2.4.

Caracteristici logaritmice de frecvenţă

2.4.1. Introducere

Caracteristicile logaritmice de frecvenţă se caracterizează prin feptul că

utilizează scări logaritmice.
Astfel, în cazul caracteristicii amplitudine-pulsaţie (fig. 2.16), abscisa este log
şi are ca unitate de măsură decada sau octava, iar ordonata este
, (2.83)
adică modulul lui H(j ) măsurat în decibeli.

Observaţie: Pentru o pulaţie dată , decada este intervalul de pulsaţii

cuprins între şi 10 , iar octava este intervalul de pulsaţii cuprins între şi 2
.

Caracteristica fază-pulsaţie se trasează sub caracteristica amplitudine-

pulsaţie (fig. 2.16), are pe abscisă log (măsurat în decade sau octave), iar pe
ordonată , măsurat în radiani sau grade.
Utilizând scări logaritmice, caracteristicile logaritmice de frecvenţă prezintă
următoarele avantaje:
 Curbele pot fi aproximate prin elemete de dreaptă, fără erori importante;
 Se poate trece mai uşor la caracteristica unui ansamblu de elemente, conectate
în serie, dacă se cunosc caracteristicile elementelor componente. Astfel, pentru n
elemente conectate în serie, funcţia de transfer echivalentă este:

(2.84)

de unde, pentru s=j , rezultă:

(2.85)
adică
. (2.86)

Din relaţia (2.84), se obţine şi relaţia dintre argumentele funcţiilor de

transfer:
. (2.87)
Relaţiile (2.86) şi (2.87) demonstrează că, atât în cazul caracteristicii
amplitudine-pulsaţie, cât şi, respectiv, în cazul caracteristicii fază-pulsaţie,
caracteristica ansamblului se obţine prin însumarea tuturor caracteristicilor
corespunzătoare elementelor componente.

Observaţie: Pentru două elemente ale căror funcţii de transfer H1(s) şi,
respectiv, H2(s) sunt inverse, adică

H1(s) H2(s)=1, (2.88)

caracteristicile logaritmice sunt simetrice faţă de axa absciselor.

30
 2.4.2. Caracteristicile de frecvenţă logaritmice ale principalelor tipuri de
elemente

2.4.2.1. Elementul proporţional

Plecând de la H(s)=k, funcţia de transfer a elementului proporţional, pentru

, se obţin rezultatele:

(2.88)
şi
0. (2.89)

Rezultă că, pentru elementul proporţional, caracteristica amplitudine-pulsaţie

este o dreaptă paralelă cu axa absciselor ce trece prin punctul de ordonată 20logk
(fig.2.16), iar caracteristica fază-pulsaţie este axa absciselor.

H  jω  dB

20logk k>1
-1 0 1 2 log
k=1
0,1 1 10 100
k<1

[rad]
decadă

-1 0 1 2 3 log

0,1 1 10 100 1000

Fig. 2.16.

Observaţie: Pe caracteristica amplitudine-pulsaţie, unei pulsaţii îi

corespunde un punct. Dacă punctul este situat:
 deasupra axei absciselor, semnalele de pulsaţie sunt amplificate (k>1);
 sub axa absciselor, semnalele de pulsaţie sunt atenuate (k<1);
 pe axa absciselor, semnalele de pulsaţie nu au amplitudinea afectată.

2.4.2.2. Elementele derivativ şi integrator

Pentru elementul derivativ funcţia de transfer este H1(s)=s.

31
 Pentru , rezultă:

(2.90)

. (2.91)

În concluzie, pentru elementul derivativ, caracteristica amplitudine-pulsaţie

este o dreaptă ce trece prin origine şi are panta de 20dB/dec (fig.2.17), iar
caracteristica fază-pulsaţie este o dreaptă ce trece prin punctul de ordonată şi
este paralelă cu axa absciselor.
Cum elementele derivativ şi integrator au funcţiile de transfer inverse, adică
H1(s)=s şi, respectiv, H2(s)=1/s, caracteristicile celor două elemente sunt simetrice
faţă de axa absciselor.
În fig.2.17, caracteristicile coespunzătoare elementului derivativ au fost
trasate cu linie continuă, iar caracteristicile coespunzătoare elementului integrator au
fost trasate cu linie întreruptă.

H  jω  dB
20

20dB
log
1

-20dB
-20

[rad]

π 2
0 log

Fig. 2.17.

2.4.2.3. Elementele de anticipare şi întârziere de ordinul I

Elementul de anticipare de ordinul I are funcţia de transfer: H1(s)=1+Ts.

Pentru , se obţine:
H1( )=1+ T (2.92)
de unde rezultă:

32
 (2.93)

. (2.94)

Pe porţiuni, caracteristicile se pot aproxima prin drepte, dacă, pentru anumite

valori ale pulsaţiilor, se fac aproximări. Astfel:
1. Dacă , adică , se consideră 0 şi rezultă:

(2.95)

0. (2.96)

Deci, în zona pulsaţiilor joase, caracteristicile amplitudine-pulsaţie şi, respectiv,

fază-pulsaţie se confundă cu axa (fig.2.18).
2. Pentru , adică , se obţin valorile:
= 3 dB (2.97)

. (2.98)
Rezultă că, pentru , caracteristica amplitudine-pulsaţie trece prin
punctul de ordonată 3dB, iar caracteristica fază-pulsaţie trece prin punctul de
ordonată .
3. Dacă , rezultă , adică termenul ia valori
supraunitare. Se fac aproximările:

