Vino scumpa primavara si

ne ada bine-n tara

Revolutia lui Tudor a pornit in anul 1821 din Oltenia. Cauza

revolutiei a fost aceea ca divanul tarii exploata si ruina locuitorii. Se
ajunsese la situatii extreme cand satenii se opuneau sa-si refaca
biserica de teama sa nu-i incarce si mai mult la dare ciocoii atunci
cand vor vedea in satul lor biserica de piatra. Folclorul epocii
infatiseaza sugestiv starea de suferinta si dorinta de lupta a celor multi:
„Foaie verde foaie-n fir
Tudore din Vladimiri
N-avem lescaie-n chimir
N-avem apa pe ciobea
Saracut de maica mea
Plangu-si florile-n zavoi
C-am ramas flamanzi si goi
Plange valea Desului
Si apa Gilortului
De jalea romanului
Lasa Tudore strainii
Si vino in sat la tine
Ca ne-am gasit coasele
Coasele, pistoalele,
Sa le spalam de rugina
Vina Tudorica, vina!”
Adevaratul chip al lui Tudor se cunoaste decat din descrieri,
astfel era un barbat serios, ganditor, energic, sincer, crud, razbunator,
scurt la vorba si bogat la minte. Era un om „bine legat”, culoarea
parului si a mustatilor fiind galben-castanie.Ca armament avea o sabie
turceasca si doua pistoale.
 Cata invatatura avea Tudor este greu de spus, dar stim ca citea
din Bucoavna cand pastea vitele pe dealurile Vladimirilor si scrisese
pe foi de fag in lipsa de hartie.
Pentru toate populatiile din zona Balcanilor au aparut actiuni
insurectionale impotriva jugului otoman. Pentru romanii din Principate
dorinta de independenta insemna inlaturarea fanariotilor.
Situatia externa se schita astfel: Rusia sprijinea Eteria. Eteria era
o societate greaca, revolutionara, secreta, indreptata impotriva
otomanilor. Ultimul domn fanariot, Alexandru Sutu a „disparut”, iar
actiunea eteristilor in principate era asteptata. Despre Tudor
Vladimirescu nu avem nici un izvor care supus criticii de text si logicii
istorice ar permite sa sustinem calitatea lui de membru al Eteriei.
Cercetatorul Nestor Camarioano a ajuns la urmatoarea concluzie:
Tudor nu este trecut in listele de eteristi publicate de istoricii greci
Ioan Filimon si Valeros Mexas. Nu s-a pastrat nici un document care
sa ateste ca Tudor a fost membru al Eteriei.
Pe parcursul revolutiei, Tudor, s-a apropiat de gruparea boierilor
pamanteni. Acestia i-au dat un inscris in 15.01.1821 pentru „ridicarea
norodului” in arme. Acestia erau reprezentantii boierimii pamantene:
Gr. Brancoveanu, Gr. Ghica, Barbu Vacarescu.
Dintr-o sursa de mare incredere putem spune ca Tudor i-ar fi
declarat lui Alexandru Ipsilanti: „Scopul vostru este cu totul opus
scopului meu”
Obiectivele revolutiei:
1) Obiectivul extern: Independenta Principatelor, o autonomie
reala.
2) Obiectivul intern: O noua ordine economica, sociala,
politica
Programul intern al revolutiei
Tudor a primit de la boierii tarii(cei din opozitia antifanariota)
inscrisul pentru ridicarea poporului in arme.
„Cererile norodului romanesc” – 16 februarie 1821
In acest document se vorbea despre:
 Suveranitatea poporului
  Desfiintarea privilegiilor de esenta medievala
 Egalitatea in fata legilor
 Reforma Justitiei
 Extinderea retelei scolare
 Reforma fiscala
 Desfiintarea vamilor interne
Pentru pregatirile militare sunt izvoare sumare. Revolutia a
inceput in 18/30 ianuarie 1821. Romanii lucrau in mare taina pentru
a nu afla consulul rus din Principate, iar grecii erau grabiti sa
inceapa actiunea pentru a nu fi deconspirati. Tudor Vladimirescu
i-a cerut prietenului V. Moanga sa-l insoteasca la Tismana, si in
acelasi timp i-a spus ca: „Din ceasul in care m-am nascut, m-am
imbracat cu camasa mortii”, deci actiunea nu il descuraja.
La Manastirea Tismana, Tudor, si-a facut ultimele pregatiri pentru
declansarea actiunii, in noaptea de 22-23 ianuarie 1821.
La Pades(Judetul Mehedinti) alaturi de D. Macedonski si de
oamenii sai inarmati a fost lansata proclamatia revolutionara.
Pozitia Divanului a fost una controversata fata de revolutia
declansata in Oltenia. Divanul tarii se temea si de Poarta Otomana si
de consulul rus Alexandru Pini.
Adunarea norodului era formata din 600 de panduri adunati la
Pades. In martie, la Bucuresti a sosit un nou domnitor. Intre timp
eteristii terorizau capitala, iar Divanul se gandea sa rezolve problema
numai cu acordul Portii.