ANUL 11 DUa11NICA, 3-10 IANUARIr 1899. No.

14-15

I1VA
REVISTA ENCICLOPEDICA POPULARA
APARE Î'1 FIE --CARE UlvI1NICH
Abonament, pa en in FarA . Lei 5
. I Abone nt, pe an in atr4inAt. Lei
6 luna in çarà 3 Un nu r . . . . lb ban!
I\/lanusarlacle ne7ublieAt se erd.
COMITETUL DE REDACTIEe
P. Garboviceanu G. Adamescu
C. Riduiescu-IYlotru
G. Coabuc
r V. S. Moga
rs. raicolaescu
I. Otescu Const. C. Popl-Tagcà
P. Dulfu -L-

Itedwc%ta qi AdtniniatraVa Str. ffiántulAss, No. 9

S U M A R:
Albina, Pentru invélAtorl.G. Cogbuc, A doua di dupA cucerirea Smiirdanulul.Preo-
iul Coman Vasilescu, Cuvint de anul noi'.CurAlirea sttclelur. Dr. N. Manolescu, Pie-
lea omulul.N. Nicolaescu, Cooperativele scolare.Dr. S. Possa, Betivul.--I. Kalendern,
O importantA circularA.--Cum se pistr6zA pómele.N. Bibiri, Educaiit'nea fisicii.Medie-
veterinar B., GAlbeaza.-- SpAlarea materiilor colorate. N. GBdeiú, AI carte, ai parte.--
PAstrarea strugurilor. Codin Drdguj, Obiceiurl de anul noi'. Din trecutul sc6lelor ro-
mAne.Mort din belie. V. Gdld¡eanu, Vindecarea bubelor dulcl. Or., O socotélA ciu-
datA. Petre lonescu Intre vecinl. A. Scripcd, Vasilo Rusu. D. Vulpescu, Edueatiu-
nea In famille. M. f7emelrescu, InvéLAmintul primar in RomAnin. I. Niculescu, PAmin-
turile argil6se. Hanover, Reguli pentru grajduri. V. S. Moga,:,Cronica agricolA si
comercialA Ordin polilienesc. MuliumirI. ApelurI. Adrese catro.todactie.C. Pop:
Taped, O dramA in fundul mArii. `
Ilustrajiunl: Cornistul de la SmArdan.--Costum din Banat.Larvi de purice.Nimfi
de purice. Purice. Triumful. Obiceiurl de la tail: jocul urs" lui. Generalul Traiaa
Doda.Jocul cu dlscul.Pagina gluméti: Cl'elnerul gribit.Vodorl din 4arA: Confluenta
Lotrulul cu Oltul.

Cu prilejul anuluï not' 1899, Redactiunea revisteï Albina.

urézä cititorilor séi dile bune si semänate cu flori. Le multu-
mesce in acelasi timp pentru sprijinul cälduros ca-i dat' pe tótä
diva, mai a!es când o sumä de neprieteni íncércä sä-i pule fe-
lurite piedici. In deosebi, preotilor si invétätorilor, cari sint
agentii nostri de propagandä in lupta pentru ridicarea poporu-
lui, le multumim din suflet si-i rugäm a ne arätà si pe viitor
aceeasi simpatie, fägäduindu-le cä vor aflà tot-d'a-una in noi
nisce amici devotati ai causei lor.
COMITETUL.
.:\Il,ina II

www.dacoromanica.ro
 eT,TUNA
:'418

pENTRU ÎNvÉTÁTORI
._,

,egea invétämîntului primar din 1893 la art. 63

contineà o fórte bunä dispozitie : aceea cà in-
,. vétätorii definitivI, dupä 10' ani de serviciú, sa
pótä fi trecu#i la oscólä urbanä de acelasi grad,
In urma recomandärií inspectorulul de circumscrip-
tie si a unui examen echivalent cu examenul de in-
stitutorl urbani. Acéstä îriaintare era însä limitata
numal la a cincea parte din numèrul locurilor va-
cante de institutori. Legea din 1896 (art. 61) a îm-
bunäti7tit Inca acéstä dispozitie scoborând de la 10
la 3 ani stagiul cerut învétätorilor;- suprimând
limita de o cincime de admiteri din numérul locu-
rilor vacante.
Pe baza acestor dispozitii, s'a tinut In 1894, un
cäruia 33 d'in-
concurs intre învétätori, In urmainstitutori
trînsiï reusind, at fost trecuti ca in di-
verse orase ale Orii.
De atunci insä mësura acésta a rémas neapli-
cata si din nenorocire, e de prevéçiut cä multi ani
fncä de açli înainte nu se va puté aplica iata
cauza:
La 1893, când s'a fäcut legea, un fórte mare nu-
mér de locuri de institutori eraí`i neocupate. Va-
cantele erat asa de multe, In cat absolventil scó-
lelor normale de institutori- nu ar fi fost de ajuns
multi ani, pentru a le ocupa.
De aceea, se puteà credé ca mésura din art. 63
.aveà sä se aplice multa vreine.
'Ce se întîmpla însä 2 Chiar legea din 1893 si a-
nume in art. 64 pus îndatä dupä art. 63 care sta-
.:bin înaintarea învétätorilor, a prevéçlut o mésura
.care a fäcut imposibilä aplicarea mai departe a
acPlei înaintäri.
In adevör, art. 64 prevedeà cä, timp de dol ani dupa
promulgarea legii, locurile vacante de institutori
sä se pótä ocupa numai prin concurs, fära condi-
tia de a fi cine-va normalist. Asà cä, In 1894 si 1895
s'at ocupat cu nenormalisti normalisti töte lo-

www.dacoromanica.ro
 'ALHJ\ 419

curile vacante din invëtäinîntul primar urban. De

altä parte scola normalä de institutori din Bucu-
resci i scolile normale de institutóre din Bucuresci,
la l $i Craiova, continue."' a da pe fie -care an cate
un numer de absolventi cu mult mai mare de cât
numerul locurilor ce deveniati vacante pe fie -care
an printre institutori. E adeverat cä legea din 1896
a cäutat sä repare acest réu, desfiintând scólele
normale de institutóre din Bucuresci si din Craiova.
Dar, cu tote acestea, mal sînt dol ani pînä ce vechile
eleve ale acelor scoli sä iasä din scólä! Pinä atunci,
vom aveà patru scoli, cari ne vor da pe fie -care an
cate o multime de absolventl pentru învétämîntul
urban. i chiar de atunci încolo, chiar dupä ce $co-
lile din Bucuresci si Craiova nu vor mai da absol-
vente, totusi absolventil i absolventele ce vor 1esì
de la scola de institutori din Bucuresci si de la cea
de institutóre din Iasi vor fi mai multi de cât se
vor cere, pentru a ocupa locurile ce vor remane
vacante pe fie -care an, de institutori i institutóre.
fiind, este usor de înteles cä nu se mai
gândì cine -va a mai trece si din învétätori In învë-
tämîntul urban, pe câtä vreme acolo nu este loe de
ajuns niel pentru tool absolventil scólelor normale
de institutori.
Cu modul acesta, o mesurä forte bunä care era
un îndemn puternic pentru învétätori, un mijloe
excelent de încuraj are pentru dînsil, a fost zädär-
nicitä chiar prin legea care a stabilit -o.
Actualul ministru de instructie insä n'a voit sä
renunte la dînsa ; $i fiind -cä sub forma el de pînä
acum nu se mai putea aplica, a cäutat sé -1 dea o
altä formä, ast -fel In cat sc./ se pótd aplicà ori -când
qi in mod neatirnat de nurnérul vacan(elor ce vor
fi in invë «dmintul urban.
Pentru acesta, iatä dispositiunile, pe cari-si pro -
pune sä le aplice d. ministru : Dupä trei ani de ser -
vicit, învétätoril definitivi, earl vor fi recomandatl
de inspectorul circumscriptiei, vor putti trece concurs
spre a capeta titlul de institutor. CO cari vor reusi,
vor primi, pe lîngä acest titlu i salariul de 150 lei

www.dacoromanica.ro
420 ALBINA

pe lunä, cu gradatia corespundätóre. EI însä vor

continua a servì tot într'o §có1ä ruralä. Vor cäpetà
prin urmare o înaintare pe loc. Numerul loeurilor,
ce se vor pute da ast -fel, se va fixà In fie -care an
prin budget: el însä nu va puté fi mai mit de 10
pe fie -care an. In fine, învetätoril, car! vor fi cä-
petat in felul acesta titlul de institutor! §i salariul
de 150 le! pe lunä, vor puté, dupä eine! ani, sä fie
transferat! ca institutor! la ora§ cu léf de 225 lei
pe lunä, färä alt concurs, dar cu recomandatia in-
spectorulul § colar.
Pe lîng. acésta, art. 61 din legea actualä, remâne
neatins, a §à cä, dacä se va ajunge vreo datä a se
avé destule locuri libere de institutor! de ora §e,
se vor pute reîncepe §i concursurile pentru trece-
rea directä a învetätorilor la ora §e.
Avantajul mesurilor ce - §i propune sä iea d. mi-
nistru §i pentru care va propune §i un proiect de
lege, se vede îndatä. Inaintarea ïnvetätorilor se va
face de acì înainte In mod independent de nume-
rul vacantelor, car! vor fi In corpul institutorilor.
Vor pute fi vacanle de acestea multe, sail putine,
sail de loc, §i, cu töte acestea concursuri pentru
institutor! se vor tine In fie -care an, pentru câte
10 postur! cel putin.
Un alt avantagiú, fórte mare, pentru §cóla ru-
ralà, va fi cä, nu numa! cä se va desvoltà §i Intre-
tine printre învetätori emulatia, dar apo! înve0ä-
tori! ce! ma! bun! nu vor fi trecuti numa! la ora §e,
ca In sistemul actual, ci vor remâne tot In §cóla
ruralä : pentru cä trebuie sä recunóscem, cä resul-
tatul legi! actuale ar fi ca, dupà cati -va an!, înve-
tämîntul rural sä pérdä pe tot! învetätori! se! cei
ma! bun!, prin trecerea for la ora §.
In fine, o altä parte bunä a mesuri! este, cä ea
impune, ca tinerea acestor concursur! sä se facä
In mod obligator In fie -care an, a §à cä on -ce s'ar
întîmplà, concursurile pentru Inaintarea pe loc nu
vor fi In primejdie a remâne literä mórtä, cum s'a
Intimplat a §à de curînd cu cele pe car! le prevede
legea actualä.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 421

Sîntem sigurî, cä dacä proiectul de lege al d-luI

Ministru se va votà, dupä cum nu ne Indoim, el
va fi un excelent mijloc de îmbunätätire a învìs-
tämîntuluî primar rural.
Albina»

A doua di dupa cucerirea Sinârdanulur

(13 Iauuarie 1878.)

(Ste tärile turcesci de la Smârdan eraü cucerite. In

satul vecin, însä, in Capitanovcea mai eraü com-
" pänii de Turc!, cari se mai sporiserä prin ce! fu-
" giti de prin redutele Smârdanului.
Ai no *tri purtaü grija acestora. Se înserase de tot, *i Ro-
mânii simtiaü cä ali sa stea tótä nóptea in picióre, ça nu
cum-va sa-I lovéscä Turcii peste nópte.
Soldati! eraü flamândi *i obositi. Cäpitanii companiilor
veniali rind pe rind la colonel *i -i spuneati cd soldati! n'ad
glónte, *i la nópte va fi rëü, daca s'ar întîmplà sa vie Turcii.
Nimeni n'are glónte?
Uni! ali mai multe, unil putine, iar alti! n'ali de toc,
réspunserä cäpitanil:
A *à e rëü. Trebue sa aibä toti. Adunati toti plumbil,
vedeti cât sînt, apoi ìmpärtiti -i din noli, dând tuturor sol -
datilor de- opotrivä.
S'a fäcut a *â, *i ali venit câte *apte plumb! de om.
Apoi î *i întärirä strejile de nópte, î *i 'induira paza prin
redute ui -n Smârdan. Ce! mal multi n'ali dormit cât a fost
nóptea de mare. Gemetele ranitilor s'ait audit necontenit cât
a fost nóptea, caci nimeni n'avuse vreme sä -i adune. Rä-
nitil zäceait in amestec, Români cu Turc!, care cum îl apu-
case vremea *i locul. Ce! de prin sat, cati ali cädut pe drum,
s'ali t -rît prin case *i -ali fost scutiti mäcar de vînt *i de
umedélä, dar a fost nespus de rèü de cei -ce cädurä pe câmpie.
Nóptea a trecut in lini *te, cu tóte cä era cu putintä isvo-
direa une! primejdil. Ce! din Smârdan duceaü grije sa nu
se fi asuns Turc! prin case *i sa sarà asupra for ; ce! din
redute se îngrijait, cd Turcii ma! ales la redute vor tinti,
dacä vor veni ; iar cel -ce ali mas in Inova se temeaü de
apropierea Capitanovcel unde sa scià -cl- s'ali înglotit tabó-
rele.
In urmä, tot ce! -ce ali täbärît in Ianova ali dat de pri-
mejdie.
Abià s'a luminat de cjiva *i ali început sa batä alarma. Toti

www.dacoromanica.ro
Cornistul de la Smârdsn.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 423

al no,tri, de prin Smârdan ¡1i de prin reclute, särirä in pi-

cióre. Ce erà la Ianova ? I-aü isbit 'NMI?
Pe drumul Capitanovicel se vedeà re.särind o negura de
pedestrime turcésce.. Apucasera drumul cu nóptea In cap, gi
veneaü desfä*urându-se pe câmpie, cu doué tunurl $i cu Ba-
*ibuzucT cälärl.
Când aü fost la vr'o diié miT de pa*T s'aü rinduit in liniT
de bätae *i aü început sä vie tot mal iute *i mal amenin-
tätor. Tunurile lor deschis focul spre Inova, tinteaü
bine. Când aü fost la o mie de pa*T, pedestrimea a început
*i ea sä tragl cu puscile.
F.rà Turcil veniale iute $i multi. AT nogtr. i eraü pu-
tinl n'aveaü de cat abià câte *épte plumbi.
Sä stag In neclintire, aise colonelul, sa nu traga ni-
meni cu pu*ca. LäsatT pe Turd sä se apropie pine. la treT-
aeci de pa*ï, atuncl descärcatl puscile. N'avem glónte, tre-
bue sti ne batem cu baioneta.
Asta ar fi fost un chip de a mîntuì compäniile. Dar s'a
întïmplat alt-fel. TurciT nu s'aü apropiat pîna la treT-aecï de
pa*T. S'aü oprit la cinci sute de pa0 si tre.geaü necontenit
spre ai no*tri, ränind gi ucic}ênd.
Al noçtri ail stat cat ali stat in neclintire. Dar cat era sä
stea? Túrcii puteaü sä tragä într'una pînä desérä, iar Ro
mânil se. stea cu mâlnele In sin, läsându-T se.-I ucide.?.
Fle.ce.il îgi pïerd rabdarea färl de nid o poruncä încep
se. trage. spre Turd. O salvä, doué, trel. Turcil îgT îndoese
focurile $i stale tot mai îndräsnetl. RomâniT cheltuiserä
treT plumbi din *apte cati aveaü.
Mai o salvä, mai una, *i iare.*l una. De géba. Turcil ste-
teati ca zidul *i trägeaü cu minie, de scufundait pämîntul.
EI aveaü cate o sutä cincT-aecl de plumbl de om. Românil
mai aveaü câte un singur plumb !
Atunei colonelul in desne.dejde trimete porltned se vie alte
companil, nu ca ajutor, ci ca sä schimbe-pe cele-l-a1te.Com-
päniile cari veneaü aveale plumbiT toti, adice. *apte.
Putin lucru. Iar. alte companii nu eraü pe-aprópe.
Dar una sciam noi, $i alta sciaü Turcil. De unde sa be.-
nuiasca eT, ee. Româniï n'aü plumbi! Cum ar mai fi dat iama.
Dar WI, când véaura pe câmpie alergând compäniï, prós-
pete, Turcil se cutremurarä. Credeale ca vin sa sporésca pe
cele-l-alte.
"Repede Tuccil s'adunarä, întórsërä tunurile $i o apu-
care. îndärät de unde plecarä. Noi am fi putut se.-T gonim
de-a lungul câmpieT, se.-tl fie mal mare dragul, dar lipsa
plumbilor ne tineà pe loc. Nu no da mana sti-: zäde.rim, ca
nu cum-va sa se întórce. $i sä ne cunóscä din rara desear-
caro r?( n'avern ;lónte.
Dar daca se triton., mäT be.etT, mai multi mal cu vîr-
tute ?

www.dacoromanica.ro
424 ALBINA

Ne fac de ruaine! Ia, cheman ai pe ceT din redute, sä-T

speriem miicar cu multimea.
Nu ve temen, fläcäT. N'ati sä maT vie. Mal bine e lîngä
pilaf, la foc, de cat pe o strä$nicie de ger ca acesta sà ban
câmpiï !
ET fäceaü glume, ai nu sciati, bietiï, uncle le stä capul.
Dar nu i-a läsat Dumnecjeü. Cam pe la amédl li s'a trimes
din taberä doue regimente de pedestrime doue de calä-
ren, ca óste de sprijin, cu vr'o cate-va tunurT. Pîn'acum n'a-
vusese tunurï,Tar cälären putinï. Li s'ari adus plumbT destuT.
Acum sä vie TurciT, dacä mai îndräsnesc ! .

