Ca să cioplească în lut viu
CRAINICUL I:
- Bună ziua stimaţi spectatori!
CRAINICUL II:
- Bun venit scumpi învăţători!
CRAINICUL I:
- Salutare dragi părinţi
CRAINICUL II:
- Şi voi copii cuminţi.
CRAINICUL I:
- Vă invităm să aplaudaţi!
CRAINICUL II:
- Pe noi să ne încurajaţi!
CRAINICUL I:
- Sîntem copii de-o seamă.
CRAINICUL II:
- Şi azi vă prezentăm
CRAINICUL I:
- Un show de mare gală,
CRAINICUL II:
- Haideţi să nu-l ratăm!
CRAINICUL I:
- Astăzi e sărbătoare,
CRAINICUL II:
- E ziua noastră aici.
CRAINICUL I:
- Veniţi şi mic şi mare
CRAINICUL II:
- Aici să ne-auziţi.
Un profesor e un zidar
Mereu alăturea de noi,
Mereu pe şantierul vieţii
Ca să înalţe vremuri noi.
Un profesor e un zidar.
Zideşte ziua cea de mâine.
Şi sufletul şi inima
La temelia ţării pune.
Un profesor e un artist
Ce modelează caractere.
El zi de zi şi an de an,
Găseşte forţă şi putere
1
Cu vorba-i blândă şi sfătoasă.
Lucrarea lui e cea mai bună,
Cea mai de preţ, cea mai frumoasă.
Deci, dacă urci la cârma ţării
Un pic te uită înapoi,
Priveşte-i chipul luminat,
Priveşte-l, grijile-i vin roi,
Ca să-l atace, să-l doboare,
Dar el se ţine, cât de greu
N-ar fi să-i fie, în picioare,
Doar în picioare stă mereu.
Închină-te în faţa lui,
Căci are-n plete flori de nea
Şi poate una dintre ele,
I-ai pus-o-n plete tu cândva.
CRAINICUL I:
- Un copil a trezit din somn
grădina.
CRAINICUL II:
- O floare a aprins mai viu
lumina.
CRAINICUL I:
- O ciripire s-a iscat prin frunze
şi frunza a mişcat încet din
buze.
Prima zi de şcoală, amintire vie
Frunza mea de toamnă, dulce,
aurie!
Soare blând şi mare, planuri de
şcolar,
Buna-nvăţătoare şi-un abecedar…
Frunza mea de toamnă, drumul
meu cu rost,
Prima zi de şcoală, parcă ieri a
fost!...
Timpul nu se-opreşte, curge ne-
ncetat.
Patru ani de şcoală azi am încheiat.
Nu-i prea mult timp, de când
întâia oară,
 Sculându-ne cu grijă de cu zori,
Ne-am luat ghiozdanul
Şi am pornit spre şcoală,
Sfioşi, dar veseli şi nerăbdători.
Ne mai ţineam de mâna mamei,
încă,
Ne era teamă?! Nici acum nu
ştim,
Dar, ne-ndreptam spre prima
noastră muncă
Să învăţăm, să scriem, să
citim…
Vă amintiţi oare de mine
Fetiţă mică cu ghiozdan?
Nici să vorbesc nu ştiam bine
Ba uneori chiar adormeam.
Şi-atunci cu dragoste de mamă
Făceaţi un semn discret: „ Lăsaţi!”
E somnoroasă mititica
Şi nu aş vrea s-o deranjaţi.
În clasa-aceasta cu adânci
foşniri
E-o bancă încărcată cu-amintiri.
Mă-ntorc cu gândul către
vechiu-i rost
Să întâlnesc copilul care-am
fost.
El stă în bancă mic, ascultător
Şi soarele îl mângâie pe păr.
În ochi e-un zâmbet care-ar da
în plâns
Şi mâna ţine tocul tot mai
strâns.
Aş vrea să mă apropii, să-l ajut,
Dar n-o mai pot lua de la-
nceput.
Aş vrea să stăm alături
amândoi,
Dar timpul şade-acuma între
noi.
