Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Algoritmi Fuzzy Circuite Electrice Pentru Implementarea Sistemelor Inteligente
Algoritmi Fuzzy Circuite Electrice Pentru Implementarea Sistemelor Inteligente
Masteranzi:
Piteşti, 2010
1
CUPRINS
Simularea sistemului............................................................................................................................20
Modelarea panoului fotovoltaic putere - curent...................................................................................25
Detectorul fuzzy de punct maxim de putere .........................................................................................28
Fuzzyficarea........................................................................................................................................29
Defuzzyficarea....................................................................................................................................30
Concluzi................................................................................................................................................40
Bibliografie...........................................................................................................................................41
2
SCOPUL ŞI OBIECTIVELE URMĂRITE
Lucrarea va avea două aplicaţii, panou fotovoltaic caracterizat din punct de vedere
putere- tensiune şi panou fotovoltaic caracterizat din punct de vedere putere-curent.
3
DATE DE PROIECTARE (INTRĂRI/IEŞIRI)
4
ANALIZA TEORETICĂ
În zilele noastre energia fotovoltaică a devenit un mare interes mai ales datorită apariţiei
unor panouri solare cu preţuri şi eficienţe acceptabile. Mai mult, switch-uri semiconductoare de
putere sunt capabile să lucreze la frecvenţe mari şi rată de putere care să asigure conversia
energiei cu înaltă eficienţă.
Utilizarea dispositivelor în aplicaţii individuale sau în reţele interconectate de panouri
solare a crescut considerabil în ultimile decenii. Aceste aplicaţii includ pomparea apei, aer
condiţionat, surse de lumină, vehicule electrice, centrale electrice fotovoltaice, aplicaţii militare
şi spaţiale. Eficienţa conversiei energie solare este în strânsă legătură cu capacitatea maximă de
extragere a energiei din sistemele fotovoltaice.
Din păcate, panourile fotovoltaice au cost de fabricare ridicat şi o eficienţă scăzută la
conversia energiei. În plus, au o dependenţă neliniară între temperatură şi nivel de radiaţie şi
caracteristicile curent – tensiune. Nivelul de operare corespunzător punctului maxim de putere se
modifică neliniar cu condiţiile de mediu (radiaţie solară, temperatură şi nivel de degradare).
Principalul motiv pentru eficienţa electrică scăzută a sistemelor fotovoltaice este variaţia
neliniară a tensiunii şi curentului de ieşire în funcţie de nivelul de radiaţie solară, temperature de
operare, curentul şi îmbătrânirea circuitelor. Pentru a contracara aceste probleme punctul maxim
de putere al unui sistem fotovoltaic (aflat într-o anumită condiţie de mediu) este urmărit utilizând
algoritmi online/offline iar nivelul de operare al sistemului este forţat spre un optim.
Capacitatea maximă de extragere a puterii este obţinută prin metode dinamice şi statice.
În metodele dinamice punctul maxim de putere (MPP) este atins prin urmărirea mişcării soarelui.
Această abordare nu este potrivită pentru conversia energiei solare în dispositive de capacitate
mică şi medie datorită costului mare şi a energie consumate. În metoda statică, utilizată pentru
dispozitivele de capacitate mică, punctul maxim de putere este detectat folosind convertorul de
putere cu frecvenţe înalte care ajustează în continuu punctul de operare pentru a fi maxim.
În literatura de specialitate sunt descrise câteva metode de urmărire a punctului maxim de
putere într-un generator fotovoltaic. Metoda “Perturb and Observe” (P&O) este utilizată pe scară
5
largă în abordările pentru determinarea punctului maxim de putere. În această metodă nivelul de
operare a panoului solar este modificat în continuu prin creşterea şi descreşterea tensiunii de
operare a panoului şi observarea efectelor la puterea emisă de panoul solar[1]. Metoda este
bazată pe minimizarea erorilor dintre o tensiune de referinţă fixă sau variabilă şi tensiunea emisă
de panoul fotovoltaic[2].
Controller-ul fuzzy poate fi mai adecvat în acest caz când sistemul este puternic neliniar.
Metoda este eficientă şi atunci când se întâlnesc perturbaţi şi incertitudini. Mai mult această
metodă este eficientă în aplicaţiile în care există multă experienţă în operarea centralelor
electrice deoarece aceste cunoştinţe pot fi încorporate sub formă de reguli[1].
Teoria fuzzy bazată pe mulţimi şi algoritmi fuzzy ne oferă un instrument general de
exprimarea regulilor lingvistice pentru a fi procesate rapid de către calculator.
În această lucrare vom descrie modelul unui panou fotovoltaic şi un model obişnuit şi a
unui convertor de energie lucrând în conducţie continuă, apoi le vom combina cu alte blocuri
existente în acest sistem. Nivelul de operare al panoului este setat la punctul maxim de putere
prin ajustarea stării active a convertorului de energie utilizând metoda controlului fuzzy logic. În
final, vom face o simulare comparativă între controller-ul fuzzy şi metoda „P & O” pentru a
determina performanţele în procesul de urmărire a punctului maxim de putere.