$i-aü îndräsnit. N'a trecut multä vreme, dupä sosirea aju-

toruluT din taberä, iatä cä departe, In zare, pe drumul
Capitanovicel s'aü ivit iaräaT bataliónele. turcesci, crescênd
mereü $i räslätindu-se pe câmpie.
Turcil porniserä mai muln $i mal cu inimä. Se vede, cä
plecaserä cu tóíä puterea lor, cä vAniaü iun ca o furtunä
$i cu Oste de cälären cu tunurT. îndreptaü ghiulelele
tot spre Inova $i spre podul de pe Delenca.
Cele doue regimente de. roaiorT s'asvîrlirä atuncT In cós-
tele Turcilor, spre drépta. Ce maT galop era! Sburaü cälä-
retiT eu säbiile de-asupra capulul, de credeaT cä ail sä risi-
pesca pe Turc! ca pléva.
Turcil s'aü Tutors spre calAren, $i dupa felul cum s'aü
apérat, sä. cunosceà cä vin spre RomânT cu multa urgie. Tótä
asvîrlitura vitejéscä a cälärimiT nu le-a putut rupe rîndu-
rile, ai degeaba se tot îndesaü cäläretiT In pedestrimea lor,
cä Turcil înaintarä repede cu puterea întrégä.
Atuncï compäniile nóstre din. aanturile Inove! pun pus-
cile la ochT. räresce $irurile maT din frunte
ale Turcilor, trag tot mai repede RomâniT, tot ma! eu suflet
îneep sä se= cutremure, veciênd cä Turcil în loe slä-
béscä umbletul $i focul, ai-1 tot iutesc, vin amenintätorl
pinA la o mie de pa$!, pînä la opt sute, pine. la cinci sute,
cat ail venit $i asta dimiuétä, pînä la tail* sute.
Lrà urgia lu! Dumnecjeü, cum veniáü.
Sä iasä dorobanti! sä le sarA In cóste !
Ail Te$it dorobantiT cu multa iutime i-aü isbit din partea
dréptä TurciT se fäceaü cä nic! capul nu-! dóre de dórobant!
$i s'apropiaü de aanturT.
Sä iasä un batalion de pedestrime sä-! isbéscä ai de
cell-l-anti parte.
Batalionul a särit cu vîrtute in cósta stânga a Turcilor.
Acum eraü TurciT luan In foc de tre! pärtl, dar gândul lor
era la aanturT s'apropiaü mereü.
Sä se ma! asvirlä odatä cäläreti! sä-! înconjóre, bA-
tèndu-i din spate! ,

RomâniT intrarA in grip. TurciT se oprirä la o sutä cinc!,

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 425

deci de pa$T §i trägeaü necontenit spre §anturT. Sä gäteaü-

dupä semne, sä s'asvîrlä §i cu baioneta. $i eraü cumplit bä-
tutT din patru pärtl; din fatä ii împro§caü aT no$tri din van-
turi, din amindouè tóstele IT strîmtoraü pedestra§il cu pus-
eile, iar la spate îI supëraü cäläretil cu säbiile. Si par'cä
eraü jurai sà sä nu misce din loc, a§à steteaü de întepe-
nitT pe loc.
.Stïritl la tunuri, Românl, §i dati cu obuze $i cu §rap-
nele.
Atâta le mai rämâneà Românilor. Dacä nidi tunurile n'o
sä-1 scótä din säritä, atunci aveà s# se încingä o luptä piept
la piept §iferéscä DumnedeüVidinul e aprópe, §i in Vi-
din vr'o patru-cleci de batalióne de Turd, care pot sosì cât
al bate in palme.
Cine-a înflreptat tunul românesc, build mânä mi-a avut.
Nu l-a indreptat spre pedestrime, ci spre §iragul de tunuri
turcesci, cari bäteaü spre noi. $i ghiuleaua a mers a$à de
bine, cä lovì drept in gura unul tun turcesc, $i tunul särì
departe pe câmpie $i rotile lui sburarä in töte pärtile.
Tunaril turd aft încremenit. Atâtea le-a fost, §i strîngên-
du-I tunurile ad strigat Românilor: sä ne vedem sänäto§T,
§i ad apucat la fuga in góna cailor spre Capitanovcea.
Pedestrimea lor, când a vëcjut tunurile fugend, ¢i-aü vë-
(jut nädejdea pierindu-le, §i mai stând câtä-và vreme in foc,
ad apucat §i el pe urma tunurilor, adunându-$I mortil $i rä-
nitil de pe câmpie.
Ai no§tri i-aü urmärit cu glónte. CäliiretiT art särit dupä
ei §i i-ar fi gonit róü, dacä nu le-ar fi stat in drum tunu-
rile turcescí. Tunaril fugirä pîn$ in marginea satului, dar
aid se _oprirä gi întorcênd tunurile aü_,în.ceput sä batä lar-
gul câmpieT, a§à dä n'aveai'i larg destul cäläretiT no§tri ca
sä alerge dupä Turd.
Iar tunurile lor aft stat tad diva de gâlcévä cu tunurile
nóstre, §i abia spre sérä s'aü ascuns In sat.
Acéstä luptä a fost cea din urmä a pedestrimiT nóstre.
Tótä o§tirea turcéscä din Capitanovcea a fugit peste nópte
in Vidin, a§à cä jur împrejurul Vidinulul nu mai eraü acum
de loc oOirT turcesci. Românil aü intrat In Capitanovcea §i
aft a$eclat Oste pina in Dunäre.
G. Cogbuc.

VORBE INTELEPTE
Nu se póte trandafirT färä spini.
Cine scie mai mult.înratä mai muet.

www.dacoromanica.ro
 426 ALBINA

CU VÎNT
penfru Oiva anutui noác (1 cianuarie).
`Bine-cuointézn Minute, cununa
moulu( bunal6lil Tale:. -
Iubiï creptinï,

>sérä, In prediva anuluT noü §i dupä obiceiul nostru

stämoqesc, a venit plugulorul pe la casele vóstre,
' gi v'at urat de anul not tóte fericirile posibile : sa-
c- ngtate, norocire, rödä îndestulätóre pämîntuluT, In
sfîr$it realizarea dorintelor In Mite întreprinderile vietei fa-
miliare §i sociale.
Astäc}i, In Tilsit-$i diva anului not, aflându-v6 In acest sfîiit
§i Dumnedeesc loca spre a înältà rugäciuni lui Dumnedet
$i a multumì pentru bine-facerile primite de la el, vë urez
$i ea, pärintele vostru sufletesc, acelea$i dorintT de bine, qi
tot odatä cu buna d-vósträ luare aminte îmT veti îngäduì
cate-va minute spre a vorbì folósele
lubiï cre,stinï,
Este o lege nesträmutatä pentru toti ómenii In genere,
do la `cel maT simplu cetätean pin/ la cel mai Tuait dré-
gätor dintr'un Stat saa Tara, ca fie-care, In cercul chemäriT
sale, sä lucreze cate cevà potrivit talentelor §i puterilor cu
care l-a înzestrat Dumnedet, ca prin acésta sä-$i agoniséscä
bunurile do care are trebuintä spre sustinerea existenteT
lui qi acelor ce-1 înconjórä.
Cel ce nu lucrézä, sä nu mänânce: învatä Dumriec}eescul
Apostol Pavel. Lucrézä qi te rógä, dice înteleptul ; cäcT lu-
crul $i rugäciunea fac po om avut §i fericit.
A mundi ,si a se rugà : iati deviza religiuniï cre,stine.
Munca este cea d'întâiü conditiune a avereï si a liber-
táiï, glice un mare economist.
In adevër, iubitii miei, numai prin muncä §i luptä neîn-
treruptä aa ajuns popórele §i statele de astäc}i sä fie mari
puternice §i înfloritóre ; Tar tóte acele popóre, cari at stat
într'o completa letargie, caro prin urmaro nu at lucrat nid
nu s'aili luptat pentru sine satt pentru un principia óre-care,

www.dacoromanica.ro
 ALrtii`'Ná 421

acelea dic;' at' rémas întru înturierecul ne§tiintei §i in som-

nul mortiï, dupá disa dintel scripturi, §i In curînd saü mai
tîrdiü s'aü §ters de pe fata pámintului.
$i se scie, iubitilor, cá existenta nóstrá individualá §i so-
cialá nu se pote sustiné de cat numai prin muncá ; caci,
numai prin muncá §i stráduintá vom puté inláturd din ve-
trele nóstre mizeria, bola, nesciinta §i tóte relele ce decurg
din ea. Da, numal prin muncá §i stáruintá ne vom de§teptá
din starea întunerecului §i nesciintei §i vorn face ca viata
nóstrá sá fie lini§titá §i scutità de tot felul d'e suferinti mo-
rale.
Cum cá munca trebuie sá formeze obiectul de predilec=
tiune a fie-cardi individ de ori-ce stare socialá ar fi, despre
acésta ne încredintézá atât márturiile economi§tilor §i filo-
sofilor din timpul modern, cat §i ale unor împërati ai lumei
vechi.
A§à împératul Alexandru cel Mare dice :
Este lucru înapërátesc dé a lucrà si prostese de a se dedà
cine-va lenevieï si desmerdärilor.
Numaï acea lard se nunnesce "in adevër fèricitá, dice im-
pératul Marc-Aureliü, unde fie-care träesce din luerul sat'
propriic ,si nimenz nu se sustine din lucru sudórea al-
tora.
Iar sfînta scripturá, care este isvorul tutulor învétáturi=
lor morale §i religiose, aratA párintilor no§tri §i prin ei
noué [tutulor, eá întru sudórea nóstre vorn câstigà
pâïnea. Dumnedeü, dice sfintul Ion Gurá-de-aur, din Ince-
put a dat omului ca tovar᧠munca nu atât din rësbunare
saü spre pedépsá pentru neascultare, ci mai virtos spre a-1
face întelept §i a-1 educà.
Cât privesce însá ce trebue sá facem §i cum sá lucrám,
acésta area însá-§i positiunea saü chemarea nóstrá socialá.
Deci, credine, de e§ti agricultor sîrguesce-te ca din revAr-
satul zorilor §i., pîná în_ amurgul. sere' sá lucrezT, ogorul téü,
agonisindu-ti prin acésta cele trebuitóre spre sustinerea ta
§i a familiei tale, iar Duminicile §i sérbátorile sá te repau-
sezi §i sá te rogi lui Dumnedeü.
De e§ti meseria,s, pregätesce-ti uneltele tale de lucru de
timpuriü §i continuá cu neobosite puteri luerul ce ai început.
De e§ti judecätor, fii nepártinitor §i pretuesce dreptatea
séraeului ca §i a bogatului.

www.dacoromanica.ro
 428 ALBINA

De e$tT învePtor sat educator, cugetä cä ai a face din

copil un bärbat, un membru folositor sie si, societätiï $i O-
ra' lui.
De estT medic, pipäe pulsul consciinteT tale si asti aplica
Cu succes alifia pe rana celui ce pätimesce.
De WT preot, cugetä la înalta ta misiune predica po-
poruluT éuvîntul luí Dumnecjet, povétuindu-1 îndrumân-
du-1 In calea bineluT si a adevëruluT.
De esti ostap, fiT credincTos apérätor tëriT, religiuneT da-
tinelor bune strämosescT.
Iatä, iubitiT miel, ce trebule sä facem, Tatä ce trebuxe sä
lucräm, Tatti in sfïrsit scopul pentru care vietilim In lume.
SocotitT drept aceia sä umblatT cu pazä, nu ca nisce néîn-
teleptT, ci ca col înteleptT, rëscumpérând vremea, cäcT cjilele
rele sînt, invata Dumnecjeescul Apostol Pavel.
$i dac?'i ne place viala, sä nu pierdem vremea in lene, cäcï
ca este materia din care s'a fäcut viafa, dice o întéléptä
maximä. Timpul este banul, dice iaräsT o altä'maximä; deeT,
clacä timpul este mijlocul de a face averea, urmézä cä per-
derea lui ar fi cea mare daunä nenorocire pentru noi.
Pentru aceia, iubitiT miel, trebule sä ne folosim de timpul
bine-venit si sä-1 întrebuintäm In bine, iar nu in óspele pi
belii, nu in desfrìnärä pi pPtrecerï nccuviincidse, ci in psalmi
pi in cántärL duhovnicesci, läudánd ,Si bine-cuvîntând pre
Domnul!
Dumnecjeule, a cärui bunëtate este nemärginitä purta-
rea Ta de grijä nemësuratä, trimite peste noi milele Talo,
cele bogate $i bine-cuvîntézè'i cununa anuluT si tótä vremea
vieteT nóstre.
FA, Dómne, ca acest an sä fie inceput de multi si fericitT
anT In caro se petrecem sänétosT sporind in fapte bune
pläcute tie. Amin.
Preotul Coman Vasileseu.
Huya.

Curátirea Sticlelor
Sticlele in cari at fost medicamento îsT pierd mirosul lor
si devin cu totul curate daca le späläm cu apä calda si fäinä
de mutar negru. Sticlele devin strävecjii si plerd ori -ce gust
infiltrat de medicamente.

www.dacoromanica.ro
Costum din 13anat

www.dacoromanica.ro
430 ALBINA

PIELEA OMULUI (1).

si trei din óspetii ei cei mai mari.
. l II óspe al pielei este-pciduchele:
l'ftauchele molatic in .miscar.ile lui, alege In
mod inteligent .locuinta sa, unde sa fie aparat si
de unde sä: póta ajunge, fard mare eYpunere,' cu
stlgëtórea lui pielea omului:
Sugétórea lui, o adevérata pompa, este comhusa
clintr'o téva, in care, dupa ce o aseçla cu vîrful li-
ber sat sugétor pe piele, misca 4tepi, cu cari tepi,
când le impinge in Ova, gaurésce pielea ca o li-
pitóre, iar când le retrage, téva se umple de sârige,
si din ea paduchele, la rîndul sal, se umple," înghi-
Capatul liber al tevei este armat de cârlige re-
tractile, ca ghiarele pisicei, cu al caror ajutor, se
agata si se întepenesce pentru succesul sugerei.
Paduchele are ghiare puternice gratie unei müs-
ctilaturi desvoltate, cum se vede la rac, terminate
unghie ascutita cum se vede la pasérile rapi-
tóre.
; Cu ajutorul acestor ghiare se prinde de peril pie-
lei, între cari se ascunde ca într'o padure, off de
firele cama§ei in ale carei încretituri se pitesce.
Tot cu ajutorul acestor ghiare, pe care le infige,
în grosimea solzului pielei, se sprijina in positia
necesara sugerei de sânge.
In acésta operatiune, pornesc d'o data In ner,vii
Oelei omului mai multe întepaturi, durerei caróra
paduchiosul réspunde cu o scarpinare violenta, sin-
gúrul mijloc cu care calméza pentru cate-va mo-
niente iritatia produsa de ghiarile si de sugétórea
paduchelui.
In alte cuvinte, la momente date, si anulne and
paduchele se repede la supt, solzul pielei cade sub
o violenta multipla care-1 întépa sfâsie.
(1) Vec}I No 9, 12 ei 13 anul II.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 431

Aceste întepâturi sfâ§iere ale solzului pielei nu

sînt mai mici de cat cele necesare altoirei unei co-
lonii de microbi producátori de bóle, care eventual
s'a fi gd.sit în locul in care acel solz a fost lute-
pat §i sf4iat.
Pd.duchii at 2 ochi : unul d'o parte ei celâ-l-alt
de cea-l-altâ parte a capului.
Pe laturile corpului,în regiunea cóstelor, paduchii
at o serie de gd.uri prin cari respirâ.
Când in aceste gâuri pátrunde grásime in mare
cantitate, ele se astupá. cu acésta pâduchele, ne
mai respirând, móre.
Tiganii, cari nu se piaptänd eu lunile, sci' ei ce
folos trag de la înâclâirea parului eu grâsime.
Paduchii nu depun oule lor ßn cuTburi pe piele,
ci ei le lipesc, sub numele de linden)", de perii ca-
pului sa' de firele câmáçei.
Câldura corpului este deajuns pentru clocirea a-
cestor oué.
Sint multe specii de päduchi, chiar numai pe om.
In climele calde existá o spetá. de páduche care
se introduce în mare numér sub pielea omului §i
chiar pe sub unghii.
In timpurile vechi, In cari medicul nu scia nimic
In contra päduehilor, ace§tia era' un pericol chiar
pentru regi: regele Mitridate, se afirmâ, cá. a mu-
rit mâncat de päduchi.
Nu este rasd. omenéscd. din cari pAduchii sâ nu
sugâ.
Pâduchii nu resistd. curâteniei ; iar In caçiul unei
invasiuni, pomada cu mercuriú, çlisd de päduchi,
este suveraná.
Pczduchiosul, in conditiunile obic)"nuite ale viete)",
este prototipul omului destinat set' întrerupcz pro-
pagarea omuluï
Al III óspe mare al pielei omului este puricele.
Acest parasit urmdresce pe om pe tot globul, pen-
tru cd mai numai din sângele lui se hränesce; el
urmäresce însâ eu mare predilectiune pe copii.

www.dacoromanica.ro
432 AT.RPTA

Cine n'a intrat niel o datà într'o casa cu copiï

neîngrijità, n'a putut vedeà orórea ce-ti inspirà
pielea nenorocitilor copii din acéstà casa!
Pe un asemeneá vrà§mq al sângelui nostru este
dar bine sä-1 cunóscem !
Puricele are corpul oval, putin turtit In sensul
transversal Pielea lui cojósà, se constitue din mai
multe inele pe cari stilt Implântate tepi ; tot pe a-
ceste inele sînt nisce gàuri prin earl purecele
respirà.
Capul purecélui acoperit d'o casca luciósà are
nisce prelungituri, numite antene; cu ajutorul cà-
rora el pipàe.
Gura purecelui este armata de 2 fàlci gi d'o su-
getóre. Purecele are 6 picióre, cu ajutorul càrora
sare ca o làcustà.

Larvrt de purice. Nimfii de purice. Purice.

Puricele mascul are o lungime de 2,5 milimetri

pe când puricele femelà are o lungime de peste 4
milimetri.
In unele pàrti ale globului, In nisipurile Médite-
ranei, se ved purici mari, cat jumetatea unei musce
ordinare.
Puricele introduce sugetórea lui In piele, cu atâta
agilitate, ca multi nici nu simt întepàtura data
atât de repede.
Câp ómeni nu se ved cu un purice pe gât, su-
gênd In voe bunà, pe and ei nici nu bànuesc a-
césta ?
Puricele depune ouele lui in tot locul murdar §i

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 433

mas ales In cel acoperit et' praf i Intunecos: la

baza peretilor, pe sub- paturi, între du §umele, etc.
In aceste locuri, numai eu cóldura cases, ouële
purecelui se pot clocì, vara In 6 dile, iarna In 12-
Din oú nu ese purice, ci un verme alb, larva pu-
riceluï (v. fig. 1,) care, dupó 12 lile de viata, $i
face un acoperi §, ca on -ce vierme, sub care aco-
peri §, In mijlocul prafului, se transformó In nimfd,
precum se vede In (fig. 2,) care apoi devine pu-
rice Intreg.
Numai acest purice suge din om, larva puri-
celui este hránitá de puricele mamá §i de puricele
tata ace §tia IT duc sânge supt din om.
Unii observatori at v&Slut pe purici- pórinti vor-
sând larvelor In guró, sânge din pielea omului
tocmai cum fac porumbeii puilor lor; alti obser-
vatori aú vNut pe purici- párinii, vérsând sânge
adus de la om lîngó larve, din care acestuia, sugeà
ca só se hránéscó.
D'altmintrelea inteligenta puricilor a fost utili-
sató de om, cá se facó din ace §tia actors de scenó
pentru representatiuni de petrecere (1).
Sint multe spete de purici : al câinelui, al pisi-
eei, al pasërilor, etc.
In contra acestui óspét al pieles omului putem
luptà lesne, când IT cunóscem culcu ul In care se
înmultesce: In camerile fóró praf, sat mal bine în
camerile In cars se móturó des, nu sint puricii.
Teranii ingrijitori $i de §tepti, móturó eu móturi
de pelin, aruncó pelin pe sub pat, Mel amáróciunea
acestei plante II gonesce.
Avem In contra puricilor un praf, care se vinde
cu numele de inseeticid, adicó ucigótor de insecte
§i care face mult réü §i puricilor póduchilor de
lemn.
Acest praf este fócut dintr'o plantó, Piretrum,
care ar putea fi cultivató §i la noi. Stróinii trag
sume colosale din fiara nóstrá pentru acest praf,
(1) In Bucuresci sint 4 6 ani, s'a dat asamenea representatinnï
in cari puriciï executail mi$cärï comandate, fórte frumóse.
.Albina Il- 28

www.dacoromanica.ro
434 ALBINA

pe când am puté cá scApáin de acest tribut, dacl

pe d'o parte nu ne-am ldsà In grija acestui praf,
iar pe de alta am cultivà la noi acéstA buruianá.
Dr. N. Manolescu

