Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tabelul 1.1
Perturbaţii electromagnetice în mediul ambiant
Modul de
Tipul perturbaţiei Perturbaţia
transmisie
• variaţia frecvenţei tensiunii de alimentare;
• variaţii ale tensiunii de alimentare;
• goluri şi întreruperi de tensiune;
• fluctuaţii de tensiune (flicker);
Conduse • armonice;
• interarmonice;
De joasă frecvenţă
• componenta continuă în curba tensiunii
aplicate;
• tensiuni de semnalizare;
• tensiuni induse de joasă frecvenţă.
• câmp electric;
Radiate
• câmp magnetic.
• tensiuni sau curenţi induşi;
Conduse • tensiuni tranzitorii unidirecţionale;
• tensiuni tranzitorii oscilante.
De înaltă frecvenţă • câmp magnetic;
Radiate • câmp electromagnetic:
- unde întreţinute;
- unde tranzitorii.
Impuls electro- Explozie nucleară în atmosferă.
magnetic nuclear
Descărcări Încărcarea electrostatică a corpurilor izolate
electrostatice electric.
Nivel test de
Nivel planificat al
compatibilitate
imunitate
Nivel estimat al
perturbaţiei
Nivel de
perturbaţiei
1
Probabilitatea P(d) de
susceptibilitate a
echipamentului
Densitatea de Nivel de
p(d)
probabilitate p(d) compatibilitate
a perturbaţiei p(d)
circa 6%
d
Risc de incompatibilitate
d
Marja de emisie
Marja de imunitate
Marja de
compatibilitate
Limita de imunitate
a echipamentului
Nivel de
compatibilitate
Limita de emisie
a perturbaţiei
Nivel total
de emisie
Nivelul
de emisie al
unui echipament
izolat
t
Principalele echipamente perturbate sunt indicate în tabelul 1.2 [2], iar principalele
echipamente perturbatoare sunt indicate în tabelul 1.3 2].
În tabelul 1.2 sunt indicate şi unele remedii posibile:
A − modificarea structurii reţelei electrice (linii electrice dedicate, transformatoare
individuale etc.);
B − o a doua alimentare;
C − instalarea de invertoare, grupuri cu volant, grupuri autonome;
D − alimentare la tensiune continuă, temporizarea releelor;
E − instalare de protecţie ultrarapidă.
În tabelul 16.3 sunt indicate şi unele soluţii pentru limitarea nivelului perturbaţiilor
determinate de funcţionarea echipamentelor
A − creşterea curentului de scurtcircuit în nodul de conectare; B − modificarea structurii
reţelei electrice de alimentare (alimentare separată, transformator individual etc.);
C1 − instalarea de filtre de absorbţie;
C2 − instalarea de filtre de refulare;
D − compensarea statică a puterii reactive;
E − instalarea de baterii de condensatoare;
F − fracţionarea sarcinii;
G − circuite limitatoare de supratensiuni;
H − utilizarea de cabluri duble (de ducere şi de întoarcere);
I − ecranare;
6 Calitatea energiei electrice
Calitatea energiei
electrice
Întreruperi de lungă
durată Avarii Sarcini perturbatoare
Echipamentul Variaţii de tensiune (1) Supra- Armonice Nesimetrii Perturbaţii Remedii Observaţii
a b c tensiuni (2) (3) (4) radiate (5) posibile
Iluminatul electric (1) Lămpile fluorescente sunt afectate de un
(pentru iluminatul gol de tensiune de 50% timp de 100 ms.
incandescent curba de * * * * * (2) creştere de tensiune cu10% reduce durata
flicker este indicată în de viaţă 5% .
SR CEI 61000-4-15) (3) În cazul lămpilor cu descărcare electrică
Cuptor cu inducţie (2) Sensibilitate la supratensiuni tranzitorii
electromagnetică * în reţeaua electrică de alimentare.
Contactoare, relee * D
Compresoare * * (1) Sensibilitate la demarare cu tensiune
redusă (− 15%) şi la întreruperi repetate
Cuptoare electrice de * B (1) Sensibilitate la întreruperi peste o oră.
topire
Încălzire materiale * *
dielectrice (IF şi UIF)
Cuptoare cu plasmă, (1) Sensiblitate la întreruperi de la câteva
fascicul de electroni, * * B minute la câteva ore
laser. .
Motoare asincrone şi * * * *
sincrone
Redresoare comandate * * * *
Invertoare * * * E
Comenzi numerice, (1) Sensibilitate la variaţii de tensiune
calculatoare, sisteme * * * * * * * A, C
informatice
În funcţie de (1) Sensibilitate la variaţii de tensiune şi la
Procese industriale în * * * caz, A,B,C întreruperi de scurtă durată. De regulă sensi-
7
Tabelul 1.3
Echipamente perturbatoare
Variaţii de tensiune Supra- Armo- Inter- Energie Radiaţii
Echipamentul Puterea (1) tensiuni nice armonice reactivă electro- Observaţii
a b c (2) (3) (4) (5) magnetice (6)
(1)În momentul conectării, când puterea conec-
Echipamente de tată este mare în raport cu puterea de scurt -
de încălzire 1⋅⋅⋅ 35 kW A, F A, F C1 circuit a reţelei.
cu rezistoare (2) În cazul unor comenzi electronice.
(tran- (1) În momentul conectării, când puterea conec-
Instalaţii de încăl- A, F A,F zitorii) C1 H tată este mare în raport cu puterea de scurt-
zire de JT G (2) În cazul unor comenzi electronice
(6) La utilizarea cablurilor fără ecran metalic.
Transformatoare (tran- (2) Supratensiuni tranzitorii în monetul conec-
JT/FJT zitorii) tării şi deconectării transformatorului.
(pentru încălzire) G
Iluminat electric A,F C1 I (1) şi (6) Conectarea lămpilor electrice.
(3) Regulatoare de lumină.
Cuptoare cu inducţie (1) Dacă reglarea este bipoziţională.
electromagnetică A C1 I (3) Generare de armonice
25 kHz<f < 35 kHz (4) Emisia în reţea de frecvenţe medii;
(6) Risc de radiaţii de medie frecvenţă.
Cuptoare casnice 1 ⋅⋅⋅ 2 kW E (6) În caz de defect pot să apară şi alte
cu microunde perturbaţii
Compresoare 200 W ⋅⋅⋅ A (1) Supracurenţi la pornire
(pompe de căldură) 10 kW
Radiologie A, B Pot să apară şi alte perurbaţii
Radioscopie
Calitatea energiei electrice
Tabelul 1.3 (continuare)
Încălzire industrială 10 kW ⋅⋅⋅ A, B A, B (1b) Comandă electronică
indirectă cu 2 MW F F C1 (1c) În momentul conectării
rezistoare (3) În cazul unei reglări electronice
Cuptoare cu 100 kW⋅⋅⋅
Calitatea energiei electrice
indicatorul IT ;
factorul de distorsiune normal (THD);
factorul de distorsiune ponderat, adaptat pentru elemente inductive;
factorul de distorsiune ponderat, adaptat pentru condensatoare;
nivelul armonicei ;
faza armonicelor;
impedanţa armonică;
• indicatori privind interarmonicele:
frecvenţa f a interarmonicelor ;
amplitudinea relativă a interamonicelor;
• indicatori privind nesimetria în reţelele electrice:
factorul de nesimetrie negativă;
factorul de nesimetrie zero;
factorul de nesimetrie IEEE;
• Indicatori privind supratensiunile în reţelele electrice
amplitudinea relativă;
durata.
N02
1008 n
Fig. 2.1− Evaluarea calităţii tensiunii într-un nod al sistemului
electroenergetic.
− se determină numărul N de intervale de 10 minute în care tensiunea este în intervalul de
±15% faţă de tensiunea nominală; se consideră că valorile în afara intervalului de ±15% faţă de
tensiunea nominală sunt invalide din punctul de vedere al măsurătorilor privind nivelul de
tensiune;
− se determină numărul N1 de intervale în care tensiunea măsurată este în afara intervalului
de ±10% faţă de tensiunea nominală şi este în intervalul de ±15% faţă de tensiunea nominală;
− tensiunea corespunde din punctul de vedere al calităţii energiei electrice dacă este
îndeplinită condiţia
N1
≤ 0,05 . (2.8)
N
14 Calitatea energiei electrice
U [V]
240
235
230
225
220
215
210
1 500 1008 n
a)
U [V]
240
235
230
225
220
215
210
1 500 1008 n
b)
Fig. 2.2 − Valori măsurate ale tensiunii de alimentare.
Ca exemplu, în figura 2.2 sunt indicate valori măsurate ale tensiunii de alimentare la
bornele unui receptor de joasă tensiune. În figura 2.2 a) este indicată variaţia pe durata unei
săptămâni (1008 valori), iar în figura 2.2 b) este indicată curba cumulată pentru aceleaşi valori
Se observă că valoarea de probabilitate 95% este de 238,58 V, ceea ce pune în evidenţă faptul
că la bornele receptorului calitatea energiei electrice este corespunzătoare.
prin contribuţia cablurilor slab încărcate, tensiunea în staţia de racord creşte peste valorile
admise.
Controlul circulaţiei puterii reactive în reţeaua electrică, până în posturile de MT/JT şi
chiar la consumatorii de JT, pentru a asigura un nivel corespunzator al calităţii energiei
electrice şi limitarea pierderilor de energie activă în reţea, necesită adoptarea următoarelor
măsuri principale:
• monitorizarea on-line a nivelul de tensiuni la barele RET şi RED, pentru verificarea
încadrării, cu o probabilitate de 95%, în limitele admisibile; în RET, aceasta se poate realiza
prin SCADA, cu un program corespunzător de prelucrare a datelor sau pe baza datelor obţinute
prin estimarea de stare (pentru îmbunătăţirea exactităţii); în RED, pe măsura extinderii SCADA
la 110 kV şi MT, monitorizarea se poate realiza ca şi în RET;
• reducerea puterii reactive produse în reţeaua electrică având în vedere faptul că în multe
dintre nodurile din reţea, în prezent, tensiunile sunt peste limita superioară admisibilă; în acest
sens se impune evitarea generării de putere reactivă la consumatori industriali în afara orelor de
vârf; producţia de putere reactivă, în acest interval de timp ar trebui să se realizeze la comanda
DED; poate fi analizată, de exemplu, soluţia tarifării energiei reactive numai în raport cu
factorul de putere la orele de vârf, iar bateriile de condensatoare să fie prevăzute cu mijloace de
reglare, care să permită urmărirea curbei solicitate de DED;
• realizarea, pentru fiecare reţea de distribuţie a unei filiale, a unor studii detaliate a
circulaţiilor de putere reactivă şi, dacă prin măsurile de mai sus, nu se poate reduce excesul de
putere reactivă, să se utilizeze sisteme de compensare;
• anularea schimburilor de putere capacitivă de la RED spre RET, ceea ce permite şi
optimizarea circulaţiilor de putere reactivă în RET, respectiv încadrarea tensiunilor în limitele
admisibile în această reţea.
Up ; δ Us ; 0 Up ; δ Us ; 0
~ ~
a) b)
Up ; δ Us ; 0 Up ; δ Us ; 0
~ ~
c) d)
În tabelul 2.1 sunt indicate limitele admise ale variaţiilor de tensiune, în condiţii normale
de funcţionare [11].
Tabelul 2.1
Valori limită admise ale variaţiilor de tensiune
Tensiunea de
Nivelul
alimentare Limite de variaţie Observaţii
de tensiune
standardizată
Egală cu tensiunea În condiţii normale de • tensiunea contractată
Cu patru nominală funcţionare: este egală cu tensiunea
conduc- Un =230 V (între • pe durata unei săptămâni, nominală;
toare fază şi nul) în 95% din timp tensiunea • în zone îndepărtate,
măsurată ca medie pe 10 alimentate prin linii de
JT minute trebuie să se lungime mare, tensiu-
tri- Cu trei Egală cu tensiunea încadreze în limitele Un ± nea poate ieşi din do-
fazat conduc- nominală 10%; meniul indicat; în
toare Un = 230 V (între • toate valorile măsurate ca acest caz consu-
faze) medie pe 10 minute trebuie matorul va fi anunţat
să se încadreze în limitele Un
+ 10% − 15%
În condiţii normale de
funcţionare, pe durata unei
săptămâni, în 95% din timp
Egală cu tensiunea tensiunea măsurată ca medie
MT
contractată pe 10 minute trebuie să se
încadreze în limitele Uc ±
10%.
În condiţii normale de
funcţionare, pe durata unei
săptămâni, în 95% din timp
110 kV; Egală cu tensiunea tensiunea măsurată ca medie
IT
220 kV nominală pe 10 minute trebuie să se
încadreze în limitele Un ±
10%.
18 Calitatea energiei electrice
În condiţii normale de
funcţionare, pe durata unei
săptămâni, în 95% din timp
400 kV tensiunea măsurată ca medie
pe 10 minute trebuie să se
încadreze în limitele Un ±
5%.
În condiţii normale de
funcţionare, pe durata unei
săptămâni, în 95% din timp
750 kV tensiunea măsurată ca medie
pe 10 minute trebuie să se
încadreze în limitele Un ±
2%.
Tabelul 2.2
Variaţia puterilor absorbite în funcţie de tensiunea aplicată
Puterile la o
Tipul abatere de Factorul de putere
Relaţia de calcul
receptorului 10% a
tensiunii [%] ∆U = 0 ∆U = 0,1
2
P*=1,0+1,3958⋅∆U+9,991⋅∆U +
0,90491
+84,72⋅∆U 3+293⋅∆U 4
Frigider 0,6245 0,689
Q*=1,2507+4,387⋅∆U+23,801⋅∆U 2
0,95151
+154⋅∆U 3+555⋅∆U 4
Maşină de P*=1,0+1,2786⋅∆U+3,099⋅∆U 2+
0,89719
spălat + 5,939⋅∆U 3
0,521 0,58148
Q*=1,6388+4,5733⋅∆U+12,948⋅∆U 2+
1,25527
+ 55,677⋅∆U 3
P*=1,0+1,2471⋅∆U+0,562⋅∆U 2 0,88091
Televizor 0,9717 0,98365
Q*=0,2431+0,9830⋅∆U + 1,647⋅∆U 2 0,16127
Lampă P*=1,0+0,6534⋅∆U−1,65⋅∆U 2 0,91816
fluorescentă 0,9884 0,99127
Q*= −0,1535−0,0403⋅∆U + 2,734⋅∆U 2 − 0,12213
Lampă cu P*=1,0+0,3409⋅∆U − 2,389⋅∆U 2 0,94202
0,998 0,996
sodiu Q*=0,060+2,2173⋅∆U + 7,620⋅∆U 2 −0,08553
Lampă cu P*=1,0+1,5209⋅∆U + 0,223⋅∆U 2 0,85014
incandescenţă 1 1
Q*=0 0
Cuptor cu P*=1,0+0,0974⋅∆U + 2,071⋅∆U 2 1,01097
0,978 0,988
microunde Q*=0,2039+1,313⋅∆U + 8,738⋅∆U 2 0,15998
Calitatea energiei electrice 19
Relaţia (2.8) poate fi aplicată numai pentru un domeniu relativ îngust al variaţiei tensiunii
de alimentare. Reducerea tensiunii de alimentare sub o valoare critică Ucr1 precum şi creşterea
peste o valoare Ucr2 poate conduce la daune deosebit de importante.