În clasa cu năzbâtii şi copii
Şi zvon îndepărtat de jucării,
Mereu stăpână peste bancă fie
Nestăvilita mea copilărie.
2
CRAINICUL I:
- Copilărie, plai de aur
CRAINICUL II:
- Cu jocuri şi năzdrăvănii,
CRAINICUL I:
- Te preţuim ca pe-un tezaur
CRAINICUL II:
- Şi-am vrea mereu să fim copii.
CRAINICUL I:
- Dar anii trec în zbor ca gândul
CRAINICUL II:
- Şi mâine vom fi oameni mari,
CRAINICUL I:
- Dar uneori cu nostalgie
CRAINICUL II:
- Ne-om aminti c-am fost şcolari.
CRAINICUL I:
- Mesajul nostru azi de 29
mai, 2014
CRAINICUL II:
- E cîntecul- copilărie!
CRAINICUL I:
- E sol trimis spre toţi copiii
lumii
CRAINICUL II:
- De la copii, pentru copii.
(CÎNTECUL “Dulcea mea copilărie”)
Dulcea mea copilărie
Nu te voi uita nicicind
Tu eşti marea fericire
Ce -o avem ades în gînd
Tu eşti pasărea măiastră
Ce se avînt-ă în falnic zbor
Tu eşti roşia scufiţă
De care şi azi mii dor.
R-N:Copilărie ce frumoasă eşti
Crăiasa din noianul cu poveşti
Copilărie, cel mai tainic dor
Al păsărilor armonie în zbor
Copilărie nu pleca, mai stai
Eşti paradisul înflorit, esti rai
Copilărie, dragoste şi cînd
Temelia vieţii pe pămînt.

Nostalgia cînd mă duce
Peste vremuri înapoi
Mi-amintesc frumoase clipe
Cînd eram copil ca voi.
Mă culcam cu a mea păpuşă
Ascultînd povestea toata
Cu frumoasa adormită
A inviat-o sarutată
R-N:Copilărie ce frumoasă eşti
Crăiasa din noianul cu poveşti
Copilărie, cel mai tainic dor
Al păsărilor armonie în zbor
Copilărie nu pleca, mai stai
Eşti paradisul înflorit, esti rai
Copilărie, dragoste şi cînd
Temelia vieţii pe pămînt.
Ştii ca e copilăria
Vreau să fiu si eu ca ea
Zîmbetul să inflorească
În împaraţia mea
Vreau să zboare porumbeii
Să se joace ca si noi
Pace fie-n toata lumea
Şi nici cînd, nici cînd război
R-Nx2: Copilărie ce frumoasa eşti
Crăiasa din noianul cu poveşti
Copilărie , cel mai tainic dor
Iar păsărilor armonie în zbor
Copilărie nu pleca, mai stai
Eşti paradisul înflorit, eşti rai
Copilărie, dragoste şi cînd
Temelia vieţii pe pămînt.
Azi suntem mari, vedeţi prea
bine Mihai Doljencov
Şi parcă ieri eram de-o şchioapă
Şi mai visam poveşti cu zâne
Şi lacrimi tremurau sub
pleoapă.
Noi cu sfială pragul şcolii
3
Cu multă spaimă l-am trecut
Şi teama ne-ncercase ochii,
De cine oare ne-am temut?
Dar vocea caldă-a-nvăţătoarei
Ne-a alungat întâia teamă.
Şi-am înţeles că-n şcoala asta
Noi mai avem încă o mamă.
CRAINICUL II:
- Speranţele ne cuceresc inimile
şi îndemnaţi de timpul care
fuge
CRAINICUL I:
- Culegem din pomul vieţii cele
mai frumoase clipe.
CRAINICUL II:
- Uite-aşa pe-o rază de soare au
trecut cei patru ani de şcoală.
CRAINICUL I:
- Dar ne-a rămas vie amintirea…
(CÎNTECUL „Parcă ieri...”)
Şi privind în amintire
Colo la-nceput de drum,
Pe învăţătoarea noastră
Vom zări-o ca şi-acum.
Petrecându-ne cu ochii
Din fereastră, mai departe,
Urmărind, în gând, poteca
Fiecăruia în parte.