COOPERATIVELE SCOLARE
"Line are prilejul sä vadä vre-o ,scólä ruralä este isbit de la
;, aruncäturä de ochi prin band' de doué lucruri: de
prima
felurimea cärtilor cari se gäsesc la o diviziune a acelea$i
'' scale In mâinele copiilor, si de starea cea rea in care se
aflä unele dintre ele. Pe unele locuri, pînä açli nu li s'a perdut
încä úrma vechilor dirti aprobate din 'nainte de 1894, când s'a
pus In aplicare dispozitia in vigóre de aprobare a cärtilor sco-
lare. Tóte ordinele severe earl curgeaìí unele dupa altele prin
1894 si 1895 n'aiz putut aä le stîrpéscä, pentru cä unii învétätori
aii lost nevoid sä le îngäduie, de témä ca sä nu ramanti cu $cóla
gólä.
Pentru o mare parte din pärinti, cumpérarea cärtilor pentru
copil e o povarä care it apasä greú si-i silesce adese-ori sä alerge
la felurite chipurï pentru a ¢i le procura. Unii Taft cärtile pe da-
torie de la invétätor, plätindu-le când dä Dumneçieii, cate odatä
in muncä la câmp ; intro alti pirintï se fac tîrguri la eârciumä
pentru cärtile rémase de la copiii trecuti prin scólä, cärli care
se plätesc mai de multe ori In béuturä; iar cärtile fratilor mai
mari tree la cei mai mid, cärora li se lasa mo$tenire pìnä ¢i
colti,sórele täblijei de piaträ. Ast-fel o carte trece din mânä in
mina ani de-a rindul, pinti ce nu mai ramine nimica din ea.
Acei pärinti insti, pe call nu-i trage inima sä dea copiilor învé-
täturä de carte, gäsesc in lipsa de mijlóce motiv ca sä nu-1 tri-
inétä la scalfi.
Greutatea de a-si procura cärtile de scólä e una din piedicile
de cäpetenie, care stînjenesc pe multi copii de a se bucura de
folósele învétäturiï. Dar acéstä greutate e întîmpinatä si in alte
pärti, nu numai la noi. In unele tari însä, s'a gäsit mijlóce ca
sä o mic§oreze simtitor, ori s'o înläture cu totul, prin crearea
asociatiilor cooperative fcolare.
In ce consta aceste asociatii ? Tótä lumea scie cä atuncï and
cumperi marfä cu ridicata, vînçiätorului îï dä inâna sä ti-o lase
mai ieftin, ba ti-o dä $i de calitate maï bunk'. Când insti iei marfa
chiar de la me$tesugarul care o lucrézä, ori de la fabricant, färä

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 435

sä mai trécä prin mâna mijlocitorilor, care In nego alcätuïesc

breasla prävälia$ilor de tot felul, pretul el este EA mai scäçlute.
Când e vorba de cumpërarea cärtilor, ca sä fie in câ§tigul cum-
pärätorilor, ar trebuì sä se la de sume mari, in cantitate multä.
Acésta nu s'ar puté face de cât In cazul când ¢colaril In loc de
a-¢l cumpèrà cärtile $i cele-lalte rechisite fie-care pentru sine
,si in mai multe rindurI, s'ar întelege intre el ca sä strîngä cos-
tul tuturor într'o sumA si sä le iea cu ridicata pentru toti odatä.
In felul acesta, $colarii ar alcätuì o asociatie cooperativä. Apol
in loc de a se slujì de mijlocirea librarilor, cari încarcä costui
cärtilor pentru a-vi scóte cheltuelile de intretinere, chirie, etc.,
§colarii le pot lua d'a dreptul de la autor sail editor, care le-ar
läsà lor din pretul cärtilor, rabatul care se cädeà librarilor, în-
läturând ast-fel mijlocirea acestora. La pretul curent al cär%ilor,
$colarii s'ar bucurà cu modul acesta de un scäçïémînt de 25-30
la sutä, care ar rémâné In folosul lor spre u§urarea pärin%ilor.
O carte cu pre%ul de un leil, s'ar lua cu 75 sail 70 bani. Soco-
tind câ,çtigul de la töte cärtile, caetele, hârtia, condeele pe care le
präpädesce un copil pe fie-care an, pärintelui i-ar rëmâné, ca sá-§l
astupe o nevole, o sumä care scum se varsä in tijghéua libraruluï.
Lucrul acesta se practicA de câtï-va ani in Italia. In 1895 dr.
Eudo Monti, vëçlênd greutätile cu cari copiii î$i procuraü cAr-
tile, înjghebä o cooperativA $colará in ora$ul Leguano. Dinsul
procurA elevilor cu un scäçlémînt mare cärtile de la editor $i
cele-lalte rechisite (cälimäri, condele, cernélA, etc.) de la fabri-
cantl. Ast-fel copiil dobândirä töte cele necesare §cólei eu o re-
ducere însemnatä a pretului. Dr. Eudo Monti se gîndì însä $i la
acei copil cu totul lipsi%l de mijlóce cari n'ar puté sä-$i cum-
pere cärtile, cu tótä leftinätatea lor. El încärcä pretul scäçiut cu
care s'ail lust cärtile celor-lalti cu 10 la sutä, cu care creA un
fond din care sä se ajute §colarii cu desävîr§ire séraci. Chiar în
primul an al infiintärii cooperativei, s'a vîndut copiilor cu pre%
redus 750 abecedare, 80.000 caete §i 1.260 diferite cär%i, de la care
s'a realisat un câ,stig de 1.806 lei, bani cari ar fi intrat in punga
librarilor, dacA s'ar fi luat de la ei cärtile pe pre%ul curent. Din
suma strînsä pentru ajutorarea elevilor sëraci s'a putut da fárá
plata cär%i de 600 lei $i îmbräca tot färá platA 150 copil färä
mijlóce.
In anul urmätor, copiii alergarä in numèr mare la Fólä. Coo-
perativa merse §i mai bine, in cat se putu întretiné cu cele tre-
buincióse mai mul%ï §colari lipsi%i de mijlóce, cari Ar fi rémas
färä sciintä de carte, lar cu prisosul do 1.000 lei se cump8rä o
bucatä de pämînt pentru a fi cultivat de elevi §i a se deprinde
cu lucrarea mai rationalä a pämîntuluï.

www.dacoromanica.ro
436 ALBINA

In America asociatiunile cooperative scolare existä de mai multa

vreme, dar si -ali luat începutul într'un fel deosebit de acelea din
Italia. In apusul Statelor -Unite e un mie Oinut, care înainte erà
fórte puOn populat. In 1881 in acel Oinut erà numai o scó1ä mixta
säräcäciósä, färä local, färä material de învétämînt, la care ve-
niali copil de la depärtäri mari de 15 -16 km., si abia se adunali
într'însa 50 -60 scolari. Acestia eraü nevoitï sä rémânä la amiaçlä
la scólg, aducând u -si in fie -care diminétä demîncare pentru o ç1i
întrégà.
In 1884 învëtätórea stäruì de pärintï sä clädéscä un local care
sit serviascä elevilor ca sala de mâncare. Ast -fel înfiintä o can-
tina scolara. Dar in loc ca scolarii sä -si aducä de acasä demân-
care, obliga pe parino ca sä pliltéscä de fie -care copil cate 50
bani pe çli. Din baniï adunad, învétätórea cumpérä de ale mân-
cäciï din orasul San - Francisco pentru mai multe çlile odatä. Luând
ast -fel cele trebuincióse la pregätirea mâncärii in cantitäti mai
mari, se bucurà de o reducere de prez si realisä in scurtä vreme
o economie buna din care cumpérä in apropiere de scólä o bu-
cato de pämïnt si material didactic. Apoi înfiintä o ferma, cu
10 Araci; întemeiä o làptärie cu töte uneltele pentru scóterea un-
tului si facerea brînzeturilor. Fetele mai In vîrstä se indeletni-
cirii cu mulgerea vacilor, cu prepararea brînzeturilor ; bäetii cul-
tivará o grädinä de legume, din care se indestula cantina, lar
prisosul fu vîndut in folosul asocialiei. Cu modul atesta, venitul
scóloï ajunse repede la 25.000 lei. Din acéstä suma s'a clàdit o
nouä sala de mâncare încäpétóre, si o bucätärie bung, s'ali cum-
pèrat unelte si masinï agricole, s'ali instalat doué stilï de lucru,
in care fetele invétaü croitoria si cusiltoria, 'far baie ii, timplä-
ria, feräria si mai tîrçliü césornicäria.
In acel %inut sérac si nelocuit acum 10 15 ani, plugariï ali
astilçli cele mai bune masini si unelte agricole; cooperativa sco-
lari dispune de un venit de 50.000 lei; eleviï sint hräniti gra-
tuit, iar cel din clasele superióre primosc plata pentru lucràrile
din atelier.
Cooperativele scolare ali luat in America un avînt urias; ele
dovedesc si mai bine de at cele din Italia de cât folos sint pen-
tru pärintii lipsip de mijlóce si cât de mult îndémnä populatiu-
nea la învé àturä. Institutiunea acésta presintä doué avantage :
procurarea cartilor si rechisitelor scolare cu pret redus si crea -
rea de noi mijlóce pentru ajutarea celor séraci, si este de o va-
lere educativa netägäduitä, desvoltând in scolari spriritul de a-
sociatiune, de la care atirnA in viatä reusita atâtor intreprinderi!
N. Nicolaescu.

www.dacoromanica.ro
 Triumful.

www.dacoromanica.ro
fitti ALBINA

BETIVULt
Acum sä vedem pe scurt tabloul fisic al until'
alcoolic. Betivului îi iniróse respiratia într'un mod
Ingrozitor de nu poti vorbì de aprópe cu el; cor-
pul lui transpirA o sudóre rece, vîscósA §i putu-
rósâ, ochii sînt puchino§i, nasul mare §i ro§, conti-
nut are spume la unghiurile gurei §i Intre buze,
tot corpul lor tremurá §i mai ales inâinele, mersul
lor e nesigur; apoi el este apatic, molatic, de un
caracter instabil, inteligenta pierdutA. Acesta e por-
tretul betivului, pe care fArá sä vrei cauti a-1 evità,
atât de desgustátor se face el însu§i pentru socie-
tate. Diminéta are grétA §i fórte adesea varsA chiar.
Trecem dupa acésta la tabloul însu§irilor morale
ale alcoolicului. Betivul devine lene§ §i neapt de
munca atât intelectualá cât §i corporalá, pierde
siinturile de afectiune pentru familie, nu-§i iubesce
familia gi existenta; devine
brutal, furios, hârtAgos, capëtá gusturi bestiale.
Tóte acestea slâbesc legâturile familiare, pentru care
divorturile sînt fórte numeróse între alcoolici; cele
mg multe se datoresc maltratárilor ce suferá fe-
meia de la bârbatul alcoolic. Consecutiv prostitu-
1;;i concubinajul cresc ; ambele acestea turburâ
ordinea socialâ prin legáturi neregulate, iar copiii
ce rémân dupa divorturi sat. acei ce se nasc ile-
gitim, rät îngrijiti sat chiar párâsiti, fArá. amorul
párintesc §i filial, sînt nenorocitiï ce forinézA grosul
declasatilor gi desmo§tenitilor. EI cad prada tem-
nitelor sat a caselor de prostitutie.
Crimele asemenea cresc in raport drept cu betia.
Tóte simturile betivului slut alterate §i supuse
halucinatiunilor, dar cel mai mult suferA simtul vé-
çiului §i auçlului, ceea-ce aduc pe alcoolic In adevé-
ratâ stare de nebunie.
Halucinatiile véçlului 'bleep prin visurï unite; vi-
sézA animale mid ce se catârä de dînsul §i-1 ur-
inAresc sa-1 musce, insecte, §óreci, §erpi, musce, etc.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 439

Cu timpul el nu mai are nicl somn din acéstä causä,

iar halucinatiile ajunge a le vedeà ceea-ce îl
face sä vorbéscä într'aiurea ori acest delir devine
furios, când se numesce delirium tremens.
Pe lîngä halucinatiele vederei se adaogä ale pä-
mîntulul, cäcl el simte In adevér furnicäturi $i înte-
päturl reale In piele cari se datoresc alteratiunilor
nervilor ; dar aceste furnicäturl reale din piele el
le pune In legäturä cu insectele imaginare cé le
crede nuinal prin halucinatia vederei i-se pare
cä animalele ce-1 urmäresc îl si întépä si-1 oträvesc
cu veninul lor. Adesea el vede dracl, sat personaje
hidóse ce-1 urmäresc de-1 înspälinîntä voesc a-1
ataca ; iar el nenorocitul îl pot vedeà trecétorii pe
stradä curn se opresce In drum, se rézeinä de un
zid $i cum începe a da din amândoué mâinele ca
spre a se apärà vorbesce deliránd.
Pe lîngä acestea se adaugä ades halucinatiile
auçiulul. Betivul aude vocl ce-1 urmäresc $i-1 insultä.
Ball citézä casul unui bëtiv care aveà halucinatiile
auçiului E,;i care ori de cate ori se apropià de o câr-
ciumä auçíeà doue voci ce-I strigà la ureche : una
çliceà «trebue sei intri,» acésta erà vocea draculul,
a doua çliceà «ba sä nu intri,» acésta.- erà; vocea
îngerulul ; dar cu cat se apropià de cârciuiilä vo-
cea draculul predomina, iar el trebuià sä supue
si cum intra bea un pähärut, ambele voci în-
cetat.
Betivii sînt impulsivi, el sînt împinsI a;comite
acte obscene, furturl asasinate, dar mai cú séinä
at impulsiunea a se sinucide. Ei se sinucid färä
calcul, färä premeditare, ideia de sinucidere le vine
brusc o esecutä imediat într'un acces dé betie
sat de delirium tremens, care une-orI le vine din
o nimica tótä, din o sfadä sat din o loviturá usórä.
In accesul de delir corpul lui tremurä, el e trist,
se simte Incunjurat de péricolé, cautä sä fugä ca
sä scape, iar de-1 oprim, devine furios.
Alienatia rnintalä e frecuentä la betivi. Cel pu#,in a
treia parte din populatia asilelor de nebuni o dat
betivil La noi mai nainte ajungeà Golia Monas-

www.dacoromanica.ro
440 ALBINA

tirea Neamtului, astäçli însä ne mai trebue o ca-

sarmä colosalà pentru nebuni, ca ceia-ce se con-
struesce la Socola.
Dupä ce am véçlut Efectele desastróse ale alcoo-
lismului asupra celor ce abusézä, ne mai rémâne
sä vedem influentele sale asupra urma0lor betivi-
lor. Aceste influente sînt a§à de triste In cat ni-
WM nu se póte mai bine aplica çlicétórea : párinfiï
mänâncä aquridä, iar fiilor li se strepezese dintiï.
Alcoolismul produce impotenta bärbatului §i ste-
riliLatea ambilor sog ; femeile aú aborturi farte nu-
meróse, iar copiii ce se nase sînt debili clin nas-
cere 0 mor curînd. Cunosc eú o spälätorésä care
de 0 nu e betivä, dar fiind-cä bärbatul ei e fórte
be#,iv, femeia lui de 9 ani nasce In fie-care an câte
un copil care -i more cel mult la 3-4 luni dupä f a-
cere.
Dr. S. POSSA.

Obiceiurì: de la tart,: Joeul ursuluï.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 441

O IMPORTANTA CIRCULARÁ

D-1 I. Kalenderu, neobositul administrator al Domeniilor Corónei, a

adresat agenfilor acestor domenii urmátórea circulará:
Domnule Agent,
Pe câte-và din domeniile Corónel s'aii înfiintat prin st(ruinta
nóstr( Si din initiative mat multor fruntaSl din localitate socie-
tal' culturale de citire. Existä una la Borca Si una la Bicaz. Ad-
ministratiunea Domeniulul Corónel, bucurându-se c'a putut rea-
lisa Si acest not. progres, s'a gräbit a le face tóte înlesnirile Si
va continua a se interesa de mersul lor.
Scopul circulärii de fatä este de a ve îndemnà, In interesul
ggeneralisäril unel institutiunl a§à de favorabile, ca sä cäutatl
dac( ìmprejurärile locale permit, s( luatl initiative de a înfiintà
In comuna unde locuitl, societätï de acest fel. Statutele lor pot
fi orI cat de simple. Am sä îngrijesc însä s( primifl statutele so-
cietätilor existente, ca exemple, nu cu vr'o obligatiune de a le
imità, ci ca s( ave ff la redactare o norma, care se póte modificà.
Putetl alege In c(dirile administratiunel, care scum slut nu-
meróse, o sala bun( încäpétóre, care o vom oferì Societätil
pentru a tine" Intrunirile ei. In putinele locurl, unde nu ar fi clä-
dirl potrivite, vet"' închiria o sala. Cu timpul{vom ridicà cl(dirï
speciale de întrumrl, cäcl in curind terminându-se töte construc-
tiile a c(ror nevoe era simtitä, nimic nu ne-ar oprì de a face
case cu acest scop. Acolo însä, unde comunele dispun de mij-
lóce suficiente, e de dorit ca ele sä satisfacä acestei trebuinte,
act 'când le u§ur(m sarcinele, nu trebue s( pierdem din vedere
cä am face un mare rë11 comunelor, dacä le-am deprinde a rë-
mâné nepäsätóre Si a sperà totul de la altii f(r( a lua nicl o
initiativ(. .
La Inceput vom oferì Si mobile necesarä. Incälçlirea se va da
de asemenea de Administratiune, care va îngrijì Si de buna în-
tretinere a localulul. Töte c(rtile, ce se vor trimite pe viitor bi-
bliotecilor Scolare) le vom oferì Si acestor societätl. De asemenea
putetl intérvenì pentru ca membril lor s( Obit, cu ére-care ga-
rantit earl se vor prevedeà In statute, dispositiunea c(rtilor Si
revistelor, din earl se compun bibliotecile nóstre Scolare.
Cheltuelele, ce vor causa mësurile acestea pentru sprijinirea
societ(tilor nu pot intrà In comparatie cu satisfactiunea c( tot
Administratiunea nóstr( ïndeplinesce Si acest progres $i cu fo-
losul moral obstesc. $titl fórte bine, din repetite exemple, cat de
mult urm(rirea acestul scop de utilitate generala corespunde
Inaltelor intentiunl ale M. Sale Regelul.
Dac( se gäsesc in localitate persóne dispuse Si apte a lua ini-
tiative înfiintärii unor asemenea societal'', e mai bine in intere-
sul desvoltäril lor sä le läsatï grija orgamsäril, multumindu-ve
a le stimulà Si a le da siguranta c( le vom sprijinì in töte mo-
durile.
Scifl, cä de la circulara ce v'am trimis la 27 Septembre 1890,
învétàtoriï at. înfiintat pe Domeniile Corónel coruri de elevI,

www.dacoromanica.ro
442 ALBINA

carl cânte la slujbele divine. Cele mai bune Sint pine acum cele
de la Bu,§teni, Predeal, Me Hui' $i Dobrovëtu. Absolventi! §c6lelor
primare, cari continua a face parte din asemenea corur! slut un
fórte bun element pentru a înfiintà societäti musicale §i corale.
Dupe împrejurer! se pot înfiintà saü societatï culturale de citire
0 de cant saü câte una cu unul singur din aceste scopurî.
Folósele culturale ale acestor societet! sînt fórte mar!, clef la
tare piedeca principale a progresulu! luminelor e isolarea, care
face cä chiar ce! mal doritorf de a continua a se luminà plerd
din cunoscintele adunate In copilärie tinerete, In loc de a le
putea înmultì. Societetile culturale împreuna cu bibliotecile çco-
lare cu $colile de adult! vor combate cu eficacitate prin ac-
tiunea for unite acest róü $i vor face ca satele nóstre se fie tot
mal mult ceea -ce am dorit, tot -d'a -una sá ajunge: nisce focare
puternice de emancipare intelectuale pentru tóíä regiunea din
jurul lor. O mare parte a culturel, a¢à de remarcabilä, ce se ge-
sesce la taranil roman! din sfare de Regat, se datoresce actiu-
nei acestor tre! factor! 0 until' cler luminat.
Aceste mijlóce ail o puternicä actiune moralisàtóre, pentru ce
deschid drumur! no! activitetii mintale i mal ales pentru e ä
retin pe adult! de la frecuentarea cârciumilor alceiuesc est -
fel o aperare In contra latiril alcoolismulul. Pine la înfiintarea
monopolulul alcoolulul, care dupe modesta nósträ pärere va fi
o stavile eficace a alcoolismulul, nu trebue sä stein nepäsàtorï
$i se lesem neïntrebuintate mijlócele de car! dispunem.
Pentru ca sä me tineti tot -d'a -una in curent cu progresele i
nevoile acelor societäti ca sä dati exemplul, îndate ce se vor
constituì societeti culturale veti asistà cat de des la întrunirile
for $i veti rugà pe conducetorii for a ne adresà la 2 sail 3 lun!
o scurte relatiune.
A$tept, in termen de o luna de la data acestel circulärl, o are -
tare de ce s'a putut face 0 ve ter a pune tóte. silintele d -v. pen -
tru aducerea la Indeplinire In proportia cea mai rifare posibilä
a dorintelor exprimate aci.

