Facultatea: Inginerie Tehnologica Management Industrial

Disciplina: Laborator TCM II

Lucrarea nr. 3

DETERMINAREA ERORILOR DE BAZARE

PENTRU PIESE
TIPICE DIN CONSTRUCŢIA DE MAŞINI
1. OBIECTUL LUCRĂRII
Lucrarea prezintă metodologia utilizată pentru determinarea erorilor de bazare la
prelucrarea pieselor tipice din construcţia de maşini.

2. NOŢIUNI DE BAZĂ
2.2.1. Bazarea pieselor
Una din problemele fundamentale în construcţia de maşini şi utilaje este aceea a
aşezării (instalării) pieselor în scopul prelucrării mecanice.
Aşezarea (instalarea) unei piese constă din bazarea şi fixarea acesteia.
Prin bazare se înţelege modul de orientare a suprafeţelor semifabricatului în raport
cu traiectoria tăişurilor sculei aşchietoare.
Prin fixare se întelege imobilizarea semifabricatului pe dispozitivul sau pe masa
maşinii-unelte, cu păstarea gradelor de libertate care să conducă la generarea suprafeţei
respective.
2.2.2. Clasificarea bazelor
Prin bază se înţelege totalitatea suprafeţelor, liniilor sau punctelor faţă de care se
orientează suprafeţele piesei ce se conjugă în fabricatul finit cu alte piese sau suprafeţele
piesei ce se prelucrează la operaţia considerată.
După rolul pe care îl au în procesul de prelucrare mecanică bazele se clasifică în:
baze constructive, baze de montaj, baze de măsurare şi baze tehnologice (fig. 1.1).
Fig. 1.1 Clasificarea bazelor
 2.2.3.Precizia bazării şi calculul erorilor de bazare
Precizia bazarii influenţează precizia prelucrării mecanice când dimensiunile piesei
se obţin prin reglarea la dimensiuni (producţie de serie). Precizia bazării depinde de
eroarea metodică a dispozitivului, de precizia fabricaţiei şi uzura dispozitivului, de eroarea
de bazare.
Eroarea de bazare (b) este eroarea la dimensiunea sau corelaţia ce determină
distanţa între baza de referinţă şi suprafaţa ce se prelucrează. Eroarea de bazare apare
din cauza variaţiei poziţiei bazei de referinţă.
Baza de referiţă (Br) reprezintă elementul semifabricatului (suprafaţă, linie sau
punct) care este legat de suprafaţa ce se prelucrează prin dimensiuni sau corelaţii de
dimensiuni ce trebuie respectate la prelucrarea respectivă (fig.1.2).
Dimensiunea de bază (DB) este dimensiunea semifabricatului de care depinde poziţia
bazei de referinţă la prelucrarea considerată.
Fig. 1.2. Poziţia bazei de referinţă în funcţie de
cota prescrisă la prelucrarea unei suprafeţe
plane a unui arbore cu bazarea pe prismă:
a1, a2, a3 – cote prescrise;
Br1, Br2, Br3 – baza de referinţă
corespunzătoare cotelor a1, a2, respectiv a3;
SP – suprafaţa prelucrată;
d – diametrul piesei; 1 – scula aşchietoare; 2 –
semifabricat; 3 – prismă.
 2.2.4. Calculul erorilor de bazare pentru cazuri tipice
Eroarea de bazare se determină prin analiza directă a schemei de bazare. În
continuare se vor examina câteva scheme uzuale de bazare.
A. Bazarea pe suprafaţă plană
Dacă bazarea se realizează pe o suprafaţă plană pot să apară următoarele situaţii:
a) Baza tehnologică de reazem (Btrz) coincide cu baza de referinţă (Br) şi
baza de măsurare (Bms), adică este o bază fundamentală (Bf), caz în care
eroarea de bazare este zero (bh = 0 pentru cota h, fig. 1.3).
b) Baza tehnologică de reazem (Btrz) şi baza de referinţă (Br) nu coincid (fig.
5.4). În acest caz există erori de bazare la prelucrarea cotei a, deoarece poziţia bazei
de referinţă faţă de baza tehnologică de reazem (respectiv baza de măsurare) depinde
de dimensiunea A care este dimensiune de bază. Pentru prelucrarea suprafeţei SP cu
respectarea cotei a, baza de referinţă este Bra. Doarece Bra nu coincide cu baza de
măsurare Bms, respectiv cu Btrz adică este o bază auxiliară Bta, atunci eroarea de
bazare pentru cota a este egală cu toleranţa dimensiunii de bază:

ba = TDB = TA (1.8)