Abaterea tensiunii de alimentare în raport cu tensiunea normată a receptoarelor conduce,
de cele mai multe ori, la reducerea puterii absorbite şi, în consecinţă, la reducerea
productivităţii maşinilor de lucru şi la reducerea calităţii produselor realizate.
În tabelul 2.2 sunt calculate şi puterile absorbite, exprimate în unităţi relative (raportate la
puterea nominală), la o reducere cu 10% a tensiunii de alimentare (∆U = 0,1), precum şi
valorile factorului de putere realizat, la alimentarea cu tensiunea contractată şi la tensiunea
redusă. Datele din tabelul 2.2 indică faptul că, la modificarea tensiunii, puterile absorbite nu
variază liniar, modificând astfel caracteristicile consumatorului în ansamblu.
În cazul cel mai întâlnit al sistemelor de acţionare cu motoare asincrone, variaţia tensiunii
de alimentare U determină variaţia vitezei de rotaţie Ω a motorului (p − numărul de perechi de
poli ai maşini) şi deci reducerea productivităţii procesului în care sunt utilizate maşinile
asincrone (fig. 2.4) [18]. La o reducere accentuată a tensiunii de alimentare este posibilă oprirea
maşinii (reducerea cuplului maxim CM sub cuplul static rezistent Cs al maşinii de lucru).
C
CM C = f(Ω); U = Un
C = f(Ω); U < Un
Cs = f(Ω)
Ω’< Ω;
Ω0 = 2⋅π⋅f/p
Ω’Ω Ω0 Ω
Fig. 2.4− Variaţia caracteristicilor motorului
asincron în funcţie de tensiunea de alimentare.
Ures
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 t /T
∆tg
u [kV]
20
10
0
- 10
- 20
-0,04 0 0,04 0,08 0,12 0,16 0,2 t [s]
P [kW] a)
12
6
0
-0,04 0 0,04 0,08 0,12 0,16 0,2 t [s]
u [kV] b)
20
10
0
- 10
- 20 -0,04 0 0,04 0,08 0,12 0,16 0,2 t [s]
P [kW] c)
12
6
0
-0,04 0 0,04 0,08 0,12 0,16 0,2 t [s]
d)
Fig. 2.6 − Gol de tensiune datorat unei lovituri de trăsnet:
a) variaţia curbelor de tensiune în lipsa echipamentului de limitarea a golurilor de tensiune;
b) variaţia puterii absorbite în lipsa echipamentului de limitarea a golurilor de tensiune;
c) variaţia curbelor de tensiune în prezenţa echipamentului de limitarea a golurilor de tensiune;
d) variaţia puterii absorbite în prezenţa echipamentului de limitarea a golurilor de tensiune.
În cazul analizei comparative a golurilor de tensiune dintr-o reţea electrică, eventual având
tensiuni nominale diferite, determinate de exemplu, de un defect în reţea, alegerea aceleiaşi
valori pentru tensiunea de referinţă poate conduce la date neclare. Acest lucru apare, în special,
în reţeaua de înaltă tensiune, unde tensiunile, în regim normal de funcţionare, pot diferi relativ
mult, în funcţie de condiţiile specifice din sistem. În aceste condiţii, este raţional să se utilizeze
ca tensiune de referinţă valoarea imediat anterioară evenimentului, determinată pe un interval
de timp mult mai mare ca durata golului. Astfel, pentru consumatori conectaţi la bare diferite,
având, în regim normal de funcţionare, tensiuni diferite (evident că barele din apropierea
staţiilor de sistem au o tensiune de funcţionare mai ridicată faţă de staţiile de racord adânc) o
anumită valoare a tensiunii poate reprezenta pentru un consumator un gol de tensiune, iar
pentru un alt consumator să fie cuprinsă în banda admisibilă.
Calitatea energiei electrice 23
În acest fel, tensiunea de referinţă se alege ca o valoare fixă egală cu tensiunea normată, cu
tensiunea contractată sau cu tensiunea „alunecătoare” determinată imediat anterior
evenimentului.
La utilizarea tensiunii alunecătoare ca tensiune de referinţă, este necesar să se ţină seama
de faptul că aceasta poate fi mai mare sau mai mică decât tensiunea normată a echipamentului
de utilizare, iar rezultatele obţinute să nu fie relevante din punctul de vedere al efectului asupra
echipamentului.
Cele mai multe dintre golurile de tensiune sunt determinate de apariţia unor scurtcircuite în
reţeaua electrică, cu revenirea tensiunii după ce scurtcircuitul a fost eliminat. Astfel, în cazul
unei scheme din figura 2.7 a), apariţia unui scurtcircuit pe feederul F2 şi eliminarea sa prin
deconectarea întreruptorului I2 determină, pentru consumatorii alimentaţi prin feederul F2 , o
întrerupere de tensiune (o separare electrică între sursă şi consumator), iar pentru consumatorii
alimentaţi prin feederul F1 un gol de tensiune (fără separare electrică între sursa de alimentare şi
consumator). Este posibil ca, pe durata evenimentului, pentru scurtcircuite apropiate de bara de
alimentare, în ambele cazuri, tensiunea să ajungă la aceeaşi valoare, practic nulă.
L
L1 L2
T
T1 T2
AAR
I
B 20 kV
B1 B2
10 kV
I1 I2
F1 F2 F1 F2
a) b)
Fig. 2.7 − Gol de tensiune şi întrerupere de scurtă durată.
prin intermediul a două linii L1 şi L2 , la apariţia, de exemplu, a unui defect pe linia L2 , bara B2
rămâne fără tensiune şi consumatorii alimentaţi prin feederul F2 vor fi întrerupţi. Durata
întreruperii este determinată de durata reconectării prin AAR de la bara B1. Întreruperea, ca
rezultat al separării electrice între sursa de alimentare şi utilizatori, nu este întotdeaua însoţită
de valoarea nulă a tensiunii pe partea utilizatorului, având în vedere că la acesta există motoare,
care antrenate inerţial, menţin la borne o anumită valoare a tensiunii.
Pentru identificarea golului se stabileşte nivelul tensiunii reziduale. În mod obişnuit acest
prag este de 1% din tensiunea de referinţă, dar poate fi ales şi 5 % sau 10 %, în funcţie de tipul
consumatorului alimentat (normativul CEI 61000-4-30 recomandă valoarea de 10%).
Durata întreruperii scurte se evalueaază prin intervalul de timp între pragul de start şi
pragul de sfârşit la care este setat echipamentul de evaluare.
Pentru adoptarea măsurilor necesare limitării efectelor, primul pas constă în stabilirea
tipului de gol de tensiune. În mod obişnuit, pot să apară goluri datorate scurtcircuitelor sau
goluri datorate pornirii motoarelor mari sau la conectarea transformatoarelor. Specific golurilor
datorate pornirii motoarelor mari (fig. 2.8) sau produse la conectarea transformatoarelor este
faptul că au valori egale pe cele trei faze, iar tensiunea remanentă nu scade sub 0,4⋅Uc (în
principiu, utilizatorii îşi dimensionează instalaţia astfel încât la pornirea celui mai mare motor
din instalaţie, golul rezultat să nu afecteze celelalte motoare). Desigur că şi un scurtcircuit
trifazat îndepărtat poate avea caracteristici asemănătoare, însă aceste evenimente sunt mult mai
rare, iar forma golului este diferită.
Pornirea motoarelor mari sau conectarea transformatoarelor mari determină apariţia unui
gol de tensiune datorită curentului de pornire (inrush current) important, a cărei durată prezintă
o importanţa deosebită privind solicitarea circuitelor electrice (fig. 2.9). Durata sa se determină
ca intervalul de timp între un prag de start (prag de trigerare) şi un prag de stop, determinat din
pragul de start din care se scade tensiunea de histerezis ∆Uh .
i
Prag de start
Prag de stop
Histerezis
t
Fig. 2.9 − Pragurile de start şi de stop la evaluarea curentului de pornire.
În analiza efectelor golurilor de tensiune asupra echipamentelor dintr-o instalaţie este
necesar a avea, pe de o parte, informaţii privind amplitudinea, durata golurilor şi, eventual,
forma golurilor şi, pe de altă parte, informaţii privind curba de susceptibilitate a echipamentului
(curbe de tip ITIC − Information Technology Industry Council) (fig. 2.10). În figura 2.10 sunt
indicate evenimentele înregistrate pe durata unui an şi caracteristicile lor, în raport cu domeniul
de susceptibilitate a consumatorului. Valorile din afara domeniului marcat pot determina daune
consumatorului analizat.
26 Calitatea energiei electrice
U/Uc
2,5
Total evenimente: 10
Evenimente în afara
2,0
curbei ITIC: 3
1,5
1,0
0,5
0
0,001 0,01 0,1 1 10 100 ∆tg [s]
Fig. 2.10 − Goluri înregistrate la bornele unui utilizator din industria de
semiconductoare.
Datele obţinute prin măsurare permit caracterizarea golurilor prin următorii indicatori [19]:
• amplitudinea relativă sau procentuală
∆U g U − U res
ε g [%] = ⋅ 100 [%] = c ⋅ 100 [%] , (2.11)
Uc Uc
în care Ures este valoarea reziduală a tensiunii de fază, iar Uc − tensiunea contractată pe fază.
• durata golului de tensiune:
∆t g = t f − ti , (2.12)
în care t i şi t f sunt momentele iniţial şi final ale golului de tensiune;
• frecvenţa de apariţie a golurilor:
Ng
fa =
, (2.13)
Tr
în care Ng este numărul de goluri de tensiune care apar pe durata de referinţă Tr (în mod uzual,
un an).
Calitatea energiei electrice 27
Tabelul 2.3
Matricea amplitudine−durată pentru goluri de tensiune
∆tg
Adâncimea
golului ∆Ug 0,01 s ⋅⋅⋅ 0,02 s ⋅⋅⋅ 0,1 s ⋅⋅⋅ 0,5 s ⋅⋅⋅ 1 s ⋅⋅⋅ 3 s ⋅⋅⋅ 20 s ⋅⋅⋅ 60 s ⋅⋅⋅
0,02 s 0,1s 0,5s 1s 3s 20s 60s 180s
0,1 ⋅⋅⋅ 0,15 N11 N21 N31 N41 N51 N61 N71 N81
0,15 ⋅⋅⋅0,3 N12 N22 N32 N42 N52 N62 N72 N82
0,3 ⋅⋅⋅0,6 N13 N23 N33 N43 N53 N63 N73 N83
0,6 ⋅⋅⋅ 0,99 N14 N 24 N 34 N 44 N 54 N 64 N 74 N84
0,99 ⋅⋅⋅ 1,0 N15 N25 N35 N45 N55 N65 N75 N85
Nota 1: Valorile cuprinse în prima linie şi prima coloană sunt probabil în mare măsură determi-
nate de fenomene tranzitorii şi variaţii ale sarcinii;
Nota 2: Valorile de 0,01s şi 0,02 s corespund duratei unei semiperioade, respectiv a unei perioade
a tensiunii de alimentare cu frecvenţa de 50 Hz.
Ultimul rând al matricei din tabelul 2.3 corespunde întreruperilor de scurtă durată. În unele
cazuri poate fi utilizat pragul de 5% sau 10% pentru a distinge golurile de tensiune de
întreruperile de scurtă durată.
Frecvenţa golurilor de tensiune cu o anumită caracteristică, corespunzătoare fiecărei celule
Nik a matricii amplitudine-durată, determinată pentru un interval de timp (de regulă, un an),
este evaluată din relaţia
N ik
g= .
∑
N i, k (2.14)
i =1,6
k =1,6
Practica de exploatare arată că, în condiţii normale de funcţionare, numărul total de goluri
într-o reţea, pe durata unui an, poate fi de la câteva zeci până la circa o mie.
Pentru măsurătorile realizate simultan, într-un mare număr de puncte din reţeaua electrică
(campanie de măsurători), este utilizată o matrice de aceeaşi formă cu cea din tabelul 2.3,
completată cu valori suplimentare care corespund, în funcţie de tipul analizei:
• valorilor maxime;
• valorilor medii;
• probabilităţii de 95 % de apariţie în punctele analizate;
• altor analize statistice.
În cazul apariţiei unor forme diferite ale golurilor de tensiune sau la analiza unor instalaţii
cu caracteristici diferite (de exemplu, reţele în cablu sau reţele aeriene) este recomandabil să fie
completate matrice diferite pentru fiecare caz specific.
Pentru evaluarea golurilor de tensiune într-o reţea electrică sunt necesare determinări în
toate nodurile reţelei şi apoi prelucrarea acestora. Ca exemplu, în tabelul 2.4 [19] sunt indicate
28 Calitatea energiei electrice
valori agregate pentru o reţea cu cabluri subterane, pe baza datelor din 85 puncte de măsurare.
Ca tensiune de referinţă s-a considerat tensiunea contractată, iar pragurile au fost egale cu 0,9
din tensiunea contractată. S-au considerat întreruperi evenimentele la care tensiunea a ajuns la
valoarea zero. Determinările s-au efectuat pe durata unui an.
Tabelul 2.4
Matricea amplitudinea golurilor − durată pentru o reţea de cabluri (valori de 95 %).
0,01 s ≤ 0,1 s ≤
Adâncimea 0,5 s ≤ 1s≤ 3s≤ 20 s ≤
golului ∆Ug ∆tg < 0,1 ∆tg< 0,5
∆tg< 1s ∆tg< 3 s ∆tg< 20 s ∆tg< 60 s
s s
0,1 < ∆Ug < 0,3 23 19 3 1 0 0
0,3 ≤ ∆Ug < 0,6 5 19 1 0 0 0
0,6 ≤ ∆Ug < 1 1 8 1 0 0 0
Ul =0 (întrerupere) 0 0 1 0 1 1
Monitorizarea unei reţele electrice din punctul de vedere al golurilor de tensiune necesită
informaţii, atât asupra numărului de goluri cu o anumită amplitudine cât şi asupra numărului de
utilizatori afectaţi. În acest sens, au fost elaboraţi indicatori specifici[20, 21]]:
• frecventa medie a variaţiilor de tensiune la nivel de sistem SARFIx% (system average rms
(variation) frequency indexvoltage ) calculată ca raportul dintre numărul de consumatori care au
suportat o variaţie a valorii efective a tensiune sub x % din tensiunea contractată, pe durata
analizată, şi numărul total Nt de utilizatori deserviţi de sistemul analizat
n
∑ Ni (2.15)
SARFI x % = i =1 ,
Nt
în care Ni este numărul utilizatorilor afectaţi de variaţia de tensiune, la fiecare dintre
envenimentele i, n − numărul total de evenimente cu variaţie de tensiune, pe durata analizată, în
sistemul analizat.
Pragul x% este în mod uzual de 90, 80, 70, 50 şi 10.
• frecvenţa medie a variaţiilor instantanee de tensiune SIARFIx (system instantaneous
Average rms (variation) frequency indexvoltage) calculată ca raportul dintre numărul de utilizatori
care au suportat o variaţie instantanee a valorii efective a tensiunii sub x% din tensiunea
contractată, pe durata analizată, şi numărul total Nt deserviţi de sistemul analizat
n
∑ NI i (2.16)
SIARFI x % = i =1 ,
Nt
în care NIi este numărul utilizatorilor afectaţi de variaţia de tensiune, la fiecare dintre
evenimentele i, n − numărul total de evenimente cu variaţie de tensiune, pe durata analizată, în
sistemul analizat.