Cum se pástrézá pómele

Ori-ce póme se pot pästrà un an ast-fel: Luäm pämint

cleios gi främântându-1 bine, formäm dintr'insul nisce tipare
do märimea pómelor ce voim sä pästräm; le tävälim In cérä
(de se póte), apol uscându-le le tälem cu un cutit bune as-
cutit, In douè pärtï egale $i a§ec}ênd In fie-care tipar cate
una din pómele de pdstrat, le reunim prin ajutorul cere!;
punem tiparele cu pómele într'un loc uscat, ferindu-le de
aer de sóre. Prin acest mijloc, se pot pästrà un an ne
stricate.
Sä se scie cä pómele pentru pästrat, trebue sä fie culese
mal nainte de a se trece In copt.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 443

EDUCATIUNEA FIZICA
#e cat n'avem a ne plinge, nu avem nimic de dis In pri-
vinta educatiunii intelectuale, cáci instructiunea merge
progresând, pe atâta sînt multe de dis si de fácut In
privinta educatiunii fizice. Omul, dupá sciintá, e clasat
Intro animale, nimeni nu cred cä se póte supërà; eri unul
insá declar cá nu sînt multumit cu acésta, ba chiar invidiez
pe cele-lalte animale si iatá de ce : ómenii mai mult sari mai
putin se ocupa de îmbunátátirea rasei animalelor; de ïmbu-
nátatirea rasel omenescl nimeni null dá aprópe nid o os-
ten 616.
Imbunátátirea sat. perfectionarea rasei omenesci, nu consta
numai In desvoltarea intelectualá, ci consta mal mult In des-

Joeul eu diseul.
voltarea fizicá, In aria si sanétatea corpului : de cât un om
învétat i farà viaAL, mai bine un om neînvëtat, un om forte
$i bine facut. Cultura omului, sub raportul fizic, este In e-
ducatiune cel d'întâih cel mai principal factor de consi-
derat, caci de bunétatea facultatilor fizice depind facultatile
intelectuale : un corp robust si sanétos înlesnesce desvolta-
rea inteligentiï $i dá maI multa fora energie facultátilor
intelectuale, pe când un corp slab si bolnavicios Cine In loc

www.dacoromanica.ro
444 ALBINA

ori-ce desvoltare intelectualä. Färä sänëtate, bogätia $i ta-

lentul $i frumusetea sînt ca §i cum n'ar fi. Niel o feridire,
nidi o prosperitate, nicï o multumire nu existä färä sänëtate.
Importanta educatiunii fizice e caracterizatä destul de bine
la eel vechT prin maxima «Mens sana in corpore sano.» Gre-
cii §i Romanii puneail mare pret pe educatiunea fizicä ; ei
aveaú felurite exercitiï: aruncäri cu sägeti, cu discul, aler-
gäri, $. a. Grecil preferaú educatiunea fizicä celei intelectuale,
cäci istoria lor ne spune cä la dînOi copiii släbänogi §i bol-
nävicio§i, nu aveaú dreptul la viata pämîntéscä.
Din putinele cuvinte ce am spus, conchid cä trebuïe sä
däm mal multä atentiune crescerii $i sänëtätii copiilor, viitó-
rele generatiuni, cad cum vor fi ei a$à va fi viitorul.
DacA am aveà o statisticä de starea fizicä a copiilor no§tri,
am vedeà starea de plins in care ne afläm ca natiune ; 25
la sutä din copil de-ar fi sänëto$i, ar fi bine, am sperà in-
tr'un vütor bun; din nenorocire însä putini, fórte putini din
copiii noçtri se gäsesc sänëto§i. Cine nu scie, cine nu cunósce
cat e de slabä fizicesce generatiunea actualä ; cum póte fi
generatiunea viitóre? Din pärinti slabi $i bolnävicio§i cum
pot fi copiiï ? Mai slabi, mai bolnävicio§i ; lupta pentru exis-
tentA nu vor fi îa stare a o suportà.
Triste timpuri pentru noi Româniï, pentru tara acésta, când
pe di ce merge elementul românesc degenerézä! Cât e de
dureros numal când te gindesci cä o natiune ca §'o familie
se póte pierde prin degenerare, lucru care u§or se póte în-
tîmplà ori-cärui popor, când generatiunile viitóre nu mal
presintä garantiile fizice pentru conservarea acelui popor,
ca natiune!
SA vedem acum earl stilt mijlócele $i cum am puté com-
bate réul, sä nu mai avem copii släbänogi, anemici, bolnä-
vicio§i, din earl anevoie se vor puté formà ómeni robu§ti, voi-
muncitori. Credinta cä copilul trebuïe sä învete numal
carte §i acasä §i la $c61ä, este o credintä cu totul gre§itä. A
fi copilul într'o continua. ocupatiune intelectualä nu este
bine, este a lovì In organizatiunea lui fisiologica, este a-i
întrerupe mersul normal al vietii.
Sciut este cä nu numaï munca cu bratele consuma §i obo-
sesce pe om, ci $i munca intelectualä, ba acésta consumA cu
mult mal mult. E constatat cä omul care muncesce cu cree-
rul se consumä in acela$ï timp îndoit ca un om care mun-
cesce cu bratele Pe când la omul muncitor cu bratele sin-
gele alimentézä d'o potrivä tóte partile corpului ; din po-
trivä la omul muncitor cu mintea, sîngele alimentézä mai
mult creerul, singurul care lucrézä, §i acésta o face In de-
trimentul celor-l-alte parti ale corpuluï. Aú multA dreptate
unii învétati când (Pc cä dacA numaï ocupatiunea intelec-
tualä ar fi tinta omenirii, urma§ii no§tri vor fi nisce pitici,
cu capul cat banita.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 445

Exercitiile fizice, muzica, escursiunile, sînt mijlóce cari pot

ïnläturà multe boll, fortificând corpul mai mult ca ori -ce doc-
torie. Grädinile de copi! §i coloniile volare ar fi un dar ce-
resc, care ar Intrece ori -ce recompense scolastica. Ce folos
pote aveà un copil de la o carte, doue, ca premia? Nimic,
absolut nimic, o mice emotiune §i atâta tot.
Un folos mare, ar câ §tigà enorm in sänótate un copil ti-
nut In tîmpul vacante!, o lune de eile la aer curat. Impor -
tanta ce o dail alte state coloniilor §colare I I umple inima
de bucurie, când veei cum acele State se îngrijesc de vii -
torul lor. Francia, Germania, Elvetia, Anglia, Belgia, Dane -
marca, Italia, Rusia, etc., tote aú organizat ast -fel de coloni!
§colare. Berlinul singur numère pe fie -care an pine la 16
coloni! scolare. In Danemarca 6 -7 mii de copi! petrec vara
prin munti, la aer curat, fortificându -se spre a devenì folo-
sitori §i for i torei.
Iate cum alte State se îngrijesc de viitorul generatiunilor
lor. Se le imitäm §i no!, dace voim ca acëstä tare se albe
viitor, de voim ca §i generatiunea ce ne va succede, sä se
bucure ca natiune, de drepturile unu! popor liber §i inde-
pendent.
N. Bibirl,
Institutor, Bacli i.

Generalul Traian Doda

Unul dintre Românii earl aú avut grade incite in armata austriaca.

www.dacoromanica.ro
446 ALBINA

GALBÉZA
Tistomatosa sat' gälbéza (cahexia ictero- vermi-
, nósä) este o bOlâ. fórte rea, adesea molipsi-
tóre (epizootica). Se întilnesce des la 01; dar
,, se aflä çi la bol. Bella provine din pricina u-
nui vierme care se gäsesce In ficat §i In bé §ica fierii.
Acest vierme se numesce in sciintä distomum hepa-
ticum.
Viermele acesta are corpul turtit, in forma de
frunza, mai lat inainte de cât înapoi, presentând
un gât conic. Lungimea sa este de 18 -31 milime-
tri, läimea de 10 -13 milimetri.
Ynvelitórea sa este bruna, acoperitä de pepi; gura
a §eçlatä la extremitatea gîtului, este mica §i ro-
tunda. Face nisce oué de colóre inchisä sat ver -
çiuie, ovoide, lungi de 0°1,13 pînä la Om,14, largì de
0.,07 -0m,09 prevéçiute de un capac; înäuntru ele sînt
gräunóse.
Acéstä bella este cunoscutä din timpurile cele
mai vechi. Ea bîntue mar ales in anii ploio §i, ani
cari sînt favorabili existentes distomelor i unor
melci In corpul cärora acest parasit îi începe des -
voltarea sa.
Iatä cum se face desvoltarea acestui vierme. Ouèle
acestor parasite sînt date afarä din materiile fe-
cale ale animalelor bolnave, §i daca temperatura
$i umeçléla le priesc, atunci dupa 4 6 säptämâni
lese din ele un embrion cu invelitóre acoperitä de
f ri §óre. Acest embrion intra in aparatul respira -
tor al unor melcs.
Yn timpul verei dupa 14 çlile, sail 3 -4 säptämâni
In timpul TerniT, acel embrion se desvoltä i se face
o fiintä fórte mica (nu se vede cu ochii liberi) care
are o códä.
Aceti vermi §ori päräsesc corpul melcului, pierd
celda, se a006. in forma de sfera, învelindu -se de o
masa gumósä, conservându -i vitalitatea mai multe

www.dacoromanica.ro
 aL$rn .a 447

säptämânl, fixându -se In acela §l timp de plantele

din câmpiile umede.
Dacä planta de care este fixat parasitul este mân-
catä de ol, atuncT cója parasitulul se digerä, el este
pus In libertate, inträ in ficat. Trebule sä trécä un
timp de G säptämânl pentru ca un vermior de a-
ce §tia sä devie o distomä adultä.
Distoma hepaticä a fost observatä la rumegä-
tOre : ol, capre, bol, de asemenea la cal, porc, epure
chiar la om.
Deschi 1ênd cadavrul unel ol, se gäsesce In ficat
In interiorul canalelor biliare un numér forte mare
de ace §tl vlerml ; el astupä complet sag incomplet
canalele biliare; Gâte odatä numèrul lor trece peste
1000. Ficatul este märit ca volum, mal ro §iu, mai
sfärämiclos. Canalele biliare sîist lärgite, fac ridicä-
turl la suprafata ficatulul i slnt pline de distome.
Vesica biliarä con fine florea, a cärel colore variazä
de la violet .închis la verde, §i un numér Ore -care
de parasitl gi ouè de ale acestora.
De ordinar oile se Imbolnävesc daca sînt duse sä
pascä In locurl umede, mlä §tinóse, inundate, etc.
Mal ales apele stätätóre (bältile sag bältócele) ce
existä acolo, sînt forte periculóse. In special ani-
malele slabe, cele tinere, cele cu constitutiunea debilä
sînt mal expuse a cäpétà bola. Infec'area se mal
pote produce färä ca oile sä fie duse la pä4lune,
daca ele sînt nutrite cu furage verçll infectate,
sag dacä li se dä apä infectatä.
Bola acésta se contractä forte u §or, cäcl s'a vé-
çlut une -orl cä partea din ol ce n'a fost dusä la
pä §une din diferite cauze a rémas neatinsä, pe and
tóte cele -1 -alte s'ag infectat dupa ce -ag päscut o
singurä datä pe un teren infectat.
Bola acésta cuprinde 4 periOde, presentând fie -
care anume semne.
In prima periódä bola se aratä printr'o u$Orä
släbiciune oile sînt abätute, ochil sînt mai rouii,
vîrful nasulul mai cald, precum i gura ; setea este
forte mare; Cine 4 -13 säptämânl.
in a doua periódä animalele nu maI slnt viole.

www.dacoromanica.ro
448 ALBINA

Dac. le apuci de un picior, ele nu opun nid o re-

sistent.. Pofta de mâncare este inic§orat., rume-
garea oprit., dar setea este fórte mare.
Mucósele gurel, conjunctiva (ochiului) devin palide,
albe g.lbuie ; aceea a ochiului este umflat., mal ri-
dicat., ochiul l.cr.méz.. Lâna pIerde supleta
devine uscatä, se smulge fórte lesne.
In a treia periód. oile släbesc continua cu tót. ali-
mentatiunea bogatä ce li se d.. In p.rtile de jos
ale corpuluI se produc nisce umfl.turl mol (oedeme);
rnspiratia este grea, repede; poftä de mancare mic.;
escrementele ou. de distome In cantitate
fórte mare.
in acéstä periód. oile pline avortéz. adese-ori;
cantitatea de lapte este fórte inica calitatea in-
feriór..
A patra periódd. Einigratiunea distomelor se face
In luna Aprilie, Malt Iunie. Timpul cat stat a-
ceste parasite In corpul oilor se pretuesce dup. uniï
autori la 4 s.pt.mani, dup. altii de la 9-12 sat
15 lunI. Atuncl distomele p.r.sesc ficatul, Ins. vin-
decarea nu este complet., lesiunile exist. tot-d'a-
una. Umfl.turile de pe corp dispar progresiv. Daca
bóla duréz. dincolo de luna Iunie, vindecarea este
exceptional..
La bot, simptomele sînt analoge.
Bóla este tot-d'a-una grava, c.ci ea atac. aprópe
töte oile într'o turma, §i In casul cel maI fericit
50% se vindec.; prin urmare din punctul de ve-
dere economic bóla este destul de grava prin pa-
gubele ce produce.
Tratamentul trebuie sä fie profilactic, aplicarea
legilor de higienä este cel mai bun remedia ; tre-
bule mal bine a prevenì de cat a vindecà bóla. Tre-
buie evitat de a conduce oile la p.scut In locuri
umede, a seca locuri ml.§tinóse; a da o alimen-
tatiune bunä animalelor, In special celor tinere, c.ci
s'a véçiut c. animalele întretinute într'o stare bun.
resista mal bine infectiunei. De asemenea In locurI
ml.§tinóse trebuie a pres.rà sare de buc.t.rie sat
a stropì cu solutiune de var 0,75% pentru a distruge

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 449

oukle distomelor. Sk se taie oile bolnave îndatk ce

bola s'a constatat. Nutrirea oilor eu foi de arbori iar
este bunk, precum §i adkpatul eu apk skratk; In
primul rind trebuie evitat pkseutul pe locuri in-
feetate. Cât privesce tratamentul terapeutic, el este
putin folositor, eel profilactic este singurul care dk
Ore -cari resultate. S' aíß întrebuintat diferite sub -
stante ca : foi de cicóre, ierburi aromatice, pelin,
foi de nue, bóbe de enuper, seórta de salcie, ben -
zink, petrol, creosote, funingine, assa foetida etc., Insk
cele mai bune sint: skrurile de fer, sarea ordinará.
Se recomandk urmktórele tratamente:
Pentru 100 of
Sulfat de fer 60 grame
Pulbere de bóbe de enuper . . 1000 v
Pulbere de gentians. 1000
Uruialä de grit .. . . . . . . 20 litri
Delafond a dat preferintk unei pâini compuse din:
Fäinä de grill . . . . 1 parte Sulfat de fer 30 pärtï
ovéz 2 pärÇi Carbonat de sodiü . . 30 D
u D orz i parte Sare. 200
Apä cât trebuie
Acéstk pâme pare a produce o alneliorare véditk
duple 15 Vile.
Medic veterinar,
B.

Spèlarea materiilor colorate

Ca sä facem a nu Tesi fetele materiilor colorate precum :

haine, q. a. la spälat, punem un pumn de tärîte de grâú,
bine sbätute într'o cäldare cu apä când fierbe, o läsäm pu-
tin, apoi dând-o jos o punem sä se a§ec}e acéstä apä o
strecuräm printr'o pânzä subtire, apol o întrebuintäm la spä-
latul materiilor.
Acéstä apä mal are proprietatea de a da §i óre-care scro-
bélä materiilor spëlate.
N. GLinescu.

<.\Ihind I1 29

www.dacoromanica.ro
460 ALBINA

AI CARTE, AI PARTE
Poveste

heorghe Puscasu si Vasile Géntá, säteni clin

satul Boureni, avênd a desface nisce grâú,
plecarä Sâmbätä séra spre ttrg.
Gheorglie era om cu sciinVä de carte,
eel-l-alt nu.
Amêndoi eraiz säteni, ciar câtä deosebire
4ntre ei!
Grâul lui Puscasu erà frumos la bob,
fiind-cä cumpérase sémintä de unde 41 spusese cartea, orb.
färä mälurä, pentru cä îl väruise la semänat si mai erá.
curat grâul lui, pentru cä, tot cartea îï spusese, cá cu cât
lepedi din gunoiù, cu atât adaogi la pret.
Gândindu-se cä are sä piece cu greü la drum, Puscasu
nostru lsï hodini boil vre-o doué dile si tvi mal védu
cel car, care erà bine legat, avênd osil vi vine de fier. De
plóie nu se temeà, cäcï, de mull, îsï cumpérase o pinzä de
acelea prin care nu résbate apa.
Ca sä nu cheltuéscä baniï tn vint, 40 luä de acasá nisce
brânzä bunä de burduf, un colac alb, fácut de harnica lui
nevastá si o ploscä cu vin din pivnita lui.
Tótä nóptea a mers färä habar, cu tóte cá tncepuse in-
tr'un timp a plouà.
Ajungênd diminét,a In oras, nici nu se uïtä la misitii
cari ievindu-i mainte 4ncä de pe la barierä, cäutaú a-1 ade-
meni ou vorbe vicfiene; el IV trage carul la un han vi lä-
sându-1 cu un bäiat al séú, se duse pentru a se informà.
de: pret. Se duse la telegrat, unde citi telegrama eu cel din
urmä pret, citì apoi si jurnalul din localitate si numal dupa
avestea se 4ntórse pentru a sta si el de vorbä.
Dupä cât-và timp a dat grâul ou sépte-deci lei chila, avênd
doué chile.
La mésurätóre, avu in vedere a observà ea Lomita sá.
fie dréptä si verificatä.
Luându-si banii frumusel, se apucá do târguit cele ne-
cesare gospodäriei : el n'a luat cit, nid materie, fiind-cä ne-

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 451

vasta lui ti lucrà frumos $i trainic, n'a luat Mind ameste-

catä cu magre var, caci se ingrijise macina el sin -
gur, n'a luat rachiü amestecat ou vitriol, ardeu saù cenusä,
fiind -cä nu -1 fäceà trebuinta, n'a luat lumînäri, cäci avênd
stupì î i fäceà singur din cérä curatä, n'a luat otet fault
din necurätenii i scursori, find -cä el aveà otet bun din
vin cu miere, nu vi -a luat nidi legume $i zarzavaturl, pen-
tru cä aveà In grädinä din belsug; a dat facä lncäl-
taminte, a luat bumbac pentru nevasta-sa, lar pentru bu-
cätarie: orez, zahär, sare i unt de lemn. N'a uïtat de ase-
menea cumpere chinina' i unt de ricin, cari, dupa
cum scià el din carte, nu trebue sä lipséscä din casa fie -
cäruia.
Fiend in timpul vacantei avênd un b.iat §i o fatä la
scólä, le -a cumpérat o carte to care se spunea despre iu-
birea de arä $i un model, uncle se vedeaú cele mat fru -
móse cusäturi nationale.
Din lntâmplare, vëcênd nisce ómeni cari umblaú strân-
gênd bani pentru facerea uneï scóle, se apropie gi el ,si cu
tea mai mare bucurie dädù si el cat 11 lásä mima.
Intorcêndu -se séra acasä, nevasta, piing de bucurie, 11
primi cu vorbe bune i ou masa gata; ear eÍ simteà tea
mai mare pläcere cä s'a vé ut Itnga ai söi.
bmenii de ispravä din sat, diceaùt despre Gheorghe Pus -
casu : a iatä un om cum trebue.»
* *

Sä vedem acum i pe Vasile Géntä.

