de la parchetele d p lang acete
instante , procurorii de la DNA ) infractiuni care atrag competenta de judecata in prima instanta
a ICCJ

202. infractiuni contra protectiei muncii

203. alte infractiuni date prin lege in competenta sa ; 9 adicv infractiuni p[revazute in legi
speciale , in czul carora urmarirea penala se efectueaza inmod obligatoriu d procurer( ex ; legea
78/2000 – ptr prevenirea , descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie ; legea 39/2002
privind prvnirea si combaterea criminlitatii organizate ;

In toate situatiile de mai sus ,procurorul este obligat sa efectueze el insusi toate actele de urmarire
peenala si sa exercite supravegherea asupra activitatii de cercetare penala procurorul de la parchetul
corespunzator instantei care, potrivit legii, judeca in prima instanta cauza.

Procurorii din cadrul parchetelor ierarhic superioare pot prelua, in vederea efectuarii urmaririi penale,
cauze de competenta parchetelor ierarhic inferioare, prin dispozitia conducatorului parchetului ierarhic
superior, cand:

a) impartialitatea procurorilor ar putea fi stirbita datorita imprejurarilor cauzei, dusmaniilor locale sau
calitatii partilor;
b) una dintre parti are o ruda sau un afin pana la gradul patru inclusiv printre procurorii ori grefierii
parchetului sau judecatorii, asistentii judiciari ori grefierii instantei;
c) exista pericolul de tulburare a ordinii publice;
d) urmarirea penala este impiedicata sau ingreunata datorita complexitatii cauzei ori altor imprejurari
obiective, cu acordul procurorului care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala.

In cauzele preluate in conditiile prevazute la alin. 41, procurorii din cadrul parchetelor ierarhic superioare
pot infirma actele si masurile procurorilor din parchetele ierarhic inferioare, daca sunt contrare legii, si pot
indeplini oricare dintre atributiile acestora.

Verificarea competentei

- reprezinta o obligate legala atunci cand organul de urmarire penala e sesizat prin unul din modurile de
sesizare legala ( palngere , denunt sau din oficiu ) daca se constata necomptenta , rganul d cercetare
penala trimite deindata cauzaprocurorului care exercita supravegherea , in vederea sesizarii organului
competent ;

Extinderea competentei teritoriale

In cazul in care anumite acte de cercetare penala trebuuie sa fie effectuate in afar razei teritoriale in care
s efface cercetarea , organul de cercetare penal poate sa le efectueze el insusi sau sa dispuna efctuarea
lor prin comisie ropgatorie ori delegare ;

In cazul in care organul de cercetare penala intelege sa procedeze el insusi la efectuarea actelor,
instiinteaza in prealabil despre aceasta organul corespunzator din circumscriptia in care va efectua
acesteacte

In cuprinsul aceleiasi localitati, organul de cercetare penala efectueaza toate actele de cercetare, chiar
daca unele dintre acestea trebuie indeplinite in afara razei sale teritoriale, cu respectarea dispozitiei din
alineatul precedent.

Organul de cercetare penala este obligat sa efectueze actele de cercetare ce nu sufera amanare, chiar
daca acestea privesc o cauza care nu este de competenta lui. Lucrarile efectuate in astfel de cazuri se
trimit, de indata, prin procurorul care exercita supravegherea activitatii organului ce Ie-a efectuat,
procurorului competent.

Actele incheiate de unele organe de constatare ( de alte organe de constatare )

Sunt organe de constatare :

204. organele inspectiilor de stat, alte organe de stat, precum si ale unitatilor la care se refera
art. 145 din Codul penal, pentru infractiunile care constituie incalcari ale dispozitiilor si obligatiilor
a caror respectare o controleaza potrivit legii;

b)organele de control si cele de conducere ale administratiei publice, ale altor unitati la care se refera
art. 145 din Codul penal, pentru infractiunile savarsite in legatura cu serviciul de cei aflati in subordine
ori sub controlul lor.

c) ofiterii si subofiterii din cadrul Jandarmeriei Romane pentru infractiunile constatate pe timpul
executarii misiunilor specifice

Aceste organe de mai sus sunt obligate sa procedeze la luarea de declaratii de la faptuitor si de la
martorii care au fost de fata la savarsirea unei infractiuni si sa intocmeasca proces-verbal despre
imprejurarile concrete ale savarsirii acesteia:

De asemenea organele de mai sus organele aratate mai sus au dreptul sa retina corpurile delicte, sa
procedeze la evaluarea pagubelor, precum si sa efectueze orice alte acte, cand legea prevede
aceasta.

Actele incheiate se inainteaza procurorului in cel mult 3 zile de la descoperirea faptei ce constituie
infractiune, afara de cazul cand legea dispune altfel.

In caz de infractiuni flagrante, aceleasi organe au obligatia sa inainteze de indata procurorului pe

faptuitor, impreuna cu lucrarile efectuate si cu mijloacele materiale de proba.Procesele-verbale
incheiate de aceste organe constituie mijloace de proba.

Actele incheiate de comandantii de nave si aeronave, precum si de agentii de politie de

frontiera

Obligatii ptr aceste organe ( ptr comandantii de nave si aeronave si ptr agentii de politie de frontiera)

Aceste organe de mai sus sunt obligate sa procedeze la luarea de declaratii de la faptuitor si de la
martorii care au fost de fata la savarsirea unei infractiuni si sa intocmeasca proces-verbal despre
imprejurarile concrete ale savarsirii acesteia:

De asemenea organele de mai sus organele aratate mai sus au dreptul sa retina corpurile delicte, sa
procedeze la evaluarea pagubelor, precum si sa efectueze orice alte acte, cand legea prevede
aceasta.

Agentiii de frontiera

205. pot incheia acte de constatare ptr infractiunile de frontiera ;

Comandantii de nave si aeronave

-pot incheia cate de constatare ptr savarsite pe acestea, pe timpul cat navele si aeronavele pe care le
comanda se afla in afara porturilor sau aeroporturilor;
Organele de mai sus( agentii de frontiera si comandantii de nav si aeronave ) pot efectua perchezitii
corporale asupra faptuitorului si pot verifica lucrurile pe care acesta le are cu sine.

De asemenea, organele de mai sus pot prinde pe faptuitor, in care caz il predau de indata procurorului
sau organului de cercetare penala, impreuna cu lucrarile efectuate si cu mijloacele materiale de proba

In celelalte cazuri, lucrarile efectuate se inainteaza organului de cercetare penala competent, in cel mult
5 zile de la prima constatare efectuata, impreuna cu mijloacele materiale deproba.

Cand infractiunea a fost savarsita pe o nava sau aeronava, termenele de mai sus curg de la ancorarea
navei ori aterizarea aeronavei pe teritoriul roman.

Procesele-verbale incheiate de aceste organe constituie mijloace de proba

Comandntii de nave sau aeronave au o competenta mai latrga fata de organele d econstatare
prevazute in art 2145

Supravegherea exercitata de procuror inactivitatea de urmarire penala

A) Obiectul supravegherii

Procurorul, in exercitarea supravegherii respectarii legii in activitatea de urmarire penala, vegheaza ca

orice infractiune sa fie descoperita, orice infractor sa fie tras la raspundere penala si ca nici o persoana sa
nu fie urmarita penal fara sa existe indicii temeinice ca a savarsit o fapta prevazuta de legea penala.

De asemenea, procurorul vegheaza ca nici o persoana sa nu fie retinuta sau arestata, decat in cazurile si
in conditiile prevazute de lege.

In exercitarea activitatii de supraveghere, procurorul ia masurile necesare sau da dispozitii organelor de

cercetare penala ca sa ia asemenea masuri.

Procurorul ia masuri si da dispozitii in scris si motivat.

B) Procurorul competent sa exercite supravegherea

Este competent sa exercite supravegherea asupra activitati de cercetare penala procurorul de la

parchetul corespunzator instantei , care , potrivit legii , judeca in prima instant cauza; ( doctrina I
practica judiciara au stabilit ca e competent sa efectueze supravegherea si procurorul din
parchetul ierarhic superiro celui corespunzator instantei competente sa judece cauza in prima
instanta ; 9 astfel cand cauza este sde competenta judecatoriei , dar cercetarea o afce organul de
poitie judeetean , supravegheera s epoate exercita si de procurorul de la parchetul de pe langa
tribunal ;
In cauzele preluate de un organ de cercetare penala central ( ex; ofiteri de cercetare penala din
cadrul IGP) competent de exercita supravgheerea apartine unui procuror din cadrul Parchetului
de pe langa ICCJ:

B)Trecerea cauzei de la un organ la altul

Procurorul poate dispune trecerea cauzei de la un organ la altul ( o asemnea masur poate fi
determinata de imprejurarea ca in cauza penala s-a facut o cerere de abtinere sau de recuzare , ori
 adunarea probelor s-ar putea face in conditii mai bune decatre organul caruia I s etroimite cauza in
vederea efectuarii urmaririi ;

Preluarea unei cauze de catre un organ de cercetare penala ierarhic superior se dispune de
procurorul de la parchetul care exercita supravegherea acestuia, pe baza propunerii motivate a
organului de cercetare penala care preia cauza si dupa incunostintarea procurorului care exercita
supravegherea acesteia.

D) Modalitati de exercitare a a supravegherii

Procurorul conduce si controleaza nemijlocit activitatea de cercetare penala a politiei judiciare si a altor
organe de cercetare speciale si supravegheaza ca actele de urmarire penala sa fie efectuate cu
respectarea dispozitiilor legale

1. Participarea directa a procurorului la efectuarea anumitor acte de urmarire penale

Astfel ;

a) poate sa efectueze orice act de cercetare penala

b)poate sa asiste la efectuarea oricarui act de cercetare penala ( cu aceastaa ocazie poate indruma
organul de cercetare penala cu privire la efectuare oricaruiact de cercetare penala )

Organele de cercetare penala sunt obligate sa incunostinteze de indata pe procuror despre infractiunile
de care au luat cunostinta. Procurorul poate sa asiste la efectuarea oricarui act de cercetare penala sau
sa-l efectueze personal.

2. Verificarea dosarului de cercetare penala

a) Procurorul poate sa ceara spre verificare orice dosar de la organul de cercetare penala, care este
obligat sa-l trimita, cu toate actele, materialele si datele privitoare la fapte care formeaza obiectul
cercetarii.

b)deplasarea la sediul organului de cercetare penala ( cu aceasta ocazie verifica toate dosarele aflate
in curs de cercetare )

c) verificarea actelor de cercetare cu ocazia solicitarii de catre organul de cercetare penaal a uni
autorizatiii prealabile , a unei incuviintari ,a unei confirmari atunci cand leega preveed aceasta

D)Dispozitiile date de procuror

1. Procurorul poate sa dea dispozitii cu privire la efectuarea oricarui act de urmarire penala. In cazul
organelor de cercetare ale politiei judiciare, (organele ierarhic superioare ale acestora nu pot sa le dea
indrumari sau dispozitii privind cercetarea penala, procurorul fiind singurul competent in acest sens.)

2. Dispozitiile date de procuror sunt obligatorii pentru organul de cercetare penala, precum si pentru alte
organe ce au atributii prevazute de lege in constatarea infractiunilor.

3. In cazul neindeplinirii sau al indeplinirii in mod defectuos, de catre organul de cercetare penala, a
dispozitiilor date de procuror, acesta va sesiza conducatorul organului de cercetare penala, care are
obligatia ca in termen de 3 zile de la sesizare sa comunice procurorului masurile dispuse.

