2.3.

Trasarea cotelor
În funcţie de precizia impusă, natura construcţiilor şi relieful terenului, trasarea cotelor în
teren se realizează prin:
nivelment geometric;
 nivelment trigonometric;
 nivelment hidrostatic.
În mod frecvent în operaţia de transpunere în teren a cotelor se utilizează nivelmentul
geometric de la mijloc şi nivelmentul trigonometric. Întrucât nivelmentul hidrostatic se
utilizează mai rar în continuare se vor trata doar primele două metode.

2.3.1. Trasarea cotelor din proiect prin nivelment geometric

Trasarea unei cote dată prin proiect (HBpr), prin nivelment geometric de la mijloc, se
realizează utilizând următoarele elemente de trasare:
 lectura pe miră;
 cota de execuţie Ce faţă de teren;
 cota de execuţie faţă de orizontul aparatului.

2.3.1.1.Trasarea cotelor cu ajutorul lecturii pe miră

Se instalează nivela la mijlocul distanţei dintre reperul de nivelment R şi punctul B a
cărui cotă urmează să fie trasată.
– se determină cota planului de vizare (fig.2.11) cu relaţia:
HV  H R  lR (2.71)
în care:
HV - cota planului de vizare;
HR - cota reperului de nivelment;
lR- lectura pe mira plasată în punctul R;
– se determină lectura pe miră lBpr (element de trasare) necesară transpunerii pe
teren a cotei din proiect:
lBpr  HV  H Bpr  H R  lR  H Bpr (2.72)

HV

lR l Bpr

R S Ce
B

HR H Bt H Bpr
NM

Fig. 2.11 Trasarea cotelor prin nivelment geometric

Pentru materializarea cotei, operatorul, din punctul de staţie, dirijează ajutorul să
ridice sau să coboare mira, până când la firul reticular orizontal, va efectua o lectură egală cu cea
calculată. Poziţia tălpii mirei va da cota proiectată, care se fixează în teren prin ţăruş sau trasând o
linie pe un stâlp sau pe un perete. Controlul trasării se efectuează prin determinarea cotei
punctului trasat, care se compară cu cota din proiect a aceluiaşi punct.
 2.3.1.2.Trasarea cotelor cu ajutorul cotei de execuţie faţă de teren
În cazul când reperul de nivelment se găseşte la o distanţă mai mare, se execută o
drumuire de nivelment prin care se determină cota terenului în punctul a cărui cotă urmează a fi
trasată.
Făcând diferenţa între cota proiectată şi cota terenului se obţine cota de execuţie (element
de trasare):
Ce  H Bpr  H Bt (2.73)

Cota de execuţie se aplică pe verticala punctului B (fig.2.11) cu ajutorul ruletei sau a

mirei.
2.3.1.3.Trasarea cotelor faţă de orizontul aparatului
Operatorul va dirija figurantul să materializeze cota orizontului aparatului (Hv), datǎ de
firul reticular orizontal, pe ziduri, cofraje, stâlpi, etc. faţă de care se aplică diferenţa dintre cota
proiectată şi cota de orizont a aparatului.:
Ce  H Bpr  HV  H Bpr   H R  lR  (2.74)

Când valoarea cotei de execuţie este pozitivă aceasta se aplică în sus faţă de orizontul
aparatului, iar când valoarea este negativă se aplică în jos.
2.3.1.4. Precizia trasării cotelor prin nivelment geometric
Principalele erori care intervin la trasarea cotelor din proiect sunt:
 eroarea reperului de execuţie mHR;
 eroarea de citire pe miră ml;
 eroarea de fixare a cotei pe teren mf;
Eroarea medie pătratică de trasare a unei cote pe teren este dată de relaţia:

mH B   mH2 R  2ml2pr  m2f (2.75)

unde:
mHB - eroarea medie pătratică de trasare a cotei dată prin proiect
Valoarea erorii medii mH B se deduce din toleranţa admisă la trasarea în înălţime  h.

 h h 
mH B     (2.76)
 2 3 
Dacă toleranţa se referă la poziţia reciprocă între punctele trasate în înălţime, atunci:
h
mH B  (2.77)
2 2
Din rel.(2.75) se poate determina mărimea admisă a erorii medii de citire pe miră (ml),
aplicând relaţia:

mH2 B  (mH2 R  m2f )

ml  (2.78)
2
Eroarea medie totală de citire pe miră se poate, de asemenea, calcula cu relaţia:

ml   m02  mV2  mr2  mc2  mdiv

2
(2.79)
 în care:
mo - eroarea de citire pe miră, datorată înclinării axei de viză. Această eroare se deduce
din (fig.2.12) şi se calculează cu relaţia:
e0cc 0,15 cc
m0   d   d (2.80)
 cc  cc
în care:
d - lungimea porteei;
e0 - înclinarea axei de viză