Alte degete micuţe,
Nedeprinse cu condei,
Peste zeci de file albe
Va purta cu mâna ei.
Şi cu inimile pline
De aducerile-aminte,
Vom şopti prin tot ce facem:
NOI VĂ MULŢUMIM FIERBINTE!
CRAINICUL I:
- Sună clopoţelul!
CRAINICUL II:
- Începe ultima oră.
Un copil:
- Fiţi atenţi, fete şi băieţi, treceţi
la loc! Vine doamnă Svetlana
enervată foc!
Învăţătoarea:
- Toţi cei din clasă să ridice
mâna-n sus. La orice-ntrebare
eu vreau mereu răspuns, iar cel
care nu va avea mâna-n sus,
înseamnă că nu ştie şi un 2 i-am
pus. Ce? Când? De ce?-
răspundeţi mai repede! Cum?
Câte? Cum, nu ştiţi? Aşa
pregătiţi voi temele?
 Învăţătoarea:  - Păi, m-au dat de şase ani la
- Aşa, linişte în clasă,
matematica pe masă!
………….Câţi ani are un om
născut în 1955?
 Elevul:  - Nimic, dar tu?
- Bărbat sau femeie?
Învăţătoarea:
- Ce importanţă are, îţi pun doar
o singură întrebare: Câte
păsărele sunt pe copac?
Elevul:
- Cinci.
Învăţătoarea:
- Dar de unde ştii?
Elevul:
- Ei, asta e altă întrebare,
dumneavoastră aţi spus că-mi
puneţi doar o întrebare.
Învăţătoarea:
- Vreau să văd tema pentru
acasă, caieţelele pe masă!
Elevul:
- Doamna invatatoare, poate fi
pedepsit cineva pentru un lucru
pe care nu l- a facut?
Învăţătoarea:
- Nu!
Elevul:  notele pe care le-ai obţinut!
- Atunci nu o sa ma pedepsiti
pentru ca nu mi- am făcut tema.
Învăţătoarea: (Se uită într-un caiet)  eu!
- Vrei să spui că nu te-a ajutat
tatăl tău la rezolvarea
problemei?
Elevul:
4
- Nu, nu m-a ajutat.
Învăţătoarea:
- Dă-ţi cuvântul!
Elevul:
-  Mi-l dau. Nu m-a ajutat, el a
rezolvat-o singur.
Învăţătoarea: 
- Eşti obraznic, se vede că nu ai
şapte ani de acasă!
Elevul:
şcoală.
Doi colegi de bancă
- Bre, ai scris la punctul 3?
- Tot nimic.
- Văleu, învăţătoarea va crede că am
copiat unul de la altul!
Învăţătoarea:
-  ……., uite-te atent la cele două
patrulatere şi spune-mi care
este pătrat şi care este romb
Elevul:
- Patrulaterul de lângă romb este
pătrat
Învăţătoarea:
- Şi azi iar primeşti 2 la
matematică. Chiar nu înţelegi
ce spun eu?
Elevul:
- Eu înţeleg, doamnă învăţătoare,
dar…. văd că dumneavoastră
nu prea înţelegeţi ce spun eu!
Învăţătoarea: 
- - Învăţătoarea priveşte în
agenda elevului
Nu sunt mulţumită deloc de
Elevul:
- - De ce vă supăraţi, doamnă
învăţătoare, doar nu le-am scris
Învăţătoarea:
- Azi noapte am visat că vei lua
un  opt la matematică.
Elevul:
 - Dar, doamnă învăţătoare, Lăsaţi-mă
…….cine mai crede azi în vise? să înfloresc
Învăţătoarea: Ca floarea
- …….., îţi pun 2 întrebări. Dacă dulce din cîmpie.
nu ştii să răspunzi vei lua nota Lăsaţi-mă să fiu copil,
2. Să zburd o clipă fericită,
Elevul:
- Doamnă învăţătoare,…. nu s-ar Să simt că primăvara e
putea să-mi puneţi 10 întrebări? Şi pentru mine mult dorită.