Infirmare actelor su masurilor procesuale nlegale

Organele de cercetare penal pot efectu acte de urmarire penala din proprie initiativa ( retinerea
invinuyitului, dispuneerea inceperii urmaririi penale 0) iar daca procurorul constat ca acesta nu respecta
prevderile legale poate sa intervina , si s adea dispozitii care devin obligatorii ptr organele de cercetare
penal ( adica el poate dac autorizari , confirmari , incuvintari
Autorizarea ( e prealabaila efectuarii urmaririi penale )

Ex ; organul de cercetare penala poate dispuen inceperea urmaririi penale ptr o infractiune comisa in
afara teritoriului tarii decater un cetatean strain sau o persoan a fara cetatenie , care nu domiciliaz pe
teritoriul tarii , prin care s-a adus o vatamare grava integritatii corporale sau sanatatii unui cetatean
roman , numai cu autorizarea prealbalia a procurorului general al parchetului e pe langa ICCJ ( in acest
caz deca actul e incheiat far autorizarea procurorului nu mai e valabil )

Confirmarea ( e de fapt o ratificare a actului)

206. fara aceasta confirmare actul nu poate produce efecte juridice ( ex; confirmarea propuenrrii
organului decercetare penala privind arestarea preventiva ainvinuitului sau inculpatului ; confirmarea
este postreioara fectuarii actului )

Incuvintarea

-se referal acte a caror efectuare este atributia organului d cercetare penal dr valabilitatea actului e
supusa aprobrii procurorului ; 9 x ; incuviintarea exhumarii in vederea constatrii cauzelor mortii ;
incuvintarea poate fi prelabila dar si posterioara eefctuarii actului 9 in cazuuri urgente 0

Cand procurorul constata ca un act sau o masura procesuala a organului de urmarire penala nu este data
cu respectarea dispozitiilor legale, o infirma prin ordonanta.

Sesizarea organelor de urmarire penala

207. Moduri de sesizare

a) dupa sursa de informare

1. moduri de sesizare externa ( plngere , denunt )

2.Moduri de sesizare interna ( sesizare din oficiu)

b) dupa organul de urmarire penala ssizat

1.moduri de sesizare primara ( in situtia in care incunostintarea despre savasrirea u8nei infractiuni a
ajuns ptr prima data in fat unui organ d urmarire penala )

2. moduri de sesizare complementara (in situatia in care cauza a trecut anterior pe la un alt orgn d
urmarir penala 9 inaczul in care un organd urmarire penal isi declina competenta in fvoartea unuialt
organ;

c) dupa efectele pe acre le produce

moduri de sesizare generala ( plangere , denunt , sesizare din oficiu )

moduri de sesizare speciala( planger prealabila , sesizarea si autorizarea organului competent ,

anifestarea dorintei guvernului strain )

Organul de urmarire penala este sesizat prin plangere sau denunt, ori se sesizeaza din oficiu cand
afla pe orice alta cale ca s-a savarsit o infractiune. In cazul in care organul de urmarire penala se
sesizeaza din oficiu, incheie un proces-verbal in acest sens.
 Cand, potrivit legii, punerea in miscare a actiunii penale se face numai la plangerea prealabila ori la
sesizarea sau cu autorizarea organului prevazut de lege, urmarirea penala nu poate incepe in lipsa
acestora.

De asemenea, urmarirea penala nu poate incepe fara exprimarea dorintei guvernului strain in cazul
infractiunii prevazute in art. 171 din Codul penal.

Cand prin savarsirea unei infractiuni s-a produs o paguba uneia din unitatile la care se refera art. 145
din Codul penal, unitatea pagubita este obligata sa sesizeze de indata organul de urmarire penala, sa
prezinte situatii explicative cu privire la intinderea pagubei, date cu privire la faptele prin care paguba
a fost pricinuita si sa se constituie parte civila.

Moduri de generale de sesizare a organelor de urmarire penala

B) Plangerea

Notiune

Este incunostiintarea facuta de oe persoana fizica su de o persoana juridca , careia I s-a cauzat o
vatamare prin infractiune

Continutul plangerii

1. numele, prenumele, calitatea si domiciliul petitionarului,

2. descrierea faptei care formeaza obiectul plangerii,proba

Conditi formale ale plangerii

Plangerea pote fi facuta :

208. in scris ( plngerea trebuie semnata d catre petitionar )chiara daca nu va fi smenata .
plngerea este totluata in considerare , putand fi considerata fie denunt anonimfie sesizare din
oficiu ;)

oral ( in acest caz plangerea se consemenaza intr-un proces verbal de organul care o primeste ;

Modalitti dea face plangerea

209. personal ( decela carua I s-a cauzat o vtamare prin ingractiune ) ; plngerea facutade o
persoana cu capacitate de eexercitiu restransa( minor intre 14-18 ani ) vfi incuvintata de catre
persoanele prevazute de leega civila ( parinte tutore curator 0

210. prin mandatar (madatul trebuie sa fie special , iar procura ramane atasata plangerii ;

211. prin substituiti procesuali ( unul din soti ptr celat sot sau de catre copilul major ptr
parinti ) ; persoana vatamata poate asa declare ca nu-si insuseste palngerea , situatie in care
plangera nu va mai produce efectele prevazute de lege ;

212. prin reprezentatntii legali – ptr persoaneel lipsite de cpaciate de exercitiu 9 minorul
carenua implinit 14 ani si persoana pusqa sub interdicitie )

Caracterul facultativ al palngerii

Palngerea este facultativa ; exista si o exceptie : art 221 al 4 CPP prevede ca in situatria in care prin
savarsirea unei infarctiuni s-a produs o paguba uneia din unitatile la care s erefera art 145 CP acesta
are urmatoarele obligatii ;

213. sa sesizeze deindata organul de urmarire penala

214. sa prezinte situatii explicative cu priviire la intindera pagubei

215. sa prezintedate cu privire la fapteel care au cauzat paguba ;

216. sa se constituie parte civila ;

Atentie ; Plangerea trebuie sa se refere la fapte reale , deoarece invinuirea mincinoasa fcuta prin
plangere , cu privire la savarsirea unei fapt prevazute d legea penala . e considerata infractiunea de
denuntare mincinoasa;

Situatia cand palngerea e indreptat gresit

Plangerea gresit indreptata la organul de urmarire penala sau la instanta de judecata se trimite organului
competent.

217. Denuntul

Notiune

este incunostintarea facuta de catre o persoana fizica sau de catre o persoana juridica despre savarsirea
unei infractiuni.

Continutul denuntului

Denuntul trebuie sa contina aceleasi date ca si plangerea.

Conditiile formale ale denuntului

Denuntul poate fi facut :

218. in scris ( ca si la plangere e necesara semnatur denuntatorului) denuntul nesemnat econsiderat o

simpal informare , inbaza careia dupa o prealbil verificare a veridicitati sale organul d urmarire penal
se poate sesiza din oficiu

219. oral ( in aceasta situatie se consemneaza intr-un proces verbal de organul in fata carui a a fost
facut; )

persoana ce pote face denuntul

denuntul poate fi facut de orice persoana spre deosebire de planger care potye fi facuta doar de o
persoan care are capacitate deplina de exercitiu ( iar in cazul in care este intocmita de o persoan deo
persoana cui capaciatte de exercitiu restransa , trbuie incuviintat d rprezentantiul legal ) denuntul poate fi
fcut si deo persoana lipsitde capcitate d exerctiu su cu capacitate de exercitiu restransa ; se poate
considera denunt si instiintarea organelor de urmarir penala despre savarsirea unei infractiuni , facuta de
o unitate prejudiciata care nu are personalitate juridica ;I uneel czuti denuntul poatye fi facut chiar de
persoan carea comis infractiune a fiind vorba d autodenunt; autotdnuntul e o circumstanta
atenuantaacirdat faptuitorului ; daca cel carea comis o fapta dclara maininaintede puner in miascare
actiunii penale fata de persoana in contr creia s-a facut denuntul saui plangeera ori contr careia s-au
produs probele ca denuntul plangeera sau probele sunt mincinoase , pedeapsa se reduc potrivit cu
duspozitiile art76 CP ‘ in alte cazuri leega prevde ac autodenuntul deteernmian inlturarea raspunderii
penale; astfel mituitorul nu s epedepsetedac denunta fapt mai inainte ca organu de urmarire penala sa fi
fost sesizat ptr acea infrctiune ;

Caracterul facultativ al palngerii

Denntul e facultativ ; poate fi facut de orice persoan particulara sau orice uniatte din cele din art 145 Cp
fara ca acestea sa aiba creo obligatie legaal in acest sens ;existasi situatii cand denuntul eo obligatie a
acellor care auluat cunostinta despre3savarsirea unei infractiuni ;

Sesizarea din oficiu

Situatii cand organele de urmarirea penala se sesizeaza din oficiu

220. Prin mijloace de informare in masa ( presa scrisa si vorbita )

2.Prin denunturi anonime scrise sau verbale ( telefonice )

3. Zvonul public ( de exemplu intr-olocalitate poate sa circule zvonul ca anumit persoane se ocupa
cu racolarea , indrumarea sau caluzireaunei persoane in scopul trecerii frauduloase a frontierei de
stat )

4.La constatatrea unor infarctiuni flagrante ( in acest caz organul d urmarir penala inchei un
process verbal care constituie actul de incepere a urmaririi penale )

5.la constatarea altor infarctiuni de catre alte organe decat cele de urmarire penala ( organel de
constatare prevazute in art 214 Cp, comandantii de nav si aeronave , agentii politiei de frontiera ,
ofiterii I subofiterii din cadrul jandarmeriei romane etc )

6. in cazul in care se descopera fapt noi ce constituie infractiuni , cu ocazia desfasurarii urmarii
penale;

Organele de urmarire penala nu se pot sesiza din oficiiu cand ., desi au luat cunostinta despre
savarsirea unei infractiuni orin mijloace proprii de informare , e neecsara totusi plangerera prealabila ; a
persoanei vatamate sau alt sesizare speciala prevazuta anume de lege ;

Sesizari facute de persoane cu functii de conducere si de alti functionary

Orice persoana cu functie de conducere intr-o unitate la care se refera art. 145 din Codul penal sau cu
atributii de control, care a luat cunostinta de savarsirea unei infractiuni in acea unitate, este obligata sa
sesizeze de indata pe procuror sau organul de cercetare penala si sa ia masuri sa nu dispara urmele
infractiunii, corpurile delicte si orice alte mijloace de proba ;

Obligatiile de mai sus revin si oricarui functionar care a luat cunostinta despre persoane cu functii
savarsirea unei infractiuni in legatura cu serviciul in cadrul caruia isi indeplineste sarcinile.

Unle dispozitii speciale privind urmarirea penala ptr militari

Pentru infractiunile prevazute de Codul penal in art. 331-334, 348, 353 si 354, urmarirea penala poate
incepe numai la sesizarea comandantului.

) Pentru celelalte infractiuni savarsite de militari, organul de urmarire penala procedeaza potrivit regulilor
obisnuite, informand pe comandant de indata ce a inceput
urmarirea penala.

Sesizarile speciale

Exista situatii cand urmarire penala nu pote avea loc fara o sesizare speciala ; In aceste cazuri ,
sesizarea speciala trebuie fcuta in scris si semnata de catre organul competent ; actul de sesizarea
trebuie sa cuprinda : aceleasi elemente ca si in cazul plangerii sau denuntului ( numele , prenumele ,
calitate a si domiciliul petitionarului , sediul organului care face sesizarea , descrierea faptei , indicare
faptuitorului , , daca ecunoscut si a amijloacelor de proba ; )

Masuri de protectie a investigatorilor sub acoperire

Identitatea reala a investigatorilor sub acoperire nu poate fi dezvaluita in timpul ori dupa terminarea
actiunii acestora.