Pragul x% este în mod obişnuit de 90, 80, 70, 50 şi 10.
• frecvenţa medie a variaţiilor momentane de tensiune SMARFIx (system instantaneous
Average rms (variation) frequency indexvoltage) calculată ca raportul dintre numărul de
utilizatori, care au suportat o variaţie instantanee a valorii efective a tensiunii sub x % din
Calitatea energiei electrice 29
În mod obişnuit, golurile de tensiune determină cele mai importante daune atunci când,
datorită reducerii tensiunii, are loc dezexcitarea contactoarelor sau releelor de minimă tensiune
conducând astfel la întreruperi de scurtă durată. De asemenea, întreruperile de scurtă durată pot
să rezulte în urma operaţiilor de AAR, în reţelele de medie sau joasă tensiune, şi de RAR, în
reţelele de înaltă tensiune.
Supratensiunile de trăsnet şi defectele de izolaţie conduc la apariţia unui număr important
de goluri şi întreruperi de scurtă durată într-o reţea electrică, astfel încât consumatorii sensibili
la aceste perturbaţii pot să înregistreze daune inacceptabile. O atenţie specială trebuie acordată
consumatorilor care nu admit întreruperea în alimentarea cu energie electrică. În acest sens,
este necesară adoptarea de măsuri pentru a asigura continuitatea în alimentarea şi pe durata
perturbaţiilor.
Soluţiile actuale se bazează pe alimentarea separată a receptoarelor critice (sensibile la
goluri şi întreruperi de scurtă durată) şi a celor la care daunele pot fi acceptate. Desigur că
împărţirea în cele două tipuri de receptoare trebuie făcută cu atenţie deoarece realizarea unor
surse neîntreruptibile implică o serie de costuri.
Alimentarea receptoarelor critice se face de la reţeaua electrică prin intermediul unor
echipamente specializate (UPS − Uninterruptible Power Supply) care stochează energie şi o
redau pe durata întreruperii. Sunt utilizate două tipuri de asemenea echipamente:
30 Calitatea energiei electrice
ISO
IO
U~ D Iv IS U~
IP IE
IB
Deoarece experienţa a arătat că peste 93% dintre perturbaţiile sub formă de goluri sau
întreruperi de scurtă durată nu depăşesc trei secunde, au fost dezvoltate echipamente UPS
dinamice (fig. 2.12) în care energia este stocată sub formă de energie cinetică a unui volant care
are o viteză ridicată de rotaţie. În schema din figura 2.12 s-a considerat că, la proiectarea
Calitatea energiei electrice 31
IP Receptoare
standard
Reţeaua ISO
electrică de
alimentare IO
IM
L1 Receptoare
critice
IP IE
L2 IS
Iv
D
G/M
3~
G
M
3~
Ca o variantă a schemei din figura 2.12, poate fi utilizată schema din figura 2.13 în
care sunt folosite maşini electrice obişnuite, iar energia electrică este stocată în bateria de
32 Calitatea energiei electrice
Este evident faptul că la adoptarea deciziilor privind alegerea schemelor pentru reducerea
(eliminarea) perturbaţiilor sub formă de goluri şi întreruperi de scurtă durată trebuie analizată şi
soluţia unor măsuri pe partea tehnologică pentru creşterea imunităţii la acest tip de perturbaţii
(utilizarea unor motoare electrice cu moment de inerţie crescut, motoare cu volant etc.).
Reducerea evenimentelor sub formă de goluri şi întreruperi de scurtă durată poate fi
realizată şi prin măsuri adecvate adoptate de operatorii de reţea. Utilizarea liniilor în cablu
pentru alimentarea consumatorilor, realizarea unei protecţii adecvate, utilizarea unor
descărcătoare performante, creşterea curentului de scurtcircuit în nodul de alimentare, separarea
circuitelor care alimentează utilizatori perturbatori, conduc la o reducere importantă a golurilor
şi întreruperilor de scurtă durată.
Întreruperile de scurtă durată se consideră că nu durează mai mult de 3 minute. (în unele
documente se consideră a durata maximă a unei întreruperi de scurtă durată este de 1 min.). În
mod normal, circa 70% dintre întreruperi au o durată sub 1 s [23].
În Europa, evaluarea se face pe baza energiei nelivrate ENS (energy not supplied) ca fiind
energia care ar fi fost furnizată dacă nu interveneau întreruperile. Evaluarea se face pe durata
unui an şi se indică energia (în MWh) nelivrată în acel an. Pe baza valorii ENS se determină
indicatorii [6, 24]:
• Durata medie de întrerupere (la nivel de sistem) AIT (average interruption time)
defineşte durata totală a întreruperilor într-un an:
Calitatea energiei electrice 33
ENS
AIT = 8760 ⋅ 60 ⋅
[min/ an ] , (2.19)
AD
în care AD (annual demand) este consumul anual net pentru sistemul electroenergetic (fără
consumul propriu tehnologic) [MWh/an].
• Indicator de indisponibilitate medie a serviciului ASUI (Average service unavailability
index) ca raport între energia nelivrată datorită întreruperilor ENS (energy not supplied) şi
consumul anual net pentru sistemul electroenergetic (fără consumul propriu tehnologic) AD
(annual demand)
ENS
ASUI = ; (2.20)
AD
• Indicator minute sistem SM (system minutes) ca parametru de performanţă al sistemului
electroenergetic care estimează durata medie de întrerupere anuală prin raportare la vârful de
consum anual
ENS AL
SM = ⋅ 60 = AIT ⋅ [minute sistem] ; (2.21)
PL PL
în care PL (Peak Load) este vârful anual de consum, în MW, în perioada analizată, AL
(average load) − puterea medie a curbei de sarcină anuală, AIT − durata medie de întrerupere
(la nivel de sistem).
• Indicator de disponibilitate medie a serviciului − alimentarea utilizatorilor ASAI (average
service availability index) ca raport între energia efectiv furnizată utilizatorilor şi consumul
anual net pentru sistemul electroenergetic (fără consumul propriu tehnologic) AD (annual
demand)
AD − ENS
ASAI = = 1 − ASUI ; (2.22)
AD
Datele obţinute prin monitorizarea întreruperilor de scurtă şi lungă durată pot fi utilizate şi
pentru determinarea indicatorilor recomandaţi de IEEE [21]. Aceştia cuprind, atât mărimi
relative la performanţele sistemului de alimentare, cât şi mărimi relative la utilizatorii
alimentaţi dintr-o reţea:
• Indicator durata medie de întrerupere la nivel de sistem SAIDI (system average
interruption duration index) ca raport între durata totală a întreruperilor la toţi utilizatorii
întrerupţi şi numărul total al utilizatorilor conectaţi în sistemul analizat
n
∑ ( N s ⋅ Ds ) (2.23)
SAIDI = s =1 ,
Nt
în care Ns este numărul utilizatorilor întrerupţi peste 3 minute în întreruperea s, n − numărul
total de întreruperi, Nt – numărul total al utilizatorilor deserviţi, Ds − durata de întrerupere a
utilizatorilor (minute) la întreruperea s;
• Indicator frecvenţă medie de întrerupere la nivel de sistem SAIFI (system average
interruption frequency index) ca raport între numărul total al utilizatorilor, întrerupţi la fiecare
dintre întreruperile de lungă durată şi numărul total al utilizatorilor conectaţi în sistemul
analizat
34 Calitatea energiei electrice
n
∑ Ns (2.24)
SAIFI = s =1 ,
Nt
în care Ns este numărul utilizatorilor întrerupţi peste 3 minute în întreruperea s, n − numărul
total de întreruperi, Nt – numărul total al utilizatorilor deserviţi;
• Indicator durata medie de întrerupere la nivelul utilizatorului întrerupt CAIDI (customer
average interruption duration index) ca raport între durata totală a întreruperilor la toţi
utilizatorii întrerupţi şi numărul total al utilizatorilor, întrerupţi la fiecare dintre întreruperile de
lungă durată
n
∑ ( N s ⋅ Ds ) SAIDI
CAIDI = s =1 = , (2.25)
n SAIFI
∑ Ns
s =1
în care Ns este numărul utilizatorilor întrerupţi peste 3 minute în întreruperea s, n − numărul
total de întreruperi, Ds − durata de întrerupere a utilizatorilor (minute) la întreruperea s;
• Indicator frecvenţa medie de întrerupere la nivel de sistem ASIFI (average system
interruption frequency index) ca raport între puterea aparentă totală întreruptă şi puterea total St
în funcţiune (conectată, instalată) în sistemul analizat
n
∑ Ss (2.26)
ASIFI = s =1 ,
St
în care Ss este puterea întreruptă la întreruperea s, n − numărul total de întreruperi;
• Indicator frecvenţa medie de întrerupere la nivelul utilizatorului întrerupt CAIFI
(customer average interruption frequency index) ca raport între numărul total al utilizatorilor,
întrerupţi la fiecare dintre întreruperile de lungă durată şi numărul total Nca al utilizatorilor
afectaţi de una sau mai multe întreruperi în perioada analizată
n
∑ Ns (2.27)
CAIFI = s =1 ,
N ca
în care Ns este numărul utilizatorilor întrerupţi peste 3 minute în întreruperea s, n − numărul
total de întreruperi. Un utilizator afectat de mai multe întreruperi se numără o singură dată în
calculul acestui indicator.
• Indicator durata medie de întrerupere la nivel de sistem ASIDI (average system
interruption duration index) ca raport între energia nelivrată pe durata tuturor întreruperilor şi
numărul total Nt al utilizatorilor deserviţi în sistemul analizat
n
∑ S s ⋅ Ds (2.28)
ASIDI = s =1 [kVAh / consumator] ,
Nt
Calitatea energiei electrice 35
SAIDI
8760 −
60 . (2.30)
ASAI = 1 − ASUI =
8760
Durata unei întreruperi corespunde intervalului de timp în care tensiunea rămâne sub 1%
din tensiunea contractată. Determinarea apariţiei unei întreruperi se face pe baza măsurătorilor
valorii efective pe jumătate de perioadă a tensiunii alternative.
Reţea de
Reţea de alimentare
alimentare Utilizator Utilizator
IC IC
C IP IE T C IE
V V
M G M/G
3~ 3~ 3~
MDI MDI
a) b)
Reţea de
alimentare Utilizator
IC
IP IE
C
V
G
M
3~
MDI
c)
Reţeaua ISO
electrică de
alimentare IO
IM
Receptoare
D Iv critice
IP IE
IS
G
3~
MDI
Fig. 2.15 − Conectarea unui grup de rezervă.
Calitatea energiei electrice 37
Creşterile de tensiune (fig. 2.16) sunt perturbaţii bidimensionale definite prin amplitudine
şi durată şi sunt evaluate pe baza măsurătorilor privind valoarea efectivă pe o jumătate de
perioadă.
Evaluarea supratensiunilor (creşteri de tensiune) se poate face în funcţie de un prag limită
Up (fig. 2.17) şi având în vedere tensiunea de histerezis ∆Uh .
Normele europene recomandă caracterizarea supratensiunilor temporare pe baza matricii
tensiune − timp (tabelul 2.6) [11] în care, în funcţie de durată, acestea se împart în trei clase,
corespunzătoare coloanelor matricii: instantanee (cu durată sub 1 s), momentane (cu o durată
cuprinsă între 1 s şi 1 minut) şi de lungă durată (peste 1 minut).
u
∆t
2 ⋅ U1/ 2
2 ⋅U c
U
US
∆Uh
Up
Uh
Uc ∆tS
t
Fig. 2.17 − Caracteristicile unei creşteri de tensiune.
38 Calitatea energiei electrice
Tabelul 2.6
Evaluarea creşterilor de tensiune
Creşterea de Durata creşterii de tensiune
tensiune ∆tS < 1 s 1 s ≤ ∆tS < 1 minut ∆tS ≥ 1 minut
1,1 < U/Uc ≤ 1,2
1,2 < U/Uc ≤ 1,4
1,4 < U/Uc ≤ 1,6
1,6 < U/Uc ≤ 2
U/Uc > 2
n
∑ NM i (2.33)
SMARFI x % = i =1 ,
Nt
în care NMi este numărul utilizatorilor afectaţi de variaţia de tensiune, la fiecare dintre
evenimentele i, n − numărul total de evenimente cu variaţie de tensiune, pe durata analizată, în
sistemul analizat.
Pragul x% este în mod uzual de 140, 120 şi 110. Durata variaţiilor valorii efective de
tensiune luate în consideraţie sunt cuprinse între 30 perioade ale tensiunii alternative şi 3 s;
n
∑ NTi (2.34)
STARFI x % = i =1 ,
Nt
în care NTi este numărul consumatorilor afectaţi de variaţia de tensiune, la fiecare dintre
evenimentele i, n − numărul total de evenimente cu variaţie de tensiune, pe durata analizată, în
sistemul analizat.
Pragul x% este în mod obişnuit de 140, 120 şi 110. Durata variaţiilor valorii efective de
tensiune, luate în consideraţie, este cuprinsă între 3 şi 60 s.
Determinarea indicatorilor SARFIx% , SIARFIx% , SMARFIx% şi STARFIx% necesită, în afara
datelor măsurate privind amplitudinea şi durata golurilor în nodurile reţelei electrice, şi
informaţii privind utilizatorii afectaţi de aceste perturbaţii.
U/UN
3
Domeniul admisibil al
supratensiunilor
2
1,4
1,2
1
0,0001⋅T 0,001⋅T 0,01⋅T 0,1⋅T T 10⋅T 100⋅T 1000⋅T
1 µs 1 ms 3 ms 20 ms 0,5 s 10 s
Fig. 2.18 − Curba ITIC (Information Technology Industry Council) privind domeniul
acceptat al supratensiunilor (perioada T are 1/60 s).
U/Ur
1,4
1,3
1,2
1,1
Supratensiuni
admise
1
10-1 100 101 102 103 [perioade]
Fig. 2.19 −Curba CBEMA (The Computer and Business Equipment
Manufacturers Association) inclusă în IEEE Standard 446 privind valorile
acceptate ale variaţiilor de tensiune (o perioadă este egală cu 1/60 s).
Variaţiile aleatorii ale sarcinii ca, de exemplu, în cazul cuptoarelor cu arc electric,
determină la barele de alimentare variaţii aleatorii de tensiune (fig. 2.20) care pot afecta
calitatea energiei electrice furnizată celorlalţi utilizatori, conectaţi la aceleaşi bare. Nivelul de
flicker, sesizat de ochiul uman ca variaţii ale fluxului luminos emis de sursele de lumină, este
determinat cu ajutorul flickermetrului, care ia în consideraţie senzaţia de iritabilitate a ochiului
la depăşirea unui anumit nivel al variaţiei tensiunii de alimentare.
Calitatea energiei electrice 41
1s
5%
Fig. 2.20 − Variaţia tensiunii la barele de alimentare ale unui cuptor cu arc
electric.
Studiile de inconfort fiziologic au arătat faptul că starea de iritabilitate intervine atunci
când variaţiile de tensiune au o anumită valoare şi o anumită repetabilitate, indicate de curba de
iritabilitate (fig. 2.21), construită pentru variaţii dreptunghiulare ale tensiunii de alimentare [7].
Această curbă de iritabilitate reprezintă elementul de bază în evaluarea nivelului de flicker.