(bate la uşă un elev, care a întârziat)
Învăţătoarea:  Lăsaţi-mă să fiu copil,
- De ce ai întârziat la lecţie? Lăsaţi-mă spre cer să zbor,
Elevul:
- Am ieşit târziu din casă. Deschideţi
Învăţătoarea: lacătul iubirii
- Şi de ce nu ai ieşit mai Şi uşa spre-
devreme? al meu viitor…
Elevul:
- Fiindcă de acum era târziu
Învăţătoarea:
- Treci la loc. CRAINICUL I:
CRAINICUL I: - Anii vor trece-n zborul lor
- Nu-i o problemă să-nveți la CRAINICUL II:
liceu - Iar noi pornim spre viitor
Să-ți faci prieteni cu mult e mai greu CRAINICUL I:
Unii vînează doar notele mari - O clasă nouă, un tînăr diriginte,
Alții se cred de pe-acum cei mai tari CRAINICUL II
- Noi aventuri şi noi năzbîtii
CRAINICUL II: CRAINICUL I:
- Încă de mici vrem s-ajungem - Dacă ar fi posibil să ştim ce ne
maturi aşteaptă
Ceru-i senin noi visăm la furtuni CRAINICUL II:
Vrem cît mai repede aripi de zeu - Am fi mai buni în următoarea
Ca să putem evada din liceu treaptă.
Glumă: CRAINICUL I:
Mama: - Maşina timului ne va deplasa
- Cînd vei trece în clasa a V-a CRAINICUL II:
îmi vei fi de ajutor, vei spăla - Spre anul viitor, în clasa V-a
vesela, podeaua, vei scutura „A”
covoarele. ÎNVĂŢĂTOAREA :
Un copil: - Dănuţ, de ce tăticul nu-ţi
- Mamico, poate mai rămîn în semnează agenda?
clasa a IV-a. UN BĂIAT:
Lăsaţi-mă să fiu copil, - Doctorul i-a recomandat să
Să simt că am copilărie,
evite şocurile nervoase.
ÎNVĂŢĂTOAREA :

5
- Loredana, poftim un manual
nou-nouţ. Vezi să nu-l
murdăreşti.
O FETIŢĂ:
- Nici o grijă dnă învăţătoare,
nici n-o să mă ating de el.
ÎNVĂŢĂTOAREA :
- Adrian, de ce ai întîrziat azi la
lecţie?
UN BĂIAT:
- Am visat că zburam cu avionul
în America
ÎNVĂŢĂTOAREA :
- Şi tu, Petrică, tot în America
zburai?
UN BĂIAT:
- Nu, eu am visat că îl petreceam
pe Adrian la aeroport.
ÎNVĂŢĂTOAREA :
- Voi veniţi la şcoală ca la
distracţie! Danuţ , ai început să
înveţi mai bine. Ce s-a
întîmplat?
UN BĂIAT:
- S-a stricat calculatorul.
ÎNVĂŢĂTOAREA :
- Ia să-mi spuneţi voi, ce vă place
cel mai mult la şcoală?
TOŢI :
- Recreaţiile!
ÎNVĂŢĂTOAREA :
- Copii, ce trebuie să faceţi ca să
nu-i întristaţi pe părinţi cu note
rele?
TOŢI :
- Să uităm sistematic agenda
acasă!
ÎNVĂŢĂTOAREA :
- Vai? Cum adică?
Am obosit! E imposibil să
lucrezi astăzi la şcoală!
Învăţătorii se tem de director,
directorul-de inspector,
inspectorul-de minister,
ministerul-de părinţi, părinţii-de
6
copii. Dar copiilor nu le pasă de
nimic!
CRAINICUL I:
- Pe copil să-l ţii în frîne,
De vrei om la toţi să placă.
CRAINICUL II:
- Nu-l lăsa orice să-ngîne,
Nu-l lăsa orice să facă.
CRAINICUL I:
- Consecinţele sunt grave
CRAINICUL II:
- Pentru cei obraznici tare.
Sceneta:
Mama:
- Ilenuţa, draga mea, nu ştii
unde-i Mihăiţă? La şcoală se
poartă rău şi iarăşi nu învaţă
nimic.