Procurorul competent sa autorizeze folosirea unui investigator sub acoperire are dreptul sa-i cunoasca
adevarata identitate, cu respectarea secretului profesional.

Modurile speciale de sesizare a orgnelor de urmarire penala

221. Plangerea prealabila

2.sesizarea organului prevzut de lege

3. autorizarea organului prevazut de lge

4.exprimarea dorintei guvernului strain

Plangerea prealabila

Exista situatii cand actiunea penala se pune inmiscare numai lapalngerea prelabila si urmarirea penal
nu poa te incepe in lipsa acesteia ;

Organe la care se poate introduce plngerea prealabila

222. Direct instantei de judecata- ptr urmatoarele infractiuni

223. art180 lovire sau alte violente

224. art 184 Cp al 1 vatamre corporala din culpa

225. art 193- amenintare

226. insult art 205

227. calomnie art 206; etc

cu conditia ca faptuitorul s afie cunoscut

228. organului de cercetare penal sau procurorului – ptr urmtaoerele infractiuni

229. vtmar corporla

230. vtmare corporala din culpa

231. violare de domiciliu

 232. violarea scretului corspondentei

233. violarea secretuluiprofesional ect

c) organului competent sa efectueze urmarire penal cand plangerea prealabila e indreptata

contra unui judecator , procurer , notr public , military si judecator si controlor financiar l
camera de conturi judetana sau conbtr uneia din persoaneel aratate in art 29 CPP

Sesizarea organului prevazut de lege

234. sesizarea comandantului

-ptr infractiunile comise de militari su de civili in legatura cu obligatile lor militare ) e voorba
de infractiuni contra ordinii si disciplinii militare ( sustrgrea de la recrutare , sustragreea dela
serviciul militar , neprezentarea la incorpoare sau concentarre )

b) sesizare organelor competente ale cailor ferate –

-ptr unelu infractiuni contra sigurantei circulatiei pe caile ferate ,( cum ar fi ; neindeplinire
indtoririlor d serviciu sauindeplinirea lor defectuoasa , din culpa , neindeplinirea cu stiinta a
indatoririlor de serviciu sau indeplinirea lor defctuoasa si parasirea postului siprezenta la
serviciu in stare de ebrietate ;

c.)cererea camerei deputatilor , Senatului si presedintelui romaniei ptr infractiuni comise I

exercitiul functiei de catre membrii guvernului

d) hotararea camerei deputatilor de a pune sub acuzare presedintele romaniei ptr inalta
tradare , cu votul a cel putin 2/3 din nr deputatilor si senatorilor , in sedinta comuna

Autorizarea organului prevazut de lege

a) _ Autorizarea prealabia a procurorului general al parchetului de pe langa Inalt curte de Castie si

justitie

- ptr infractiuni savarsite in afara teritoiului tarii contr statului roman sau contra vietii unui
cetatean roman ori prin care s-a adus o vtamare grava integritaii corporale sau sanatatii unui
cetatean roman , cand sunt svarsite deactre un cetatean strain sau de o persoan fara cetatenie
care nu domiciliaza peteritoriul tarii ;

b) incuvintarea camerei deputatilor sau a senatului in vederea retinerii , arestarii , pechezitionarii

sau trimiterii In judecata a unui deputat sau senator ;

Avizul ministrului justitiei , in vederea cercetarii retinerii ,, arestarii , perchezitionarii sau trimiterii
in judecata a magistratilor

Exprimarea dorintei guvernului strain

235. exprimarea dorintei guvernului strain

236. ptr infractiuni contra vietii, integritti corporale , snatatii , libertatii sau demnitati svarsite contra
unui reprzentnt al statului respective; urmarire penal v incepe chiar si in lipsa dorintei exprimate a
guvernului strain , insa nu se vor mai plica dispozitiil art 171 al 1 Cp in cea ce priveste aplicarea
sporului de pedeapsa , ci vor fi aplicate diospozitiile de drept comun corespunzatoare fapteisvarsite
de inculpat;
Sesizarea se face in scris si terbuie semnata de catre organul competent ; sesizarea speciala trebue sa
cuprind aceleasi elemente ca si in cazul plangerii sau denuntului ( numele , prenumele , calitate a si
domiciliul petitionarului , sediul organului care face sesizarea , descrierea faptei , indicare faptuitorului , ,
daca ecunoscut si a amijloacelor de proba ;

Actele premergatoare

Natura juridica

237. in literature juridica actle premergatoare sun considerate acte procedurale ; alti autori
considera anu sunt acte procedurale iar altii conidera ca au o natura jusridica apropiata de ce
a aactelor de constatare ;

durata actelor premergatoare

- legea nu prevede expres durata dare le se efctueaz pana ala moemntul cand organul judiciar competent
are suficiente informatii in baza carora s poate dispuna incperea urmaririi penale ;

Potrivit art 224 , in vederea inceperii urmaririi penale , organul de urmarire penala precuym si lucratori
operative din Ministrul de interne pot efectua acte premergatoare desemnate in literature de specialitate
investigatii prealabile ; ele au menirea fie de a completa informatile cu privire la savarsirea unei
infarctiuni , fie doar de verificare a acestor informatii fie dea verifica existenta saiu inexistenta vreunuia
din cazurile din art CPP sau a unui caz de nepdepsire a carorincidenta ar putea determian dup caz
inceperea sau neinceperea urmaririi penale ;

Daca sesizarea este suficienta ptr a se dispune inceperea urmaririi penale actele premergatoare nu se
mai efectueaza; actele prmergatoare se eefctueaza ianinte de inceperea urmaririi penale;

In aceasta faza pot fi efectuate anumit verificari , pot fi ascultate anumite persoane , se pot face
perchezitii , , cercetari la fata locului ;dispuenrea unei constatari medico legale ; ridicare de obiecte si
incrisuri etc ;

Se pot desfasura si activitati care nu au elemente commune cu regulile procesual penale , nefind
rglemenatte I codulde procedura penala ( ex ; filajul unor persoane suspecte , ,organizer de filtre ,
efectuare de razii , legitimarea siidentificarea unor persoane necunoscute )

Se pot desfasura sI activitati care sub aspect formal , pot semana cu unele acte procedurale , dar care
nu capata calitatea ajuridica a acestora ( de ex; verificarea gestiunii prin eefctuarea unei revizi contabile ,
care are aspecte commune cu o expertiza ;

Nu pot fi dispuse masuri procesuale ;

Organul competent sa eefctueze actele premergatoare

238. Organele de urmarire penala ( atat procurorul cat si organele de cercetare penala) –
respectandu-se regulile competentei ;

239. Lucratori operative anume dsemnati di cadrul Ministerului de interne ; altii decat cei cu
atributi de urmarire penala

240. Lucratori operative din celelalte organe de stat cu atributii in domeiul sigurantei nationale
 ,anume desemanti in acest scop ptr fapte care constituie potrivit legii amenintari la adresa
sigurantei nationale ( lucratori operative din cadrul SRI SIE , SPP , STS ( serviciul de
telecomunicatii speciale , Ministrul Aparari Natioanle . Ministrul Justitiei ; )

Procesul verbal

241. Actele premergatoare s econsemneaza intr-u proce s verbal , care poate constitu mijloc de
proba ;

Investigatorii sub acoperire si actele premrgatoare efectuate de acestia

Notiunea de invstigatori ub acoperire

- sunt lucratori operative din cadrul ministreului administratii si internelor , precum si din organe de stat
care desfasoara , potrivit legii activitati de informare ptr relizarea sigurnti ntionale , anume desemnati in
acest scop si pot fot fi folositi numai ptr o perioada determinata , pt culegerea de date si informatii , pe
care le pun , in totalitate , la dispozitia organului de urmarire penala

Cazuri in care se pot folosi investigatori sub acoperire

242. in cazul in care exista indicii temeinice si concrete ca s-a savarsit sau ca se pregateste
savarsirea unei infractiuni contra sigurantei nationale prevazute in codul penal si in legi speciale ,
precum si in czul infractiunilor de traffic d stupefiante si arme , traffic d persoane , , acte de terrorism
, , spalarea banilor , flsificared monede ori alt valori , sua uni infractiuni grave care nu poate fi
descoperita sau ai carei faptuitori nu pot fi identificati prin alt mijloace , pot fi folositi , in vderea
strangerii datelor privind existenta infractiunii si identificarea persoanelor fta de care exista
presupunerea ac au savarsit o infractiune , investigatori ub o ltoidentitate decat ce reala

Conditile in care investigatorii sub acoperire pot efectua acte premergatoare urmaririi penale

Invstigtiile pot fi effectuate numai cu autorizarea motivta a procurorului desemnat de procurorul general al
parchetului de pe langa curtea de Apel ;

Autorizarea este dat prin ordonanta motivate , ptr o perioada d cel mult 60 zile , soi poate fi prelungit pt
motiv temeinic justificate ; fiecareprlungire nu poate depasi 30 zile iar durata totl a autorizarii , I aceeasi
cauza si cu privire la aceeasi persoana nu poate depasi 1 an ;

In crera de autorizare adresata procurorului trbue mentionat datele si indicile privitoare la faptele si
persoanele fat decare exista prsupunerea c au svarsito infractiune , precum siperioada ptr care s
ecere autorizarea ;

Mentiuni cuprinse in ordonant prin care procurorul autorizeaza folosirea investigatorului sub acoperire

a) mentinile generale din art 203 CPP :

b) indiciile temeinice si concrete care justifica masura si motivele pentru care masura este necesara;

c) activitatile pe care le poate desfasura investigatorul sub acoperire;

d) persoanele fata de care exista presupunerea ca au savarsit o infractiune;

e) identitatea sub care investigatorul sub acoperire urmeaza sa desfasoare activitatile autorizate;

f) perioada pentru care se da autorizarea;

g) alte mentiuni prevazute de lege.

In cazuri urgente si temeinic justificate se poate solicita autorizarea si a altor activitati decat cele pentru
care exista autorizare, procurorul urmand sa se pronunte de indata.

Datele si informatiile obtinute de investigatorul sub acoperire pot foii folosite numai in cauza penala si in
legatura cu persoanel la care se refera autorizatia emisa de procuror ; daca sunt concludente si utile ,
aceste date si informatii vor putea fi folosite si in alte cause su I legatura cu acete persoane ;

Masuri de protectie a investigatorilor sub acoperire

243. identitatea reala a investigatorilor sub acoperire nu poate fi dezvaluita nici In timpul si nici
dupa terminarea actiunii acestora ;

244. procurorul competent sa autorizeze folosirea unui invstigator sub coperire are dreptul sa-I
cunoasca adevarat identitate , cu respecatarea sceretului profesional ;

Folosirea datelor obtinute de invstigatorii sub acoperire

Datele si informatiile obtinute de investigatorul sub acoperire pot fi folosite numai in cauza penala si in
legatura cu persoanele la care se refera autorizatia emisa de procuror.

) Aceste date si informatii vor putea fi folosite si in alte cauze sau in legatura cu alte persoane, daca sunt
concludente si utile.