eo mo

A
B

d
Fig. 2.12 Înclinarea axei de viză
Înclinarea axei de viză se datoreşte erorii de calare a nivelei torice şi se calculează cu
relaţia:
e0  0,15 (2.81)
în care:
 - sensibilitatea nivelei torice (φ= 60"pentru o nivelă tehnică);
0,15 - coeficientul de aducere a bulei între repere. Acest coeficient este de 0,05 pentru o
nivelă torică de contact;
mv - eroarea de citire pe miră datorită erorii medii pătratice de vizare:
60" 200cc
mV    d   cc d (2.82)
 " M  M
unde:
M - puterea de mărire a lunetei
mr - eroarea de citire pe miră datorită grosimii firului reticular;
 1 mm 
mr  0.5   d   0.005 d  mm  (2.83)
 100 m 
în care:
mr - grosimea firului reticular nivelor proiectat pe miră
mc - eroarea de rotunjire a citirilor pe miră,(mo = 0,54 mm);
mdiv - eroarea de trasare a diviziunilor pe miră, (mdiv = ±0,25 mm).
Cum diferenţa de nivel între două puncte se determină ca o diferenţă a lecturilor efectuate
pe mirele amplasate pe cele două puncte, eroarea medie de aplicare a diferenţei de nivel este
dată de relaţia:
mh  ml 2 (2.84)
În cazul când pentru trasarea cotei din proiect se execută o drumuire de nivelment, eroarea
de transmitere a cotei rezultă din relaţia:
mh  ml n (2.85)
în care:
n - numărul de staţii executate în drumuirea de nivelment.
Aplicaţia 1. Să se organizeze lucrările topografice de trasare a cotei unei fundaţii, prin
nivelment geometric de ordinul IV, cunoscând toleranţa impusă la trasare ( h  6 cm ), eroarea
reperului de nivelment (mHR =20mm) şi caracteristicile nivelei Ni 030 Zeiss Jena (puterea de
mărire a lunetei M = 25x şi sensibilitatea nivelei torice   60" ).
Rezolvare:
Din toleranţa admisă la trasare se va calcula eroarea medie pătratică:
h h
mH B    3 cm  2 cm
2 3
În cazul când toleranţa se dă faţă de un alt punct trasat, eroarea medie pătratică se va
calcula cu relaţia:
h h
mH B    2.12 cm  1.14 cm
2 2 3 2
Eroarea medie pătratică de lectură pe miră în cazul aplicării metodei de trasare 2.3.1.1, se
calculează cu relaţia (2.78):

mH2 B  (mH2 R  m2f ) 21.22  (202  32 )

ml     4.5 mm
2 2
Eroarea medie pătratică de lectură pe miră, provocată de influenţa erorilor întâmplătoare
componente se mai poate calcula cu relaţia (2.79).
Dacă se acceptă principiul influenţei egale a erorilor componente :
m0  mv  mr  mc  mdiv  m
relaţia (2.79) se mai poate scrie:
ml  m 5
de unde rezultă "m"(eroarea medie pătratică ce revine fiecărei erori componente):
ml 4.5
m   2.01 mm
5 5
Plecând de la această eroare se pot determina caracteristicile nivelei (sensibilitatea nivelei
torice, puterea de mărire a lunetei), pentru o distanţă cunoscută a porteei şi lungimea porteei
pentru nivela aleasă.
Astfel, ţinând seama de (2.80) se poate scrie:
0.15 cc
m0   d  m
 cc
din care rezultă:
m  2.01 206265
   54.21"
0,15  d 0,15  50000
 d - lungimea porteei (d=50 m)
În funcţie de relaţia (2.82) se poate scrie:
60"
mV   d  m
 " M
din care rezultă:
60" 60  50000
M   7.4 x
m   " 2.01 206625
Se remarcă faptul că pentru toleranţa impusă la trasarea fundaţiei, valorile obţinute pentru
caracteristicile nivelei sunt mult acoperitoare, ceea ce denotă că trasarea putea fi realizată şi cu
ajutorul teodolitului.
În cazul când pe baza caracteristicilor rezultate din calcul se alege o anumită nivelă, distanţa
maximă a porteei se calculează plecând de la relaţia (2.80) sau (2.82). Astfel se poate scrie:
m   cc 2,1 206265"
d   45172,5  mm  45,173 m
0.15   cc 0,15  60"
Pentru trasarea cotei pe teren dintr-o singură staţie, eroarea medie de transmitere a
diferenţei de nivel proiectate se calculează cu relaţia:
mh  ml 2  4.5 1.41  6.4  mm
Observaţie: Precizia de trasare a diferenţei de nivel, rezultată din calcul, indică faptul că
pentru trasare se poate utiliza nivelmentul trigonometric. Caracteristicile nivelelor sunt date în
tab.2.2.