Nesciutor cum erà, grâul lut pe lingä cä era chircit Çi cu
mälurä, apoi mai era; si in douë ca gunoiú.
Carul, fiend prost flout, pe drum rupêndu -se osia, a tre -
buit sä zäbovéscä pînä aprope de 4iu6.. Cum plouase, boil
mergeaú greti, mai ales ca. nu -ï odihnise de loc pentru acest
drum.
Avên'd câti -và lei la el i a cheltuit, plätind douë -decl de
bani césca de rachiú i cinti ban! ardeiul verde copt.
Tocmai Duminicá séra a ajuns In tlrg, find nevoit sá
stew; pin. a doua
A vindut grâul numai cu patru -decï lei chila, cad pe
lingä cä erà rgú, apol 11 plouase. Ar fi putut sä is

www.dacoromanica.ro
452 ALBINA

cati-va lei mai mult, dacä ar fi sciut pretul adevërat

mesura.
Punêndu-se la socotélà gunoiul el, a avut mal multa
greutate in car de cat Puscasu.
Cum a pus mana pe parale, s'a imbätat. In urmä a In-
ceput sä tàrguéscä tot de acele lucruri, cari lui Puscasu
nu-1 trebuise; pe lingä cä lua lucruri rele, scumpe, apol,
find beat, plätia tara sä se tocméscä si de multe ori de
doue ori acelasl lucru.
Isprävind banil fiindu-ï si boil flämânçii, Luni séra o
pomi spre casa.
Cum a plecat $i-a adus aminte de sticla cu rachiü ce o
luase pentru casa, n'a fost chip gä o lase teaf trä.
Intâmplându-se sä trécä pe lingä o cârciumä, cum era
infierbtntat de rachiù, opri carul, luä târguelile ce le luase
si In cate-va ceasuri le schimbä pe rachiü.
In çiori de çíiuä, plecând de la cârciumä, mort-beat, in-
tra in nisce cosit pentru a lua vre-un brat, caci ra-
ged' boil de fórne, dar vëçiêndu-1 stäpânul, tl bätù bine,
luându-i sumanul.
Ajungênd acasä, cäutà cértä cu luminarea, luânduli ne-
vasta $i copiii la bätaïe.
Vecinil auçíind tipete in casa lui, isi diceaü cu desgust:
Iatä un om netrebnic !"
N. Gâdeiü
Invétator, Tutoya.

Pástrarea Strugurilor

Strugurii ce voim a pästrà trebue sú fie cul* pe un timp

uscat färä a aveà vre-o brobóná stricatä saü aprópe de scu-
turat. Punem ciorchinele într'o ladä ori cutie, rîndurï, rîn-
duri, îngrijind a a$terne mal întâiü pe fund foi de piersic
si intro fie-care rind, asemenea sä se pule foi de. piersic.
Inchidem bine lada si o puneln într'o camera färá umedélä
si bine aerisitä. In ladà însä sa nu se pue mai mult de 4
rînduri de strugurl. Ast-fel se pot pästrà pînä in Aprilie.
N. Ghinesen.

www.dacoromanica.ro
PRGINA GLU]VIEATA
CHELNERUL GRÄBIT

Mete, un cap de vi e11

Indatà ! . . .

www.dacoromanica.ro
454 ALBINA

OBICEIURi DE ANUL NO0

Vrjitul.
j,--s1 n aéra anulu! noü (1 Ianuarie), fetele $i fläcäi! se adunä
într'un loe anumit $i anume într'o odae mare ca sä vra-
jéscä.
.4. De obiceïü bäetiï aduc cu ei de acasä on împrumutä de
la stäpînul odäiï In care s'aü adunat, o multimede obiecte
Intrebuintate la vräjit, ca ó1e, cäciuli, oglinçll, cärbunl, pep -
tene, etc.
Odat% tot! bäletil fiind adunati c1 tóte fetele, cati-va dintre
bäleti a$éçlä pe o mask' noué óle on noué cäciuli, avênd fie -care
sub ea tâte unul din oblectele pomenite însä farä sä le vadii ce!
din cask'.
Dupä aranjarea obiectelor sub 61e, on sub cäciuli, se aleg
dupä vole noué in$i, fie bäletl, fie fete ci îç! aleg tâte o ólä, çi
dupä obiectul ce fie -care g %sesce sub ó1ä, îç! imaginézà starea de
säràcie, saü de bogätie, de urîciune on de frumusete, In care se
gäsesce viitorul sot; ex. dac% bälatul nemeresce sub ólä un cär-
bune se întristézä, cum cä viitórea -i sotie va fi tot a$à de négrä
ca $i c%rbunale. Gäsind din contra, o oglindä, se înveselesce. A-
ceeaçi credint% o are ,si fata despre bäiat. Ast -fel continua cu
tâte noué inc! pin% tot! iaü parte la acésta.
Dupä putinä recreatie, fie -care bäiat $i fie -care fats î$! !a tâte
un bob de griü çi împerechindu -se dol cite do!, o fats $i un bäiat,
dupä vole, merge fie -care pereche cu bóbele for de grîü çi le
aruncä pe vatra arse. Daca bóbele de grîü fug unul cätre altul,
publicul plesnesce In palme çi felicitä pe tinerl. Acela$i lucru se
face çi cu do! peri, unul din capul fete! çi altul din al bälatulul.
Fie -care yr %jitor 44 p%strézä bobul séù de grit"' $i pe and alte
perech! de tinerl continua cu yr %jala, lese afar% cu bobul In u-
rechea dréptk' ci se Oise cä in cotro va auçiì vre -un câlne lätrând
intr'acolo îl este sotul saü sotia.
Fetele cu deosebier, In urma vr%iitulul, merg la tâte un junc
culcat din obor ci î! striga : «Heil jozan estimp ». Mica' nu se scólà
dintr'o loviturä cu piciorul îï striga lar : «Hei joian de alfa- dató ».
Credinta for este, cä dac% boul se scólà la cea d'întâiü loviturä,
In anul acela se 'aria' çi ea; dacä întîrOie boul de a se sculà,
întïrOie $i märitiçul ei.
Puntile.
Fetele apo! se duc In gr %dina çi rup doué crad de mér dulce,
pe car! le açéOà de o parte $i de alta a une! ape curggëtóre. Peste
ele pun un alt beti$or tot de mér dulce, dar împodobit cu bu-
suloc $i alte flor!, eu arnie!, eu panglic! çi eu Or din Ode ci eu
un b %nut (moneda) de 50 de ban!.
Ornat ast -fel beticorul îl pun curmeOi$ peste cele doué furcl,
$i acolo II lasa tótä nóptea anulu! noü. Daca In diminéta urma-

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 455

tóre, fetele gasesc bélul :?i cu tot ce a fost pe linge dìnsul plin
de bruma, se Inveselesc. Credinta este ca daca e bruma mnulti
pe Mt, viitorul eï sot va fi bogat, contrariil va fi sérac.
Acestea constitue cea ce se numesc puntï.

Num6rarea parilor.
Tot In séra anulul noi plécä fetele la un gard de stoborï. Aci
eu ochil închiqi $i cu spatele catre gard, ele numérä peril sail
stoborii începend de la 10 In jos, ex. 10, 9, 8 . . . 1 :?i pe acest din
urmä par Yl léga cu un fir ro,siu. A doua di diminéta, vine fata
la parul co il legase séra cu fir ros?iu $i dac5 acest par e potri-
vit de malt :?i de gros (frumos), credo cä $i sotul el va fi tot
ast-fel.
Dacä parul va fi coco§at se intristéza, contrariil se bucura.
In urma acestor obicelurí, bäietii $i fetele pun masa. Mîncarea
o aduc fetele de acasä; lar béutura o aduc sail o cum-
péri.
Dupä masa ail loc jocurile de horé. Apoï merg toti pe la ea-
sole lor.
Codin Drágut.
CopAci6sa-Gorj iG.

Din trecutul scólei române

. a inaugurarea noulul local de §cóle din Serarie-Iaeï,

f la care a asistat :?i d-1 Spiru C. Haret, ministru al In-
';'' ; r structiuniï publico ii al Cultelor, d-1 Musteata, actual
revisor §colar al judetulul Iasl, a aratat progresele
o realisate de $cóla romana într'o frumósa cuvîntare, al
rarul resumat îl publicam ad.
Scóla lucréza pamîntul in care încoltesc, cresc, înfloresc
0 daft róde tóte institutiile unul popor. aCunósce scóla until
popor qi voi cunósce poporul.» Cu ocasia acestel sólemni-
tetl Exolare, nu va fi fare folos daca vom aruneà o privire
In trecut pentru a ne da séma de progresele sevîrçite in tgcóla
românésce, pentru a vedeà apol ce mai rémâne Inca de fa-
cut. La sfîr$itul véculul trecut eram un popor necunoscut
de lumea mare, stapînitl pina la robia intelectuala gi ma-
teriala de óspetl din tóta lumea, necunoscatorl al trecutuluï,
al originel, al puteril nóstre de viéta, saracl. $i era întune-
ric besne peste tot némul nostru, lipsit de $cóla $i de cul-
turd nationale. Atuncl Dumnezea ne-a dat lumina, ne-a dat
apostoli însufletitl eu inima, un Lazar In Muntenia §i un
Asachi in Moldova. Românul s'a de$teptat din somnul cel
de mórte, puterile i-aú renescut $i eu incredere In sine apuca
drumul progresulul. si-a progresat Românul ca Fét-Frumos
din poveste, crescénd într'o cjt cat in doué, si într'un an ca

www.dacoromanica.ro
456 ALBINA

In noue. Modest si umilit a fost Inceputul gcólelor românesci.

Erà un singur dascäl In tótä tara Munteniel gi unul singur
In tótg Moldova : Lazär la Bucurescï într'o odäitä afumatä
de la sf. Sava FA Asachi într'o chilie cälugäréscä de la Trei-
Erarhl. O jumätate de secol a remas fierbinte In generatia
nósträ trecutg entusiasmul cu care Läzär gi Asachi prin gcólä,
aü pornit degteptarea némulul românesc. Tot ce erà distins
ca talent si culturg In generatia pärintilor nostri, dascäl s'a
fäcut. Däscälia nu erà o meserie atuncT, ci o misiune datg
de Dumnezeü alegilor sel, nu un mijloc de existentä, ci o
cruce. Agà s'a Inzestrat tara cu gcolï gi dascgli, cari aü sciut
sg lumineze mintile gi sä încälciéscg inimile.
Dar e ursita lumiï ca sä nu fie lumina. färg umbrä, urcare
färä coborîre. Pornitï pe calea progresulul, noi am luat un
sbor ametitor gi fgrä frig, luându-ne drept tintg cultura po-
pórelor din Apus. De aceea In gcóla românéscä de cat-va
timp încóce, instructiunea a devenit scopul esclusiv cätre care
tinde gcóla si In acéstä directie am fäcut progrese enorme.
In schimb însg acéstä culturg pripitä ne-a emancipat de sen-
timentele cari aü fäcut aria pärintilor nostri. Educatia a fost
neglij atg In gcólä gi sentimentele generóse aü Inceput a dis-
päreà si din societate. Caracterele de bronz aü Inceput a se
rärì In societatea nóstrg ; ne-a crescut capul In socotéla ini-
miï. Acì se pare cg stäm astäcji cu gcóla, gi prin urmare cu
societatea nOstrA. Iatg dar ce trebue sg facem de ad înainte.
SA formgm sentimente bune, virtutile, prin deprindere, prin
educatie seriósä gi consecuentg. In familie, In gcólä si In so-
cietate. Prin exemplul viü, prin cäldura iriimei nóstre gi prin
armele sciintel, sg inspiräm tinerimil virtutile de om gi ce-
tätean, care pe individ îl fac fericit, iar tara gi némul pu-
ternic gi respectat. Sórta täriï si a poporúlui In mâna nóstrg
este. Dupä cum noi, apostolii némulul, ne vom face datoria,
ash vom primì bine-cuvîntarea saü blestemul generatiilor
viitóre.
Fäcênd un scurt istoric al gcóleï ce se inaugurézä, din
exemplul dascälilor înaintagii nostri, sg ne înteleptim gi sä
ne Insufletim ceT de astäc}i gi col ce ne vor urmà noué.
$cóla din Särärie, înfiintatg In 1849, a avut la Inceput o
singurä clasä, numitg lancastru, pe urmä se înfiintg norma l
gi la 1850 norma II. Lancastrul aveà la Inceput 22 elevi,
norma I, 19 si la finele anulul întâiü scolar eraü In lancas-
tru 37 scolari. Cel d'întâii't dascäl a fost Medelnicerul Ion
Cart, cäruia i-a venit ca ajutor dupa un an, Nicolae Brago=
veanu.
La 1854, a fost númit la norma I si II, d-1 Toma Sävescu,
care la 1861, cu completarea gcólel cu 4 clase, trece la cl.
IV gi director, unde functionä ping la ïegirea la pensie In
1890. Timp de 36 ani si 6 lunï gi jumgtate, venerabilul das-
cal servì la acea gcólä, Rind unul din ceT mal culti dascäll

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 457

aï timpului §i färá îndoialä cel mal devotat misiunil sale.

36 de generatiï de colarï aú ïe§it de sub mana sa tog
î§ï aduc aminte cu pietate de învLtäturile, povetole §i arta
cu care a sciut sä le lumineze mintea gi sá le împodobéscá
inima cu virtutï, In care el le-a servit de exemplu viü. Ie$e-
niï aú vorbit atâtià ani despre acéstä $cólä ca despre întâia
din ora§ul nostru, §i astäcrï ea e cunoscutä sub numele de
§cóla Sávescu, fiind-cä într'adevér el a fost creatorul el $i
apostolul cel mai devotat îllsufletit. Inaugurarea acestel
§cóle e unul din cele mai înältätóre momente pentru pá-
rintele el, d-1 Sävescu, pe care îl avem în mijlocul nostru,
pentru foOiï sëï elevi, dintre care multi atx venit sá asiste
la acéstä solemnitate. Avem acì, înaintea ochilor, tótä activi-
tatea de educator a iubitului dascäl Sävescu; el singur are
foricirea de all pasce ochil pe opera vietil sale întregï.
GraGie înteleptuluï dascäl Toma Sävescu precum $i altor
dascälï vrednicï, cari s'aú succedat, acjï §cóla acésta e una
din cele mai populate, In total 239 §colarï, în majoritate ro-
mani.

Itederi din tarä : Confluenta Lotrului eu Oltul.

www.dacoromanica.ro
458 ALßINA

MORT DIN PRICINA BETIEI

Locuitorul Dimitrie Cârstian, din comuna Valea-
Lungá, judetul Prahova, venind cu o camp. încár-
catá cu sare din comuna Telega trecênd prin co-
muna Provita, ca facá obiceiul, s' a îinbatat
bine. Pornind din not cu caruta, a adormit. Caii
cari duceaú povara, Inergênd în voia întîmplarii,
necondu,si de nimeni, aú aba.tut din drum ca sa
inérga, la un loc de unde alta-data nenorocitul Cârs-
tianu luase nisce fin. Locurile fiind rele, càruta în-
cärcata. cu sare s'a rêsturnat apucând pe nenorocit
dedesupt. Zadarnic a fost ajutorul dat de câÿi-va
locuitori cari aú alergat la -tipetele lui.
Nenorocitul vi-a dat sufletul in gróznice chinuri,
läsând pe urmä-i doliul. latä unde duce betia!

Cel mai vsor mijloc peotrll viltdecarea rolliilor

ub numele de rohiï se înteleg nisce babe cari se fac pe fata

capul copiilor înainte d'a Implini acestia etatea de 40
çlile. In unele part! se mal numero gi bube dulci.
" Se is un vas vechiü de pamînt (o olä veche, adicá in
care sá se II táout tlertará de bucate) mare cam de vr'o 4 li-
trurl. Intr'însa se pune in cantitátl egale si prona se umple
(lásându -se desartá numal de vr'o doua degete), seminturl de
tot felul ca : sëmîntä de in, de cânepa, de bostan, fasole,
grit), orz, ovaz, secará, meiìí, popusoiü (porumb), miez de nuca,
baligar de óle, de porumb (daca este la dispozitie), par negru
de poro. Nu se pune nidi un lichid. Se acopare óla la gura cu
un capac si se lipesoe marginea capacului cu a ó1ei, ca sá nu
se rasufle; in tundul Mel se face o mica deschidere. In aceste
conditiuni, 610, se pune la foc într'o vatra pregátitá anume $i
care se face fórte u¢or ast fel : so face mal întâiü o vatra ne-
tedá, ca la sobá, lar in mijlocul el se sapa o grópá larga cat
grosimea ólel. Acdstâ grópá dä într'o camera, care se face de-
desubtul vetrel ca un beciü sub o clädire; se introduce óla in

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 09
grópä ast fel ca sä se sprijine pe mijlocul el, care dupä ciim
scim e mal umflat, rëmänénd partea de sus afarA, iar fundul
s'ajungä in camera de jos. Aid in camera de jos, $i drept in di-
rectia deschideril din fundul óleT, se pune un vas mic, exemplu
o farfurie sat' ceascä de cafea. Acum se face foc de jur împre-
jurul óleT, pe vatra de d'asupra cu lemne uscate, cel mult 20
minute, dupä care va începe a curge (a picurà) din ólä prin
deschiderea din fundul el, in vasul din camera de jos, un li-
chid de culóre catenie închisä, tocmaï ceea ce cäutam. El se
numesce tunt de pZ'imînty. Din ó1a de 4 IitrurT Tes cam vr'o 4
cescT de catea. Sä se observe însä in timpul f[erberiT, ca sä-T
dicem aà, macar ca nu T lichid ca óla sA nu se ròsufle pe
la gura; de aceea se vor tot lipi, când se va vedeà Tesind fum,
marginile (Mel $i ale capaculuT.
De aid înainte, prin ajutorul unel pene se ung rohiile $i in
timp de 24 de ore se vor uscà perfect.
Y. Galateanu.