∆U/U
[%]
8
6
5
4
1
0,8
0,6
0,5
0,4
0,3
0,2
0,1
0,1 0,2 0,4 0,8 1 2 3 4 6 8 10 20 40 60 100 300 1000 10000
Număr de variaţii pe minut
Fig. 2.21− Curba de iritabilitate (Pst = 1).
∆U
∆U ∆U ∆U ∆U ∆U
∆U
∆t ∆T
Fig. 2.22 − Definiţia variaţiilor de tensiune ∆U, a duratei unei variaţii de tensiune
∆t şi a duratei dintre două variaţii ∆T.
Determinarea nivelului de flicker se face pe baza valorilor efective ale tensiunii măsurate
la fiecare 10 ms (fig. 2.23) [7]. În figura 2.23 sunt indicate eşantioanele achiziţionate în zona a
două variaţii de tensiune (intervalele t1 − t2 şi t2 − t3). De asemenea este indicată valoarea
maximă a variaţiei ∆Umax , abaterea remanentă ∆Uc şi modificarea în timp a variaţiei ∆u(t).
u(t)
∆u(t) ∆Uc
∆Umax
t1 t2 t3 t
10 ms
în care valorile procentuale P0,1 , P1, P3, P10 şi P50 reprezintă niveluri ale flickerului depăşite în
0,1; 1; 3; 10 şi 50% din timp, pe intervalul de observaţie.
Indicele s din relaţia (2.35) arată că trebuie utilizate valorile netezite. Aceste valori se
obţin din relaţiile:
12
3 ∑ Psti3 (2.36)
Plt = i =1 ,
12
în care Psti (i = 1, 2, 3....) reprezintă citiri succesive ale valorilor Pst corespunzătoare flickerului
de scurtă durată.
În relaţia (2.36) s-a avut în vedere faptul că sumarea perturbaţiilor sub formă de flicker se face
după o lege cubică.
44 Calitatea energiei electrice
PF(t)
10
5 t1 t2 t3 t4 t5
3 Flicker
instantaneu
2
1
0
t
Fig.2.24 – Nivelul de flicker reprezentat printr-o funcţie variabilă în timp. Durata prezenţei
5
semnalului în clasa nr.7 este indicată ca exemplu : T7 =
∑ ti
i =1
CPF
[%]
100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Clasa
Fig. 2.25 – Funcţia de probabilitate cumulată a prezenţei semnalului în clasele 1 la 10.
Calitatea energiei electrice 45
Variaţiile tensiunii la barele de alimentare ale unor utilizatori cu variaţii aleatorii ale
sarcinii, în speciale ale puterii reactive, determină flicker observabil în special în sistemele de
iluminat electric, dar şi la monitoarele echipamentelor de calcul, precum şi la ecranele TV.
Variaţiile de tensiune sunt determinate, în special, de circulaţia de putere reactivă din
reţeaua electrică. Ca exemplu, în figura 2.26 se consideră un utilizator.
110 kV
60 MVA TT
35 kV Bloc de adaptare; Circuit de
Valori flicker
Generator de simulare a
instantaneu
semnal de control percepţiei umane
30 MVA
Valorile efective Circuit de Circuit de ieşire;
ale fiecărei prelucrare a CPF ; Pst ; Plt
semiperioade datelor Circuit de memorare
CAE
Fig. 2.26 − Schema de principiu a flickermetrului şi conectarea la barele monitorizate.
46 Calitatea energiei electrice
CPF
[%]
100
80
60
40
20
0
0,01 0,1 1 10 100 1000 PF
a) I
S
U jX⋅I
UB ΔU
φ
R⋅I
I
b)
Fig. 2.28− Alimentarea unui
consumator cu şocuri a) şi diagrama
fazorială b).
Variaţia maximă a puterii reactive a consumatorului perturbator de 32 MVAr, antrenează,
la barele de alimentare, o variaţie de 18% a tensiunii, ceea ce determină o calitate
Calitatea energiei electrice 47
10 MVAr
a
1s
5%
b
Qs
1s
10 MVAr
c
5%
d
Fig. 2.29 − Curba de sarcină a puterii reactive a consumatorului perturbator a), variaţia
tensiunii pe bare în lipsa instalaţiei de urmărire a puterii reactive b), curba de variaţie a puterii
reactive absorbită din reţeaua electrică, în prezenţa instalaţiei de urmărire c), variaţia tensiunii
pe barele de alimentare, în prezenţa instalaţiei de urmărire a puterii reactive d).
Variaţiile de tensiune, determinate de pornirile repetate ale motoarelor mari, conectate direct
în reţeaua de alimentare, pot fi limitate prin controlul curentului de pornire. Soluţiile utilizând
pornirea stea-trunghi sau controlul curentului de pornire cu ajutorul echipamentelor soft-starter
48 Calitatea energiei electrice
permit limitarea căderilor de tensiune la valori care să nu afecteze calitatea energiei electrice
furnizată altor consumatori.
Aspectele prezentate mai sus pun în evidenţă faptul că, în prezent, există soluţii, tehnic
realizabile şi eficiente pentru limitarea variaţiilor de tensiune, în timp real, până la nivelul dorit.
Este necesară o cunoaştere exactă a caracteristicilor perturbaţiei şi alegerea celei mai bune
soluţii, atât din punct de vedere tehnic, cât şi economic.
Desigur că este necesar a analiza şi posibilitatea creşterii curentului de scurtcircuit în nodul
în care este conectat consumatorul pentru a reduce nivelul variaţiilor de tensiune. Această
soluţie impune investiţii în reţeaua electrică de alimentare (de exemplu prin realizarea unei noi
linii de alimentare), care sunt acoperite evident de consumator. În mod obişnuit, soluţia cu
controlul puterii reactive la consumator necesită un efort investiţional mai redus şi este adoptată
de consumatorii perturbatori.
Qmed Qmax
Qmin
a) t
b)
c)
d)
Bară de înaltă
tensiune
TT
Circuit de Unitate de Unitate de Rezultatul
transfer a măsurare prelucrare procesării
TC informaţiilor
Linie Semnal de intrare Rezultatul
electrică în echipamentul de măsurării
măsurare
Fig. 2.31 − Lanţul de măsurare într-o instalaţie electrică.
50 Calitatea energiei electrice
p [%]
100
UN ≤ 33 kV
80
60
≤ 400 kV
≤ 110 kV
40
20
0
5 102 2⋅102 5⋅102 103 2⋅103 5⋅103 104 f [kHz]
Fig. 2.32 − Probabilitatea p a transformatoarelor de tensiune de tip inductiv, a căror
caracteristică de frecvenţă prezintă o abatere maximă (în raport cu valoarea
nominală) sub 5% sau 5° până la frecvenţa f . Numărul de TT măsurate: 41
eroare maximă de 5%
eroare maximă de 5°.
1 3
a = e j 2⋅ π / 3 = − + j .
2 2
Valorile astfel determinate ale mărimilor de secvenţă pozitivă, negativă şi zero permit
calculul factorilor de nesimetrie:
• factorul de nesimetrie negativă ks−
U−
k s− = ; (3.2)
U+
• factorul de nesimetrie zero ks0
U0
k s0 = ; (3.3)
U+
• factorul total de nesimetrie kst
U−
k −s = = k s− ⋅ e jθ ;
−
(3.5)
U+
în care θ− este defazajul între fazorii componentelor de secvenţă pozitivă şi negativă;
în care valoarea medie rezultă ca medie aritmetică a celor trei mărimi analizate.
Pentru evaluarea nesimetriei sunt utilizate şi implementate, în unele dintre echipamentele
de analiză a nesimtriei, şi următorele definiţii ale indicatorilor de nesimetrie [20]:
• factor mediu de nesimetrie ksm
3 ⋅U A
k sm = −1, (3.8)
U A +U B +UC
54 Calitatea energiei electrice
1− k
k sf = , (3.9)
1+ k
în care
4 4 4
6 ⋅ (U AB + U BC + U CA )
k = 3−
( )
. (3.10)
2 2 2 2
U AB + U BC + U CA
1− 3 − 6⋅β
k sf = . (3.11)
1+ 3 − 6⋅β
în care
4 4 4
U AB + U BC + U CA
β=
( )
. (3.12)
2 2 2 2
U AB + U BC + U CA
k sa =
3
(
2 2
⋅ ∆ AB + ∆2BC + ∆2CA . ) (3.13)
în care
U AB − U med
∆ AB = ;
U med
U BC − U med
∆ BC = ;
U med
U − U med
∆ CA = CA ;
U med
U AB + U BC + U CA
U med = .
3
Indicatorii determinaţi cu diferite relaţii de definiţie, pot să difere relativ mult, unii faţă de
alţii, astfel încât este necesară cunoaşterea în detaliu a algoritmului de calcul implementat în
echipament.
Principala problemă a definiţiei sistemului european este faptul că este valabilă numai în
cazul mărimilor sinusoidale, ceea corespunde unor cazuri rare în sistemul electroenergetic. În
multe cazuri, curbele de tensiune pot fi asimilate unor curbe sinusoidale, însă curbele de curent
electric, în mare majoritate a cazurilor, sunt puternic deformate şi nu pot fi, nici măcar
aproximativ, asimilate unor curbe sinusoidale. De exemplu, tensiunile definite în relaţia de mai
Calitatea energiei electrice 55
jos, au aceeaşi componentă fundamentală, au forme diferite şi amplitudini diferite, dar pot fi
considerate ca fiind simetrice conform definiţiei CEI:
u A = sin(ω1 ⋅ t ) + 0,2 ⋅ sin(5 ⋅ ω1 ⋅ t ) ;
2⋅π
u B = sin(ω1 ⋅ t − );
3 (3.14)
4⋅π 4⋅π
uC = sin(ω1 ⋅ t − ) − 0,2 ⋅ sin 5(ω1 ⋅ t − ).
3 3
De asemenea, sistemul de tensiuni
u A = 0,98 ⋅ sin(ω1 ⋅ t ) + 0,2 ⋅ sin(5 ⋅ ω1 ⋅ t ) ;
2⋅π
u B = sin(ω1 ⋅ t − );
3 (3.15)
4⋅π 4⋅π
uC = 0,678 ⋅ sin(ω1 ⋅ t − ) − 0,2 ⋅ sin 5(ω1 ⋅ t − ),
3 3
deşi componentele fundamentale au amplitudini diferite şi forme diferite, sunt considerate
simetrice conform definiţiei IEEE, având module egale.
În analiza ariei de vulnerabilitate a perturbaţiei sub formă de nesimetrie, definită cu
ajutorul componentelor simetrice, se adoptă ipoteza că impedanţele sistemului sunt egale pe
cele trei faze. Dacă această condiţie nu este îndeplinită metoda componentelor simetrice oferă
numai informaţii aproximative.
U0 1 1 1 UA
+ 1
0
I = IA U = 1 a a2 ⋅ U A ;
A 3
U− 1 a2 a UA
B
C U 0 =U A ;U + = 0 ;U − = 0 ;
G
3⋅I 0 I0 1 1 1 IA
1~ U 0 = UA + 1
I = 1 a a2 ⋅ I A ;
3⋅I 0 Pământ 3
I− 1 a2 a IA
UA I0 = I A ; I+ = 0; I− = 0;
UB
U0
UC Z0 =
UA = UB = UC I0
a)
I + = IA
A U0 1 1 1 UA
1
B U+ = 1 a a2 ⋅ a2 ⋅U A ;
3
C U− 1 a2 a a ⋅U A
G
3~ U + = UA U 0 = 0 ; U + = U A; U − = 0 ;
Pământ I0 1 1 1 IA
+ 1
UC = a⋅UA I = 1 a a ⋅ a ⋅IA ;
2 2
3
I− 1 a2 a a⋅I A
UA I 0 = 0; I + = I A ; I − = 0 ;
U+
Z+ =
UB = a2⋅UA b) I+
I − = IA
A
U0 1 1 1 UA
B 1
U+ = 1 a a2 ⋅ a ⋅U A ;
C 3
U− 1 a2 a a2 ⋅U A
G
3~ U − = UA U 0 = 0 ; U + = 0; U − = U A ;
Pământ
I0 1 1 1 IA
+ 1
UB =a⋅UA I = 1 a a ⋅ a⋅I A ;
2
3
I− 1 a2 a a2 ⋅ I A
UA I 0 = 0; I + = 0 ; I − = I A ;
U−
Z− =
UC = a ⋅UA 2
c) I−
Z0 I0
IA Reţea de U 0 = − Z0⋅ I 0
A secvenţă zero
IB
B Z+ I+
IC
C E Reţea de secvenţă U + = E − Z+⋅ I +
UA UB UC pozitivă
Z− I−
Reţea de U − = − Z−⋅ I −
secvenţă negativă
200
∑ kn210 min,i (3.18)
kn10 min = i =1 .
200
Valorile de 10 minute sunt utilizate în evaluarea fenomenelor de supraîncălzite în circuitele
convertoare trifazate. De asemenea, acestea stau la baza realizării curbei de probabilitate
cumulată CPF pe durata unei săptămâni (maxim 1008 valori). Valoarea de 95% a curbei de
probabilitate cumulată este utilizată pentru compararea cu valoarea normalizată şi pentru
evaluarea nivelului de perturbaţie sub formă de nesimetrie. În acelaşi timp, se verifică faptul că
niciuna dintre valorile de 3 s nu depăşeşte 1,5 ori valoarea admisă.
Măsurarea în cazul curbelor de curent electric urmează aceeaşi procedură ca şi în cazul
tensiunilor. Determinările privind nesimetria curenţilor electrici pot fi utilizate pentru diagnosticul
sau pentru coordonarea sistemelor de protecţie. Determinările pentru curbele de curent electric
trebuie să ia în considerare faptul că acestea sunt, în mod obişnuit, mai deformate decât curbele
de tensiune, astfel încât este recomandabil ca informaţiile privind durata unei semiperioade să fie
obţinute din curbele de tensiune corespunzătoare.
În figura 3.3 sunt prezentate valori măsurate, pe durata unei zile, în două staţii de MT, la una
dintre acestea fiind conectaţi consumatori cu un puternic dezechilibru de consum pe parcursul
unei săptămâni [26].
knU knU
[%] [%]
4 4
3 3
2 2
1 1
În tabelul 3.3 sunt indicate cele mai ridicate supratemperaturi locale în rotoarele generatoarelor, în
condiţiile unei sarcini nesimetrice de durată.
62 Calitatea energiei electrice
În figura 3.4 [3] este indicat modul în care inegalitatea modulelor tensiunilor pe fazele de
alimentare influenţează tensiunea de ieşire a unui redresor semicomandat (fig. 3.4, a)).
În figura 3.4 b) şi figura 3.4 d) sunt indicate modul de conducţie şi tensiunea la ieşirea
redresorului, pentru cazul unei tensiuni simetrice de alimentare, iar în figura 3.4 c) şi figura
3.4 e) sunt indicate, modul de conducţie şi forma tensiunii de ieşire, în cazul în care tensiunea
uC , de pe faza C, prezintă o amplitudine diferită de celelalte două tensiuni de fază.
Tabelul 3.3
Influenţa regimului nesimetric de lungă durată asupra supratemperaturilor locale [°C],
în rotoarele turbogeneratoarelor
Curentul de Puterea turbogeneratorului,
secvenţă inversă, (MVA)
(%) 140 173 220 265
10 21 12 - 9
15 50 22 7 13
20 - 35 10 22
25 - - 16 -
Analiza comparativă a curbelor din figura 3.4 c) şi figura 3.4 e) pune în evidenţă faptul că
tensiunea de ieşire este influenţată, atât prin amplitudinea impulsurilor, cât şi prin durata de
conducţie a elementelor semiconductoare.