Ilenuta:
- Vă-le-leu mămică dragă, cu el
lucrul nu-i de şagă. Dacă aşa va
continua şcoala n-o va termina.
Toata ziua Mihăiţă şade tolonit
în pat, nu se apucă nici de scris,
nici de rezolvat.
Mihăiţă:
- Ah, ce bine m-am distrat. Aşa
voi continua şi nimic n-oi
învăţa. Voi vedea-o pe
Anişoara cu codiţă în rochiţă
roşioară.
Ilenuta:
- Mihăiţă, ce-i cu tine? Te purtai
atît de bine. La şcoală tu ca
niciodată erai cu mîna ridicată,
iar acum tu te-ai lăsat de lucrat
şi învăţat. De şcoală văd că nu-
ţi pasă ci numai de fetiţa
frumoasă. Nu te prea gîndesti la
carte, dar la fete minunate.
Vasilica:
- Taci te rog şi nu mai spune.
Ştiu ce fac aşa mi-i bine.
Ilenuta:
- Cînd zic roşu- tu spui verde,
cînd zic măr- tu zici prăsad.
Mama :
 - De-o fetiţă cu -aşa nume chiar
şi eu am auzit. Se zice că învaţă
bine şi se poartă cuvenit.
Mihăiţă:
- Te rog mamă, nu insista. Am
obosit de învăţat. 4 ani e mult
deja. Ajunge acum e timpul de
distrat. Fac doar ce vreau eu c-
aşa-i mai bine. Fac doar ce
vreau, dar nu-ti convine. La-
nceput m-ai obligat acum totul
s-a schimbat. Nu mai vreau să-
ţi fac pe plac 4 ani am învăţat şi
deja m-am săturat.
Mama:
- Asulta, Mihăiţă, termină de
oftat. Apropiete-ncoace ca eu
să-ţi dau un sfat. “Daca nu
înveti cu spor ai să devii
măturător. Dar dacă tu ai învaţa
şi pe părinţi ai asculta, de-ai fi
tu eminent la şcoală te-ar
îndrăgi şi Anişoara!”
(Mihăiţă îşi cuprinde mama şi sora)
Mihăiţă:
- Vai, mamico, ce minune! Vai,
mamico, nu mai spune. De spui
că-i drept aşa, de azi eu voi
învăţa. Voi fi eminent la şcoala
să mă îndrăgească Anişoara. De
azi mă apuc de învăţat.
Mama:
- E foarte bine copilaşi să
învăţaţi, pe profesori să-i
ascultaţi şi să va fie drept
povaţă “Învăţătura vă va prinde
bine-n viaţa!!!
Mama, nana, tata şi bunica,
Vor din noi sa facă wunderkinzi,
Şi ne-ndeamnă toată ziulica
Să ne comportăm ca nişte sfinţi.
Dacă vreţi să fim mai talentaţi,
Daţi-ne mai multă libertate!
Distracţii mai multe să ne daţi!
Şi fiţi siguri le vom reuşi pe toate!
- Toată  lumea e la şcoală,
Dar el zace-n pat de boală,
7
E bolnav Vlad tare,
Dar nu-i boală din născare.
Toţi ai casei s-au sculat
El se tolăneşte-n pat
Între perne moi culcat,
Parcă-ar fi chiar împărat!
Mama-i tare alarmată:
- Scoală, puiule, odată!
Dute iute şi te spală
c-ai întârziat la şcoală!
- Scoală, scoală şi iar scoală
Şcoală, şcoală şi iar şcoală
Când le-aud mă-mbolnăvesc,
Nu vedeţi c-abia vorbesc?!
- Dragul tatei, ştiu eu bine
Care-i leacul pentru tine
Boala nu-i molipsitoare,
Lenea e cucoană mare
Are tata o curea
Tocmai pentru boala ta.
- Las-o tată, mi se pare
Că de-acum nu mă mai doare
- Bănuiam eu, la spălat!
Că prinzi rădăcini în pat
Şi-i ruşine, eşti băiat!
- Stimaţii şi bunii noştri părinţi!
