2.2.

Trasarea pe teren a lungimilor

În teren, lungimile din proiect se trasează cu ajutorul ruletelor, panglicilor şi firelor de

oţel sau invar, aşezate pe pămînt sau în stare suspendată, cu ajutorul tahimetrelor autoreductoare
de precizie (Redta 002), prin măsurători paralactice, şi prin măsurarea cu telemetre electro-
optice.
Trasarea lungimilor cu ajutorul panglicilor (ruletelor), aşezate la sol, se execută în două
moduri:
– se transformă lungimea orizontală (D), dată în proiect, în lungime înclinată (L),
care apoi se aplică pe teren, pe o direcţie stabilitǎ;
– se trasează provizoriu valoarea dată în proiect şi apoi se aplică corecţia liniară  D
obţinută din compararea valorii proiectate a lungimii cu valoarea ce mai probabilă
a lungimii trasate provizoriu.

2.2.1. Procedeul 1.
Constă în transformarea lungimii orizontale (D), dată prin proiect, în lungime înclinată
(L), care urmează a se trasa pe teren. La calculul lungimii înclinate se va ţine seama de
corecţiile de etalonare, temperatură şi înclinare, care vor avea semn schimbat faţă de cele
utilizate la măsurare:
L  D   D k   Dt   D h (2.22)
în care:
 D k - corecţia de etalonare a panglicii;
 D t - corecţia de temperatură ;
 D h - corecţia datorată diferenţei de nivel între capetele ruletei.
Înainte de trasarea lungimii trebuie să existe profilul terenului în lungul direcţiei pe care
se va aplica lungimea (D) din proiect. Profilul se obţine după planul topografic sau după
rezultatele nivelmentului geometric executat pe teren de-a lungul direcţiei.
Corecţia de etalonare se calculează cu relaţia :
D
 D k   l  l0  (2.23)
l
în care:
l0 - lungimea instrumentului la etalonare;
l - lungimea nominală a instrumentului.
Corecţia de temperatură se calculează cu relaţia:
 Dt   D  t0  t  (2.24)

unde:
 - coeficient de dilataţie liniară a oţelului; (a = 0,0115 mm/m°C);
t0 - temperatura la etalonare (20°C);
t - temperatura în timpul lucrului.

Dacă înclinarea terenului este uniformă, atunci lungimea înclinată ce trebuie aplicată pe
teren se calculează cu relaţia:
D
L'  D h
2 2
(2.25)
cos 
 unde:
 - este unghiul de înclinare al terenului;
h - este diferenţa de nivel între capetele lungimii L';
Practica a arătat că este mai bine să se calculeze corecţia  D h care se introduce în
mărimea D, pentru a obţine lungimea înclinată L', adică:
2
h
 D h  D  sec   1   (2.26)
2D
Dacă în lungul liniei, terenul prezintă mai multe înclinări se vor însuma corecţiile pentru
fiecare tronson de aceeaşi pantă, adică:

h
2

Dh 
i
(2.27)
2 d i

 d - suma lungimii tronsoanelor de aceeaşi pantă.

i

 h - suma diferenţelor de nivel a tronsoanelor de aceeaşi pantă

i

2.2.2. Procedeul 2
Pentru trasarea pe teren a unei linii (AB) din proiect (fig.2.7), faţă de un punct fix (A) se
procedează astfel:
– Se trasează în mod provizoriu, pe înclinare, lungimea dată în proiect,
materializând poziţia punctului B'.
D

L'
B
B'

D
D'
D

Fig.2.7 Trasarea lungimilor

– Se calculează valoarea distanţei orizontale D' corespunzătoare lungimii înclinate

L', trasată provizoriu, adică:
D '  L ' C (2.28)
în care mărimrea corecţiei este:
C   L k   Lt   L h (2.29)
unde valorile corecţiilor componente sunt cele de la măsurare:
 L
  L k   l0  l 
l

  Lt   L  t  t 0  (2.30)
 2 4
L   h  h
 h 2L 8L
3
 Se determină mărimea corecţiei ΔD=D-D' care se aplică pe teren prin metoda cultelatiei
(cu ruleta orizontală), materializând punctul B.
Pentru control se măsoară lungimea AB, iar valoarea obţinută D" trebuie să se încadreze
în toleranţa trasării T, adică:
D  D"T (2.31)