 B. Bazarea pe suprafaţă cilindrică
Cazul tipic de bazare pe suprafaţă cilindrică este reprezentat de prelucrarea unui canal de
pană pe un arbore cu bazare pe o prismă (fig. 1.7). În funcţie de considerentele constructive se
poate impune respectarea uneia din dimensiunile a1, a2 sau a3 cu bazele de referinţă B, A,
respectiv O. Pentru fiecare din dimensiunile a1, a2 şi a3 se va stabili în continuare eroarea de
bazare corespunzătoare.
C. Bazarea după alezaj conic
Schema de bazare după un alezaj conic este prezentată în figura 1.9.
 D. Bazarea pieselor tip corpuri de maşini
Pentru stabilirea erorii de bazare în cazul pieselor tip corpuri de maşini, se aplică
metodologia generală de calcul prezentată în paragraful 2.3. Pentru exemplificare se consideră
prelucrarea cotelor a, b şi h ale carcasei din figura 1.11. Cunoscând că precizia de prelucrare
este e = 0,10 mm, TA = TB = 0,15 mm să se determine precizia maximă ce se poate obţine în cazul prelucrării
bosajelor la cotele a, b şi h.
Prelucrarea se poate efectua utilizând suprafeţele de ghidare S1 şi S2 rezemarea piesei
fiind pe suprafaţa S3, conform tabelului 1.2. De asemenea, a altă variantă de bazarea presupune
bazarea pe suprafaţa de aşezare S3 şi două bucşe de ghidare conform tabelului 1.3.
 3. DESFĂŞURAREA LUCRĂRII
Studenţii împărţiţi pe grupe de lucru vor efectua aplicaţii cu privire la modul de determinare
a erorilor de bazare pentru cazurile tipice din construcţia de maşini.
Se vor verifica rezultatele obţinute cu relaţiile existente în literatura de specialitate. Se vor face
aprecieri privind cazurile practice care conduc la obţinerea valorilor minime ale erorilor de bazare.
5. OBSERVAŢII ŞI CONCLUZII
Conform metodologiei prezentate în paragraful 2, se cere
să se completeze tabelul 1.4, cu relaţiile de calcul
corespunzătoare erorilor de bazare.
 APLICATIE
Erorile de orientare [VLA96], notate cu εo, sunt erorile cauzate de lipsa coincidenţei dintre bazele de
orientare şi cele de cotare. Mărimea acestor erori corespunde cu mărimea variaţiei bazelor de cotare,
în raport cu cele de orientare, determinată pe direcţia de măsurare.
Pentru toate condiţiile determinate, erorile de orientare reale obţinute prin calcul trebuie să fie mai mici
decât cele admisibile, adică:
εor(L) < εoa(L) ,
Se consideră în proiectarea de dispozitive o valoare medie acoperitoare pentru eroarea admisă:
1
 oa L   TL ,
3

11
 APLICATII
Pentru elucidarea noţiunilor teoretice prezentate se va da în continuare un exemplu de prelucrare. În figura se prezintă frezarea cilindro –
frontală în vederea obţinerii cotelor a şi b [VLA96].

a=20 Se observă că realizarea cotei a = 200-0,06 se face fără erori de orientare deoarece baza
de orientare B (bază de ghidare) coincide cu baza de cotare (de măsurare). În toate
aceste situaţii prelucrarea se face fără erori de orientare. Cota b = 200-0,06 se realizează
cu erori de orientare, deoarece baza de orientare A (bază de aşezare) nu mai coincide cu
baza de măsurare C. În acest caz se formează lanţul de dimensiuni după direcţia “h”
conform metodologiei prezentate anterior.

CR + b = h ,

în care CR este cota de reglare şi uneşte întotdeauna baza de orientare de suprafaţa care
se prelucrează pe direcţia considerată.
Conform cu relaţiile (2.3) şi (2.4) se obţine:

Δb = Δh – ΔCR (ΔCR = 0),

adică, eroarea de orientare reală pentru cota b va fi:

εor(b) = Th = 0,2 mm,

1 1
iar eroarea admisibilă:  oa b
 Tb  0,06  0,02 mm
3 3
Rezultă: εor > εoa
 APLICATII

Măsurile ce pot fi luate pentru evitarea

rebuturilor sunt următoarele [DRĂ84, IVA80,
VLA96]:
- se schimbă baza de orientare A cu C. În această
situaţie, dispozitivul de orientare şi fixare se
complică, având strângerea de jos în sus, ca în figura
din stanga.

- altă metodă de rezolvare a problemei constă în a lăsa acelaşi dispozitiv şi se modifică tehnologia de prelucrări mecanice.
Se va introduce o prelucrare în plus pentru realizarea cotei h mai precis, de exemplu: h = 40-0,018.

În acest caz eroarea reală de orientare devine:

εor(b) = Th = 0,018 mm,
Rezultă:
εor(b) < εoa(b) = 0,02 mm,
scumpind astfel prelucrarea, deoarece se introduce în plus o prelucrare de precizie (rectificarea).

13