Ne închinăm pînă la pămînt
pentru grija ce ne-o purtaţi,
pentru bunătatea sufletească,
pentru copilăria fericită, pentru
sfaturile ce ni le daţi, pentru tot
ce-aţi făcut şi faceţi pentru noi.
Să ne trăiţi ani mulţi, sănătoşi şi
să auziţi numai de bine despre
noi.
CRAINICUL I:
- Să  fii  copil  e  lucru  serios,
CRAINICUL II:
- Nimic  pe  lume  nu  e  mai  fru
mos!
Patru ani în şcoala –aceasta
Multe am acumulat
Cunoştinţe şi deprinderi
Să mă port civilizat.

În clasa noastră astăzi
Istoria cuvîntă
Şi –arătătorul, simplu
Colindă tot pămîntul.
În clasa noastră azi
Călătorim departe,
Prinzîndu-ne de mînă
Cu munţii şi cu cartea.
În clasa noastră nu-I
O zi plictisitoare
Lăsăm o junglă deasă
Şi-apoi plecăm la mare.
În clasa noastră acum
E parcă centrul lumii
Aici sîntem cu toţii
Pe-un vîrf de munte-anume.
Cîntecul “Şcoala mea”
Bine-aţi venit la şcoala mea
E doar o şcoală, însă are acel ceva,
Mă face să întreb mereu de ce
e-atât de scurtă ora dintre pauze.
E minunat să am de partea mea
Şi notele din catalog şi muzica,
Iar când revin din recreaţie
Prin geamul clasei îmi zâmbeşte
soarele.
Refren:
Îmi place şcoala, poate e ciudat,
Îmi place şcoala, e adevărat,
Colegi de bancă şi examene,
Îmi place şcoala, nu mă întrebaţi de
ce.
Îmi place şcoala, poate e ciudat,
Îmi place şcoala, e adevărat,
Ore de clasă şi examene,
Îmi place şcoala, nu mă întrebaţi de
ce.
8
La mate-i greu, dar e frumos,
Iar la română, ce-nvăţăm e valoros,
La geografie umblăm prin toată
lumea,
O magică poveste e istoria.
Să scriu şi că compun îmi e uşor
Imaginaţia-mi dă aripi ca să zbor,
Iar aici direct din şcoala mea,
V-am salutat, e gata recreaţia.
Refren:
Îmi place şcoala, poate e ciudat,
Îmi place şcoala, e adevărat,
Colegi de bancă şi examene,
Îmi place şcoala, nu mă întrebaţi de
ce.
Îmi place şcoala, poate e ciudat,
Îmi place şcoala, e adevărat,
Ore de clasă dar şi pauze,
Îmi place şcoala, acum ştïu de ce.
Citirea ne-a-nvăţat ce este bine
Şi din nişte copii neştiutori
Prin taina literelor am primit lumina
Să dezlegăm o lume-a viselor.
Gramatica ne-a învăţat o limbă
Curată şi frumoasă să vorbim
Să nu facem greşeli de exprimare
Corect să scriem şi să o citim.
Pentru-a forma a noastră judecată
De matematică ne-am ocupat cu drag
Am rezolvat probleme zeci şi sute
Şi exerciţii am făcut şirag.
Istoria ne-a spus cine-s strămoşii
Cum pentru-această ţară au luptat
Azi Europa o cunoaştem toţi
Şi lor le datorăm respect curat.
La ştiinţe-am învăţat cum ne e ţara
Şi câte bogăţii ascunde –n ea.
Ştim câte frumuseţi au strâns într-o
cunună
Chişinăul, Orheiul, Nistru, Dunărea.
Despre lumea vie şi neînsufleţită,
Despre Pământ şi învelişurile sale,
Despre om care-i stăpân pe tot ce ne-
nconjoară
Am învăţat la Stiinţe naturale.
Desenul ne-a-nvăţat să observăm
Tot ce-i frumos în jur şi-armonios.
Să ilustrăm tot ce gândim,
Să combinăm culorile frumos.
Să stăm corect atunci când facem
tema
Un scris frumos,citeţ şi ordonat
Legat să scriem şi în ritm rapid
La ora de caligrafie-am învăţat.