Desfsurarea urmariririi penale

Inceperea urmaririi penale

Organul de urmarire penala sesizat prin plangere sau denunt dispune prin rezolutie inceperea
urmaririi penale , cand , din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor prmergatoare efectuate , nu
rezulta vreunul din cazuriele de impeidicare a punerii in micsare a actiunii penale prevazut in art 10 CPP
; cu exceptia situatiei cand rezulta ca fapta nu prezinta gradul de pricol social al unei infractiuni ; in
acest caz se incepe urmarirea penala , iar dosrarul s einainteaza procurorrului cu propunerea dea
dispuen scoaterea de sub urmarirea penala ;

. Atunci cand organul de urmarire penal sessizeaza din oficiu incheie un process verbal care constituie
actul de inceprea urmaririi penale

Procesul penal se poate declansa si prin ordonanta procurorului in ipoteza in care , solutionnd un
conflict de competenta procurorul stabileste competenta prin ordonanta , si incepe iacelasi timp
urmarirea penala ;

In cazul constatiri infractiunilor de audienta instanta intocmeste un procsverbal care constituieactul de

inceperea urmaririi penale ;

Daca din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergatoare efectuate dupa primirea plangerii
sau denuntului rezulta vreunul din cazurile de impiedicare a punerii in miscare a actiunii penale
prevazute in art 10 CPP se procedeaza dupa caz la :

245. inceperea urmaririi penale

246. sau inceperea urmaririi penale urmata dac est cazul de scoatera de sub urmarirea penala ;
Daca procurorul constata ca nu sunt intrunite conditiilemai sus , restituie actele organului de urmarire
penala, fie pentru completarea actelor premergatoare, fie pentru inceperea urmaririi penale.

In cazul in care procurorul este de acord cu propunerea, o confirma prin rezolutie motivata. Copie de pe
rezolutie se comunica persoanei care a facut sesizarea, precum si, dupa caz, persoanei fata de care s-au
efectuat acte premergatoare. Dispozitiile art. 245 alin. 1 lit. c1) se aplica in mod corespunzator.

Impotriva rezolutiei de neincepere a urmaririi penale se poate face plangere la instanta de judecata,
potrivit art. 2781 si urmatoarele.

Daca ulterior se constata ca nu a existat sau ca a disparut imprejurarea pe care se intemeia propunerea
de a nu se incepe urmarirea penala, procurorul infirma rezolutia si restituie actele organului de urmarire,
dispunand inceperea urmaririi penale.

Conditiii ptr a se dispune inceperea urmaririi penale

247. svarsirea unei fapte prevazute de legea penala

248. existenta nunei sesizari a organului de urmarire penala care sa cuprind un minim de
informatii , pe baza carora se poate dispune inceprea urmaririi penale; ( daca nu contine un
mini d informatii se va proceda la efectuarea de acte premergatoare )

249. inexistent vreunuia din cazurile de impiedicare a inceperii urmariri penale prevazut in art
10 cpp cu exceptia celu prevazut la lit b (1)

Acte prin care se poate dispune inceperea urmariri penale

1 . Rezolutia de incepere a urmaririi penale ( daca sesizarea s-a facut prin plangere sau denunt )

Rezolutia e un act simplu cuprinde temeiul legal , dispozitia de incperea urmarirri penale , , incadrarea
juridical , numele si prenumele faptuitorului ( daca acesta ecunoscut ) , semantura organului de
urmarire penala ;

Rezolutia de incepere a urmaririi penale va cuprinde data si ora la care s-a dispus inceperea urmaririi
penale si va fi inregistrata intr-un registru special.

Rezolutia de incepere a urmaririi penale, emisa de organul de cercetare penala, se supune confirmarii
motivate a procurorului care exercita supravegherea activitatii de cercetare penala, in termen de cel mult
48 de ore de la data inceperii urmaririi penale, organele de cercetare penala fiind obligate sa prezinte
totodata si dosarul cauzei.

Sanctiunea in cazul in care organul de cercetare penala nu comunica , in mod nejustificat , procurorului,
intermenul prevazut de lege , inceperea urmaririi penale , e amenda judiciara dela 1 milion la 10
milioane lei ;

250. Procesul verbal de incepere a urmariri penale ( in caz de sesizare din oficiu)

Procesul verbal este un act complex care cuprinde in afara dispozitiilor di art 91 CPP incadraera
juriidcaa feptei precumsi dispoziotie ade inceperea urmaririii penale ;

251. Ordonanta prin care procurorul solutioneaza un conflict de competenta dispunand

 totodat si incepeera urmaririi penale ;

Situatia cand se constata existenta vreunuia din cazurile prevazut la art 10 CPP , cu exceptia celor de la
lit b(1) lsi lit I

b1) fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni;

lit I - i) s-a dispus inlocuirea raspunderii penale;

In aceasta situatie organul de cercetare penala inainteaza procurorului acte le incheiate cu propunerea
de a nu se incpe urmarirea penala ; daca procurorul este de acord cu propunerea de a nu se incepe
urmarirea penala , o confirma prin rzolutie motivata si instiinteaza depsre aceasta persoana care a facut
sesizarea ; Daca ulteriuor s constatata ca nua existat su caa disparut imprejurarea pe care se intemeia
propunerea de a nu se incepe urmarirea penala , procurorul infirma rezolutia si restituie actele
orgamului de cercetare penala , dispunand inceperea urmaririi penale ;

Daca procurorul constata ca I cuza nu este incident vreunul din cazurile prevazute inart 10 CPP, cu
exceptia celor de la lit b(1) si I restituie actele organului de cercetare penala , fie ptr completarea
cercetarii , fie ptr inceperea urmaririi penale , procedand la efectuarea acesteia , potrivit legii si tinnd
sema de imprejurarile spcifice ale fiecarei cauze;

Situatia cand se constata existenta cazului prevazut I art 10 lit b) (1) CPP

In aceasta situatie organul de cercetare penala dispuen inceperea urmariri penale si inainteaza dosarul
procurorului cu propunerea de e a dispue scoaterea de sub urmarirea penala ; Daca procurorul este de
acord ciu propunerea , dispune prin ordonanta scoatera de sub urmarirea penala si instiinteza despre
aceasta , cand este cazul , persoanacarea facut sesizarea ; cand procurorul constat ca a in cauza nu ete
incident cazul prevazut de art 10 lit b (1) CPP restituie dosarul organului de cercetare penala , care are
obligti de a continua urmarirea penala , procedand l efectuarea acesteia , potrivit legii si tinand semaa
de imprejurruile speciale ale fiecarei cauze

Invinuitul ;

- Din momentul cand incepe urmarirea penala faptuitorul capata calitatea de invinuit , cat timp nu a
fost pusa in miscare actiunea penala contra sa invinuitul nu e parte in procesul penal dar e subiect d
drepturi si obligatii procesuale ; adicare aceleasi drepturi si obligatii procesuale cu ale inculpatului ; ;
astfel are dreptul ; sa dea declratii , sa aib un aparator , , sa doveedasca lipsa de netemeiniicie a
probelor in acuzare , dar in acelasi timp are obligatia dea suporta anumite masuri ce rezulta din
continutul normelor procesual penale ;

Efectuarea urmariri penale

Urmarirea penla se desfasoara diferit dupa cum se cunoaste saunu faptuitorul ;

a) In rem – cand nu se cunoaste persoana faptuitorului ; ( in acest caz se desfasoara acte de urmarire
penala ptr a clarifica imprejurarile in care s-a savarsit infractiunea si ptr a descoperi identitatea
persoanei care a savarsiit fapta ; )

b) in rem si In persoanam – cand se cunoaste persoana faptuitorului ;

De asemenea in functie de calitatea procesuala a faptuitorului , urmarirea penala se poat desfasura

numai fat ade invinuit sau fat numai de inculpat ;
Urmarirea penala numai fata de invinuit

Urmarirea penal numai fat dee invinuit se efectueaza numai in cuzele penale mai simple si daca nu ete
necesara privarea de libertate a invinuitului pe o durata de pana la 10 zile ; la termianrea urmaririi penale
se va dispuen de actre procuror punerea in miscare actiuni penale si trimitrea inculpatului in judecata
prin rechizitoriu; 9 cand urmarirea penala s edesfasoara fara punerea in miscare actiuni penale ; )

Urmarirea penala fata de inculpat

Urmarirea penala se eefctueaza fata ade inculpat , incauzele penale complexe , cand exista probe
temeinice ca fptuitorul poate fi invinovatit de savarsire infractiunii , fapt ce determina punerea in miscare
a actiuni penale , precum si posibilitatea privarii de libertate a inculpatului pe o durat de pna la maxim 30
zile ;

Efectuarea urmaririi penale fata de invinuit

In timpul urmarirrii penale , organul de cercetare penala :

1. Poate asculta invinuitul , persoana vatamata , martorii

2. Poate lua masuri asiguratorii

3. Poate dispuen constatari tehnico-stiintifice sau medico-legale

4. Poate proceda la ridicarea de obiecte si inscrisuri ce pot servi ac mijloace de proba in

procesul

Daca exista probe sau indicii tmeinice ca invinuitul a savarsit fapta organul d cercetare penala
poate lua masura retinerii invinuitului ;

Organul de cercetare penala aapeleaza la procurorul care ii supravegheaza activitatea numai atunci
cnd are nvoie de o autorizare prealabila ori de o incuviintare ; 9 de ex ;ptr interceptarea
corespondntei potrivit art 98 cPP )

De asemena potrivit art 233 CPP , daca organul de cercetare penala considera ca sunt intrunite
conditiile prevazute de lege ptr luarea masurii arestarii preventive a invinuitului , face propunere ,
printr-un referat , procurorului care va proceda la examinarea materialului probator ;

Daca procurorul dupa ce examineaza dosarul cauzei ,constata ca este cazul sa se ia masura arestarii
preventive a invinuitului , dup ascultreacestuia in prezenta aparatorului , prezint judecatorului dosarul
cauzei cu propuneera motivata de luare a masurii arestarii preventive a invinuitului ; daca sunt intrunite
conditiile din art 143 si exista probe din care rezulta vreunul din cazurile din art 148 ,. Judecatorul ,
dispune , prin inchiere , arestarea preventiva a invinuitului , pe o durat care nu poate depasi 10 zile ;

Daca procurorul supa ce examineaza dosarul cauzei constata ca nu este cazul sa se iamasurii arstarii
preventive a invinuitului infirma propuneera organului de cercetare penal printr-o rzolutie , mentionata
chiar pe referatul cu propunerea , dispunand ac invinuitul s afiecercetat in continuare in stare de liberatate
; potrivit art 237 al 1 CPP organul de cercetarepenala este obligat sa continue cercetarea penala ,
aducand la indeplinire dispozitiile procurorului ;

In situatia in care urmarirea penala este efectuta personal de catre procuror el poate lua din oficiu
masura retinerii ;

Cand urmarirea penala este efctuata de catre procuror intreahga activitate de strangere a probelor este
realizata de catre acesta ; exceptiil fac situatiile In care procurorul dispune organului de cercetare penala
prin institutia delegarii efectuare unor acte procedurale , potrivit art 217 alin final CPp
 Punerea in miscare actiunii penale

Daca organul de cercetarepenala considera ca exista temeiuri ptr punerea in miscare actiunii penale
intocmeste un referat cu propunerea de punere in miscare actiunii penale pe acreil inainteza procurorului
; procurorul dupa ce examineaza dosarulva dispune :

252. punerea in miscare actiunii penale prin ordonanta

Ordonanta cuprinde urmatoarele mentiuni ;:

1. Mentiunile din art 203

2. Date cu privire la persoana inculpatului,

3. Fapta pentru care este invinuit si incadrarea juridica a acesteia.

Odata cu emiterea ordonantei invinuitul capata calitate ade inculpat , devenind parte in proces;

253. Infirmarea propunerii organului d cercetare penaal prin rezolutie

In aceatsa situatie ,

1, restituie dosarul organului de cercetare penala , daca considera necesara continuare cercetarii
penale ; organul de cercetare penala esteobligat sa continue cercetarea penala respectand si dipsozitiile
procurorului ;

2. Clasarea , scaoterea de sub urmarire sau incetarea urmaririi penale potrivit art 262 pct 2 lit a0 CPP
ori suspendarea urmaririi penale potrivit art 262 pct 2 lit b CPP ;