O socotélá ciudatà
nsemnati-vë numërul 14.2.867. E un numër in care lipscsco 3,
b si 9, adicä aceste trel numere din némul luT 9, cäcT treT e
'l c singurul numèr care póte impärti in pärl{T egale pe nous,
iar sase e un multiplu a lui 3 $i are in el pärtT egale din 9.
Ia multiplicatT acum numérul dat cu 3. Numérul !flit e un
numèr ca totT nuxneriT, nu vedT nimic deosebit la el. Dar, vë
rog, sa-1 scritT sub numt'rul dat, adicä sub numërul 142.857, asa
ca si când i-atT aduna. Niel acum nu observai nimic? Nu e a¢à
cä lipsesc din el ceT treT numeri blestematT 3, 6 si 9? Adevërat,
lipsesc. Asta, iarAsT n'ar fi nimic, ci o întâmplare simplA. Dar
vedetT cä in numërul acesta cifrele stilt la rind, ïntocmaT ca in
numërul dat, cu deosebirea ca 1 de la începutul numëruluT dat
a sArit tocmaT in códä la numërul leait din multiplicare?
MultiplicatT acum numërul dat cu 2 si câtul scrieti-1 iarAyT ca
mal nainte sub eel dol numeri. E de mirat! Si dintr'acest nu-
mër lipsesce 3, 6 si 9. $i maT de mirat e, ca cifrele sînt la rind
ca $i in ceT-1-altl numerT, cu deosebirea cä pe lîngA 1 a särit
2 in códa câtulul.
Acum multiplica* numérul dat cu 6, apoT cu 4 $i in urmA cu
6. Scriind câturile unele sub altele, vetT vedeà cä din tóte lip-
sesce 3, 6 si 9. Dar veti vedeà alt lucru maT mare!
Sä scriem noi numeriT, ca sA vedetT mai bine minunea.

www.dacoromanica.ro
460 ALBINA

Numërul de multiplicat 142.857

Multiplicat cu 3 428.571
Multiplicat cu 2 285.714
Multiplicat cu 6 857.142
Multiplicat cu 4 571.428
Multiplicat cu 5 714.285
Cum sînt a$eylate cifrele? In Secare cat ce urmézä veS1T cä
prima cifrA a câtuluT precedent lipsesce, iar cele-l-alte cifre ur-
mézà întocmaT una dupA alta $i tocmaT la sfîr§it e adáogatä
ur-
cifra ce lipseà. Prima citrä dintr'un cat devine ultima in
mätorul, afflt cä:
a) al început un cat cu fie. care cifrA a numërulul dat ; in cat
te-ai întors iarä0 de unde aï plecat.
b) dacA citescT de sus in jos, yirul întâiü aratA numërul=dat
(142.857) §irul al doilea aratA câtul al doilea (428.571), $irul ver-
tical al treilea corespunde cu §irul orizontal al treilea, a$à
mal departe. Scurt: ori citescT numeriT orizontal ori vertical, el
stilt aceiaqT citit de jos in sus, $irul intâiü vertical e una cu §i-
rul întâiü orizontal citit întors ; $irul orizontal al doilea e una
cu §irul verticol al doilea citit tutors, etc.
Or.

ÎNTRE VECINI
Devi sînt cam ostenit, dar fiind-cä mâine e bërbätóre,
asta-sérä o sä mé duc pe la vecinul Vasile, $i de! mal
schimb o vorbä, doué, cu el,, sá maT trécá vremea.
Aeà cugetà, dupä ce se sculase de la masa, moe Gheor-
ghe om harnic, bun de sfaturi $i care scià putiná carte.
is $i fäcut. Peste cate-va minute se aflà in cash la Va-
sile ; dar 11 gäsì supérat foc, fiind-cä-T murise un cal bun
$i, de! ca omul la necaz, tot spuneà multe ei márunte.
-- Nu sciú, zéú, cä de cate-va aile încóce, de necaz, de
inimü rea, de neajungere . . . nu sciú de mal ce . . . mi-a ve-
nit ava . . . §i m'am apucat de betie . . . beaú la rachiú pînä-mi
vîjie urechile §i tot nu-mi mal trece necazul !
Val de mine, vecine! Ce spul d-ta ?
Ce sä spat? Ce fac, aia spun!
Audi! de necaz, de inimá rea, sá te apucT de betie !.
VréT sa-ti stria mintea, frate! VreT sá ajungi sá nu sciT ce
mat fad?
Da de unde? Par-câ cine bea rachiú î$T stricä mintéa
$i nu scie ce maT face ? Astea-s vorbe!
Vorbe .... dar vorbe adevérate. N'aT véc}ut d-ta cä

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 461

cine se îmbatá, nu mal sémën/ a om! Cu ochil aprópe in-

chi0, cu vocea îngânatá, vorbesce ça Dómne fareste, nu -1 în-
telegi sA spule o vorbá de 10 ori apoi nid piciórele nu -1
mai tin. Merge pe tre! c /r /r!, cum e o vorbá, pin/ se po-
menesce in vr'un $ant pe marginea drumulu! $i acolo dórme
pîn/ se trezesce. Si apoi dacA se scólá, credi c/ mal e om
ça sdravenii? Dómne feresce! Capul lui e z /pácit, nu scie
nidl ce a f /cut, vici ce face. $i apoi n'ai audit $i d -ta ce spun
ómenil aceia mai învétati prin cárti, cA rachiul e o otravá
Cu care te otr /vesti cu vole?
Il bei de bun, $i el te face nebun, cum e vorba aia! N'ai
védut ce spun el, cd otrava asta prápádesce minte
puteri 0 tot ? Te slábesce, te face s/ tremuri, ba pe multi
ii indémná sA injure, sA fac/ crime 0 tot felul de fapte rele,
î! face in sfîr §it nebuni!
O fi zéü adevérat, ce spui §i d -ta mo§ Gheorghe, dar
et' de unde sa véd, de unde s/ aflu, dacA nu sciü nidi o
slová ? Cum sA citesc?
e! ai niticá dreptate, e rëü de omul care nu scie
carte. Eil, slavA Domnulul, nu c'am înviitat cine scie pin ale
stol!, ia ad In sat la noi, ce -am putut prinde vr'o dol, trei
an! §i tot mé multumesc; dar ar fi fost mult ma! bine dacA
mé 1 /saü párintii sá termin cel putin §cóla nóstrá, cA mult
e bine sA sci! carte! Barim citesci când a! timp séra, când
vii de la câmp, tâte cevà, pe ici, pe colea, 0 tâte mai tâte
lucruri bune nu afli! $i chiar pentru agricultura nóstrá, tâte
lucruri bune nu am aflat eü din c /rti ! §i când e vorba barim
când îTii face altul o socotélá, vedi bine ce face i nu mai
ti -e fric/ c/ te în$alál
Adeverat e, mo,s Gheorghe, ce spul d -ta ! Reg a fdcut
tata, cd nu m'a dat ,si pe mine la ,scólä , reú fac tog pä-
rinÍiï carï nu -e trimit copiiï la ,scólä ! Et s/ am 10 copi!
§1 n'am sA las mAcar unul, care s/ nu învete la §c61á.
AO e, Vasile. Véd c/ e §ti om cum se cade : din doué
tre! cuvinte ai înteles ce va sä çicä învë ätura ,si cât sînt
de marï folósele eì; dar fiind -cd e cam tîrdiü, sérit bun/ gi
mâine eu bine!
SA dea Dumnedeü, mo,§ Gheorghe ! $i s'aü despártit.
Petre lòneseu,
Invetâtor.

www.dacoromanica.ro
462 ALBINA

VASIL,E RUSU

ung, cïolänos §i o leca grebänos (adus de spate), Va-

sile Rusu, înainte de a murì de mórte din bätaie, cam
.'.,

' de câtï-va ani, se läsase de betie, buclucuri §i crai-

',
_ lîeuri §i se Meuse gospodar, seil, nu a.§6. de frunta§,
dar niel ava de coda§, me rog, a§i pute (lice, färä teme
de gre§alä, un gospodar de mana a doua. Se vede cä ne-
vasta-sa voinicä §i chipe§ä se näscuse într'un ceas bun §i
cu noroc, §i amîndoi duceaü trebile taval, macar cä nu se
prea întelegeà mult de ceia ce fäceà bärbatul, a cärui sä-
nätate era hrentuitä din irosirea tineretilor.
In copiläria mea, cine eraü mai bucluca§i de cat V. Rusu,
in cotul Ghiortänii,fratii Hrincä, in cotul Välenil, §i fe-
ciorii luI Nicolae a Costächióel, In cotul Martinenii !?
Când se iveaü ace§tia la crî§má din vale, erà sciut cä in-
Mitt se puneaü la beut frätesce, §i beaü, §i beaü, de par-cä
eraü betivani învetati cu rachiul ca de când lumea. Iarä,
dupä ce începeà a li se întunecà mintile §í a li se încâlcì
limbilede era mai mare ru§inea satului întreg, pentrucä
nu vade frumos fläcäilor sä bease luaü la sfadä §i de aid'
la bätaie. Si atineti-ve atuncl la päruialä cat mi ti-i drumul
pînä sub deal §i la pocnirï Cu pariï din gardurile ómenilor,
de fugeà Iumea îngrozitä, care uncle vedeà cu ochil.
Acestä sälbäticie, pacoste §i ru§ine pe capul sätenilor, nu
o singurä data s'a întîmplat, ci de cjeci de ori, pînä ce sor-
tiI le-aü vînt minte in cap §i le-aü maI potolit poftele de
bätaie. Las-cä §i atuncl, ca sä nu-§I ulte obiceiul, din vreme
in vreme, ava printre schimburï, mai dedeaü dîn§ii cate-a
probä de betie §i de chelfänelä, de se duceà vestea piná in
satele megie§e.
De la o vreme însä, unii aü prins a se cäpetuì (însurà),
alii a-§I luà lumea in cap, caci incepuse satul a-i hopsì de-a-
binelea, numai Vasile Rusu a remas loculuï §i ne'nsurat.
Umblà §i el fläcäü tomnatic, ba chiar copt binescil ca un .

cal närävit, printre fläcäii ce-I diceaü acum «bädicä», §i

ciocnlà, din când, in când, când pe unul, când pe altul. A-
cesta a mers a§à pinä ce bäietoilcum IT poreclià Rusu în_

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 463

rîsï-aü perdut respectul de mai bätrîn $i ail prins a-1 tä=

minjì ca pe un bädicä ce le era. AO, asà, altä-datä tot asà,
ping ce in sfirsit Rusu, cu sänätatea-T sdruncinatä, täin-
du-i-se pofta de tóte, s'a insurat. Ca prin minune, nu mai erà
acum eel de odiniórä, ómeniT In rind eu lumea nu se mai .

fereaü de el, ca de un bucluca$.

Dar, pe semne, nu T-a fost dat sä mórä de mórte bun.,
cad, într'o sérä de iarnä, a dat el pe la crâsmä, nu cu gând
sä bea, ci mal mult asa din deprindere, si cum s'a nemerit
c.-1 întîmpinarä -acolo toti fratiï ai CostáchióïeTceT rémasT
In sat si eel pribegiti prin sträinTcarT rag si ademenit mal
cu voia, mai cu sila, la un pähärut de cinste. Atâta l-a mai
trebuit pustiuluT de rachiü, pînä sä se întrécä el cu mg-
sura sä le Tasä la top' mintile de odat., adus aminte
cä ail de rësplätit cutare bätaïe din cutare vreme, $i hai! se-
näpustirä asupra lui Rusu däl cu ghiontul, däT eu cäl-
câiul, pînä ce acesta a incremenit eu ochil holbaCT, cu gura
piing de tärîna $i cu pumnil strinsi si plinT de pale de pe jos_
Aü sosit pe datä, la fata loculuT, procurorul doctorul
cercetându-1, T-aü gäsit bojocil otrava
de rachiü Ia creer o Iecutä de apá, tot din rachiü.
Iatä la ce aduce betia, artagul ne'nsuratul la vremea
luT, gläsuì un gospodar catre säteniT adunati fatä si-$T fäcù
cruce, rugându-se: «Dumnecjeü sä-1 Yerto ,yi päzesce Dómne-
pe copiiT meT, pe nepoti si pe tótä lumea de ast-fel de de-
prinderï rele. ,
A. Seripcit.

SFATURI BUNE

The-tï va cugetà cine-va rai $i te va blesteinà, tu vorbesce-i

de bine ,si nu-1 defäimà, cad' cui îi ese din gura blestemul le-
cade in sin ca ghemul $i cine a1tuT grópa va säpà, întâiú el in-
tr'însa va cädeà.
Feresce-te de certe $i judecätï cä tot-d'a-una e mal bunä o in-
voialä strâmbä de cat o judecatä dréptä. Niel te amestecà in cérta.
altora; cäcï multi áînt care cautä gâlceava cu luminarea.

www.dacoromanica.ro
464 ALBINA

Ecíucatia i
,
n iilie
n
wtu ste sciut cA tot ce se cultivä eu ingrijire, fie
; c9 lucru sat fiintà, produce resultate satlsfácá-
tóre, bine în-0les dupá natura lucrulul sat a
fiintel supuse la cultivare. Ex. o plantä udatA
sApatá la timp, va da fructul dorit, pe când o
plantä lásatA la voia întîmplàril nu va aduce niel
un folos.
Dacà omul n'are fericirea de all cultivà 0 des-
voltà puterile sale pe calea binelul, aceste puterl
nu numal cä se distrug, fárä niel o urmà, ba ce e
mal mult, ele îO schimbä cursul lor In directiune
contrarie, pentru cA firea omenéscä e slabd §i pre-
dispusà mal u§or la rét de cât la bine.
AO dar, frate sátén, dupä cum çlilnic mergl 011
ßngrijescl holda ca sá. dea fruct la timp, eu mult
mal mult In fie-care çli, îndreptézd atentiunea §i asu-
pra copiilor tél, §i nu lásà ca de timhurit sá-§l facà
culb In sufletul lor pAInîntescl, cAcl eu gret
IV va fi 0 chiar imposibil ca sà-1 desbracl mai tîr-
.

,;lit de acéstä halnà eu care el încá de timpurit

at acoperit corpul lor eel fraged In vîrsta copilä-
riel. Pre cât poti de u§or ca sä. dal unul vlástar
tinër directiunea ce voescl sä albä, pe atât de gret
chiar imposibil îV va fi ca sä ïndreptezl acest
vlästar strîmb dupà ce a devenit mare.
Familia In care copilul a desehis ochil este pri-
mul loe de educatiune, adicA este locul unde copi-
lul î§l pune basa educatiunel sale; de aceea sä fim
nu multä bàgare de sémá ca nu-§l clàdéscá basa
-educatiunel lul pe nisip, càel In curînd se va dis-
truge. De Ingrijirea înteléptá a copiilor din partea
pàrintilor depinde forinarea unor ómenl eu iubire
de patrie 0 natiune. De aceea pàrintiï eel în-
-sárcinatl eu éducatiunea copiilor sînt tinutl a nu
sàvîrçì vr'un act scandalos sat a dice vre-o vorbá

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 465

necuviinciósä înaintea copiilor lor, §i nicT copiilor

sä nu le permità lucrurr de felul acesta. Din conträ
pärintir sînt datori a deprinde pe copiiT lor prin cu-
vinte E;i exemple numal spre fapte bune, ex: cu ru-
gäciunea catre Dumneçieú, iubire respect cätre pä-
rintr eel mai mari de cât dînir, simplitätT, cum-
pêtare, compätimire catre cel nenorocit §i ajutorul
lui, dreptate blind* catre tot omul etc.
O. adevêratä familie e In acela§T timp §i o§cólä
de moralitate, niel un act imoral §i nici un cuvînt
scandalos nu se întâmplä între membriT familieT ;
In tóte çlilele 0 In deosebr In timp de särbätóre pä-
rintil se ocupä numai cu înrädäcinarea sentimen-
tulul religios In copiir lor, cu practicarea bunelor
moravurl 0, In fine, cu tot ce contribue la o bunä
educatiune sînt multe §i de acestea cari fac cinste
comunel, unde locuesc §i natiuner din earl fae parte.
Din nefericire Insä, cea mal mare parte din f a-
miliile nóstre nu pun niel cel mai mic interes pe
acéstä frumósä mo§tenire ce pot läsà copiilor lor.
Petrecerl scandalóse, betir pînä la nebunie, certurT,
Ynjuräturl §i chiar bätäl între membril familier
alte fapte imorale, acestea sînt cele d'întâiú cunos-
cinte pe earl mintea copiilor le primesce cu multä
ardóre.
O datà ce acestea aú prins rädäcini In sufletul
copiilor, nu nuinal cä nu se gândesc sä le în1ä-
ture, ba încà, ce e mal mult, er le aprobä, se simt
fericitT fac haz când vêd pe copiil lor despre-
tuind pe un sträin, bätêndu-sl joc de un bätrîn,
$i-1 admirä çlicênd cä tare e degtept §i istet.
O altä scädere însemnatä In educatiunea fainiliarä
este §i urltul obiceiú ce aú unit de a sperià pe copil
cu fel de fel de fiinte supra-umane. Cel mal mare
rëú fac copiilor lór, cäcl fantasia la er fiind fórte
desvoltatä primesc aceste închipuirl ca adeverurr,
de acl ómenr fricó§r cari se tern de tóte buruienile,
dupä cum e. çiicätórea popularä.
Ce mar póte face acum Invètätorul din aceste
vlástärr strimbe nodoróse2 Câtä greutate nu în-
tîmpinä el acum cu educatiunea acestor copil cu
<Albinn II. 30

www.dacoromanica.ro
466 ALBINA

mintea încárcatá de apucâturl gre0te çi supersti-

tio§l ? Cu ce sä se ocupe acum fnvétátorul mal în-
tâig? Cu desvoltarea inteligentel, cu cultivarea mo-
ralit#til sag cu desrädäcinarea deprinderilor celor
rele ?
De acì greutatea cea mare ce se simte In insti-
tutiunile de educatiune ale täril nóstre, sacrifi-
cüle cele marl 0 aprópe zadarnice pe earl le face
patria nósträ. pentru îndreptarea educatiunil.
AO dar, frate sätene, pentru ca nicl o mo§tenire
nu pote fi frumós6. §i mai sigurd, de at o educa-
tiune înteléptá, singurul mijloc prin care tot omul
ajunge la fericire, fil cu cea mal mare grijä pen-
tru educatiunea fiilor tel, pentru ca sä firn pe dr ept
cuvînt urma§l demnl al strámo0lor noOri Romani'.
D. Vulpescu
Dengu, jud. Argeß.