Calitatea energiei electrice 63
ABC
T1 T3 T5
ud
D2 D4 D6
a
u u
uA uB uC uA uB
uC
ω⋅t ω⋅t
b c
ud ud
d ω⋅t e ω⋅t
Fig. 3.4 − Influenţa tensiunilor nesimetrice asupra tensiunii de ieşire a unui redresor semicomandat: a
− schema redresorului; b − conducţia semiconductoarelor în cazul unor tensiuni simetrice; c –
conducţia semiconductoarelor în cazul unor tensiuni nesimetrice; d – forma tensiunii redresate în
cazul tensiunilor simetrice; e – forma tensiunii redresate în cazul tensiunilor nesimetrice.
u uA uB uC
ω⋅t
a)
ud
b) ω⋅t
Fig. 3.5 − Influenţa defazajelor inegale asupra
funcţionării unui redresor trifazat semicomandat.
Pe baza rezultatelor experimentale şi a studiilor teoretice, se pot face estimări ale pierderilor
suplimentare, produse de acţiunea simultană, asupra echipamentelor electrice, a regimurilor
nesinusoidal şi nesimetric. Relaţiile de calcul pentru estimarea acestor pierderi sunt indicate în
tabelul 3.4..
Tabelul 3.4
Determinarea pierderilor suplimentare [kW], produse de acţiunea simultană a regimurilor
nesinusoidal şi nesimetric
Echipamentul electric Relaţia de calcul al pierderilor suplimentare
∞
( ) + k"⋅∑ h u⋅ h ⋅ P
2 2
Maşini electrice rotative ∆P = k '⋅ k s− h
N
h =1
∞
( ) + k"⋅∑ 1 + h0,⋅05h⋅ h
2 2
Transformatoare ∆P = k '⋅ k s− ⋅ u h2 ⋅ S N
h =1
∞
Baterii de condensatoare
( )
∆P = k '⋅ k s−
2
+ k "⋅ ∑h⋅u h ⋅ QN
2
h =1
∞
Linii electrice
( )
∆P = 3 ⋅ I +
2
( )
+ 3⋅ I −
2
+ 2⋅ ∑ h ⋅ I h2 ⋅ r − ∆P0
h =1
În tabelul 3.5 sunt indicate valorile de calcul ale factorilor k’, k”, determinate pentru
parametri medii ai echipamentelor electrice standard.
În tabelul 3.4, ∆P sunt pierderile suplimentare de putere activă, produse de acţiunea
simultană a regimurilor nesinusoidale şi nesimetrice; PN , QN , SN – puterea activă, reactivă,
aparentă nominală corespunzătoare echipamentului respectiv [kW, kVAr, respectiv kVA];
I +, I − – valoarea efectivă a curentului de secvenţă pozitivă, respectiv de secvenţă negativă [A];
uh - valoarea relativă, raportată la fundamentală, a armonicii de tensiune de rang h; r – rezistenţa
electrică a liniei electrice de transport, la frecvenţa fundamentală [kΩ]; ∆P0 – pierderi de putere
Calitatea energiei electrice 65
activă în linia electrică de transport, în regim sinusoidal şi simetric [kW]; ks− – factor de
nesimetrie negativă de tensiune, definit ca raportul dintre valoarea efectivă a componentei de
secvenţă negativă şi valoarea efectivă a componentei de secvenţă pozitivă a tensiunii.
Tabelul 3.5
Valorile de calcul ale coeficienţilor k’, k”
Grupa echipamentelor de acelaşi tip k’ k”
Turbogeneratoare 1,86 1,27
Hidrogeneratoare şi motoare sincrone:
• cu înfăşurare de amortizare 0,68 1,12
• fără înfăşurare de amortizare 0,27 0,40
Compensatoare sincrone 1,31 1,95
Transformatoare:
• (35 ⋅⋅⋅ 220) kV 0,50 0,30
• (6 ⋅⋅⋅ 10) kV 2,67 1,62
Baterii de condensatoare 0,003 0,003
Deoarece valorile factorilor k’, k”, pentru motoarele asincrone, variază într-un interval larg,
în funcţie de puterea nominală, aceştia se determină pentru fiecare caz concret. În tabelul 3.6 [3]
sunt indicate valorile factorilor k’ şi k” pentru motoarele asincrone folosite în diferite ramuri
industriale.
Tabelul 3.6
Valorile coeficienţilor k' şi k", pentru motoare asincrone
Ramura industrială k' k"
Metalurgie 4,10 3,40
Chimie 4,05 3,36
Construcţii de maşini 5,52 4,58
Industrie uşoară 7,01 5,82
Materiale de construcţii 5,06 4,02
Industria, în general 4,46 3,70
Receptor B
bifazat
A
B C
C
IB IA
IC
IA =IC
U2 A
U1 B’ U2
I IB = −2⋅IA
I
U
Cq U1
C’ B
A’
Receptor
monofazat
exemplu, tehnologie TCS (Thyristor Controlled Susceptances). Aceste scheme pot fi integrate
într-o instalaţie inteligentă de filtrare, compensare şi simetrizare.
A B C IA A
ICA
3×230/400 V; 50 Hz
IB C IAB
Receptor
B Cq bifazat
L IBC
IC
C I
CA
UC
IA UCA
ICA IAB
IC IB
IBC O UA
UBC
UAB
UB
Fig. 3.8− Schema de compensare cu bobină şi
condensator.
Calitatea energiei electrice 69
4 Regim deformant
Indicatorii în domeniul timp [8], [32] sunt larg utilizaţi pentru o primă evaluare a
formei curbei distorsionate. Aceşti indicatori nu pot fi utilizaţi exclusiv, având în
vedere faptul că nu pot caracteriza univoc forma curbei analizate.
a) Valoarea efectivă
Atât pentru o curbă de formă sinusoidală, cât şi în cazul curbelor nesinusoidale
(fig. 4.1), valoarea efectivă U a unei curbe de tensiune, aplicată la bornele unui rezistor
liniar, este o măsură a efectului termic rezultat în rezistor:
T
1
U=
T ∫
⋅ u 2 ⋅ dt , (4.1)
0
în care u defineşte variaţia în timp a tensiunii (valoare instantanee), T − intervalul de
integrare (de regulă, o perioadă).
În mod identic, valoarea efectivă I a curentului electric este o măsură a efectului
termic într-un rezistor liniar, parcurs de curentul electric i
T
1
I=
T ∫
⋅ i 2 ⋅ dt , (4.2)
0
Fiind o mărime medie, valoarea efectivă nu caracterizează, în mod univoc, o curbă
distorsionată; curbe de forme diferite pot avea aceeaşi valoare efectivă. Ca exemplu, în
figura 4.1 sunt reprezentate două curbe distorsionate, de formă diferită, dar având
aceeaşi valoare efectivă.
u1(t)
u3(t)
a)
u(t)
u3(t) u(t)
uM
u3(t)
0 t
b)
c) Factorul de vârf
Se defineşte ca raportul dintre valoarea maximă (amplitudinea uM a curbei nesinusoidale
periodice) şi valoarea efectivă U a acesteia:
u
kv = M , (4.4)
U
În cazul curbelor întâlnite în sistemele electroenergetice, factorul de vârf poate
avea valorile:
• pentru o curbă sinusoidală, k v = 2 ;
• pentru o curbă ascuţită (fig. 4.1 a)), k v > 2.
72 Calitatea energiei electrice
d) Factorul de formă
Se defineşte ca raportul dintre valoarea efectivă a curbei şi valoarea medie pe jumătate de
perioadă Umed1/2
U
kf = , (4.5)
U med1 / 2
Pentru curbe întâlnite în sistemele electroenergetice factorul de formă poate avea valorile:
• pentru o curbă sinusoidală, kf = 1,11;
• pentru o curbă periodică mai ascuţită decât o sinusoidă (fig. 4.1 a)), kf > 1,11;
• pentru o curbă periodică mai aplatisată decât o sinusoidă (fig. 4.1 b), kf < 1,11.
∞
u (t ) = U 0 + ∑U h ⋅ 2 ⋅ sin( h ⋅ ω1 ⋅ t + α h ) , (4.6)
h =1
a) Reziduul deformant
Se calculează ca valoare efectivă a armonicelor semnalului analizat:
b) Nivelul armonicei
Se defineşte ca raportul dintre valoarea efectivă a armonicei de rang h şi valoarea
efectivă a armonicei fundamentale (de rang 1):
U
γh = h . (4.8)
U1
Nivelul armonicei este un indicator important pentru evaluarea nivelului de
distorsiune, fiind normate valorile sale maxim admise în curba tensiunii, în nodurile
sistemului electroenergetic.
c) Factorul de distorsiune
Se defineşte ca raport între reziduul deformant al semnalului şi valoarea efectivă a
armonicei fundamentale:
U
THD = d . (4.9)
U1
Factorul de distorsiune THD (Total Harmonic Distortion) este unul dintre
indicatorii utilizaţi pentru evaluarea nivelul de distorsiune, fiind normate valorile
maxim admise în nodurile reţelei electrice.
d) Spectrul armonic
Spectrul este reprezentarea grafică a nivelului armonicelor unui semnal distorsionat
în funcţie de rangul lor. Acest grafic nu caracterizează complet dezvoltarea în serie
Fourier, deoarece nu dă informaţii asupra fazei iniţiale a armonicelor, fiind necesar, în
general, şi un grafic care să indice spectrul fazelor unghiurilor iniţiale.
Tabelul 4.1
Factori de distorsiune pentru diferite tipuri de receptoare cu elemente semiconductoar
Factor de
Tipul de sarcină Forma curentului
distorsiune
80%
Alimentare monofazată
(rangul 3
(redresor şi condensator
predominant)
de filtrare)
80%
Convertor cu 6 pulsuri,
filtru pur capacitiv
Convertor cu 6 pulsuri,
filtru capacitiv şi
inductivitate serie 40%
( > 3%) sau motor de
tensiune continuă
Convertor cu 6 pulsuri
şi inductivitate mare
28%
pentru netezirea
curentului
Convertor cu 12 pulsuri
15%
Astfel, pentru redresorul trifazat dublă alternanţă (fig. 4.2), des întâlnit în practică,
armonicele care apar sunt de rang 5, 7, 11, 13, 17, 19 ….. Dacă se are în vedere şi
faptul că amplitudinea armonicilor scade odată cu rangul acestora, rezultă că una dintre
cele mai eficiente metode de reducere a nivelului de poluare armonică este utilizarea
unor sisteme de redresare cu multe pulsuri. Totuşi, utilizarea sistemelor de redresare cu
mai mult de 12 pulsuri poate conduce la apariţia în reţeaua electrică de alimentare a
unor armonice, numite necaractersistice, care nu corespund regulii indicată în relaţia
(4.10), fiind datorate imperfecţiunilor din procesul de redresare, determinate de mici
diferenţe ale caracteristicilor redresoarelor.
Circuit intermediar
Redresor de tensiune continuă Invertor
ABC
3×230/400 V; 50 Hz
iA
Cf
M
a) 3~
i [A]
20
15
10
5
0
−5
−10
− 15
− 20
0 0,005 0,01 0,015 0,02 0,025 0,03 0,035 0,04 t [s]
Fig. 4. 2 − Redresor trifazat dublă alternanţă în cadrul unui convertor de
frecvenţă care alimentează un motor asincron a) şi forma curentului electric
absorbit din reţeaua de alimentare.
Caracteristicile principale ale receptoarelor neliniare cu semiconductoare de putere
sunt indicate în tabelul 4.2.
O sursă importantă de armonice în reţeaua electrică o reprezintă circutele
magnetice funcţionând în zona de saturaţie. Ca exemplu, în figura 4.3 [28] este indicată
forma curentului electric absorbit de o bobină cu carateristică neliniară, alimentată cu o
tensiune sinusoidală. Curba i(t) a curentului electric prezintă o importantă componentă
de rang 3, în opoziţie de fază faţă de curba curentului electric fundamental (a se vedea
figura 4.1 a))
76 Calitatea energiei electrice
ϕ ϕ, u, i
ϕ2 ϕ
u
ϕ1 i
3T/2
i1 i2 i T/4 T/2 T i
Fig. 4.3 − Forma curentului electric de mers în gol al unei bobine cu miez magnetic cu
caracteristică neliniară.
Tabelul 4.2
Caracteristici ale surselor poluante cu semiconductoare de putere
Tabelul 2.3
Surse de armonice în sistemul electroenergetic
Dacă se neglijează variaţia cu frecvenţa a rezistenţei electrice, adică se consideră faptul că,
indiferent de rangul armonicii, R1 = Rh, R1 fiind rezistenţa conductorului pentru armonica
fundamentală, relaţia (4.11) poate fi scrisă sub forma:
[ ]
∞
∑ k = ⋅ R1 ⋅ I max 1 ⋅ 1 + (THDI ) ,
3 2 3 2 2
PCu = ⋅ R1 ⋅ I max (4.13)
2 k =1
2
în care THDI este factorul de distorsiune al curbei curentului electric.
Relaţia (4.13) pune în evidenţă faptul că pierderile active în elementele conductoare pot
creşte mult în cazul funcţionării sistemului în regim periodic nesinusoidal, comparativ cu
regimul sinusoidal normal.
h =1
în care Ih este valoarea efectivă a armonicii de rang h a curentului electric ce parcurge
înfăşurările transformatorului, iar M − numărul maxim de armonice luate în considerare.
∞ ∞
PFe = a H ⋅ ∑ p
f h ⋅ Bmax h + aT ⋅ ∑ f h2 ⋅ Bmax
2
h, (4.18)
h =1 h =1
în care fh = h⋅f1 este frecvenţa armonicei de rang h; aH şi aT − constante care depind de natura
materialului; p = 1,5 ⋅⋅⋅ 2,5 − constanta lui Steinmetz, exponent a cărui valoare depinde de
natura materialului; Bmax h − valoarea maximă a inducţiei pentru armonica de rang h.
Inducţia magnetică Bmax h se poate scrie sub forma:
U
Bmax h = c ⋅ max h , (4.19)
h
în care Umax h este amplitudinea armonicii de rang h de tensiune; c – coeficient care are
valoarea:
1
c= . (4.20)
2 ⋅ π ⋅ N ⋅ S ⋅ f1
În relaţia (4.20), S este aria secţiunii transversale a circuitului magnetic; N – numărul de
spire; f1 – frecvenţa armonicei fundamentale.
Dacă se iau în consideraţie relaţiile (4.19) şi (4.20), relaţia (4.18) se poate scrie şi sub
forma:
∞ p
U max ∞
PFe = c1 ⋅ ∑ h
h p −1
+ c2 ⋅ ∑U max
2
h. (4.21)
h =1 h =1
cu
c1 = a H ⋅ c p ⋅ f1 (4.22)
şi
c2 = aT ⋅ c 2 ⋅ f12 . (4.23)
∞
Pdc = π ⋅ C ⋅ f1 ⋅ ∑ h ⋅U max
2
h ⋅ tan δ h , (4.25)
h =1
în care C este capacitatea electrică a condensatorului; Umax h − amplitudinea armonicei de rang h
de tensiune.