Regula ese ca la punerea in miscarea actiunii penale inculpatul e ascultat . organul de urmarire penal
va continua urmarirea penala , dupa punerea in miscare actiunii penale ; , fara a a asculta pe inculpat ,
cand acesta edisparut , se sustrage de la cercetare sau nu locuieste in tara ;

Efectuarea urmariri penale fata de inculpat

Din momentul in care s-a pus in miscare actiunea penala persona respectiva capata calitatea de inculpat
;

Se pot efectua in principiu toate actele de urmarire penala ca si fata de invinuit ; dar legea
reglementeaza si unel activitati care sunt specifice urmaririi penale efectuate fta d inculpat ;

Astfel :

1.Dupa momentul punerii in miscare actiunii penale organul de cercetare penala are obligatia sa
cheme inculpatul ptr a-I comunica fapta de care este acuzat si ptr a-I da explicatii cu privire la
drepturile si obligatiile pe care le are ;

( atunci cand inculpatul nu locuieste in tara , organul de cercetare penala va tine seama , la fixarea
termenului de prezentare in fata acestuia ,de reglementarile speciale privind asistenta judiciara
internationala in materie penala ; de asemenea organul de cercetare penala ii pune in vedere inculaptului
aflat in stare de libertate ca este obligat s ase prezinte la toate chemarile ce I se vor face in cursul
procesului penal si ca are indatorirea sa I se comunice orice schimbare de adresa ; )

254. Daca inculpatul este disparut, se sustarge dekla cercetare sau nu locuieste in tara , organul de
cercetare penala , va continua urmarirea penala , dupapuneera in miscare actiunii fara a-l asculta ;
3. Organul de cercetare penala daca considera ca sunt intrunite conditiile prevazute de lege ptr luare
masurii arestarii preventive a inculpatului intocmeste u referat cu propunere I acest sens pe care il
inainteaza procurorului ;

Procurorul , din oficiu , ,su la sesizarea organului d cercetare penal , daca sunt intrunite
conditiileprevazute in art 143 si exista vreunul din cazurile din art 148 , cnd considera ca in interesul
urmaririi penale e necesara arestarea inculaptului ,numai dup acultrea acestuai in prezenta aparatorului ,
prezinta dsarul cauzei cu propunerea motivata de luare a masurii arestarii preventive a inculaptului ,
presedintlui instantei sau judecatorului delegat de acesta ; judecatorul , dupa ascultarea inculaptului su
a aparatoruylui acestuia , admite sau respinge propuneera de arestare prventiva , prin incheiere
motivata ; incheierea poate fi atacaat cu recurs in 24 ore de la pronuntare , ptr cei prezenti si de la
comunicare ptr cei in lipsa ;

Extinderea cercetarii penale

Daca cu ocazia dsfasurarii urmarirrii penale , se constata fapte noi in sarcina invinuitului , inculpatului
ori imprejurari noi care pot duce la schimbarea incadrarii juridice a faptei sau date cu privire la
participarea si a unei alte persoane la savarsirea acelei fapte , potrivit art 238 CPP , organul de
cercetare penala face propuneri in acest sens pe care le inainteza procurorului ptr ca acesta sa decida
in privinta extinderii cercetarii penale sau schimbarii incadrarii juriddice ;

Propuenrile se inainteza in cel mult 3 zile de la data constatarii faptelor , imprejurarilor sau persoanelor
noi ; procurorul v dcide prin ordonantain cel mult 5 zile ;

Ca urmare a ordoantei de extindere a cercetarii penale date de procuror , organul d cercetare penala va
trece la starngeera probelor necesare cu privire la noiel fapte si persoane pna la finalizare cercetarii
penale ;

Ordonanta de schimbare a incadrari juridice , detrmian fie adminsitrarea probelor in raport cu nou
incadare juridica , fie dclinarea de competenta ori trecera cauzei de la un orgam de cercetare penala la
altul ;

Suspendarea urmaririi penale

In cazul cand se constata printr-o expertiza medico-legala ca invinuitul sau inculpatul sufera de o boala
grava, care il impiedica sa ia parte la procesul penal, organul de cercetare penala inainteaza procurorului
propunerile sale impreuna cu dosarul, pentru a dispune suspendarea urmaririi penale.

Procurorul se pronunta asupra suspendarii prin ordonanta.

Notiune

Prin suspendarea urmaririri penale se intrrup temporar procesul penal c urmare a existentei unei boli
gravea invinuitului sau inculpatului , constata printr-o expertiza medico legaal c il impiedica sa Ia parte la
activitatea procesuala ;

Conditi ptra se putea dispune suspendarea urmaririi penale

1. Invinuitul sau inculaptul sa sufere de o boala grav care il impiedica sa ia parte la procesul
penal

Boala poate fi de ordin fizic . psihic temporara ( de scurta durata sau de lunga durata ) , su permanenta ,
curabila sauincurabila , independenta de vointa invinuitului sau inculapstului , ori dimpotriv rezultatul
propriei sale activitti ;

Legea cere ca boala grava s fie deasa natura incat s impiedice participarea invinuitului sau inculaptului
la procesul penal ;

Daca bola grva constituie o cazua de iresponsabilitate si a existat inclusiv in momentul in carea fost
savarsita fapta prevazuta de legea penala , urmarirea penala nu se suspenda ci se dispue scoaterea de
sub urmarirea penala 9 conform art 11 pct 1 lit b coroborat cu art 10 al 1 lit e CPP;

2. Boala grava sa fie constata printr-o expertiza medico legala ( nue suficient un certificat
medicolegal ptr a se dispuen suspendare urmaririi penale ;

Dup ce organul de cercetare penala este sesizat despre imposibilitatea participarii invinuitului sau
inculpatului la procsul penal,datorita existentei unei boli grave , va dispune efectuarea unei expertize
medico legale ; daca se va constata existenta bolii grave , va ininta procurorului care ii vegheaza
activitatea un referat cu propunerea de suspendare a urmaririi penale , impreuna cu dosarul cauzei ;
Procurorul s epronunta asupra suspendarii prin ordonanta ;

Continutul ordonantei

255. mentiunile ratatei art 203 CPP ( dta si locul intocmirii , , numele , perenumle si calitate
celui care o intocmeste , cauza la care se refera, obiectul actului , temeiul legal si semnatura
celui carea intocmit-o

b) date privitoare la persoan invinuitului sau inculpatului

256. fapta de care ste invinuit

c) cauzele care au determinat uspendarea

d) masurile luate in vederea insantosirii invinuitului sau inculaptului ;

Ordonanta de suspendare a urmaririi penale se comunica, in copie, invinuitului sau inculpatului si

persoanei vatamate. Dupa comunicare, dosarul se restituie organului de cercetare penala.

Obligatii pe care le are procurorul dupa suspendarea urmaririi penale

257. Sa comunice invinuitului sau inculpatului precum si partii vatamate , despre luarea masurii
( astfel parte vatamat are posibilitatea dea prasi calea penala ptr a se adresa acu actiune la
instanta civila ;

2. Sa restituie dosarul organului de cercetare penala , dupa incunostiintarea persoanei

vatamate ;

Obligatii ptr organul de cercetare spenaal dupa dispunerea suspendarii .

258. sa continue a efectua toate actele a caror indeplinire nu e impiedicata desituati

invinuitului sau inculpatului ( audierea celorlalte parti in proces , a martorilor , efectuarea
deexpertize , ridicare e obiecte si inscrisuri etc )

259. Sa se intereseze periodic daca mai subzista cauza care a determint suspendarea
urmaririi penale

In situatia in care organul de cercetare penala constt ca a incetat cazua de suspendare , va inainta
dosaarul procurorului ptr a dispune reluarea urmaririi penale ;
Sarcina organului de cercetare in timpul suspendarii

In timpul cat urmarirea este suspendata, organul de cercetare penala continua sa efectueze toate actele
a caror indeplinire nu este impiedicata de situatia invinuitului sau inculpatului.

Organul de cercetare penala este obligat sa se intereseze periodic daca mai subzista cauza care a
determinat suspendarea urmaririi penale.

Dispozitile de incetare a urmariri penale

Daca pe parcursul urmaririi penale , se constata existent unuia din cazuriel prevazute la art 10 CPP
procurorul , la propunerea organului de cercetare penala sau din oficiu , dispune dupa caz :

a) incetarea urmaririi penale

b)Scoaterea de sub urmarirea penala

c) Clasarea cauzei penale

incetarea urmaririi penale

Notiune

E acea solutie de netrimitere in judecata , care areloc cand se constata existenta vreunuia din cazurile
prevazute in art 10 lit f) – h) si j ) si exista invinut sau inculpat In cauza , sau cand exista o cauza de
nepedepsire prevazut de legea penala ;

Conditii ptr a se putea dispune incetarea urmaririi penale

260. Sa existe invinuit sau inculpat in cauza

2 . Sa existe vreunul din czuriel prevazute la art 10 lit f)-h) si j Cpp sau o cauza de nepedepsire
prevazut de legea penala ;

Cazurile de incetare a urmaririi penale

Sunt prevazute in art 10 lit f) – h- j) :

261. Lipseste plangerea prelabilaa persoanei vatamate , autorizarea sau sesizarea

organului competent ori alta conditie prevazuta d lege , necesara ptr punrea in miscare
actiuni penale ;

2. A intervenit amnistia , prescriptia ori decesul faptuitorului ;

3. A fost retrasa plangerea prelabila , ori partile s-au impacat in cazul infractiunilor ptr care retrageera
plangerii sau impacare partilor inlatura raspunderea penala

4. exista autoritate de lucru judecat

Incetarea poate fi ;

262. totala ( cand imprejurarile determina o stingere in intregime a cuzei penale ( in comnnditiile
existntei unei singure fapte , intervine un impediment la execitarea actiunii penale )

263. partiala (daca inaceeasi cauza sunt mai multi invinuiti sau inculpati , ori dac mai multefapte fac
obiectul aceleiasi cauze , iar cazul de impiedicare a exercitarii actiunii penale are aplicabilitte numai la
 anumiti invinuiti sau inculpati ori numai la anumite fapte ; ptr restul persoanelor urmarirea penala
continua ;

Daca organul de cercetare penla constata existent vreunia din cazurile prevazute in art 10 lit f) , h ) , -
j) CPP intocmeste un referat cu propunerea de incetare a urmaririi penale ; ( referatul contine mentiunile
din art 259 CPP) ; referatul impreuna cu dosarul cauzei il ianinteaza procurorului care exercit
supravegherea activitatii de cercetare penala ;

Dupa ce studiaza dosarul cu propunerea organului de cercetare penala . procurorul poate dispune ;

1.Incetarea urmaririi penale ,prin ordonanta ( in cazul in care s-a pus in miscare actiunea penala ) sauprin
rezolutie motivata ( in cazul in care nu s-a pus in miscare actiunea penala)

2. Restituirea dosarului la organul de cercetare penala , cu dispozitia de a continua cercetarea in cazul

incare constata ca nue cazul sa dispuna incetarea sau cand a dispus incetarea partiala ;

Continutul ordonentei deincetare a urmaririi penale

264. Mentiunile aratate in art 203 CPP ( data si locul intocmirii , numele , prenummele si calitatea celui
care o intocmeste , cauza la care se refera , obiectul actului , temeiul legal si semnatura
celuicareaintocmit-o)

265. Mentiunile speciale prevazute in art 24 CPP 9 date privind persoana si fpt l care se refera
incetarea , precumsi temeiurile de fapt , si de drept pe baza carora se dispuen incetarea urmaririi
penale ) ;

266. dispozitiile complementare prevazute ain art 245 CPP ; se dispuen asupra : :

267. revocarii masurilor asiguratorii luate in vederea executarii pedepsei amenzii;

b) confiscarii lucrurilor care potrivit art. 118 din Codul penal sunt supuse confiscarii speciale si
restituirii celorlalte. Daca proprietatea corpurilor delicte si a celorlalte obiecte care au servit ca
mijloace materiale de proba este contestata, ele sunt pastrate de organul de cercetare penala pana la
hotararea instantei civile;

c)_ masurilor asiguratorii privind reparatiile civile si a restabilirii situatiei anterioare savarsirii
infractiunii.
In cazul in care s-a dispus mentinerea masurilor asiguratorii privind reparatiile civile, aceste masuri se
vor considera desfiintate, daca persoana vatamata nu introduce actiune in fata instantei civile in
termen de 30 de zile de la comunicarea incetarii urmaririi penale;

c1) sesizarii instantei civile competente cu privire la desfiintarea totala sau partiala a unui inscris.