Invëtâmîntul primar in România

Date Statistice

Aumérul învétätorilor din- Iarä cari practicä lucrul manual

If este de 495 din cari 142 cu titlu provizoriú $i 353 cutitlu
,,definitiv.
Numérul $cólelor In cari se practicä de elevi lucrul ma-
nual este de 495, din cari 63 sc61e ail ateliere speciale, iar 432 nu
art ateliere (lucrézä in clasä).
Numai 89 scóle ail unelte complete pentru lucrul manual.
Practicarea lucrulul manual dupé specialitäti se resumä ast -fel:
Dogäria se practicA In 9 $cóle
Strungtiria » 6 »
Tîmpläria » » 37 »
Frângheria » » 21 »
Co §uri de richitä » » 182 »
Cosuri de papurä » » 109
Co urI de paie » » 142 »

Rogojinäria » » 38 »
Päläriile de pale » » 413 »
Cartonajiul » » 96 »
Sculptura in lemn » » 40 »

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 467

Imbräcatul sticlelor se pract. in 116 9cóle

Periile de cap » » 15 »
Mäturile » » 23 »

Scaunele de nuiele » » 11 »

Sericicultura » » 8 »
Tesëtoria » » 3 »

Röte de tors » » 1 »

Covóre de papurä » » 3 »
Ghiosdane $i genti » » 6 »
Traforagiü » » 10 »
Transpar. de papurä » 1 »
» » paie » » 1 »

» » tipirig » » 2 »

Numérul elevilor cari s'aü ocupat cu lucrul manual in 9cólele

rurale a fost de 14.351, din cari 13.113 bäeti $i 1.250 fete.
Numérul total al obiectelor confectionate de elevi a fost de
30.613, din cari s'aú expus la examenul din Iunie 19.741 obiecte.
Numérul învëtätorilor recomandati de revizorii inspectoratului
general In scop de a li se acordà sporul de 10°!, asupra lefii
pentru -cä practicä lucrul manual in Fcólä a fost de 280, din care
inspectoratul a confirmat numai 226 învèÇätori cu dreptul la spor.
Pämînturile 9cólelor represintä 11.503 hectare din care s'ali a-
rendat de Casa cólelor 10.256 hectare, pe pretul total de lei
200.809.
Sumele incasate de Casa $cólelor din ameniple pärintilor cari
nu -UI trimit regulat copiiï la 9cólä, ail fost de 20.348 lei in anul
scolar 1896 -97 ¢i de 53.309 lei in anul colar 1897 -98.
Numérul 9cólelor rurale cari ail func %ionat In cursul anului
1897 -98 a fost de 3.575, repartisate dupa felul lor ast -fel: 23 9c6le
de MeV; 24 de feto; 3.385 mixte; 143 de cätun.
Invëtätorii cari aú deservit aceste 9cóle aú fost in numër de
4.342 $i se specifica dupa sex ast -fel: 3.457 barbati 9i 885 femei.
Dupa numërul învétätorilor, scólele se repartizézä ast-fel: 2.943
9cóle cu 1 învétätor (in cari intra $i cele de ciltun) ; 529 cu 2 in-
vétätori; 71 cu 3 învëtätori; 32 cu 4 invëtätori.
Dupa titlul cu care functionézä, învëtätorii se specifica ast -fel:
2.000 cu titlul definitiv; 1.309 cu titlu provizoriii 9i 1.033 supli-
nitori (cu cd de cätun).
(Va urma) M. Demetrescu.

www.dacoromanica.ro
468 ALBINA

NATURA PAMÎNTULUÎ GRÁDINILOR (1)

si productiunile ce i se potrivesc
Pámînturile argilóse.

cest soiü de päminturi ne face sä întîmpinäm

marl' greutäti când voim sä le lucräm, cäci
apa curge tot-dauna pe d'asupra lor, nepu-
tênd sä intre in näuntrul lor saü sä le stré-
w batä. Ele formézä un fel de piulitä impre-
jurul rädäcinilor plantelor, cari rädäcini, nu numai cä nu
pot strëbate in interiorul acestor pämînturi de cât cu mare
greutate, dar de cele mai multe ori slut osîndite a muri
prin putredire si anume din cauzä cä prisosul de apà, care
trebule sä ude pätura superiórä a pämîntului, nu o póte
strébate in acest cas, si este silit sä se í.ngrämädéscä in ju-
rul rädäcinilor, in scobitura piulitei si sä le putredéscä.
Aceste neajunsuri ale pämînturilor argilóse sînt încä si
mai mari, când locul nu are panta ca sä í.nlesnéscä scur-
gerea si acésta mai ales in tinuturile ploióse.
Dupä atâtea spuse despre pärtile rele ale pämînturilor
argilóse, trebule sä facem cunoscute si pärtile lor bune.
Anume argila are proprietatea de a retiné o cantitate mä-
ricicä de apä, chiar când s'ar päré cä ea este cu totul
uscatä si tare; când se amestecä in proportiune potrività
cu nisip sad cu substante väróse, apa dintr'insa o í.mpiedicä
de a se uscà prea mult.
In agriculturä se îngras3 locurile prea argilóse (cari aü
mai mult ca 45°/0 argilä) mai î.ntâiü prin substante väróse
mai ales sub formä de marnä si apol prin nisip. Ni-
sipul insä este mai putin folositor ca substantele väróse.
Un grädinar ïnsä trebuie sä stea tot-d'auna la î.ndoialä când
e vorba sä-si ingrase grädina cu pämînt väros, fiind-cä a-
cesta e nepriincios unor plante ce se cultivä pentru florile
lor, si chiar unor plante leguminose.
In casul acesta numai resturile de pale putredite si mai
ales foile cädute ail o actiune însemnatä ca îngräsämint,
(1) Veqi No. 12-13 anul II.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 469

cad daü päminturilor argilóse porositatea care le lipsesce

si care le face sä pótä fi strëbätute de apä.
Scurgerea apeï la aceste terenuri trebuïe inlesnitä saü
prin facerea de gropi saü prin santuri (drenaj). Santurile
trebuie sä nu fie prea adînci si pot fi märginite de mä-
nunchiuri mid de spini sail de surcele puse cap la cap
dealungul santului. Prin acest metod, continuat timp de
cati-va aril*, se póte asigurà o scurgere perfecta si pe lingä
acésta se depune in partile mai jóse ale terenulul o re-
zervä de materil organice fórte folositóre.
Reusesc in acest fel de pämînt perii altoiti pe gutuï, merii
pe paradisi, persiciï pe pruni, etc. Pentru pruni si ciresi
trebuïe pämîntulLï din jurul piciórelor lor óre-cari îngrä-
säminte ca fosfatul de calciü. Legumele cultivate pentru
foile lor reusesc si In particular mäcrisul; cele cu rädäci-
nile umflate reusesc in pärrile mai îngräsate ale grädinei,
iar mazärea si fasolea trebuiesc puse in partile cele mai
calde si sänätóse. Pentru ca fragile si cäpsunile sä reuséscä
si sä tinä fructele un timp mai îndelungat, trebuiesce ca
straturilor unde sînt semënate sä le adäogäm mult nisip,
si sä le udäm cat de des.
I. Niculescu.

Regull pentru grajduri

Grajdiul.
1. Ingrijesce In tot-d'a-una de aer curat si temperaturä
constantä, Intre 15-181 C. sail 12-15° R, In grajdiü. Amîn-
doué slut absolut necesare pentru sänä,tatea si forta anima-
lelor; curentul le atrage lesne rèceli, cu deosebire inflama-
tiuni puroióse.
2. Intretine grajdiul in tot-d'a-una cat se póte de curat
si liber de ori-ce insecte parasite, spoiesce-I cu var, Ingri-
jesce de o buna, scurgere a urinei, de curätenia pavagiului
(podelelor) si a ieslelor, Yntocmesce culcusul pentru animale
larg si comod pentru culcare.
3. Grajdul sá fie luminos; dar lumina sä, nu le vie in
ochï animalelor, cäci le produce neliniste.

www.dacoromanica.ro
470 ALBINA

Ingrijirea animalelor.
1. Intretine animalele in tot-d'a-una cat se póte de cu-
rate prin a0ernut Indestulätor prin periare (tesalare) re-
gulatä, cäcï numaï atuncï pot rëmâné sänätóse ; tratézä-le In
tot-d'a-una amical la tras eu erutare, cäcï numaï atuncI
se vor an bine §i te vor multämi cu ce-tï vor da; daca
e posibil pune-le sä se misce la aer liber, cäcï aceste mig-
cad stilt favorabile sänätätiï lor absolut necesare pentru
animalele trägëtóre (de muncä.)
2. Tóte lucrärile In grajdiù ca Indepärtarea gunoiuluï, nu-
trirea ,si mulgerea, trebule a se face In tot-d'a-una in lini§te
$i regulat la acela timp, caci orI-ce sgomot §i a,steptare
causata prin timpurï neregulate In nutrire, nelini§tesc ani-
malelo si micprézä profitul maximal al nutretuluï ; din acéstä
causä trebue sä domnéscä §i In timpul präsileï o pertectä
linisce In grajdiú.
3. Nu te purtà rëü cu animalele bolnave; a,sédä-le pe cat
e posibil despärtite de cele-l-alte.
4. Notézä dilelo In earl animalele a lost impärechiate.
5. Ómeniï infectatï de bolt contagióse, trebule a se opri
in orï-ce cas de la serviciul in grajd.
6. Comerciantiï, mäcelariï; etc., sä se tinä pe cat posibil
la distanlä potrivitä de grajd $i acésta din causa pericolulul
de a se introduce epizotiï, mai ales când acestea bântue
In localitate.

Nutrirea.
1. Prepara nutretul In belvug la locurï curate exclude
consciintios de la nutrire, orï-ce alimente stricate.
2. Observa o anume ordine In oferirea deosebitelor ali-
mente presintä-le animalelor nutretul In portiunï micï, nid
de cum tótä cantitatea de odatä; atuncï vor mâncà ele ou
poftä FA vor mâncà totul.
3. Alege alimentele ast-fel, cä materiile alimentare In nu-
tretul total (intreg) sä stea In proportie potrivitä Intre olaltä,
cad orï-ce amestec nepotrivit al acestora mic$orézä resul-
tatele $i e o risipä.
4. Da vaceï bune de lapte eel mai mult nutret hränitoc ;

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 471.

nu da la tede animalele la fel. Hránesce-le moderat c2nd

slut aprópe de fätare.
5. Variatiunea In nutrire sá o introduci succesiv, cad
ori-ce variatiune bruscá e defavorabilá animalelor are
In consecintá exploatarea insuficienta a nutretului.
6. Nu Intrebuintà nid odatá mijlóce pentru Inmultirea
fortatá a laptelui sail de acelea cari silesc animalele la o prea
mare consumare de apá, caci ambele acestea slábesc sána-
tatea animalelor, $i mai ales a celor de muncá.
7. Dk-le animalelor regulat sare.
8. Ca apk de but intrebuintézä numaT apa bunk, eu-
rata, nu prea rece In timp de iarnk.
Mulgerea si ingrijirea lapteluï.
1. Curátenia tea mai mare la mule si In tratarea lapte-
lui In genere o principala conditie In economia laptoluT-
Tine tóte vasele pentru lapte fórte curate si le pástrézá In
aer carat, nici de cum In grajdiú. Spala ugerul inainte de
mulgere si nu executà mulgerea de cât cu mail-file curate.
2. Mulge eu erutare i dupa tóte regulele ei, ash, In cât
mulsul sa nu causeze vacilor neplkcere ; dar mulge pina
la ultima picätura, caci laptele din urmá este eel mal gras
i mulgerea nedeplina stria vacile.
3. Strecórá laptele imediat dupa muls printr'o buna stre-
curatóre si Indepártézk -1 cât de curind posibil din grajdiú.
4. lR,ëcesce laptele imediat duple mule, dar nici odatá in
grajdiú, ci numal la aer curai, :li pástrézá -1 asemenea In
local aeros. Acoperá vasele de lapte d'abia dupa ce s'a ré
corit laptele si s'a pus la pkstrare, acopera Insä donitele
(galetele) In timpul pástráriT cu carpe curate.
5. Laptele de la vati eu lapte defectuos, sail bolnave,
de la vacile de curind fatate, cât timp nu se póte fierbe,
de la vati depuse tine -1 In tot -d'a -una separat de cel -1 -alt
lapte.
Hanover.

www.dacoromanica.ro
4î') ALBINA

CRONICA AGRICOLA $I COI\IERCIALA

nul 1898 s'a dus pentru tot-d'a-una, fiind-ce el ol-a luat

locul cuvenit in spatiü, datori sîntem, a face bilantul a-
cestuï an spre a puteà dovedì întru cat el a fost maï
rodnic din punct de vedere economic, in report cu anu11897.
Ne aducem fórte bine aminte cu ce Vile frumóse a inceput
anul 1898, oi cu ce Vile frumóse s'a sfir$it; dar pe când pri-
mele Vile ale anului abia sfìr,sit, aü umplut de bucurie inimile
bogatilor ca $i a celor séraci, läsând a se întelege multe ope-
rante pentru productiunele nóstre agricole gi economicä in ge-
neral, unora din agricultorii nootri aduse multe mâhnire. .

Cu tóte ce in luna Decembre, In unele Vile caldura s'a ridicat

in unele pärti ale tärei pînä la 12 grade centigrade, in care
Vile cälduróse grâul a putut se vegeteze destul de bine,
acéstä vegetatiune a fost partialä, de óre-ce se scie cä in unele
judete din Muntenia, grâul n'a putut resärì din lipsa de ume-
4;lélä, saü dace a räserit vre-un fir, acela s'a uscat tot pentru
aceia$i cattail. Zäpada sail umeVéla din luna Decembre, pentru
judetele bântuite de secetä, deoi n'a fost ìndestulätóre spre a
putea contribuì la o bunä încoltire la o bunä vegetatiuné, cu
tóte acestea unii agricultorï cred cä semÄnäturile lor de tómnä:
vor putea incolti $i vegetà sub stratul de zäpadä ceVut la 24
Decembre. Dace' din nenorocire-s'ar întâmpla ca $i luna Ianuarie
Februarie sä fie secetóse, este fórte u,sor de prevëVut ce are
se se întâinple cu semänäturile de tómnä de-abia resärite sañ
partial resärite : ele vor trebuì înlocuite cu alte semenäturi de
primevarä.
Din acest punct de vedere, anul 1898 lasä o slabä mootenire
pentru multi din agricultorii no,stri din punct de vedere a pro-
ductiunii agricole. Milne darnicä de la începutul anului pentru
toti agricultorii n'a fost aceeaoi pînä la sfîroitul lui.
Dace anul 1897, a fost bogat In ploi, din a cäror causa pro-
ductiunea nósträ agricole a fost fórte slabä in report cu munca
ce s'a fecut ; începutul anului 1898 In schimb a foot fórte rod-
nic în preturi, aoà In cat unii agricultori mal reservati, din vin-
Varea grâului prin Martie $i Aprilie aü putut câ$tigà multi bani.
Se scie cum prin luna Aprilie, din causa résboiului Spaniolo-
American, preturile la grâü s'aü urcat fórte mult in töte tirgu-
rile nóstre ca oi in cele sträine, de $i acéstä urcare se vedeà de
la început cä nu póte sä fie naturale, ci mai mult artificiale, dupá
cum acest adevér s'a constatat in cele din urme, and preturile

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 473

prin luna Mahl $i -aü luat adevérata for stare normalä. Ast -fel,
a scut de la 126 lei ' chila la 100 lei chila ; ba inca preturile
nu s'a mentinut aci, de óre -ce s'a mai miccorat pe nesim4ite acà
cä in Decembre, grâul cel mai bun s'a vîndut chila la tîrgul din
Braila cu 80 lei saü hectolitrul cu ] 1 lei ¢i 50 cent.
Dupa cum se vede, jumétate anul 1898 a fost mai bogat, atât
in productiuni agricole cât $i in preturi pe când de la Iulie ¢i
pîna la sfîrsit a fost mai slab. Aceste släbiciuni in preturï se
atribue marei productiuni agricole de la noi ca $i din alte tari
producétóre de cereale, iar släbiciunea partialä pentru semänä-
turile de tómna pe care se basézä recolta anuluï in care de -abia
am intrat, provin din lipsä de ume4élä. Anul 1898 a mai fost
rodnic in producÇiunea pómelor Si in zarzavaturi de tóte soiu-
rile, de unde s'a ci explicat eftinatatea acestora in tot de-
cursul anuluï. Dar ceea -ce este de regretat la producerea zar -
zavaturilor, este cä sînt cultivate mat mult de grildinarii Bulgari
,si Lipoveni, in loc sa fie cultivate de popula %iunea nóstril indi -
genä.
Not credem ca, dupa mésurile actuale ce se iaü ci ce se vor
lua pentru réspîndirea învétämîntului agricol printre populatiu-
nea ruralä, va veni timpul, and fie -care %áran îgï va cultivà
zarzavaturile trebuincióse In gradina sa; iar pentru trebuintele
populaçiunii de orate, vor fi cultivate de grädinarï indigeni,
iar nu strilini, dupa curo se ìntîmplä. Aci voiü sa vorbesc, nu
atât de înv6tamîntul agricol din ccólele rurale, ci mai mult de
laudabila mésurà pe care a luat -o d -1 Ministra Haret, de a în-
fiintà bibliotecile rurale, pe care à avut fericita idee de ale In-
zestrà in primul rind cu carpi agricole ci alte scrierï de felul
acesta.
Bibliotecile 'rurale ail un scop economic et moral : economic,
cä sätenii nostri, in iilele de sérbatori i Duminici, ca çi in
çlilele ploióse din timpul verei, precum çi lama, vor gäsì In Bi-
bliotecile comunelor rurale, cärçi folositóre de agricultura, pe
care citindu -le cu bagare de sémii vor puté trage multe folóse
Cu privire la cultura câmpuluï, din care rezultti o buna produo-
tiune agricola, iar femeile se vor ocupà cu cultura gîndacilor de
mäta se, de cultura legumelor ci a zarzavaturilor.
Ca parte .moralä, sätenii vor päräsì cu timpul cârciumile care -i
ruinézä materialicesce cât ci fizicesce, ducêndu -i la crime de tot
soiul. Pe când cârciuma demoralizézä ci ruinézä economicesce
pe om, biblioteca ruralä IT va ridicà atât starea materialä cât $i
cea moralä.
Dorim ca anul In care am intrat sä fie ci mai rodnic In acésta
privin%ä, precum ci In alte cestiuni economice, cu privire la îm-

www.dacoromanica.ro
474 ALAINA

bunätätirea materialä morali a sätenilor novtri. Dacä, urne-

déla din tómna anuluT trecut ar fi fost distribuiti de-o potrivä
peste tóte intinsele nóstre câmpiT, am puté prenumérà cu drept
cuvînt anu11898, între aniT eel' buni, nu flume cu privire la pro-
ductiunea agricola, dar chiar si in privinta preturilor eu earl
s'aü vîndut cerealele nóstre precum §i alte produse.
Acela$T lucru trebuie sä se observe vi întru cât privesce pro-
ductiunea agricola europeanä, precum $i preturile cari s'aù
mentinut in decursul anuluT destul de bine, întocmaT ca .$i pre-
01 din tirgurile nóstre, pe cari cititoriT no,stri le cunosc dejà.
V. S. Moga.

Ordin politienesc.
Pe vremea lui Vodä Barbu Stirbeiú erà Merl in Bucuresci.
Politia lipise pe zidurT urmrätoul ordin: «Fiind holerä, porun-
cim cetätenilor cari se întorc dupä dece césurT din nópte acasä
sä nu cânte pe drum nid sä nu faci sgomot.» Ce aveà a face
sgomotul eu holera, nu se scie, dar politia ordonase agà. Intr'o
nópte tinerT, cam turtitT, se întorceaü de la o cârciumä
cântând pe stradä. Erà pe la 12 nóptea. Gardistul le tine dru-
mul. «Cum d-lor? N'atT citit porunca? Cine se întórce acasä
dupa dece nóptea nu are vole sä cinte!--«Am citit!» dise unul
maT istet «dar noi nu ne întórcem acasä; noi mergem într'altä,
eâreiumä.» Acest réspuns neagteptat a zäpâeit pe gardist. Tine-
riT aü plecat in pace. A cloua cji însä ordinul politieT erà schim-
bat: «Fiind holerä, poruncim cetätenilor sä nu faca sgomot
sä nu cânte pe drum dupä lece césurT nóptea, ori se întorc acasä
ori nu se întorc!»