, (2.99)

(2.100)
H  jω  dB
20
Rezultă că, în zona pulsaţiilor înalte, caracteristica amplitudine-pulsaţie este o
dreaptă ce trece prin punctul de abscisă şi are panta de 20dB/dec, iar
caracteristica fază-pulsaţie este o dreaptă paralelă cu axa absciselor, ce trece
prin punctul de ordonată .
log
În fig.2.18,3dBcaracteristicile asimptotice corespunzătoare elementului de
anticipare au fost trasate
ω  1 Tcu linie continuă, iar caracteristicile asimptotice
corespunzătoare elementului de întârziere au fost trasate cu linie întreruptă.
-20 reale corespunzătoare celor două
Cu linie subţire, s-au trasat caracteristicile
elemente.

[rad]

π 2
π 4 log
-  1 T
33
-
 Fig. 2.18.

2.4.2.4. Elementele de anticipare şi întârziere de ordinul II

Elementul de anticipare de ordinul II are funcţia de transfer:

, . (2.101)

Pentru , se obţine:

(2.102)
de unde rezultă:
(2.103)

(2.104)

Pe porţiuni, caracteristicile se pot aproxima prin drepte astfel:

1. Dacă , rezultă , adică termenul ia valori subunitare. Se
consideră =0 şi rezultă:

0 (2.105)
0. (2.106)

34
 Deci, în zona pulsaţiilor joase, caracteristicile amplitudine-pulsaţie şi, respectiv,
fază-pulsaţie se confundă cu axa (fig.2.19).
2. Pentru ( =1), din relaţia (2.102) se obţine:
. (2.107)

Rezultă că:

= (2.108)

(2.109)
Deci, pentru , caracteristica amplitudine-pulsaţie trece printr-un punct a
cărui ordonată este funcţie de valoarea factorului de amortizare , iar
caracteristica fază-pulsaţie trece prin punctul de ordonată .
3. Dacă , rezultă , adică termenul ia valori supraunitare. Se
fac aproximările:

(2.110)

. (2.111)

Rezultă că, în zona pulsaţiilor înalte, caracteristica amplitudine-pulsaţie este o

dreaptă ce trece prin punctul de abscisă şi are panta de 40dB/dec, iar
caracteristica fază-pulsaţie este o dreaptă ce trece prin punctul de ordonată
şi este paralelă cu axa absciselor.

În fig.2.19, caracteristicile asimptotice corespunzătoare elementului de

anticipare de ordinul II au fost trasate cu linie continuă, iar caracteristicile asimptotice
corespunzătoare  
H jωelementului
dB
40 de ordinul II au fost trasate cu linie
de întârziere
întreruptă.
Pentru elementul de anticipare de ordinul II, cu linie continuă subţire, s-au
trasat caracteristicile reale, pentru diverse valori ale factorului de amortizare , şi s-
a arătat cum se deplasează acestea, atunci când creşte, de la valoarea zero la
valoarea unu.
log

ω 1T

[rad]


 2 creşte
log
-  1 T
 35
 6 dB

- 40

creşte

Fig. 2.19.

2.4.3. Caracteristicile de frecvenţă logaritmice ale unui ansamblu de

elemente conectate în serie

În cazul unui ansamblu de elemente conectate în serie, cu sunt şi elementele

de pe calea directă, caracteristicile logaritmice de frecvenţă se trasează astfel:
1. Se descompune funcţia de transfer în termeni elementari, ce corespund
elementelor tip studiate în paragraful anterior, adică: elementul proprţional,
elementul derivativ, elementul integrator, elementul de anticipare de ordinul I,
elementul de întârziere de ordinul I, elementul de anticipare de ordinul II,
elementul de întârziere de ordinul II.
2. În acelaşi sistem de axe, se trasează caracteristicile logaritmice de frecvenţă
pentru fiecare element ce intră în componenţa funcţiei de transfer.
3. Se însumează grafic caracteristicile elementelor compunente şi rezultă
caracteristicile logaritmice de frecvenţă ale ansamblului de elemente.

Pentru exemplificare, se vor trasa caracteristicile logaritmice de frecvenţă

pentru ansamblul de elemente cu funcţia de transfer:

(2.112)

Conform paşilor de mai sus, funcţia de transfer se pune sub forma:

(2.113)

şi se pot identifica elementele conectate în serie:

 Elementul proprţional, cu funcţia de transfer , unde k=10;

 Elementul integrator, cu funcţia de transfer ;

36
  Elementul de anticipare de ordinul I, cu funcţia de transfer ,
unde T1=0,1. Rezultă ;
 Elementul de întârziere de ordinul I, cu funcţia de transfer: ,
unde T2=0,01. Rezultă .

În acelaşi sistem de axe (fig. 2.20), se trasează caracteristicile logaritmice de

frecvenţă pentru fiecare element în parte (liniile subţiri) şi, prin însumare grafică, se
obţin caracteristicile logaritmice de frecvenţă pentru ansamblul de elemente
conectate în serie (liniile îngroşate).

H  jω  dB
H(s)
-20 20 H3(s)

20dB H1(s)
log
1 10 100
-20
-20

H4(s)
H2(s)

[rad]

H3(s)
π 2
1 2 log
- H4(s)
-
H(s) H2(s)

Fig. 2.20.

37