Peşteri în roci vulcanice

Ică Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă“ Bucureşti)

În Galerii, nr. 13, 1991, buletin editat de Comisia Centrală de Speologie din
cadrul Federaţiei Române de Turism, Salvamont, Speologie, domnul
Moréh Karoly de la Clubul de Speologie Ursus Spelaeus Târgu Mureş a
publicat un foarte interesant şi bine ilustrat grafic articol, de 19 pagini:
Cavităţi din Defileul Mureşului între Topliţa şi Deda (Munţii Căliman).
Sunt prezentate peşteri cu particularităţi deosebite, foarte interesante ca
geneză, de dimensiuni modeste, cantonate în formaţiuni vulcanogen -
sedimentare. Unele au la origine procese de alterare, altele au formare mai
puţin obişnuită, fiind mulaje ale unor trunchiuri de arbori prinşi în roca
vulcanică. Aceste cavităţi se află în apropierea localităţilor Răstoliţa,
Androneasa şi Lunca Bradului.
Desprindem din articolul menţionat: „În urma eroziunii de suprafaţă,
concomitent cu feţele retezate ale formaţiunilor vulcanogen - sedimentare,
au intrat sub impactul factorilor externi şi trunchiuri de arbori cantonate în
aceste depozite. Ca rezultat al acţiunilor exercitate de către factorii naturali
asupra acestor trunchiuri de arbori (putrefacţie, acţiunea de coroziune şi
coraziune a ploii respectiv a vântului etc.) s-au format cavităţi care sunt de
fapt mulajul trunchiurilor în rocă vulcanică. Peşterile de mulaj sunt
prezente la o altitudine absolută de 700-800 metri şi la o altitudine relativă
de 40-80 metri. În această zonă sînt cunoscute 16 peşteri de mulaj, cu
dezvoltări care variază între 5-23 metri (lungimi măsurate pînă la limita
penetrabilităţii omului).“
Despre peşterile de alterare ni se explică: „Faptul că rocile piroclastice
(aglomeratele vulcanice) şi rocile epiclastice (gresii şi nisipuri andezitice)
care intră în componenţa rocilor vulcanogen - sedimentare formează o
stratificaţie distinctă ritmică şi că alternează între ele - rezultat al activităţii
vulcanice intermitente - a avut un rol hotărîtor în formarea acestor cavităţi.
Stratul de gresie sau nisip andezitic intercalat între două straturi de
aglomerate vulcanice, expus acţiunilor factorilor naturali ca ploaia, vântul,
procesul de litofracţie fizică, gelifracţia etc. s-a alterat lăsînd un gol în
urmă, o cavitate.“ 7 peşteri de acest fel au fost descoperite, cu dezvoltări
între 8-32 metri.
În fine, o altă peşteră, Căsoaia lui Ladaş din Androneasa, are geneză mixtă,
30 metri de galerii fiind de mulaj iar restul de 48 metri de alterare. (vezi
imaginea ..................)
Descoperirile speologilor din Târgu Mureş adaugă o notă de deosebit
interes nu numai masivului ci şi întregii palete de descoperiri realizate de
cluburile de profil; ele ar putea fi valorificate şi într-un circuit cu valenţe
geologice şi speologice dacă autoritatea locală ar avea timp să sesizeze
raportul extrem de favorabil dintre investiţie şi venit.