6
DESCRIEREA SISTEMULUI
7
Figura 1. Schema conversiei de putere
MODELAREA PANOULUI FOTOVOLTAIC PUTERE - TENSIUNE
Cel mai general model pentru o celulă solară, derivată din caracteristica fizică, este
modelul cu o diodă. În figura 2 este prezentat circuitul echivalent al unei celule fotovoltaice unde
sursa de curent generează curent direct proporţional cu nivelul de radiaţie solară[1].
8
Figura 2. Circuitul echivalent al unei celule fotovoltaice
Modelul matematic care face o legătură între curentul de ieşire şi tensiunea de ieşire este
prezentat sub forma următoarei expresii:
9
Figura 3. Caracteristica curent – tensiune a panoului fotovoltaic
10
Figura 5 Caracteristica I-V a unui panou fotovoltaic la un nivel de radiatie de 1000W/m2 la
temperaturi variate
11
Figura 6 Caracteristica P-V a unui panou fotovoltaic la un nivel de radiatie S şi o temperatură
constantă de 250C
12
Figura 7 Caracteristica P-V a unui panou fotovoltaic pentru diferite valori ale temperaturii T la
un nivel de radiaţie de 1000W/m2
13
Figura 8 Schema unui panou solar
MODELAREA CONVERTORULUI CC - CC
14
Figura 9. Circuit convertor
Relaţia dintre câştigul de tensiune a convertorului şi starea activă nu este liniară. Câştigul
de tensiune creşte, respectiv descreşte prin creşterea/descreşterea stării active a convertorului.
Astfel, crescând/scăzând starea activă a convertorului implică mutarea către stânga/dreapta pe
partea caracteristicii I - V a punctului de operare a panoului solar.
Circuitul echivalent a convertorului în stările PORNIT şi OPRIT ale comutatorului este
prezentat în figurile următoare.
(a)Starea Pornit
15
(b)Starea Oprit
Figura 10. Circuitele echivalente ale convertorului în cele două stări: pornit şi oprit
Starea PORNIT
Starea pornit este descrisă de ecuaţiile următoare:
(3)
Starea OPRIT
16
Starea oprit este descrisă de următoarele ecuaţii:
(4)
(5)
reprezentate prin panta curbei P-V şi de perturbaţia iniţială a stării active . Aceste
17
Nm(SN) - negativ minim
Primul pas constă în fuzificarea variabilelor de intrare folosing funcţii de apartenenţă
trapezoidale. Al doilea pas, regulile de inferenţă, implică compararea variabilelor cu seturi
predefinite în scopul de a obţine răspunsul dorit. Ultimul pas reprezintă defuzificarea regulilor în
scopul obţinerii valorilor perturbaţiilor ale stării active.
18
Tabel 1. Baza de reguli folosită de controller-ul fuzzy logic
Reguli Reguli
R1 SP SP SP R9 SP BP SP
R2 SN SP SN R10 SN BP SN
R3 BP SP BP R11 BP BP SP
R4 BN SP BN R12 BN BP BN
R5 SP SN SN R13 SP BN SN
R6 SN SN SP R14 SN BN SP
R7 BP SN BN R15 BP BN SP
R8 BN SB BP R16 BN BN SP
Funcţiile de apartenenţă ale variabilelor fuzzy au fost stabilite prin simulări pentru a
obţine domeniul fiecărei variabile a controller-ului fuzzy.
Figura 12 reprezintă funcţiile de apartenenţă ale variabilelor fuzzy.
19
(a) (b)
(c)
Figura 12. (a)(b) - MF-urile variabilelor de intrare
(c) - MF-ul variabilei de ieşire
Este cel mai utilizat algoritm pentru urmărirea punctului maxim de putere, bazându-se pe
perturbarea sistemului prin creşterea/descreşterea stării active a convertorului şi observarea
efectului asupra ieşirii.
20
Dacă puterea actuală P(k) este mai mare decât puterea anterioară P(k-1), atunci
perturbaţia îşi păstrează direcţia, altfel perturbaţia este inversată.
Figura 13 prezintă diagrama ce descrie tehnica P&O.
SIMULAREA SISTEMULUI
21
Sistemul propus a fost simulat folosind mediul de simulare Matlab Simulink pentru
validarea strategiei de control şi evaluarea performanţei sistemului.
Puterea ieşirii este măsurată şi evaluată pentru a obţine o nouă valoare a stării active
necesară pentru producerea puterii maxime la ieşire.
Figura 14 conţine diagrama bloc a sistemului ce incorporează controller-ul fuzzy.
22
Figura 15 conţine trei perioade ale operaţiei: 0-2 s, 2-6s, 6-10s, corespunzând valorilor de
iradiere de 500, 700 şi 1000 , în care perioada de eşantionare este fixă de 1 ms.