268. cheltuielilor judiciare, stabilind cuantumul acestora, cine trebuie sa le suporte si ordonand
incasarea lor;

e) restituirii cautiunii in cazurile prevazute de lege.

Daca in cursul urmaririi penale s-a luat vreuna din masurile de siguranta aratate in art. 162, se va face
mentiune despre aceasta.

In cazul in care incetarea urmaririi penale priveste un invinuit sau inculpat arestat, in ordonanta se va face
mentiune si cu privire la revocarea arestarii preventive dispusa de instanta, potrivit art. 243 alin. 3.

Instiintarea despre incetarea urmaririi penale

-Deindata ce dispune incetarea urmaririi penale , procurorul are obligatia dea instiinta despre aceasta
persoanel interesate (Copie de pe ordonanta sau rezolutia prin care procurorul dispune incetarea urmaririi
penale se comunica persoanei care a facut sesizarea, invinuitului sau inculpatului si, dupa caz, altor
persoane interesate.)
 
In cazul cand invinuitul sau inculpatul este arestat preventiv, instanta instiinteaza prin adresa
administratia locului de detinere, cu dispozitia de a-l pune de indata in libertate pe invinuit sau inculpat,
potrivit art. 243 alin. 3.

Termenul inauntrul carua procurorul trbuie sa se pronunte asupr incetarii urmaririi penale din
momentul inregsitrarii dosarului cu propuneera organului de cercetare penala la secretariatul parchetului

269. legea nu face nici o precizare ;

270. exista o exceptie de al aceasta regula :

Atunci cand cazul de incetare a urmaririi penale priveste un invinuit sau inculpat arestat, procurorul
trebuie sa se pronunte asupra incetarii urmaririi penale in aceeasi zi in care a primit propunerea de
incetare de la organul de cercetare penala. Daca procurorul a dispus incetarea urmaririi penale, trebuie
sa ceara de indata instantei revocarea masurii arestarii preventive. In termen de 24 de ore de la primirea
de la procuror a dosarului impreuna cu un referat in care se mentioneaza cazul sau cazurile de incetare a
urmaririi penale constatate, instanta dispune, prin incheiere, revocarea masurii si punerea de indata in
libertate a invinuitului sau inculpatului si restituie dosarul procurorului, in acelasi termen, impreuna cu o
copie a incheierii.

Scoaterea de sub urmarirea penala

Notiune

Cand se constat vreunul din cazurile pervazute in art 10 lit a) – e) CPP si exista invinuit su inculpat in
cauza sedispune scoaterea de sub urmarire penala ;

Conditiii ptr a se dispune scoaterea de sub urmarirea penala

271. sa existe invinuit sau inculpat in cauza

272. sa existe vreunul din cazurile prevazute la art 10 lit a) –e) Cpp si anume :

273. fapt nu exista

274. fapta nu e prevazuta de legea penala

275. Fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni ;

276. Fapta nua fost savarsita de invinuit sau inculpat ;

277. Exista vreuna din cauzele care inlatura caracterul penal al faptei ;

Scoaterea de sub urmarire penala poate fi:

Totala (cand stingerea cauzei penale are loc in intregime )

Partiala ( dac in aceeasi cauz sunt mai multi invinuiti sau inculpati ori dac mai multe fapte fac obiectul
aceleiasi cauze iar cazul de impiedicare a exercitari actiunii penale se aplica numai ptr anumiti invinuiti su
inculpati , ori numai la anm,ite fapte ;
Dupa ce studiaza dosarul cu propunerea organului de cercetare penal procurorul poate dispune :

278. Scoaterea de sub urmarire penala , prin ordonanta ( in cazul in care s-a pus in miscare
actiunea penala ) sau prin rezolutie motivata ( in cazul in care nu s-a pus in miscare actiunea
penala ) constituie o exceptie cazul prevazut d art 10 lit b (1) cpp cand procurorul s epronunta
numai prin ordonanta , indifernt daca actiunea penala a fost sau nu pusa in miscare ;

2. Restituirea dosarului la organul de cercetare penala ,cu dispozitia de a continua cercetarea 9

incazul in care se constata ca nue cazul sa dispuna scoatere a de sub urmarire sau cand a dispus
scoterea de sub urmarire partial ;

Continutul ordonantei de scoatere de sub urmarirea penala

279. cuprinde aceleasi mentiuni ca si ordonanta de incetare a urmaririi penale ;

Termenul inauntrul caruia procurorul trebuie sa se pronunte asupra scoaterii de sub urmarire penala

Legea nu face nici o precizare ; constituie oexceptie de akl aceasta regula cazul in acre procurorul trebuie
sa dispuna scoatera de sub urmarirtea penaal ptr un invinuit sau inculpat arestat , cz inn care legea
prevede un termen maxim de 24 ore de la primirea dosarului cu propuneera organului de cercetare
penala

Instintarea despre scoatera desub urmarirea penala

Deindata ce dispuen scoaterea de sub urmarirea penala procurorul are obligtidea instiinta despre
aceasta persoanele interesate ;

Daca invinuitul sau inculpatul e arestat p[reventiv , instanta instiinteaza prin adresa administratia locului
de detinere , cu dispozitia de a pune deindata in liberatte p invinuit sau inculpat ;

Punerea in executare a ordonantei prin care s-a aplicat o sanctiune cu caracter administrativ

In cazul in care s-a dispus scoaterea de sub urmarirea penala in temeiuo art 10 lit b(1) CPp executare
sanctiunilor cu caracter administrativ se face astfel

a) Excutarea mustrarii sau mustrarii cu avertisment aplicate de catre procuror

-, se face deindata , dupa dispunerea scoaterii de sub urmarire penala sau , se fixeaza un termn l care
se dispune aduceera invinuitului sau inculpatului , in situatia in care mustrarea nu poate fi executata cu
ocazia dispunerii scoaterii de sub urmarire ;

b ) executarea amenzii

-se face dupa expirarea termenului in care se poate face plangere contra ordonantei prin care s-a dispus
scoaterea de sub urmarirea penala , iar dcas-a facut plangere , dupa respingeera acesteia ; executarea
amenzii se face de catre procuror prin trimitere unui extras de pepartea din ordonanta careprivest
aplicare amenzii , organului , care potrivit legii executa pedepsa amenzii ;

Cai de atac contra ordonanti prin care s-a dispus scoterea de sub urmarirea penala in temeiul art 10 lit
b(1) CPp

-se poate face plangere in termen de 20 zile de la instiintare , de catr oricare dintre persoanel interesate ;

Punerea in executare a ordonantei prin care s-a aplicat sanctiunea cu caracter administrativ a amenzii

280. se face dupa expirarea termenului prevazut in alin. 3, iar daca sa facut plangere si a fost
respinsa, dupa respingerea acesteia.
 Clasarea

Notiune

Este acea solutie de netrimitere in judecata care are loc cand se constata existent anumitor cazuri
prevazute ain art 10 CPP si nu exista invinuit in cauza ;

Clasare se dispuen de catre procuror , din oficiu sa u lapropuneera organului decercetarepenaal , printr-
o rezolutie motivata

Conditii ptr a se dispune clasarea

281. sa nu existe invinuit in cauza

se considera ac nu exista invinuit in cauza cand

282. organul de urmarire penala nu are nici un fel de date cu privire la persoana care a comis fapta ,
*cand faptuitiorul este deci necunsocut )

283. se constata ca urmarea produsa nu provine dintr-o actiune umana ci dintr-o imprejurare
neculpabila ( ex ; o moarte naturala )

284. sa existe anumite cazuri prevazute la art 10 CPP ( in acest sens nu s epotesrtine
catemeiuri ale clasarii cauzei aspectele din art 10 Cpp care sunt aplicate intuitu persoane : ex :
inlocuirea rasounderii penale , autoritatea e lucru judecat , decesul faptuitorului , impacarea
partilor , neputandu-se afirma ca nu exista invinuit in cauza )

cand invinuitul nue cunoscut si nu se constata existenta vreuneia dincazueleprevazute de art 10 CPp ,
nu se poate dispune solutia clasarii , dosarul rmanand nesolutionat pamna la identificarea faptuitorului
(cunoscute in practic sub denumirea de An)- autor necunsocut

Intr-o singura ipoteza exista posibioitatea anticipariimoemntului cand va fi dispusa solutiaclasarii , daca
nue cunsocut autorul infractiunii , si anume momentul implinirii termenului de prscriptie a raspunderii
penale * termen care poate fi calculat potrivit legii)

Procedura prezentarii materialului de urmarire penala

A) Obligativitatea prezentarii materialului de urmarire penala

Prezentarea materialului de urmarire penala este intotdeauna obligatorie ; e un moment de contact

obligatoriu intre organul de urmarire penala si inculpat ;

B) Organul competent

- se efectueaza de catre procuror in cazurile incare actiunea penal nua fost pusa in miscare ( iar
peparcursul urmaririi penale organul de cercetarepenala nu a efectuat aceasta activitate ) , sau
daca a fost pus ain miscare cand ne aflm intr-ua din cauzele reglementate expres de art 209 al 3
CPP :
Conditi ce trebuie indeplinite ptr prezentarea materialului de urmarire penala

10. Cercetarea penala sa fie terminata

2. Inculpatul sa fie prezent ptr a putea lua contac cu organul de urmarire penala ; ( in acest scop
organul de urmarre penala va dispune fie aducerea inculpatului ( In cazul In care se afla in arest
preventiv) , fie chemare acestuia prin intermediul institutiei citarii , in cazul in care inculpatul e cercetat in
stare de libertate )

Dac inculpatul se prezinta , e prins ori adus pna la momentul inaintarii dosarului de catre procuror ,
organul de cercetare penala procedeaza la prezentarea materialului de urmarire penala ;

Daca inculpatul se prezinta , este prins ori adus, dupa inaintarea dosarului la procuror , acesta
procdeaza la prezentarea materialului d urmarire penala ;

11. Sa existe suficiente probe in cauza care sa faca posibila trimiterea inculpatului in judecata ;

Obligatii ptr organul de cercetare penala la prezentarea materialului de urmarire penala

285. Sa puna in vedere inculpatului ca are dreptul de a lua cunostinta de mterialul d urmarire
penala , aratandu-I incadrarea juridica a faptei ;

2.Sa-I asigure inculpatului posibilitatea de a lua deindata cunostinta de material ;

In acest sens inculpatul va putea studia dosarul fila cu fila , in mod nelimitat ; organul de cercetare
spenala asista la studieera dosarului , urmarind ca inculpatul sa nu sustraga sau sa distruga anumit
piese , ori sa nu modifice sau sa inlocuiasca anumite acte ; daca nu poate sa citeasca I se vor citi
inculpatului lucrarile din dosar ; inculpatului care nu cunoaste limba romana I se va traduce materialul de
urmarire penala de catre un interpret ;