În cazul liniilor electrice, în condiţii de temperatură şi umiditate normale şi în lipsa
descărcării corona, pierderile dielectrice pot fi calculate cu relaţia:
∞
Pdl = 3 ⋅ π ⋅ f1 ⋅ l ⋅ ∑ h ⋅ Ch ⋅ U max
2
h ⋅ tan δ h , (4.26)
h =1
în care Ch este capacitatea lineică pe fază corespunzătoare armonicei de rang h (pozitivă,
negativă sau zero, după cum h = 3⋅m ± 1 sau h = 3⋅m, cu m = 1, 2, 3,...); l – lungimea liniei.
1
s h ≅ 1 , (4.29)
h
în care semnul „−” se referă la armonicele care formează un sistem de succesiune pozitivă
(h = 3⋅m + 1), iar semnul „+” la armonicele corespunzătoare sistemelor de succesiune negativă
(h = 3⋅m − 1).
Fiecare armonică determină cupluri motoare sau rezistente, care se adaugă sau se scad
(în funcţie de acţiunea lor) la cuplul principal generat de armonica fundamentală.
Dacă se consideră, mai întâi, acţiunea unei armonice de succesiune pozitivă, acesteia îi
corespunde alunecarea s = 1 − 1/h .
Pentru toate alunecările cuprinse între limitele s = 1şi s = 1 − 1/h rotorul se roteşte cu o
viteză inferioară celei a armonicei şi atunci armonica tensiunii electromotoare de rang h va
determina un cuplu motor. Pentru alunecările cuprinse între limitele s = 1 − 1/h şi s = 0,
rotorul se învârteşte cu o viteză superioară armonicei de rang h şi va apărea un cuplu rezistent.
Cuplul motor al armonicei se va adăuga la cuplul principal, iar cuplul rezistent se va scădea.
Dacă reţeaua electrică de alimentare este caracterizată de o distorsiune mai mare, poate
apărea necesitatea reducerii încărcării maşinii (o denominare a puterii motorului cu 5 ⋅⋅⋅ 10%
poate fi impusă în cazuri foarte defavorabile).
O problemă specifică apare în cazul acţionărilor cu viteză variabilă (AVV), unde
motoarele sunt alimentate prin intermediul convertoarelor statice de frecvenţă. Acestea (mai
puţin cele care conţin invertoare cu comandă PWM) realizează o tensiune puternic distorsionată
care poate conduce la puternice solicitări termice şi mecanice ale motorului de acţionare. În
aceste situaţii, este necesar să se analizeze posibilităţile practice de reducere a perturbaţiilor şi
limitele de solicitare ale motorului.
f) Efecte ale regimului periodic nesinusoidal asupra echipamentelor
electronice
Echipamentele electronice utilizate în sistemele de reglare sunt, în general, alimentate cu
tensiune sinusoidală, dar ele însele pot constitui surse poluante pentru reţeaua la care sunt
conectate, datorită modului specific de modificare a mărimilor controlate (reglare de fază,
reglare de durată etc.).
La aplicarea, la bornele acestor echipamente, a unei tensiuni nesinusoidale, caracteristicile
tehnice ale instalaţiei sunt modificate, putând determina efecte negative asupra comenzilor şi o
funcţionare necorespunzătoare a echipamentului [3].
Poluarea armonică afectează echipamentele electronice prin mai multe mecanisme, dintre
care cele mai importante sunt următoarele:
• Posibilitatea trecerilor multiple prin zero ale curbei de tensiune ca urmare a distorsiunii
armonice prezintă o problemă gravă deoarece un mare număr de circuite electronice îşi bazează
funcţionarea pe sincronizarea cu trecerile prin zero ale tensiunii reţelei; este evident că dacă
apar mai multe astfel de puncte (decât cele considerate pentru armonica fundamentală),
funcţionarea echipamentului este afectată şi acesta nu îşi poate îndeplini în mod corect
funcţiunile. În multe circuite electronice, comutarea dispozitivelor semicoductoare se face la
tensiune zero, pentru a reduce interferenţele electromagnetice şi şocurile de curent; trecerile
multiple prin zero ale curbei de tensiune pot afecta, şi în acest caz, funcţionarea corectă a
echipamentelor;
• Amplitudinea curbei de tensiune, respectiv valoarea factorului de vârf trebuie avute în
vedere deoarece unele surse electronice utilizează această informaţie pentru a asigura
Calitatea energiei electrice 85
încărcarea condensatorului de filtrare. Prezenţa armonicelor poate determina însă creşterea sau
reducerea amplitudinii (efectul de ascuţire sau de aplatisare a curbei) tensiunii reţelei; ca
urmare, tensiunea furnizată de sursă se modifică, chiar dacă valoarea efectivă a tensiunii de
intrare este egală cu valoarea nominală. Funcţionarea echipamentelor alimentate de sursă este
afectată, începând cu creşterea sensibilităţii la goluri de tensiune şi ajungând la grave
disfuncţionalităţi. Pentru a se evita aceste efecte, unii fabricanţi de calculatoare limitează
valorile factorului de vârf la k v = 2 ± 0,1 , iar alţii impun ca factorul de distorsiune să nu de-
păşească 5% .
• Interarmonicile pot afecta funcţionarea monitoarelor şi televizoarelor prin modularea în
amplitudine a frecvenţei fundamentale. Pentru niveluri de peste 0,5% ale acestor componente,
pot să apară modificări periodice ale imaginii pe tuburile catodice.
A
B
C
PEN
A B C N
Echipament
d) Daune economice
Prezenţa armonicelor în reţeaua electrică determină daune, în principal, datorită:
• Creşterii cheltuielilor de fabricaţie pentru limitarea neliniarităţilor specifice
diferitelor echipamente sau pentru creşterea nivelului de imunitate la perturbaţii (încadrarea
echipamentelor în clasele de imunitate impuse de normativele în vigoare);
• Creşterea cheltuielilor de exploatare pentru operaţii de mentenanţă preventivă sau
corectivă;
• Creşterea cheltuielilor de producere a energiei electrice şi, în general, majorarea
investiţiilor în sistemele energetice datorită necesităţii supradimensionării elementelor reţelei.
Tabelul 4.4
Costuri pentru limitarea armonicelor în reţeaua electrică
Ca exemplu, în tabelul 4.4 sunt indicate rezultatele unor analize privind costuri necesare
pentru controlul armonicelor în sistemele electroenergetice ale diferitelor ţări, în lipsa unor
mijloace eficiente pentru limitarea nivelului de distorsiune la nivelul consumatorilor [29], [30].
Datele din tabelul 4.4 pun în evidenţă faptul că operatorul de reţea ar trebui să acopere
costuri de circa 1% din PIB pentru controlul armonicelor din reţeaua electrică, dacă acestea nu
ar fi limitate la nivelul consumatorilor perturbatori. Se consideră că această valoare corespunde,
cu mici variaţii, tuturor sistemelor moderne de alimentare cu energie electrică.Datele din tabel
pun în evidenţă necesitatea existenţei unor mijloace eficiente pentru controlul încadrării
consumatorilor perturbatori în limitele alocate de perturbaţie.
Utilizarea, din ce în ce mai largă, a sistemelor electronice de calcul în clădirile pentru
birouri a determinat ca acestea să devină surse importante de perturbaţii armonice, dar şi să
prezinte evidente efecte datorate reducerii calităţii energiei electrice. În tabelul 4.5 sunt indicate
principalele probleme datorate perturbaţiilor armonice în clădirile de birouri, precum şi cauzele
care determină aceste probleme.
Tabelul 4.5
Perturbaţii armonice în clădirile de birouri
Probleme datorate armonicelor Cauze care determină disfuncţionalităţi
• Funcţionarea defectoasă şi chiar • Calitate redusă a energiei electrice.
defectarea sistemelor de calcul; Factor de distorsiune ridicat în curba
• Supraîncălzirea conductorului neutru; tensiunii de alimentare;
• Eficienţa redusă şi supraîncălzirea • Diferenţă importantă de tensiune între
UPS, a transformatoarelor şi a cablurilor conductorul neutru şi cel de protecţie;
din instalaţie; • Factor de distorsiune ridicat în curba
• Funcţionarea protecţiilor fără o cauză curentului electric;
aparentă; • Nivel excesiv al armonicelor de rang 3
• Interferenţe cu reţeaua de comunicaţii; şi 9 în curba curentului electric din
• Creşterea puterii active consumate. conductorul neutru;
• Creşterea valorii efective a curentului
electric pe fază;
• Factor de putere redus, datorită
armonicelor;
• Creşterea pierderilor de putere activă
în instalaţia electrică.
Tabelul 4.6
Perturbaţii armonice în instalaţii industriale
Probleme datorate armonicelor Cauze ale disfuncţionalitătilor
• Funcţionare defectoasă şi chiar • Calitatea redusă a energiei electrice.
defectarea echipamentelor electronice; Factor de distorsiune ridicat pe curba de
• Supraîncălzirea şi chiar defectarea tensiune;
transformatoarelor şi a cablurilor; • Supratensiuni tranzitorii determinate
• Supraîncărcarea şi defectarea de convertoarele electronice de putere;
bateriilor de condensatoare; • Factor de distorsiune ridicat pe curba
• Eficienţa redusă a transformatoarelor curentului electric;
şi a cablurilor; • Rezonanţe cu bateriile de
• Funcţionarea protecţiilor fără o cauză condensatoare;
aparentă; • Creşterea valorii efective a curentului
• Supraîncărcarea şi defectarea electric pe fază;
motoarelor; • Factor de putere redus datorită
• Interferenţe cu reţeaua de comunicaţii. prezenţei armonicelor
Evaluarea nivelului de distorsiune a unei curbe de tensiune sau de curent electric din
sistemul electroenergetic necesită utilizarea unei proceduri normalizate, având în vedere faptul
că, în reţeaua electrică, metoda larg utilizată de analiză în domeniul frecvenţă a curbelor
distorsionate pe baza transformării Fouriei, nu poate fi teoretic folosită, având în vedere că nu
sunt îndeplinite condiţiile Drichlet de utilizare a acestei transformări.
Poate fi dezvoltată în serie Fourier o funcţie y(t), de variabilă reală t care în intervalul finit
T îndeplineşte următoarele condiţii [28]:
• este mărginită
T /2
frecvenţa componentei fundamentale, egală cu frecvenţa din sistemul electric). Astfel, o curbă
distorsionată definită de funcţia f(t), pe fereastra Tw , poate fi descompusă sub forma:
∞
m
f (t ) = c0 + ∑ cm ⋅ sin N ⋅ ω ⋅ t + φm , (4.32)
m =1
în care c0 este componenta continuă, cm = Cm⋅ 2 − amplitudinea componentei spectrale de
rang m, ω = 2⋅π⋅f − pulsaţia fundamentalei, ϕm − defazajul componentei spectrale de rang m.
Descompunerea curbei distorsionate în componente spectrale, sub forma indicată în relaţia
(4.32) indică faptul că armonica fundamentală corespunde componentei spectrale de rang m =
N (pentru N = 10, armonica fundamentală rezultă a fi componenta spectrală de rang 10;
componenta cu rang m = 1 are frecvenţa 5 Hz şi T10 = T ).
Determinarea amplitudinii şi fazei componentelor spectrale se face pe baza relaţiilor
cunoscute ale transformării Fourier, utilizând eşantioanele curbei analizate
Tw M
m 2⋅ π⋅ m⋅i
∑
2 2
am =
Tw
⋅ ∫ f (t ) ⋅ cos ⋅ ω ⋅ t ⋅ dt ≅
N
⋅
M i =1
f (i ) ⋅ cos
M
⋅ ;
0
Tw M
m 2⋅ π⋅ m⋅i
∑
2 2
bm =
Tw
⋅ ∫
f (t ) ⋅ sin ⋅ ω ⋅ t ⋅ dt ≅
N
⋅
M i =1
f (i ) ⋅ sin
M
⋅ ;
0
a (4.33)
φm = arctan m daca bm ≥ 0 ;
bm
a
φm = π + arctan m daca b m < 0 ;
bm
Tw M
∑
1 1
∫
2 2
cm = am + bm ; c0 = ⋅ f (t ) ⋅ dt ≅
⋅ f (i ) .
Tw M i =1
0
În relaţiile (4.33) s-a considerat că în fereastra Tw au fost obţinute un număr de M
eşantioane. Deoarece algoritmul de bază pentru obţinerea componentelor spectrale este FFT
(Fast Fourier Transform) devine necesar ca numărul M de eşantioane să corespundă unei puteri
întregi a numărului doi (în mod obişnuit puterea 10 sau 11).
Înainte de utilizarea algoritmului de prelucrare DTF, eşantioanele semnalului din fereastra
de eşantionare Tw sunt ponderate prin multiplicare cu o funcţie simetrică specială. În mod
obişnuit, pentru semnale periodice şi eşantionare sincronizată cu trecerea prin zero a
semnalului, este preferabilă utilizarea unei ferestre dreptunghiulare de ponderare, prin
multiplicarea fiecărui eşantion cu unitatea.
Descompunerea conform relaţiilor (4.33) conduce la un spectru de frecvenţă (fig.4.5) în
care fundamentala corespunde componentei spectrale de rang m = N.
Pe baza datelor obţinute prin utilizarea transformării DTF (valorile liniilor spectrale din
fig. 4.5) pot fi calculate valorile următoarelor mărimi:
• Valoarea efectivă Gh a armonicei de rang h egală cu valoarea efectivă Cm = cm/ 2 a liniei
spectrale de rang m = h⋅N;
• Valoarea efectivă Ggh a grupului armonic de rang h ca valoare efectivă a grupului
compus din armonica de rang h şi a componentelor spectrale adiacente acestei armonice:
90 Calitatea energiei electrice
i =4
C2 C2
2
Ggh = N ⋅h − 5 + N ⋅h + 5 +
2 2 ∑
C N2 ⋅h + i ; (4.34)
i = −4
Armonica fundamentală
cm
1 10 20 30 40 m
1 2 3 4 h
în care Gsgh este valoarea efectivă a subgrupului armonic de rang h, iar Gsg1 − valoarea efectivă
a grupului armonic al fundamentalei;
• Factor parţial de distorsiune ponderat PWHD (Partial Weighted Harmonic Distortion)
H max
∑ h ⋅ Gh2
(4.39)
h = H min
PWHD = ,
G1
în care valorile limită Hmin şi Hmax sunt definite în normativele specifice (în mod obişnuit
Hmin = 14 şi Hmax = 40).
Mărimile determinate pe fereastra de 10 perioade ale fundamentalei (Tw = 0,2 s),
considerate ca mărimi „instantanee”, sunt prelucrate conform unei proceduri standard pentru a
obţine datele de bază necesare analizei calităţii energiei electrice.
Primul nivel de prelucrare se face pe intervalul Tvs = 3 s (very short term). În funcţie de
efectul analizat al armonicelor (efecte instantanee sau efecte de lungă durată) se determină, pe
intervalul analizat, valoarea cea mai mare dintre valorile din ferestrele de 0,2 s sau se
calculează valoarea efectivă a valorilor din ferestrele de 0,2 s. Ca exemplu, valoarea efectivă pe
intervalul de 3 secunde Ghvs rezultă din relaţia
M
∑ Ghi2 (4.40)
Ghvs = i =1 ,
M
în care M corespunde numărului de valori valide determinate pe 0,2 s cuprins în fereastra de 3 s
(în mod obişnuit M = 15).