Învăţarăm cum să scriem
Învăţarăm să citim
Învăţarăm tot ce-i bine
Pe cei mici să-i ocrotim
Şi de rău să ne ferim. Toţi
CÎNTECUL “NE ÎNVĂŢĂ, NE
ÎNVAŢĂ PROFESORII”
Să scrim litere perfecte
Cu peniţa în caiete
Ne învaţă, ne învaţă-nvăţătorii!
Să scădem, să împărţim
Pe cei mici să-i ocrotim
Ne învaţă, ne învaţă-învăţătorii!
Un triunighi a desena,
Munţi pe hartă a arăta
Ne învaţă, ne învaţă-învăţătorii!
Stelele pe nume a şti
Şi natura a iubi
Ne învaţă, ne învaţă-învăţătorii!
9
Să iubim întoteauna
Adevărul nu minciuna
Ne învaţă, ne învaţă-învăţătorii!
Cartea s-o iubim cu drag.
Şi al nostru scump meleag
Ne învaţă, ne învaţă-învăţătorii!
Şi întotdeauna-n viaţă
Vorba lor ne-a fost povaţă
Să trăiască, să trăiască învăţătorii!
Chipul lor ca o făclie
Vieţii noastre temelie
Să trăiască, să trăiască învăţătorii!
Pentru neodihna lor
Ne-nchinăm azi tuturor (se
închină)
Să trăiască ani o mie profesorii.
GLUMA 1
- Te-am prins! Ce cauţi
în pom?
- Nene, a căzut un măr
şi vreau să-l pun la loc.
GLUMA 2
- Câinele nostru este
grozav! Cum se apropie cineva
de casă, ne anunţă.
- Cum, latră?
- O, nu! Se ascunde
imediat sub pat.
GLUMA 3
- Recunoşti că părinţii
ţi-au făcut lecţia la
matematică?
- Recunosc, doamnă
învăţătoare, dar să
ştiţi că i-am ajutat şi
eu!
GLUMA 4
- E grozav de cald !
 - Asta nu-i nimic: La - Să nu fugi! Să fii
noi acasă găinilor li se atent!
dă îngheţată. Iar pe hol să mergi încet!
- De ce ? Vezi să nu mai scrii cu pete!
- Ca să nu facă ouă Să nu rupi foi din caiete!
fierte. Eşti mare, să cumperi pâine,
Să te scoli devreme mâine,
Poezia să o-nveţi,
Când am de făcut la  MATE Şi pe X să-l mai repeţi!
Febra mă încearcă foarte,
Când desenul mă aşteaptă - Spală-ţi mâinile
Mi se-nmoaie mâna dreaptă. murdare!
Să te speli şi pe picioare!
Sunt bolnav de-o boală grea Nu uita cartea acasă!
Şi nu pot scăpa de ea. Stai frumos când stai la masă!
Ştie oare cineva, Asta-i virgulă, Ha- ha!
Cum se cheamă boa-la mea? Mai curând e-o acadea!

Când e vorba de engleză - Spune repede, Adrian,

Parcă cad de pe-o faleză, Cât fac 9 fără 3?
Când am de-nvăţat româna Fără numărat băbeşte,
Sunt mai alb decât făina Doamne, cât se mai gândeşte?

Testele de-or fi să fie - "Vai, copilu-i anormal

Îmi provoacă alergie, - Îl vom duce la spital!"
Cerc să-nvăţ şi-ntr-o clipită - Am greşit şi adunarea
Parcă am apendicită. Au chemat pe loc salvarea!