3.Sa-l intrebe pe inculpat , dupa ce a luat cunostinta de materialul de urmarire penala , daca are .
de formulat cereri noi sau daca voieste sa faca declaratii suplimentare ;

4. Sa intocmeasca un proces verbal in care va consemna pelnga mentinile din art 91 CPP ,
indeplinirea obligatilor prevazute la art 250 CPP precum si declaratile suplimentare , cererile noi
si raspunsurile inculpatului ; ( procesul verbal se semneaza pe fiecare pagina si la sfarsit , de catre cel
care il incheie , inculpat si de catre aparator ( daca este cazul )

Prezentarea din noua materaialului de urmarire penala

Daca inculpatul a formulat cereri noi in legatura cu urmarirea penala organul de cercetare penala , In
baza art 252 CPP le examineaza deindata si dispune prin ordonanta admiterea sau respingerea lor ;
prin aceeasi ordonanta , organul de cercetare penala dispune completarea cercetarii penale atunci cand
din declaratile suplimentare sau din raspunsurile inculpatului rezulta necesitatea completarii ;

Daca in urma cercetarilor noi sau a declaratiilor suplimentare , organul de cercetare penala a efectuat noi
acte de cercetare sau constata trebuie schimbta incadrearea juridica , va proceda la o noua prezentarea
materialului de urmarire penala ; Prezentare are loc numai daca este cazul ca inculpatul sa fie trimis in
judecata ; daca insa din noile cercetari rezulta existenta vreunuia din cazurile prevazute in art10 CPP nu
se va mai procedala o noua prezentarea materialului de urmarire penala , cin se va dispune dupa
scoatera de sub urmarire penala sau incetarea procsului penal ;

Daca insa in cauza sunt mai multi inculpati . materialul de urmarire penala se prezinta individual ; se
incheie separat procesul verbal de prezentare a materialului de urmarire penala ptr fiecare inculpat;
cand datorita propunerii unui singur inculpat s-au efectuat noi acte de cercetare penala se va proceda
potrivit art 253 CPP ; in aceasta situatie prezentarea materialului se face tuturor inculpatilor
Cazuri de neprezentare a materialului de urmarire penala

286. In cazul in care prezentarea materialului de urmarire penala nu este posibila datorita faptului ca
inculpatul e disparut sau se sustrage de la chemarea organului de cercetare penala( in acest caz
referatul de terminare a urmaririi penale intocmit de organul de cercetare penala va cuprinde si
imprejurarile concrete care au determinat imposibilitatea prezentarii materialului de urmarire penala )

Daca pana la inaintarea dosarului la procuror inculpatul se prezinta, este prins ori adus, se procedeaza la
prezentarea materialului de urmarire penala.

Prezentarea din noua materialului de urmarire penala

Organul de cercetare penala este obligat sa procedeze din nou la prezentarea materialului,de urmarire
penala :

1. Daca a efectuat noi acte de cercetare penala,

2. Daca constata ca trebuie sa fie schimbata incadrarea juridica a faptei.

Prezenta aparatorului inculpatului la prezentarea materialului de urmarire penala

- Aparatorul invinuitului su inculpatului are dreptul sa asiste la efectuarea oricarui act de urmarire
penaal ; deci va participa si la prezentarea materialului de urmarire penala ( adica studiaza dosarul ,
formuleaza cereri in intresul inculpatului ; adica aparatoruil ia contact obligatoriiu cu inculpatul

Neasigurarea prezentei aparatorului la prezentarea materialului de urmarire penala atrage

sanctiunea nulitatii absolute prevazut in art 197 al 2 CPP in cazurie in care asistenta juridica a
inculpatului este obligatorie potrivit art 171 al 1 CPP;

Terminarea urmarirrii penale

Notiune

E acea etapa a urmaririi in care organul de cercetare , dup ce a apreciat ca a administrat toate
probele necesare in cauza pregateste dosarul in vederea inaintarii lu procurorului , ptr c acesta s ase
pronunte potrivit legii ;

a) Terminare urmaririi penale far actiunea penala pusa in miscare

b) Terminarea urmaririi penale cu actiunea penala pusa in miscare

Terminarea urmaririi penale fara actiunea penala pusa Ia miscare

Atunci cand urmarirea penala s-a efectuat de catre organul de cercetare penala fara actiunea
penala pusa in miscare exista 3 momente :

A) Ascultare invinuitului inainte de terminarea cercetarii

B)Inaintarea dosarului privind pe invinuit

C)Prezentare materialului de urmarire penala de catre procuror ;

A)Ascultarea invinuitului inainte de terminarea cercetarii

Dupa ce se efectueaza actele de cercetare penala , daca exisata invinuit in cauza si se constat ca
 impotriv acestuia sunt suficiente probe in acuzare , organel de cercetare penala procedaza la o
ascultare a acestuia ,; I se aduce la cunostinta invinuirea si il intreaba daca are probe de propus in
aparare ;

Conditii ce trebuie indplinite ptr ascultarea invinuitului la terminarea urmaririi penale ;

1. Sa existe invinuit in cauza ( adica acesta sa fi fost identificat si sa existe posibilitatea luarii
legaturi cu el )

Daca invinuitul este disparut , se sustrage de la urmarire penala sau exista alta impiedicare de a-l
contacta , dosarul se inainteaza la procuror , fara o prelabila ascultare ;

2. Sa se constate ca impotriva invinuitului exista suficiente probe ptra fi tras la

raspundere penala ;

Daca organul de cercetare penala considera ca nu sunt probe suficiente , nu va mai proceda la
ascultarea inculpatului ; dosarul urmeaza sa fie trimis procurorului cu propunerea de se dispune solutia
scoaterii de sub urmarire penala ;

Daca organul de cercetare penala considera ca sunt suficiente probe in acuzare ptr a determina
tragerea la raspundere penala , organul de cercetare penala va procedal o noua ascultare a invinuitului ;
in aceasta situatie organul de cercetare penala ii pune in vedere invinuitului care este fapta ce I se retine
si care sunt probele principale in acuzare ; daca dup ascultare invinuitul nu propune noi probe sau
daca propune si acestea sunt considerate netemeinice si sunt respinse cercetarea se considera
terminata ; dac propunrera de noi probe din parte invinuitului este considerata intemeiata , organul de
cercetare penala e obligat sa completeze cercetarile ; doar pe urma cercetarea se considera terminata ;

B) Inaintarea dosarului privind pe invinuit

Deindata ce s-a terminat cercetarea penala , organul de cercetare penala intocmeste un referat unde se
va consemna rezultatul cercetarii iar apoi va trimite dosarul procurorului; ( referatul are acelasi continut ca
si referatul intocmit in cazul desfasurarii urmaririi penale cu actiunea penala pusa inmiscare ) daca
cercetarile au fost terminate far punerea inmiscare actiunii penale , dosarul de urmarire penla acontine
acte si masuri dispuse fata de invinuit ; , nu poate fi dispusa masur arestari preventive decat ptr cekl
mult 10 zile ; in acest dosar nu va exista un procs verbal d3e przentare a materialului de urmarire penala
findac nua fost pusa in miscare actiunea penala )

C) Prezentarea materialului de urmarire penala de catre procuror

- Procurorul primeste dosarul deurmarire penala de la organul de cercetare penala si prezint mterialul de
urmarire penala invinuitului ;

Terminarea urmaririi penale cu actiunea penala pusda in miscare

In cauzele in care actiunea penalaa fost pusa in miscare , dup ac s-a terminat cercetarea penala organul
de cercetare penala inainteazaa deindata procuroului , dosarul cauzei insotit de referat ; cercetarea
penala se considera terminata dupa completarea cercetarii si dupa indeplinirea dispozitiilor privitoare la
prezentarea materialului de urmarire penala,

Cuprinsul referatului intocmit de organul de cercetare penala

Referatul intocmit de organul de cercetare penala trebuie sa se limiteze la fapta care a format obiectul
punerii in miscare a actiunii penale, la persoana inculpatului si la ultima incadrare juridica data faptei.

Referatul trebuie sa cuprinda fapta retinuta in sarcina inculpatului, probele administrate si incadrarea
juridica.

Cand urmarirea penala priveste mai multe fapte sau mai multi inculpati, referatul trebuie sa cuprinda
mentiunile aratate in alineatul precedent cu privire la toate faptele si la toti inculpatii si, daca este cazul,
trebuie sa se arate pentru care fapte ori faptuitori s-a incetat urmarirea, s-a dispus scoaterea de sub
urmarire ori s-a suspendat urmarirea penala.

Referatul trebuie sa cuprinda date suplimentare privitoare la:

a) mijloacele materiale de proba si masurile luate referitor la ele in cursul cercetarii penale, precum si
locul unde se afla;
b) masurile asiguratorii privind reparatiile civile sau executarea pedepsei amenzii, luate in cursul cercetarii
penale;
c) cheltuielile judiciare.

In cauzele in care urmarirea penala este efectuata personl de catre procuror , nu exista obligatia
intocmirii raferatului de terminare a urmariri penale ( in acest caz , actul prin care procurorul finalizeaza
faza de urmarire penala (rechizitoriu sau ordonanta) va suplini referatul cuprinzand inclusiv datele
suplimentare de mai sus ;

Trimiterea in judecata

Notiune

E ultimul moment al fazei de urmarire penla

Organul competent sa dispuna trimiterea in judecata

287. procurorul ;

A)Verificarea lucrarilor de urmarire penala

Dupa ce primeste dosarul de la organul de cercetare penala procurorul este obligt c in termen de 15 zile
de la primirea dosarului trimis de organul de cercetare penala sa procedeze la verificarea lucrarilor
urmaririi penale si sa se pronunte asupra acestora. termenul de 15 zile e termen de recomandre )

Procurorul procedeaza la prezentarea materialului de urmarire penala in situatiile prevazute in art. 254
alin. 1, daca inculpatul se prezinta, este prins sau adus dupa inaintarea dosarului la parchet.

Rezolvarea cauzelor in care sunt arestati se face de urgenta si cu precadere.