Al doilea nivel de prelucrare a datelor se face pe intervalul Ts = 10 minute (short term) şi
oferă datele de bază pentru analiza semnalelor pe termen lung
K
∑ Ghi2 (4.41)
Ghs = i =1 ,
K
în care K este numărul de valori evaluate pe 3 s, care este cuprins în intervalul de 10 minute.
În mod opţional, poate fi utilizat şi un nivel de prelucrare pe un interval de o oră. Din
punct de vedere practic, prezintă interes, în special, monitorizarea pentru un interval de o zi şi
pentru un interval de o săptămână.
Determinările pentru curba curentului electric urmează aceeaşi procedură cu specificaţia
faptului că trebuie invalidate valori ale curentului electric sub un anumit prag. Se consideră că
acest prag ar putea avea valoarea de 20 % din curentul nominal. Analiza unor curenţi de valoare
redusă în raport cu curentul nominal, pentru care consumatorul este dimensionat, nu prezintă
interes practic, deşi ar fi posibil ca nivelul de distorsiune să fie important. Astfel, de exemplu,
curentul de mers în gol al unui transformator este, în mod obişnuit, foarte distorsionat, însă
efectul lui asupra tensiunii de la bare este nesemnificativ având în vedere faptul că, la barele de
alimentare, curentul electric de scurtcircuit practic nu depinde de curentul electric de sarcină al
consumatorului, conectat la această bară.
Înainte de efectuarea unor măsurători de detaliu, este necesar a fi realizată o evaluare
subiectivă a existenţei mărimilor distorsonate. În acest sens, este suficient a utiliza un
92 Calitatea energiei electrice
osciloscop sau un aparat numeric cu funcţie de osciloscop pentru a observa forma mărimii
analizate şi a evalua abaterea faţă de o sinusoidă. De asemenea, pot fi utilizate aparate numerice
simple pentru măsurarea factorului de distorsiune, a valorii de vârf sau a factorului de formă.
Numai dacă se apreciază existenţa distorsiunii mărimilor electrice, urmează a fi efectuată o
monitorizare pentru determinarea cantitativă a indicatorilor care definesc regimul.
Scopul analizei mărimilor distorsionate poate fi:
− Stabilirea nivelului de distorsiune în punctul analizat şi compararea cu valorile admise,
conform normelor sau clauzelor contractuale;
− Depistarea surselor de perturbaţii sub formă de armonice sau interarmonice;
− Stabilirea soluţiilor pentru limitarea nivelului de distorsiune în punctul analizat
(modificări în regimul de lucru sau eventual investiţii în filtre de armonice);
− Validarea soluţiilor adoptate pentru limitarea distorsiunii în punctul analizat.
La efectuarea determinărilor este necesar să se cunoască configuraţia reţelei în aval şi în
amonte faţă de punctul de măsurare, existenţa circuitelor în funcţiune şi a celor deconectate,
starea şi modul de funcţionare al echipamentelor pentru îmbunătăţirea factorului de putere,
regimurile de funcţionare ale consumatorilor din zonă.
O importantă cantitate de informaţii privind nivelul de distorsiune poate fi obţinută din
analiza informaţiilor stocate în echipamentele moderne de comandă şi protecţie, dotate si cu
funcţii privind calitatea energiei electrice.
Determinările, realizate utilizând echipamente mobile − analizoare de semnal de tip expert
− sunt necesare pentru analize de detaliu în noduri ale reţelei electrice, cu niveluri ridicate de
distorsiune armonică, stabilite anterior prin metode mai simple.
Schema de principiu a unui echipament care face analiza distorsiunii armonice a curbelor
de tensiune şi de curent electric, cu determinarea puterilor armonice este indicată în figura 2.6.
Echipamentul de măsurare cuprinde în principal următoarele blocuri [5], [8]:
• circuitul de intrare cu filtru antirepliere (antialiasing);
• convertor A/N incluzând circuite de eşantionare − memorare;
• sincronizare şi eventual fereastră de preprocesare;
• procesor DTF pentru obţinerea coeficienţilor am şi bm ai transformării Fourier.
În circuitul de intrare, semnalul analizat este pretratat astfel încât să fie eliminate
frecvenţele superioare rangului maxim pe care îl poate opera instrumentul.
În general, pentru analiza semnalului este utilizată o fereastră dreptunghiulară
sincronizată, cu o lăţime de 10 perioade, cu o eroare de cel mult ± 0,03 % . Echipamentul
trebuie să asigure posibilitatea de sincronizare la trecerea prin zero a curbei (sau altă metodă de
sincronizare), cu o acurateţe determinată, la o eventuală variaţie a frecvenţei semnalului cu cel
puţin ± 5 % în raport cu frecvenţa nominală a reţelei electrice [5].
Calitatea energiei electrice 93
Generator
frecvenţa de
eşantionare
Intrare de Preprocesare a
tensiune semnalului
Coeficienţi
Eşantionare DFT
am şi bm
Intrare de Preprocesare a
curent electric semnalului
Calcul valori
„instantanee” ale
indicatorilor
Valori
„instantanee” ale
indicatorilor
Calcul valori
agregate ale
indicatorilor
Fig. 4..6 − Schema de principiu a unui echipament pentru analiza curbelor distorsionate.
circuitele secundare ale transformatoarelor de măsurare. Aspectul principal care trebuie luat în
consideraţie este faptul că, în aceste instalaţii, faza B din circuitele de măsurare este conectată
la pământ (fig.4.7), iar punctul neutru al circuitului de măsurare are un potenţial ridicat.
Echipamentul de măsurare trebuie să fie prevăzut cu posibilitatea izolării electrice a bornei de
intrare pentru potenţialul de referinţă, în acest caz borna de nul (nu este admisă legare bornei de
nul la borna pământ).
110 kV; 50 Hz
A
B
C
IA N
A A
IB
N B B
C C
IC
Utilizator
IC C
B
IB A
IA N
PE
Fig. 4.7 − Conectarea unui echipament trifazat de monitorizare în circuitele secundare ale
unei instalaţii de înaltă tensiune nemodernizate.
Evaluarea calităţii energiei electrice, din punctul de vedere al distorsiunii armonice, se face
prin compararea valorilor determinate cu valorile admise. Procedura de verificare este
următoarea [5]:
• Se consideră intervalul de monitorizare pe o săptămână şi sunt disponibile valorile
agregate pe 10 minute;
Calitatea energiei electrice 95
L13 C
L5 L7 L11
RL RN
C5 C7 C11 C13
Fig. 4.8 − Conectarea filtrului absorbant la
barele consumatorului perturbator.
B(h)
Lhi
Circuit Chi
inductiv
1 hi h
Circuit
capacitiv h ⋅ ω1 ⋅ Ci ⋅ hi 2
B ( h) =
hi 2 − h 2
ur Lr Lf Lm
M
Cf 3~
20 kV; 50 Hz
20/0,4 kV
ir im
a)
ur ur
t t
b) c)
ir ir
ur ur ur
ur
ir ir
t t
d) e)
ir ir
ur ir
ur
t t
e) f)
Fig. 4.10 − Influenţa filtrelor asupra formei tensiunilor şi a curenţilor în circuitul unui convertor
de frecvenţă:
a) − schema convertorului de frecvenţă; b) − tensiunea la barele de alimentare în lipsa bobinei Lr;
c) − tensiunea la barele de alimentare în prezenţa bobinei Lr; d) − curba curentului electric
absorbit din reţeaua de alimentare în lipsa bobinei Lf ; e) − curba curentului electric absorbit din
reţeaua de alimentare în prezenţa bobinei Lf ; e) − curba curentului electric la ieşirea
convertorului în lipsa bobinei Lm ; f) − curba curentului electric la ieşirea convertorului în
prezenţa bobinei Lm .
102 Calitatea energiei electrice
Prezenţa filtrelor inductive determină o importantă limitare a perturbaţiilor care apar, atât
în reţeaua electrică de alimentare şi care ar putea perturba funcţionarea celorlalţi consumatori
conectaţi la aceleaşi bare, cât şi în curba curentului electric absorbit de motorul de acţionare.
Probleme asemănătoare apar la utilizarea motoarelor de tensiune continuă pentru acţionare
(fig. 4.11). Filtrul F asigură, în special, limitarea perturbaţiilor de înaltă frecvenţă determinate
de funcţionarea variatorului de tensiune continuă, iar filtrul inductiv Lr determină limitarea
armonicelor în curba curentului electric ir absorbit din reţeaua electrică de alimentare.
Bobina Lm are rol de filtru care limitează armonicele ce apar în curba curentului electric la
ieşirea variatorului de tensiune continuă precum şi armonicele din curba curentului electric
absorbit din reţeaua electrică de alimentare.
Redresor
comandat Lm
ur Lr
20 kV; 50 Hz
M
20/0,4 kV =
ir
F
Fig.4.11 − Circuite de filtrare în schema de alimentare a unui motor de
tensiune continuă prin intermediul unui variator de tensiune continuă.
În figura 4.12 este prezentat modul de funcţionare al unui filtru activ de curent elec-
tric pentru cazul simplu al unui receptor de tip redresor cu bobină de valoare relativ ridicată pe
partea de curent continuu, astfel încât, în circuitul de alimentare, rezultă un curent de formă
drepunghiulară. Informaţiile privind forma curentului irA în circuitul receptorului neliniar sunt
preluate prin intermediul transformatoarelor de măsurare TC. Blocul de calcul asigură analiza
semnalelor achiziţionate şi comandă blocul de putere al filtrului pentru a sintetiza un semnal ifA
care se suprapune curentului distorsionat, realizând un curent practic sinusoidal, iA , absorbit
din reţeaua electrică de alimentare.
u,i α
uA
ID irA
A B CiA irA iA 2π
TC
π/6+α ω⋅t
Receptor
neliniar
ifA
ifA ifA = irA – ir
Filtru
activ de Bloc de
curent calcul 2π ω⋅t
a) b)
Fig. 4.12 − Schema de principiu a unui filtru activ de curent electric a)
şi variaţia curenţilor electrici în circuit b).
Curentul electric irA , de pe faza A, absorbit de redresorul trifazat, are o formă nesinusoida-
lă, cuprinzând armonica fundamentală irA1 şi reziduul deformant irAd :
∞
irA = irA1 + irAd = irA1 + ∑ irAh . (4.45)
h=2
Armonica fundamentală irA1 este defazată faţă de tensiunea de fază, având o componentă
activă irA1a (în fază cu tensiunea de alimentare) şi o componentă reactivă irA1r (defazată cu π/2
faţă de tensiunea de fază)
irA1 = irA1a + irA1r. (4.46)
Filtrul activ trebuie să determine un curent electric ifA (fig. 4.12 b)) care să permită
preluarea din reţeaua electrică a unui curent electric sinusoidal iA cuprinzând numai
componenta activă (irA1a) a armonicei fundamentale (irA1) a curentului electric (irA) determinat
de receptorul neliniar:
∞
i fA = i A − irA = −irA1r − ∑i
h=2
rAh . (4.47)
A
B IL
C T1 T3 T5
iA ifA
Li
Ci L
irA
Receptor
deformant şi T2 T4 T6
defazant
a)
A
B T1
C T3 T5
iA
ifA
Li
Uc
irA C
T2 T4 T6
Receptor
deformant şi
defazant b)
Fig. 4.13 − Conectarea filtrului activ de curent, cu structură de sursă de curent electric a)
şi cu structură de sursă de tensiune b).
Filtrul activ de curent electric are efect numai asupra perturbaţiilor din aval şi nu are nici
un efect asupra perturbaţiilor din restul reţelei, astfel încât la întreruperea receptorului controlat,
filtrul nu are nici un rol.
Calitatea energiei electrice 105
F N uf
Receptor
u FAT ur neliniar
Costurile încă ridicate ale filtrelor active şi prezenţa, în curba curentului electric absorbit
de consumatori, a unor armonice de valoarea semnificativă, face ca, în unele situaţii, să fie
avantajoasă utilizarea unei soluţii hibride, în care pentru principalele armonice (de exemplu 5,
7, 11 şi 13) să fie montat un filtru pasiv, cu circuitele rezonante corespunzătoare, iar, în
continuare, forma curentului electric să fie corectată cu ajutorul unui filtru activ [38].
Filtrele active pot fi amplasate în diferite puncte din reţeaua utilizatorului care cuprinde
surse de emisii perturbatoare:
• centralizat, în punctul comun de cuplare (PCC), pentru o compensare globală a
armonicelor de curent electric;
• la o bară intermediară, cu compensare parţială a armonicelor de curent electric;
• în apropierea sarcinii poluante, asigurând o compensare locală a armonicelor de curent
electric.
Stabilirea locului în care este amplasat filtrul se face în funcţie de configuraţia reţelei
industriale şi de nivelul distorsiunii curbelor de curent electric [39]. În cazul unor distanţe mari
între receptoarele perturbatoare de mare putere este preferată compensarea locală pentru a evita
circulaţia curenţilor distorsionaţi între receptoare, pe distanţe mari, ceea ce ar conduce la
creşterea pierderilor active. În cazul unui mare număr de receptoare neliniare, aflate la distanţe
relativ reduse, este raţională conectarea filtrului la barele de alimentare a grupurilor de
receptoare.
FN i iC
D
ud
u T uT C Uc
G
uGS S
0 T/2 T t
Fig. 4. 16 − Forma curentului electric prin bobină.
Dacă iL* este referinţa de curent electric (forma dorită a curentului electric − curentul
electric impus), atât timp cât curentul electric real iL este inferior valorii iL* − ε, tranzistorul T
este comandat în conducţie şi curentul electric iL creşte. Când curentul electric iL este superior
valorii iL* + ε, tranzistorul T este blocat, dioda D începe să conducă (datorită potenţialului de
autoinducţie suprapus celui redresat de puntea cu diode) şi curentul electric iL scade.
Comanda adecvată a tranzistorului T determină o formă aproximativ sinusoidală a
curentului electric absorbit din reţeaua electrică de alimentare, dar conţine armonici de înaltă
frecvenţă datorate procesului de modulare. În general, frecvenţa de comandă este de zeci de
kHz sau chiar mii de kHz.
În cazurile practice sunt întâlnite şi alte scheme pentru realizarea absorbţiei de curent
sinusoidal.
108 Calitatea energiei electrice
IL
T1 T3 T3
T1
FN i Li FN i Li iL
C
u ul Uc u Ci
T2 T4
a) T2 T4
b)
Fig. 4.17 − Redresor cu comandă PWM cu structură de sursă de tensiune a) şi cu structură de sursă
de curent electric b).
Pentru structura de tensiune, Uc >Umax , unde Umax este valoarea de vârf a tensiunii de
alimentare, iar pentru structura de curent electric IL > Imax , unde Imax este valoarea de vârf a
curentului electric absorbit din reţea.
În cazul redresorului monofazat cu comandă PWM, în structură sursă de tensiune,
tensiunea ul la bornele redresorului are forma indicată în figura 4.18 (o formă asemănătoare o
au semnalele de comandă pe bazele tranzistoarelor T1 şi T3 , în semiperioada pozitivă a
curentului electric I şi pe bazele tranzistoarelor T2 şi T4 , în semiperioada negativă a curentului
electric).
Principiul indicat, în cazul redresoarelor monofazate (fig. 4.17), poate fi extins pentru
realizarea redresoarelor trifazate cu curent sinusoidal.
Calitatea energiei electrice 109
u ul
Uc
i a)
i i*
b)
Ca exemplu, în figura 4.19 este indicat cazul unui utilizator de energie electrică (clădire de
birouri) incluzând un mare număr de receptoare de tip echipamente calcul.