CRAINICUL I:
Haideţi, terminaţi cu gluma - Să intrăm în grădina copilăriei
C-are să ne creadă lumea CRAINICUL II:
Cei mai răi copii din şcoală. - Să-i mirosim florile
Hai mai bine să cântăm, CRAINICUL I:
Să fim veseli, să dansăm. - Să-i gustăm cireşele
(dans modern „Flash Mob”) CRAINICUL II:
Scenetă - Să-i păstrăm amintirile
- Mama-mi spune să CRAINICUL I:
mănânc, - Să-i descoperim tainele
Tata-mi strigă să mă culc, CRAINICUL I şi II:
Tanti Paşa să citesc, - Anume în EA
Unchiul Gheorghe să mai cresc. CRAINICUL I:
- Fără zece să nu vii! - În grădina copilăriei
Primu-n clasă vreau să fii! In grădina copilariei,
- Toată ziua să înveţi, Florile au nume
Să nu scoţi nasul din cărţi! Nume de copil
- Fii atent la traversare! În grădina copilariei
Ai luat punga cu mâncare? Ai şi tu o floare
Chiar dacă tu nu ştii
10
În grădina copilăriei - Să ne iertaţi, de v-am greşit
Zina cea mai buna vreodată!
Are un palat Din inimă, din suflet, vă rugăm.
În grădina copilăriei CRAINICUL II:
Orice vis devine adevărat - Şi azi vă dăm un jurămînt

Refren: Jurăm să ţinem în viaţă drumul drept!

Jurăm să nu ne abatem de la al noastru
Vino dupa mine ţel!
Vino pe carare Jurăm să fim destoinici şi-nţelepţi!
Vino împreuna sa găsim o floare Jurăm să nu vă umbrim o clipă chipul!
Floarea minunata care îndeplineşte Jurăm să vă semănăm flori în calea
Orice dorinţă cît ai zice peşte. vieţii,
Jurăm să vă deschidem zorii
Ştii ce as ruga-o eu dimineţii,
Să rămîn copil mereu. Jurăm să respectăm totul în veci.
Jurăm să nu uităm că suntem toţi
În grădina copilăriei colegi.
Nu exista iarnă Jurăm! Jurăm! Jurăm!
Nu exista frig CRAINICUL I:
In grădina coplăriei - Iar acum va răsuna
Nimanui nu-i este CRAINICUL I:
Teamă de nimic - Cîntecul „ Colega mea”
In gradină copilăriei Iar ne privesc zambind in pozele vechi
Soarele e darnic Colegii de scoala
Vîntul e zglobiu Calatorind in vis
În grădina copilăriei Chemam inapoi copiii din noi. 
Vreau şi eu o floarea
Să mai fïu. Tu stai in banca 1
Iar tu canti mereu la orice serbare... 
CRAINICUL I: Galagiosi si multi
- Nimic nu poate fi mai frumos Visam mai curand s-ajungem adulti. 
pe lume decît vîrsta copilăriei,
vîrsta amintirilor frumoase. REFREN:
CRAINICUL II: Dar anii ca o clipa vor zbura
- Unde Zmeii sunt adevăraţi, iar Colegii nostrii cale isi vor urma
Făt-Frumos şi Ileana Iar scoala va ramane asteptand 
Cosînzeana sunt cele mai Sa revenim din cand in cand. 
îndrăgite personaje. Prin amintiri vom cauta cu dor
CRAINICUL I: Sa ne-amintim de fostii profesori
- Am trait clipe frumoase Si oricat de mult viata noastra sa
Si astazi ne despartim. schimbat
CRAINICUL II: Tu vei ramane mereu... colega mea
- Acum, la despărţire, de-astă (x2) 
dată,
O singură dorinţă mai avem: Primul cuvand de dor
CRAINICUL I: Rostit pe ascuns 
11
In pauza mare.. 
Tot ce e interzis
Ne pare un vis
Si vrem sa-l traim. 
Timpul e trecator
Iar inima mea si astazi tresare... 
Cand rasfoiesc din nou
Cu poze... copiï

CRAINICUL I:
- Vă muţumim pentru primul
cîrligel.
CRAINICUL II:
- Pentru prima literă şi prima
cifră.
CRAINICUL I:
- Pentru prima povaţă
înţeleaptă….
CRAINICUL II:
- Azi am ajuns un stol de cocori,
care în primăvara aceasta ne
vom lua zborul.
CRAINICUL I:
- Suntem păsările tinereţii
Dumneavoastră.
CRAINICUL II:
- Cu legitimă mîndrie constatăm
că pînă azi am avut dascăli
erudiţi şi generoşi.
(Cîntecul “Drumurile
noastre”)

12