Solutii ce se pot da in urma verificarilor

In urma verificarilor efectuate procurorul poate da urmatoarele solutii :

1. Daca procurorul constata ca s-au rspectat dispozitiile legale ce asigura aflarea adevarului , ca
urmarirea penala e completa si ca exista probe necesare si legal administrate , va dispune , in
functie de caz

288. Trimiterea in judecata ,

289. Netrimiterea in judecata( prin ; clasare , scoatere de sub urmarirea penala sau incetare
urmaririi penale ) sau

290. Suspendarea urmaririi penale

2. Da a procurorul constata ca urmarirea penala nu este completa sau ca nu au fost respectate

dispozitiile legale ce garanteaza aflarea devarului , ori ca urmarirea penala nua fost efectuata
decatre un organ de cercetare competent , va dispune
 291. restituirea sutrimitre cauzei in vederea completarii sau refacerii urmaririi ,

292. ori trimitere cauzei la organul competent sa efectueze urmarirea ;

Conditii cumulative ce trebuie indeplinite ptr a se putea dispuen trimiterea in judecata

i Respectarea dispozitilor legale cegarnteza aflarea adevarului ;

2. Urmarirea est completa , probele fiind suficiente si legal adminitrate

3.Exista o fapta prevazuta d legea penala

4.Fapta a fost savarsita e invinuit sau inculpat ;

5.invinuitul su inculpatul raspunde penal ;

Rezolvarea cauzei de catre procuror

293. Procurorul constata ca au fost respectate dispozitiile legale care garanteaza aflarea adevarului,
ca urmarirea penala este completa, existand probele necesare si legal administrate,si din materialul
de urmarire penala rezulta ca fapta exista, ca a fost savarsita de invinuit sau de inculpat si ca acesta
raspunde penaldeci daca sunt indeplinite conditiile de mai us ptr a se putea dispune trimiterea in
judecata) daca actiunea penala nu a fost pusa in miscare in cursul urmaririi penale,

-Da rechizitoriu prin care pune in miscare actiunea penala si dispune trimiterea in judecata;

294. Procurorul constata ca au fost respectate dispozitiile legale care garanteaza aflarea adevarului,
ca urmarirea penala este completa, existand probele necesare si legal administrate,si din materialul
de urmarire penala rezulta ca fapta exista, ca a fost savarsita de invinuit sau de inculpat si ca acesta
raspunde penal: daca actiunea penala a fost pusa in miscare in cursul urmaririi penale,

- da rechizitoriu rin care dispune trimiterea in judecata;

3. Daca se constata la terminarea urmaririi penale ca nu sunt indeplinite conditiile ptr trimiterea in
judecata procurorul da ordonanta prin care dispune dupa caz :

a) Scoaterea de sub urmarirea penala

b) incetarea urmaririi penale

c)Clasarea cauzei

d) Restituirea dosarului catre organeel de cercetarepenala ptr completarea cercetarii 9 daca nu s-au
lamurit toate aspectele impuse de buna rezolvare a cuzei)

e) Va restitui ptr refacerea urmariri penale ( cand sunt acte ilegale ori s-au incalcat dispozitiiile legale
privind aflarea devarului)

4. Cand se constata ca urmarirea penala s-a facut de un alt organ decat cel competent , procurorul
trimite dosarul la organul competent ;

Continututul rechizitoriului

Rechizitoriul trebuie sa se limiteze la fapta si persoana pentru care s-a efectuat urmarirea penala si
trebuie sa cuprinda, pe langa mentiunile prevazute in art. 203,:

a) datele privitoare la persoana inculpatului,

b) fapta retinuta in sarcina sa,

c) incadrarea juridica,

d) probele pe care se intemeiaza invinuirea,

e) masura preventiva luata si durata acesteia,

f) precum si dispozitia de trimitere in judecata.

In rechizitoriu se arata de asemenea numele si prenumele persoanelor care trebuie citate in instanta, cu
indicarea calitatii lor in proces si locul unde urmeaza a fi citate.

In cazul cand urmarirea penala este efectuata de procuror, rechizitoriul trebuie sa cuprinda si datele
suplimentare prevazute in art. 260.

Rechizitoriul este verificat sub aspectul legalitatii si temeiniciei de prim-procurorul parchetului sau, dupa
caz, de procurorul general al parchetului de pe langa curtea de apel, iar cand urmarirea este facuta de
acesta, verificarea se face de procurorul ierarhic superior. Cand urmarirea penala este efectuata de un
procuror de la Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie, rechizitoriul este verificat de
procurorul-sef de sectie, iar cand urmarirea penala este efectuata de acesta, verificarea se face de catre
procurorul general al acestui parchet. in cauzele cu arestati, verificarea se face de urgenta si inainte de
expirarea duratei arestarii preventive.
 

Daca rechizitoriul nu a fost infirmat, procurorul ierarhic care a efectuat verificarea il inainteaza instantei
competente, impreuna cu dosarul cauzei si cu un numar necesar de copii de pe rechizitoriu pentru a fi
comunicate inculpatilor aflati in stare de detinere.

Rechizitoriul dat de procurorul de la u parchet inferior celu corespunzator instantei competente sa

judece cauza in fond , e supus confirmarii procurorului de la parchetul corespunzator acestei instante

In situatia in care rechizitoriul est infirmat de catre procurorul competent , acesta dispune refacerea sau
completarea urmaririi penale , inlocuirea rechizitoriului cu un alt rechizitoriu , sau o solutie de netrimitere
in judecata ;

Procurorul intocmeste un singur rechizitoriu , chiar daca lucrarile urmaririi penale privsc mai multe fapte
ori mai multi invinuiti sau inculpati si chiar daca se dauacestor rezolvari diferite ( chiar daca ptr unele
fapte si persoane se dispuen trimiterea in judecata , iar ptr altele se dispune vreuna din solutiile de
netrimitere in judecata ; )

Procurorul competent sa sesizeze instanta e cel care a dat su dupa cz a confirmat rechizitoriul ; dupa
darea sau confirmarea rechizitoriului , in trmen de 24 ore ,procurorul inainteaza instantei competente
dosarul , impreuna cu nr necesar de copii de pe rechizitoriu , ptr a fi comunicat inculpatilor aflati in stare
de detinere ; (cominicarea copiei d pe rechizitoriu nue necesara cand inculpatii sunt in stare de libertate ;

Procurorul intocmeste un singur rechizitoriu chiar daca lucrarile urmaririi penale privesc mai multe fapte
ori mai multi invinuiti sau inculpati si chiar daca se dau acestora rezolvari diferite, potrivit art. 262.

Netrimiterea in judecata

Atunci cand procurorul constaat ca nu sunt indeplinite conditiile prevazute de lege ptr trimiterea in
judecata , va dispune netrimiterea in judecata , adica pronunta una din urmatoarele solutii :

1. Scoaterea de sub urmarire penala

2. incetarea urmaririi penale

3. clasarea cauzei

Procurorul dispune una din aceste solutii numai prin ordonanta ;

In cazul in care procurorul dispune scoaterea de sub urmarirea penala pe temeiul lipsei de pericol social
al faptei , aplica in mod obligatoriu un a din urmatoarele sanctiuni administrative :prevazute la art 91 CPP
( respectiv mustrarea , mustrarea cu avertisment , amenda de la 100 mii la 10 milioane lei ;

Suspendarea urmaririi penale

Procurorul va dispune prin ordonanta suspendarea urmaririi penale cand constata ca invinuitul sau
inculpatul sufera de o bola grava care il impiedica sa ia parte la procesul penal ;

Restituirea sau trimiterea cauzei in vederea completarii sau refacerii urmaririi penale

Cand procurorul constata ca urmarirea penala nu e completa sau ca nu au fost respectate dispozitiile
legale care garanteaza aflarea adevarului poate dispune :

1. Restituirea sau trimiterea cauzei la un alt organ de urmarire penala in vederea completarii urmaririi
penale ,( in situatia in care organul , care a efectuat urmarirea a respectat dispozitiile legale care
garanteaza aflarea adevarului , dar nua lamurit toate aspectele impuse de buna rezolvare a cauzei ;

2. Restituirea sau trimiterea cauzei la alt organ de urmarire penala in vederea refacerii urmaririi
penale ( in situatia in care urmarirea penala a fost efectuata prin incalcarea dispozitiilor legale
care garanteaza aflare adevarului in procesul penal

Cand completarea sau refacerea urmaririi penale este necesara numai cu privire la unele fapte sau la unii
invinuiti sau inculpati, iar disjungerea nu este posibila, procurorul dispune restituirea sau trimiterea intregii
cauze.

Cuprinsul ordonantei de restituire

Ordonanta de restituire sau de trimitere cuprinde, pe langa mentiunile aratate in art. 203,

a) indicarea actelor de cercetare penala ce trebuie effectuate in vederea completarii ori refacute,

b) indicre faptlor sau imprejurarilor care urmeaza a fi constatate

b)indicarea mijloacelor de proba ce urmeaza a fi folosite. ;

c) dspozitia asupra mentinerii sau revocarii masurilor preventive , de siguranta ori asiguratorii luate in
cursul urmaririi penale sau daca s eimpuen luare unor asemena masuri ;

Dispozitii privitoare la masurile preventive , de siguranta sau asiguratorii

In cazul in care procurorul, la intocmirea rechizitoriului potrivit art. 262 pct. 1, considera ca este
necesara arestarea inculpatului, fiind intrunite conditiile prevazute de lege, inainteaza instantei, in termen
de 24 de ore, rechizitoriul si propunerea de arestare a inculpatului. In acelasi mod procedeaza procurorul
si in cazul in care este necesara luarea masurilor de siguranta prevazute in art. 113 si 114 din Codul
penal. In cazul incare procurorul considera ca se impune luarea masurilor preventive prevazute in art.
145si 1451, dispune aceasta prin rechizitoriu.
 In cazurile prevazute in art. 262 pct. 2, art. 265 si 268, procurorul trimite dosarul cauzei la instanta,
pentru ca judecatorul care a dispus in cursul urmaririi penale arestarea preventiva sau masurile de
siguranta prevazute in art. 113 si 114 din Codul penal sa dispuna asupra prelungirii sau revocarii
acestora. In cazul masurilor preventive prevazute in art. 145 si 1451, procurorul dispune revocarea
acestor masuri sau, dupa caz, trimite dosarul cauzei la instanta cu propunerea de prelungire.

Incheierea prin care instanta dispune cu privire la aceste masuri se trimite procurorului, care face
mentiune despre aceasta in ordonanta de scoatere de sub urmarire penala, de incetare a urmaririi
penale, de suspendare a urmaririi penale, de restituire sau de trimitere la organul competent. Prevederile
art. 243 alin. 3 si art. 249 alin. 2 se aplica in mod corespunzator.

Procurorul este obligat sa dispuna asupra mentinerii sau revocarii masurilor de siguranta, altele decat
cele prevazute in art. 113 si 114 din Codul penal, si a masurilor asiguratorii luate in cursul urmaririi
penale, sau daca este cazul sa ia asemenea masuri.

Trimiterea cauzei la organul competent sa efectueze urmarirea penala

Cand procurorul constata ca ptr vreuna din infractiunile sau infractorii aratati in art 207,208,209 al 3 si 4
CPP urmarire penala s-a facut de un alt organ dfecat cel prevazut in textile mentionate mai sus dispune
prin ordonanata ca urmarire sa fie facuta de organul competent ;

Cazuri cand s edispune rstituirea cauzei la organul competent

1. cercetare penala a fost efectuta de catre organul de cercetare penal al poititei in loc d organul d
cercetare penala prevazut la art 208 lit a0 b0 , c) CPP ( in aceasta situatie , procurorul civil primeste
dosarul de la organul de cercetare penala alpoititiei si va diuspune trimitrea cauzei procurorului
military , ptr ca acesta sa asigure efecctuarea cercetarii de catre organul de cercetare penala
competent ;

2. cercetarea penala fost efectuata de catre organelle d cercetare penala prevazute la art 208 lit a) ,
b) , c) in loc de organul de cercetare penal al polititiei ;

3. cercetarrea penala a fost efectuta de catre organel de cercetare penala in loc d procurorin czurile , in
cazurile prvazute la art 209 al 3 CPP;

In cazul in care procurorul trimite cauza organului competent sa efectueze urmarire penala , rman vlabile
masurile asiguratorii luate , actele sau masuril procesuale confirmate sau incuviintate de catre procuror ,
precum si actele procesiuuale care nu pot fi refacute ;

Obligatii ptr organul de cercetare penala sesizat prin trimiterrea cauzei de catre procuror

1. Procedeaza l ascultarea invinuitului sau inculpatului

2. diipune in ce masura trebue refacute clealte acte procesuale

3. dispune ce anume acte mai trebuie effectuate in vederea completarii cercetarii penale ;

Reluarea urmaririi penale

Notiune

Se poate dispuen cand desfasurarea procsului penal a fost intrerupta , fie inainte deaa ajunge cauza
 in fta instanteide judecata , fie ulterior acestui moment ;

Cazuri de reluare a urmariri penale

. a) incetare a cauzei de suspendare;

b) restituire a cauzei de catre instanta de judecata in vederea refacerii urmaririi penale;

c) redeschidere a urmaririi penale.

Sa ma duc pe intercer la http://tv.intercer.net/media/339/Revelation_Seminar_7/ intercer tv am

pus semn de carte ;