23
(b) starea activă
24
Figura 16. Comparaţia puterii la ieşire
25
MODELAREA PANOULUI FOTOVOLTAIC PUTERE - CURENT
- este coeficientul constant care depinde de materialul din care este realizată celula
Pentru panou solar din silicon (M = 1, N =36) folosit pentru analiza teoretică şi
experimental a lucrării (fabricat de Iranian Optical Fiber Fabrication Co. (OFFC)), ecuaţia (6)
poate fi scrisă astfel:
26
Figure 17. Circuitul echivalent al celului solare
Din caracteristicile curent – tensiune la fel ca cele curent – putere pentru panou, precum
şi din ecuaţiile (6) şi (7) rezultă o puternică dependenţă neliniară a punctului de putere maxim în
funcţie de nivelul de radiaţie şi temperatură. Acest lucru justifică folosirea unui detector de MPP
pentru a creşte eficienţa sistemului fotovoltaic. Pentru a extrage puterea maximă se va folosi un
convertor buck între reţeaua solară şi sarcină. Convertorul de stare activă este ajustat pentru ca
puterea de ieşire a panoului solar să fie maximă în orice condiţie de operare.
27
Figura 18. Caracteristicile V-I şi P-I calculate şi măsurate ale panoului solar OFFC .
28
DETECTORUL FUZZY DE PUNCT MAXIM DE PUTERE
Procesorul fuzzy include trei blocuri funcţionale: fuzificare, algoritm cu reguli fuzzy si
defuzificare.
29
FUZIFICAREA
Algoritmul fuzzy include 75 de reguli fuzzy. Aceste reguli sunt folosite pentru a
controla convertorul "buck" pentru ca puterea maximă să fie atinsă la ieşirea panoului solar.
În realizarea controller-ului cu logică fuzzy, descrierea lingvistică a regulilor sunt
exprimate sub forma de termini : Dacă … Atunci” şi următoarea metodă de interferenţă logică
fuzzy:
R1: Dacă dP/dI este PB şi (dP/dI) este PB şi D este P Atunci U este NB.
R2: Dacă dP/dI este PB şi (dP/dI) este NS şi D este P Atunci U este PS.
O metodă de interferenţă fuzzy este metoda Mamdani, metodă care foloseşte
compunere Max-Min pentru un caz tipic când dP/dI=-0.02 (dP/dI) =40 şi D=-0.01.
30
DEFUZIFICAREA
Ieşirea controller-ului fuzzy reprezintă o submulţime fuzzy. Cum sistemul actual necesită
o valoare nonfuzzy de control, defuzificarea este necesară. Algoritmul COA (Center Of Area)
este folosit pentru defuzificarea ieşirii parametrului de control.
unde - reprezintă centrele funcţiilor de apartenenţă ale ieşirii compozite de tip Max-Min
31
Figura 20. Funcţii de apartenenţă ale: (a) intrare dP/dI
(c) intrarea D
(d) iesirea U
32
Figura 21. Ilustrarea compunerii Max-Min pentru un caz tipic
33
SIMULAREA DETECTORULUI FUZZY
Sistemul include:
34
CONSTRUIREA MPPT-ULUI FUZZY
35
REZULTATELE SIMULĂRILOR ŞI MĂSURĂTORILOR
36
(a) diagrama circuitului
37
(d) blocul controller fuzzy
(
e) blocul convertor "buck"
38
Figura 23. Detector fuzzy MPPT bazat pe microprocesor
Figura 24. Rezultate măsurate şi calculate (figura 18 şi 19) în condiţii de radiaţie ridicată:
39
Figura 25. Rezultate măsurate şi calculate (figura 18 şi 19) în condiţii de radiaţie scăzută:
40
CONCLUZII
Această lucrare prezintă un detector de punct de putere maximă bazat pe logică fuzzy
pentru aplicaţiile fotovoltaice. Parametrii de intrare ale controller-ului fuzzy includ dP/dI, dP/dV
şi variaţiile ale acesteia (pentru a îmbunătăţii acurateţea) cât şi variaţii ale stării active ale
convertorului ( pentru a îmbunătăţii caracteristicile dinamice). Simulările şi măsurările prezintă
practicabilitate pentru sisteme fotovoltaice bazate pe detector MPP fuzzy şi sarcină rezistivă.
Simularea arată că folosirea unui controller fuzzy poate îmbunătăţii eficienţa per total a
sistemului prin minimizarea pierderii de energie atunci când schimbarea nivelului de radiaţie este
frecventă. Se mai folosesc un convertor CC-CC şi un controller fuzzy, pentru a urmării punctul
puterii maxime. Performanţa panoului a fost simulată folosind strategii de control fuzzy.
BIBLIOGRAFIE
[1] H. Knopt, “Analysis, Simulation, and Evaluation of Maximum Power Point Tracking
(MPPT) Methods for Solar Powered Vehicle”, Master Thesis, Portland State University, 1999.
[2] L. Castañer and S. Silvestre, ‘Modelling Photovoltaic Systems Using Pspice’, John Wiley &
Sons, LTd, 2002.
41