Curba curentului electric de fază absorbit are forma specifică unei redresări
monoalternanţă cu circuit capacitiv de filtrare (fig. 4.19 b), care prezintă un spectru larg de
110 Calitatea energiei electrice
frecvenţe, inclusiv armonice de rang multiplu de trei. Dacă cele trei faze ale circuitului de
alimentare sunt încărcate practic egal, în circuitul conductorului neutru vor fi prezente numai
armonicele de rang multiplu de trei (fig. 4.19 c), în special armonica de rang 3.
A B C N PE
iA = i1+i3+i5+i7+…
iN = 3⋅i3+3⋅i9+3⋅i15+…
UN -PE
a)
0 5 10 15 20 25 30 35 t [ms]0 5 10 15 20 25 30 35 t [ms]
γi[%]
75
50
25
0
0 1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 h 0 1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 h
b) c)
Fig. 4.19 − Alimentarea cu energie electrică a unui utilizator cu receptoare
de tip echipament de calcul.
O soluţie deosebit de eficientă constă în împărţirea sarcinii în două grupuri, fiecare dintre
acestea fiind alimentat prin circuite trifazate separate. Fiecare dintre circuite este alimentat prin
intermediul unui echipament de blocare a armonicelor multiplu de trei. Unul dintre
echipamentele de blocare asigură şi inversarea sensului armonicelor în circuitul de alimentare
(fig. 4.20). În acest fel, armonicele de rang multiplu de trei nu se transmit către reţeaua electrică
de alimentare, iar celelalte armonice practic se compensează reciproc.
În figura 4.20 b) este indicată forma şi spectrul armonic al curentului electric pe fazele
active, iar în figura 4.20 c) este indicată forma şi spectrul curentului electric în conductorul
neutru.
Rezultatul implementării soluţiei din figura 4.20 este indicat în tabelul 4.8.
Calitatea energiei electrice 111
i3 + i5 + i7 + i9 + i15 +…
Echipament
i5 + i7 − ..
A B C N PE de blocare
UN -PE
iA
− i5 − i7 −
i3 + i5 + i7 + i9 + i15 +…
Echipament
de blocare
UN -PE
a)
0 5 10 15 20 25 30 35 t [ms]0 5 10 15 20 25 30 35 t [ms]
γi[%]
75
50
25
0
0 1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 h 0 1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 h
b) c)
Fig. 4.20 − Alimentarea cu energie electrică a unui utilizator cu receptoare de tip
echipament de calcul şi implementarea măsurilor de compensare a armonicelor.
În cazul unui utilizator industrial, în care convertoarele de frecvenţă au ponderea cea mai
importantă în generarea de armonice, dar şi a impulsurilor tranzitorii (fig. 4.21), conectarea în
serie cu convertoarele de frecvenţă a unor filtre inductive simple (bobine) permite limitarea
armonicelor de curent electric de rang 5, 7, 11 şi 13 (cele mai importante din spectrul curentului
electric absorbit de convertoare). În figura 4.21 sunt indicate curbele înregistrate ale tensiunii
de fază (fig. 4.21 b)) şi ale curentului de fază (fig. 4.21 c)), în lipsa filtrului inductiv, iar în
figura 4.22 sunt indicate curbele tensiunii de fază (fig. 4.22 a)) şi ale curentului electric de fază
(fig. 4.22 b)) după instalarea filtrelor inductive. Rezultatul obţinut în urma instalării filtrelor
inductive este prezentat în tabelul 4.9.
112 Calitatea energiei electrice
Tabelul4.8
Rezultatul compensării reciproce a armonicelor
Reducerea valorii curentului electric în
conductorul neutru şi a tensiunii între conductorul 90%
neutru şi conductorul de protecţie cu până la
Reducerea valorii curentului electric de faza cu 45%
până la
Reducerea distorsiunii curbei de tensiune şi a
85%
curbei curentului electric cu până la
Obţinerea unui factor de putere până la 0,96
A B C N PE
iA = i1− i3−i5− i7 −…
UN -PE
Filtru
inductiv
Convertor de
frecvenţă
0 5 10 15 20 25 30 35 t [ms]0 5 10 15 20 25 30 35 t [ms]
γi[%]
75
50
25
0
0 1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 h 0 1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 h
b) c)
Fig. 4.21 − Alimentarea cu energie electrică a unui utilizator industrial.
Calitatea energiei electrice 113
Tabelul 4.9
Rezultatul instalării filtrelor inductive
Reducerea valorii curentului electric de fază cu 30%
până la
Reducerea distorsiunii curbei de tensiune şi a
60%
curbei curentului electric cu până la
Obţinerea unui factor de putere până la 0,93
0 5 10 15 20 25 30 35 t [ms]0 5 10 15 20 25 30 35 t [ms]
γi[%]
75
50
25
0
0 1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 h 0 1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 h
a) b)
Fig. 4.22 − Alimentarea cu energie electrică a unui utilizator industrial, cu
utilizarea de filtre inductive.
4.10 Concluzii
Creşterea ponderii receptoarelor cu caracteristică neliniară în reţelele electrice impune
adoptarea unor măsuri eficiente pentru limitarea distorsiunii curbelor de tensiune şi de curent
electric.
Modernizarea receptoarelor de energie electrică, în primul rând prin posibilitatea reglării
consumului de energie electrică în funcţie de proces, a determinat utilizarea largă a electronicii
de putere şi, prin urmare, a condus la creşterea surselor de regim nesinusoidal din reţelele
electrice. Atât marii consumatori, industria de aluminiu, industria metalurgică (cu un aport
deosebit datorită dezvoltării în viitor a cuptoarelor cu arc electric alimentate la tensiune
continuă), industria prelucrătoare, dar şi micii consumatori, consumatorii casnici, consumatorii
din sectorul terţiar, reprezintă, în prezent, surse importante de armonice şi interamonice.
Având în vedere faptul că, în prezent, există soluţii tehnice eficiente pentru limitarea
nivelului de distorsiune la o valoare acceptată, folosind echipamente specializate de filtrare, se
impune ca această limitare să se facă într-o zonă cât mai apropiată de sursa perturbatoare,
asigurându-se, în acest mod, posibilitatea reducerii eficiente a pierderilor de energie activă în
circuitele parcurse de curenţii nesinusoidali, dar şi a altor efecte datorate propagării curenţilor
armonici. Se recomandă ca, înainte de a lua decizia montării de filtre, pentru limitarea nivelului
de distorsiune, să se facă o analiză atentă a soluţiilor privind reducerea distorsiunii chiar la
nivelul echipamentului perturbator. Numai dacă aceste măsuri nu sunt eficiente sau costurile
sunt prea ridicate, se adoptă soluţia utilizării de filtre.
Calitatea energiei electrice 115
Utilizarea unui anumit filtru necesită o analiză atentă a eficienţei tuturor tipurilor de filtre
pentru problema concretă care trebuie rezolvată şi pentru configuraţia reală a reţelei electrice
industriale. Filtrele utilizate pot să asigure limitarea unora dintre perturbaţiile introduse în
reţeaua electrică de către consumatori.
Principalele probleme care pot fi rezolvate cu ajutorul filtrelor sunt:
• limitarea pierderilor în reţeaua electrică a furnizorului, dar şi în reţeaua industrială prin
limitarea circulaţiei curenţilor armonici;
• îmbunătătirea factorului de putere al consumatorilor perturbatori.
• evitarea rezonanţelor în reţeaua electrică;
Condiţiile actuale privind limitarea pierderilor în reţeaua electrică, asigurarea calităţii
energiei electrice şi monitorizarea nivelului de emisii perturbatoare au făcut ca ca problemele
privind limitarea perturbaţiilor să devină una dintre preocupările importante ale specialiştilor
electroenergeticieni.
Calitatea alimentării cu energie electrică, în special aspectele legate de continuitatea în
alimentare (calitatea serviciului de alimentare), a constituit întotdeauna o preocupare deosebită,
întreruperile fiind generatoare de daune în industrie sau neplăceri în alimentarea consumatorilor
rezidenţiali.
În ultimul timp, procesele tehnologice specifice industriei moderne foarte sensibile la
abateri faţă de calitatea normată a energiei electrice, au adus în actualitate şi calitatea curbei de
tensiune. În cele mai multe cazuri abaterile de la regimul sinusoidal şi simetric sunt însoţite de
daune la producător, operatorul de reţea, diferenţiate în funcţie de caracteristicile utilizatorilor
RET sau RED, la consumator prin nerealizarea producţiei, reducerea calităţii produselor
realizate, reducerea productivităţii, rebuturi în producţie, defecte în echipamente, perturbarea
procesului tehnologic pe durate mult superioare duratei întreruperii, accidente, cheltuieli
suplimentare pentru salarii, materii prime, energie etc.
Stabilirea indicatorilor la care un utilizator este sensibil, analiza domeniului lor de variaţie
într-un nod dat al sistemului electroenergetic, precum şi deciziile privind creşterea nivelului
calităţii energiei electrice furnizate, prezintă un interes deosebit pentru utilizatorii finali, dar şi
pentru operatorii de producere, transport, distribuţie şi furnizarte.
Analizele realizate trebuie să pună în evidenţă caracteristicile calitative ale energiei
electrice posibil a fi furnizată în mod normal utilizatorilor, iar aceştia vor putea decide dacă ele
corespund exigenţelor lor sau este necesară efectuarea de investiţii, la furnizor pentru creşterea
nivelului de calitate sau în cadrul sistemului propriu pentru creşterea imunităţii
electromgnetice.
Bibliografie
[1] *** Electromagnetic compatibility (EMC). Part 2: Environment. Section 1: Description on
the environment – Electromagnetic environment for low – frequency conducted disturbances
and signalling in power suply systems. CEI 1000 – 2 – 1.
[2] *** Guide de l'ingénierie électrique de réseaux internes d'usines, Technique &
Documentation, Electra Paris, 1986.
[3] Golovanov Carmen, Albu Mihaela, Probleme moderne de măsurare în electroenergetică,
Editura Tehnică, Bucureşti, 2001.
116 Calitatea energiei electrice
[4] Dugan R.C. ş.a., Electrical Power Systems Quality, Second Edition, McGraw-Hill, 2002.
[5] *** Electromagnetic compatibility (EMC), Part 4-30: Testing and measurement
techniques − Power quaity measurement methods, IEC 61000-4-30/2007
[6] *** Codul tehnic al reţelei electrice de transport, Bucureşti, 2004
[7] *** Electromagnetic Compatibility (EMC) – Part 4: Testing and measurement techniques –
Secţion 15: Flickermeter – Functional and design specifications, IEC 61000 – 4 –
15/1997.
[8] *** Compatibilité électromagnétique: Part 4:Techniques d’essai et de mesure. Section 7:
Guide général relatif aux mesures d’harmoniques et d’interharmoniques, ainsi qu’à
l’appareillage de mesure, applicable aux réseaux d’alimentation et aux appareils qui y
sont raccordés, CEI 1000 – 4 – 7.
[9] Bagginni A. ş.a., Handbook of Power Quality, John Wiuley & Sons, lth, Chichester, UK,
2007
[10] *** UCTE Operation Handbook, 2004.
[11] *** Voltage characteristics of electricity supplied by public distribution systems, SR EN
50160/2007.
[12] Bulac C., Eremia M., Dinamica sistemelor electroenergetice, Editura PRINTECH,
Bucureşti, 2006.
[13] Iordache Mihaela, Conecini I., Calitatea energiei electrice, Editura tehnică, Bucureşti,
1997.
[14] Albert Hermina, Florea I., Alimentarea cu energie electrică a întreprinderilro industriale,
Editura tehnică, Bucureşti, 1987.
[15] Eremia M., Electric power systems. Electric networks, Editura Academiei Române,
Bucureşti, 2006.
[16] Grigsby L.L., Electric power engineering Handbook, CRC press IEEE 1998, New York.
[17] Borisov B.P. ş.a., Povâşenie efectivnosti ispolzovania elektroenergii, Kiev, Naukova
Dumka, 1990.
[18] Fransua Al. ş.a., Maşini şi sisteme de acţionări electrice.Probleme fundamentale,
Editura tehnică, Bucureşti, 1978.
[19] *** Electromagneticcompatibility (EMC) − Part 2: Environment − Section 8 −
Voltage dips and short interruptions on public electric power supply systems with
statistical measurement results, IEC 61000−2−8/2000.
[20] Beaulieu G. ş.a., Recommending Power Quality Indices and Oqjectives in the Context of
an
Open Electricity Market, Rap. CIGRE 2003.
[21] *** IEEE Recommended Practice on Monitoring Power Quality, IEEE 1159–1995.
[22] *** Schaltanlagen, 10.Auflage, ABB Calor Emag Taschenbuch, 1999.
[23] *** Voltage Sag Indices – Working document for IEEE P1564, November 2001.
[24] Mihăileanu C., Potlog D.M., Goluri de tensiune în sisteme electroenergetice. Efecte
asupra consumatorilor, Editura Tehnică, Bucureşti 1979.
[25] Rahmatian F., Gurney J.H., Vandermaar J.A., Portable 500 kV optical voltage transducer
for on-site calibration of HV voltage transformers without de-energization, Rap. CIGRE A3-
103, 2006.
[26] *** Guide to quality of electrical supply for industrial installations, Part 4: Voltage
unbalance, UIE Edition, 1998, Prepared by "Power Quality" Working group WG2.
Calitatea energiei electrice 117
[27] Golovanov N., Şora I., Electrotermie şi electrotehnologii, Editura Tehnică, Bucureşti,
1997.
[28] Mocanu C.I., Teoria circuitelor electrice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1979.
[29] *** Guide to quality of electrical supply for industrial installations, part 3: Harmonics,
WG 2, Power Quality, UIE, 1995.
[30] *** Electromagnetic compatibility in European electricity supply networks, EMC &
Harmonics, August 2001, Ref: 2001-2780-0020, EURELECTRIC.
[31] Testa A., Issues Related to Interharmonics, PESGM 2004 − 000694.
[32] Arie A. ş.a., Pluarea cu armonici a sistemelor electroenergetice funcţionând în regim
permanent simetric, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1994.
[33] Papathanassiou S. ş.a., A practical evaluation of distribution betwork losses due to
harmonics, CIRED 2007, Rap. 0442.
[34] *** Safety requirements for electrical equipment for measurement, control, and
laboratory use − Part 1: General requirements, IEC 61010-1/2001
[35] *** Electromagnetic compatibility (EMC) − Part 3: Limits − Section 6: Assessment of
emission limits for distorting loads in MV and HV power systems − Basic EMC
publication − IEC 61000−3−6/2005.
[36] Bonhomme H. ş.a., A shunt active filter for low voltage applications, CIRED Nice'99,
Rap.2.24.
[37] Fodor D. ş.a., Convertoare statice de putere speciale, Editura Printech, Bucureşti, 1997.
[38] El-Sadek M.,Z. ş.a. Suggested hybrid active power filter for damping harmonic resonance
in power distribution systems,, CIRED 2007, Rap. 0277.
[39] Gawlik W., Optimal placement and mutual influence of active filters, CIRED Barcelona
2003, R2_33.
[40] Koch R.G, Britten A.C, Harmonic emission estimation techniques for large industrial
plants, CIGRE 1998, Rap. 36_103.
118 Calitatea energiei electrice
CUPRINS