PROVERBE DE LA ALTE NATII

Când veï fi poftit într'o adunare pompósä, îmbracä-te in hainä
frumósä, ca sä nu-ti vie cu , ruvine and veT vedé lângä ceT im-
bricati bine, cä e un proverb: «ori te pórtä cum tT e vorba orï
vorbesce cum ti-e portul.»
La drum înaintea tovarävilor téT sä nu pled nid odátä, ci av-
téptä-i sä mergi împreunä cu dînOT. Pe drumul päräsit sä nu
umbli $i vama sä nu o ocolesci.
Pe cälätorul sträin ce näzuesce la casa ta nu-1 goni i depärtà,
ei-1 primesce $i-1 cinstesce, înlesnindu-i cele trebuincióse ca unui
druma$ cälätor. CA munte cu munte nu se întâlnesce, darà om
Cu om and nicT nu se gândesce.

www.dacoromanica.ro
 ALEIáAL 475

MULTUMIRÌ

D -lui Ión Stefänescu, din comuna Malurile, judetul care a

bine -voit a face pentru biserica din acéstil comum' diferite danif ena-
ria$ii acestel comune ï! aduc prin mine, cälduróse multumiri.
Preotul Teodor Dimitrescu.

D -nul Doctor Dimitrie D. Popp, proprietarul mo$iei Tom sani, membru

in consiliul judetean de Prahova, a cumpérat elevilor acestel i}cóle, in
cet dol ani $ colati, cel curent $i cel precedent, carp in valóre de 298
lei. La Pasce, a îmbräcat 11 bäeti $i 11 fete, In Vinerea Pascilor la Ur-
lati. Subventionézä preotul eu 1.200 lei anual; càntäretii eu 300; învé-
;Morn I;cólei eu 300 lei anual. Tate acestea in baza testamentului un-
chiului d -sale, Petre Popp, mort in 1895, care a läsat pe d -nul Dr. Popp,
mo$tenitor. In numele >fcólei, îi aduc cele mal vi! multumlri.
Sp. Th. Stefänesca,
Invëjstor-Dirigiñte, com. Tomgani.

Sub - semnatul, aduc viile mele multumiri d -lui Perceptor comunal Ión
Vasiliu, pentru-ci comuna nósträ fiind fórte säracä, pînä sal se adune
parale d'ale comunei, d -sa a procurat gcólei din banil d -sale proprii :
doué band, o tabla o jumätate stïnjen lemne, dându -mi pururea tot
concursul, cu cea mai mare buna- vointä.
I. Aristotel,
Invëlátor- diriginte, Parpanita, Vasluiú.

P TJRZ
In comuna Stänislävesci -Orga, judetul Arge;}, s'a infiintat o biblioteca
anul trecut.
Numérul volumelor fiind fórte restrins, apeläm din noü la tot! d -nil
editori, librar!, publicititi, cum $i catre onor. administra ii ale diferitelor
-ne cärtile saü
reviste $i publicatiuni, ca sa ne villa in ajutor, trimitêndu
publicatiunile d -lor.
In acelai3i timp multumim In numele sätenilor, onor. administratii a
revistel RGazeta säténuluia Spitalul» cari vin regulat bibliotecei, cum
agi d -lor G. Dianu, E. I. Patricia, Dr. Pädurénu, M. S. Andreian, Em.
Popescu >ii Elisa Epure, cari aü donat bibliotecei operile d -lor.
D. Rädalescu, C. Ratea,
Invëtitori.

Sub - semnatul Paroch al Bisericei din comuna Märä §esci, jud. Putna,
avênd infiintatft o biblioteci eu cart! religióse la acéstä bisericä, con-
form art. 30 din regulamentul pentru punerea In aplicare a legit. Cle-
rului Mirean, parte däruite de sub - semnatul, parte cumpérate de Epi-
tropia bisericil respective, fac apel ¢i rog pe tóte persónele gi autorii
de opere religióse, cari doresc binele $i propà irea Clerului, sä dea bi-
ne-voitorul sprijin >3i concurs pentru completares cu cart! ma! multe
a aceste! biblioteci.
Paroch, Oh. Apostol.
Gara Mëriigesci.

www.dacoromanica.ro
476 ALBINA

ADRESE CATRE REDACTIE

Prin acésta, aduc ville mele multumirT, pentru infiintarea jurnalulul Albina.
Urez via lungìí i progres.
I. Comt'nescn
Notar, com. Bìirblltescl, Gorj:
s
Urez din nob. «Albinei» viatä lung(' de cel putin doué secole pe fru-
mósa câmpie prest'ratä de flor!, pe care a apucat.
Preotul Nicolae Stilpeanu,
Comuna Ghent, jud. Prahova,
t
Revista .«Albina» ugurézä mult munca învétätorului conscient de da-
toria sa. De unde pint' aci, multe din spusele mele li sa 'Area(' fictiunT,
póte acum citindu-le si in acéstä revistä, se conving de adevér. Iatä de
ce învétätoril' ar trebul sa muncéscä pentru réspindirea ei.
Bäla$nl C. Pasen,
Invéti;tor, Greci! de jos.

Urez «Albine!» an! multi sai ferititi.

D. Petroaia,
Villen!-Roman

Albinitä, albinitä
Dom nul bine st' -t! trimitä
S(' a -i parte de -a ta miere
Sé dal' pe la Ai de -o cere,
Si ai téi conducétori
t' -i încoronezi eu fiori.
D. Florescn,
Cora. GlirdesciTeleorman.
s
«Albina» urmäresce scopul, pe cât de sacru, pe atât sai de grell In in-
deplinirea lui, adic (': luminarea poporuluï, dar totu -sii se gäsesc multi
cari vor a zädärnicì aléstä lucrare punênd diferite obstacole acelor cari
s'sü gîndit la cei de jos.
Curagiü! avênd acesta ca deviz(' fiti siguri cä veti ïnvinge.
Tomesen GU. Traian,
BucureecI.
s
Luptati tot! dar in unire
Si pentru noi cu iubire.
Preotul Ion Revent Vnteann.
Filciú.
t
+k

Multumesc et" initiatorului s3i onor. membri din comitetul de re-

dactie al frumósei folositóre! reviste «Albina», din tot(' inima s}i cu
deplinä recunoscintä, cäcT multumire s3i recunoscintä se cuvine acelor
ce lucrézä cu atâta dragoste desinteresare pentru réspindirea lumineT
In popor.
I. Godeann,
Invgtiítor, Com. Nisipi! judetul Vâlcea.

www.dacoromanica.ro
 12.

O DRAMA IN FUNDUL MARZI

ROMAN de R. CORTAMBERT

XIV
Pregìttirile procesulul.
Disparitia färä veste, a încântätorulul, a cinstitulul de Sar-
tène abia fusese luatä in sémä, dar drama de la Curtea cu ju-
ratT, care amenintà viata, póte a unul misel, pusese in mistare
tótä lumea. Asà va fi tot -d'a -una mulçimea, setósä de lucrurT
miscätóre si alegêndu -sT privelistile cele mal ciudate. Instrucçia
mergeà fórte repede; termenul, fusese pus pentru 1 Octombre.
In sfìrsit desbaterile juratilor din Limerik, de obiceiü trecênd
aprópe nebagate in sémä, aveat' sä fie de astä datä fórte intere-
sante, avénd a se desfäsurà un proces care aveà sä faca epoca,
$i la cari vor lua neindoelnic parte advocatiT ceT mal de frunte.
Tótä lumea asteptà cu neräbdare; multe ambiti! tinute, nädusite
de provincialism îs! ridicaü capul; jurnalele celor tre! regate îsT
umpleaü colónele eu detaliT asupra procesulul si a autoruluT pre -
supus al crime!.
Care mai do caro, dedeat' descrier! asupra crime! si a crimi
naluluT, nnele maT grozave de cât altele, asà bun& -órä marele
jurnal Times, care trece intro cele mal bine informate, stria :
«Inginerul Norton e un om de 40 an!, mie, indesat, un ade-
vërat taur; are përul rosu, barba ca de sëlbatic; îs1 miscä pie -
tole ca un Zimbru, ochil lu! albastri deschisT acune& privirT fu-
rise, nelinistite si nehotärîte. Are buzele subtirT, fruntea larga, etc.»
E óre nevole sa reamintim ? Norton n'avea încä 30 de an!,
erà nalt, nu semënà de fel cu un taur, pêrul î! era castaniü,
barba neagrA, ochil negri, biza de sus grósä si fruntea fórte
mica!? In afar& de ateste mie! deosebirT, portretul Meut de cel ma!
bine informat jurnal al Regatulu! Unit, erà din tóte punctele de
vedere asemënätor. Ce ll -e si cu jurnalele ? Esc! bälan,te face ó-
ehes; esti nalt. te face scurt; si tofu -s! sînt fórte bine informate ?!
Legile engleze nedând vole sä se urmäréscä un individ de
cât pentru o singurä crimi, in acelasi timp, acusatul nit! nu fu
macar intrebat asupra trecutulul sgü; de alt -fel atesta e un mij-
Ioc bun, pentru ca in cazul and un criminal scapä dintr'o a-
cuzare sä póíä fi urmärit pentru o alta. Cucóna Dreptatea nu
vrea sä -0 lase asa usor omul. Nenorocitul acusat, daca se con-
stata nevinovat asupra unuT punct, este luat din not' asupra altuia.
De óre-ce tóíä popalatia din Limerik, erà ma! molt sail ma!

www.dacoromanica.ro
478 ALBINA

putin pornitä contra AmericanuluT, pentru ca justitia sä nu fie

bänuitä, se hotärî..ca procesul sä fie mutat la Londra vi fu fixat
pentru 17 Octombre.
XV.
La cnrtea cu jurl
Lumea nu mal încape! Devi sala fusese märitä,. totu-si mul-
timea erà atât de mare in cât tóte împrejurimile curteT eraü
pline: maT mutt de 2000 ómenT din tóte clasele staü prin pre-
jur färä sperantä sä póíä pätrunde i:näuntru, dar cu gindul de
a aflâ de pe la avocati, portärel vi usieri câte cevh despre mer-
sul procesulul. Se fac prinsorl: unii Slic cä in lipsä de probe in
destulätóre va fi condamnat numal la munca ßilnicä pe viatä;
altiT, mutt mal numerosT, sînt sigurT cä va fi osândit la spîn-
zurätóre. La 8 césurl, ceT mal marl nobili ai Ore sosesc si iaü
locurl oprite anume pentru el, frumóse dómne din înalta socie-
tate aü locurile cele maT alose. Printre ceT de fatä era': lord
Clarendon, Contele de Derby, lord Brugham, marchisul d'An-
glesey, lord Stanley si altil.
La orele 10, moment solemn! judecätoril cu fetele grave îvl
tac intrarea in salA. Inträ întâiit primul Presedinte al Inaltel
Curti, apol membril de sedintä, întovärävitT de marele lord al
dreptätil, grefierul vi stenografil. Un murmur se fäcù in tótä
sala. Acuzatul are sä fie adus. 0 usä se aude scârtiind vi Nor-
ton, între jandarml, este adus in un fel de odäitä anume fäcutä
pentru aeuzatT. Tóte privirile sînt í:ndreptate spre el.
VaT ce urs! îsT voptesc cucónele. la uitati-vë ce barbä are!
-- Ce cap de lup! spune un redactor parisian, trimis anume
de jurnalul Figaro
Abia Norton stätù jos vi treT aparate totografice se îndreptarä
apre el. Grefierul îsT asadä ochelariT pe nas; advocatul till Nor-
ton rèsfoesce dosarul procesulul. CeT doT-spre-Mece juratl iaü vi
eT loo pe scaunele lor. Portäreil rógä lumea sä faca täcere. O
liniste mormi:ntalä se face. Prevedintele întrebä pe Norton de
este vinovat. Acesta réspunde cä e alb ca zäpada; acest rëspuns
fiind prevOut, nimenT nu crede si se dä cuvintul procurorulul
general. TotT se asteptaü la un rechisitor fulgerätor, teribil. Re-
dactorul jurnalulul Figaro, dupa obiceiul jurnalistilor bine infor-
matl, trimesese dejà urmätórea telegramä : «Procurorul general
a tinut o teribilä cuvi:ntare, sdrobitóre pentru acuzat. Probe
hotärîtóre contra criminalului!» TotusT, contra tuturor asteptä
rilor, Procurorul începù ast-fel: «Domnilor juratl, dacä din des-
baterile ce vor urmà vetT cäpgtà credinta cä inculpatul este vi-
novat, condamnati l; dar dacä probele nu vor fi îndestulätóre,
sä ne feréscä Dumneleü sa inträm in päcat.» Dupa ce fäcù is-
toricul tuturor celor intîmplate, cum le canon cititorii nostri,
procurorul termina ast-fel: «Norton aveà dejà de mult o urA
ascunsä contra superiorilor sëT. Deosebitele calitätT ale lui de
Sartène îl näscuse invidia. De la invidie fa urä, de la urA la

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 479

erimä, nu -T de cât un pas. Ce se întîmplä? se nasce o discu-

tie $i maT in acelagT timp el plécä in mare. 0 casetä cu lu-
crurT pretióse cade in mana lui de Sartène; nu numaT cä el are
dejà cinstea gi tóte avantagiile materiale, dar Inca îï maT vine
póte, o mare avere. Sentimentul urel, o dorintä netärmuritä
de rësbunare se nasce in inima négrä a acuzatuluT. Are in
manti un toper; ochil ise înpäTenjenesc, lovesce! 0 loviturä in
întuneric $i totul e 8E14.00 De Sartène e luat de curent. Clopo-
telul de primejdie sunä in zadar. Dupa tóte probabilitätile, trima
trebuià sa rémânä nedescoperitä. Dar ochil justitiel ait pätruns
pînä $i in fundul märe!. A fost de ajuns o repede lumina a une!
lämpT electrice, pentru ça acéstä trima sä aibä un martur. Téva
de cauciuc care aduceà aerul, fïind täiatä, egià d'asupra ape!.
Mal înainte chiar de reîntórcerea scufundätorilor, omorul putó
fi presupus. Pe tévä se vede urma täTetureT unul topor; aceste
doué.märturil vorbesc in de ajuns contra lu! Norton! De Sar-
tène mort, Norton it lua fárä îndoialä locul ; ambitia lu! erà sa-
tisfacutä,, ura sa, ça sa clic a$, astìmpératä. Ce de urme de
vinovätie! Daca vetT cercetà î icä trecutul, domnilor juratT, veti
vedeà cä purtarea luT era. naturalä. La banchetul din Valencia,
d -nul de Sartène fusese prevestit. Un matelot de trébä, egi înain-
tea lu! Norton la e5irea de la o petrecere, $i strigätul dreptatil
IT esi färä vole din gura: «Ai ucis pe frattle tac». §titi dicëtórea :
Vocea poporuluT e vocea lui Dumnecleú. ET bine! poporul striga.
cA Norton e omorîtorul. AdäogatT la tóte acestea cä el nu are
nici o religie §i §titi cu totil eh : Cine nu are religie e in stare de
ori -ce crime!!, caci cine si -a perdut Gredin fa nu mai are nimic de
pierdut!»
Acest rechisitoriü era in rezumat, dintre cele maT moderate,
ma! cu séma fata de allele. Un murmur de aprobare umplu sala.
Fusese acésta o cuvîntare mesteyugitä? Nu. Rëuyise însä, tact
fusese fäcutä cu Cea din urmä frasä atinsese córda sim-
titóre; acesta e fondul elocintei: convingerea vine prin inima !
Actul de acusatie terminat, se începù ascultarea martorilor. Mat
întâiù fu introdur matelotul Dick, care povestì privelistea omo-
ruluT asà cum o vëcluse, l'ara nicT un fel de înfloriturl. In cinc!
minute el isprävi. Dupa el veni cäpitanul vaporuluT Argus. El
nu vècluse nimic, totusT el vorbì aprópe o ora si cauta prin tóte
mijlócele sä arate cä Norton era omorîtorul. In sfìrgit se chemä
martorul Stevens. La acest nume maT tóte femeile tresarira.
Frumosul, corectul Stevens, intra cu surîsul pe buze, purtând
un prea frumos !nel pe clegetul arätätor, cu un trandafir la bu-
tonierä, cu gulerul alb ça lebäda, cravata înodatä cu un tel de
nebägare de séma bine studiata; favoritele cu grijä pieptänate,
fata roza 5i catifelatä printr'un usor strat de pudra, in scurt era.
un adevérat gentleman.
Oh! Ce îneântätor cavaler! se aucliaú murmurând femeile.
Domnule, începù pregedintele, märturia d -tale este chematä
eä aducä lumina desävîr$itä in acéstä afacere.

www.dacoromanica.ro
480 ALBINA

SpunetT adevërul adevërat. UTtatr pentru un moment priete-

nia, $i spunetT tot ce scitT. .

Më simt, in adevër, tórte miscat, aise Stevens, si fi do-

rit din tótä inima sä nu fit chemat ca martor, cäcT îmT vine
fórte greü sä vorbesc contra until coleg. Inteleg prea mult pre-
-tut ce se puno pe cele ce voir' spune, de aceea voiü fi drept. 0
prietenie tócmaT mare nu era intro regretatul nostru contrate
$i d-1 Norton. Va fi fost causa, dupä cum totT o spuneaü, am-
bitia, invidia ce ave cl-l. Norton contra nenorocituluT nostru
prieten? N'agT puté sämT pun sufletul in pacate. Et n'am avut
nicT odatä sä ma piling de acusat, rëutatea luT neexplicatä nu
ma atingeà, functia mea find maT mica, färä încloialh nu erà
gobs de mine. Erà un camarad suportabil. Nu 1-aß fi creSlut
ßnsä in stare de o ast-fel de crimä. Fie ca Dumneleü sä se in-
dure de un nenorocit intrat pe calea rëuluT!
Nu maT a! nimic de adaogat? aise preseclintele.
Nu!
AtT fi putut totu$! sä ne datT deslusirT asupra omoruluT.
Am jurat cä voit spune adevërul. RN'am valut nimic.»
At! ti putut cel putin bänuì pe autorul crime!. De ce nu
í-at! denuntat?
Bänuelile nu sînt adevërurT, nicT nu îndräsniam macar
sa më îndoTesc de un coleg al mea.
E fórte lhudabilä purtarea d-v., ,si e semn cä avetT o inimh
bunä! Se spune de o caseta care ar fi tost causa asasinatuluT, ce
scitT in acésth privintä ?
= Nu scia nimic! Nic! nu scit despre ce e vorha.
Duph cälätoria sub mare n'a! bägat dumnéta de sémä la
Norton nisca!va moneto vechT- or! pletre pretióse!
Nu, nu cred . . . . totu$T îm! amintesc ch odatä cl-1 Norton
intra la o cash de schimb $i dädù o monedä de aur care pärù
fórte cTudatä. Nu l-o schimbh de cat cu mare greutate; negus-
torul diceà ch nu maT vëduße monedh ca aceia.
Domnilor juratT, dise procurorul, vë rog sä luatT act de a-
eésth mhrturie, care mi se pare hotärîtóre.
Un murmur semnificativ se aucli in tótä sala. Stevens se re-
trase, färh nicT o rusine, mândru Meuse clatoria.
In tot timpul acestor märturi! $i ma! cu sémä a acesteT clin
urmä, Americanul scrî$nía de manie $i cu greü îl tineat jan-
clarmiT, iar avocatul IT dice&:
Tac!, nu vell cä to pTerdT singur! Më fae sa plercl pro-
cesul. Nu-! frumos clin partea cl tale.
AsT voi sä-T string de gât pe totT, diceà Norton, nu- velT
turn spun minciunt! TicälosiT!
TreT stertur! din matelotT venirä sä märturisésch, dar nimic
nor' nu ma! !e,si. Deja vr'o doT juratT adormise Pre$eclintele
ridica sedinta, anuntând urmarea $edinteT pentru a doua
(Va urmà)

www.dacoromanica.ro