Bisericute salajene

19. sageti spre azur

Relatarea unei ture din primavara 2001, in care am admirat nu sageti de piatra ale
Muntelui, ci turle svelte de biserici seculare de lemn salajene.

De cele mai multe ori din goana spre sagetile de piatra ale Muntelui, zarim prin
unle sate si sageti ale sveltelor turnuri ale bisricutelor de lemn care tzasnesc
spre cer din verdele livezilor.Si mereu ne promitem sa ne oprim data viitoare si la
ele. Pe cele din fabuloasa Tara a Maramuresului si din Tara Lapusului le vizitasem
de mai multe ori merg�nd sau �ntorc�ndu-ne din Carpatii Nordici (notiune turistica
nu geografica!). Dar vazusem unele si �n alte judete si stiam ca �n Ardeal exista
multe altele, �n toate judetele: �n judetul Satu Mare, Mures, �n Salaj 50-60, si
chiar �n judetul meu, Cluj .vreo 50!

Am rascolit iar prin rafturile bibliotecii mele. Am studiat valoroasa carte a

academicianului Marius Porumb: "Dictionar de pictura veche rom�neasca din
Transilvania", aparut �n 1998 �n Editura Academiei Romane, " Biserici de lemn din
Rom�nia" a lui Ioan Godea si altele. Apoi, �n mini-vacanta de la sf�rsit de
aprilie, am hotar�t sa cautam acele bijuterii �n lemn din judetul Salaj, ridicate
de stramosi cu multa truda si credinta �n Dumnezeu si �n dainuirea neamului
rom�nesc, dar si cu multa dragoste de frumos. Am dorit sa le vedem caci stiam ca
sunt, asa cum am vazut si acum, periclitate sau chiar disparute, de Timp, dar si de
nepasarea umana si uneori de incompetenta si prostie.

�mpreuna cu draga mea Marlene si cu colega cu colega noastra Alina, �n zilele de 29

apr- 2 mai 2001, am parcurs 630 km cu ajutorul credincioasei mele "Matilda"
(batr�na mea Dacie) pe Dealurile Mesesului, Salajului si Silvaniei si am vazut si
fotografiat 53 de biserici de lemn!. Am umblat si pe sosele bune dar si pe asfalt
"bombardat", pe drumuri de tara, rele, pietroase, prafoase.

La unele dintre ele am trecut pe jos, peste deal si �napoi: din St�na la Soconzel.
La fel de la Doba la Bocsita, unde �nsa am gresit si am facut fara sa vrem un ocol
prin Deleni, sat �n care localnicii ne-au spus ca sunt �nmorm�ntati bunicii lui
Corneliu Coposu. Avusesera si ei biserica de lemn, dar acum nu mai era... �n c�teva
locuri ( ex. �ntre satele Corni si St�na) am mers si pe drumuri de c�mp si pe
pasuni, de-si faceau taranii cruce vaz�nd "minunea"; unde urmele ad�nci de
tractoare din perioada cu ploi, urme acum uscate, dar si cu zone cu baltoace, au
pus la �ncercare abilitatea soferului, nervii partenerelor de (aven)tura si mai
ales "madularele" autoturismului meu "de teren". E drept ca i s-a rupt cureaua de
la alternator, ca si-a amputat toba-spate precum un sarpe coada, ca s-a zg�riat
prin tufe, ca a facut pana de cauciuc si aveam emotii ca mai face una: (eram si pe
coclauri si duminica,!), ne-a lasat o data si pe afara ( se auto-�ncuiase si cheile
erau �n contact,. iar cele de rezerva le pierdusem alta data..) Dar si-a �ndeplinit
datoria. De fapt ma asteptam; era obisnuita de mult, ca si predecesoarea sa, cu
astfel de drumuri... De aceea le-am cumparat: sa ma duca �n locuri frumoase. Multe
dintre aceste locuri nu sunt la asfalt ( dintr-un punct de vedere e mai bine asa!)

Majoritatea bisericilor sunt facute din b�rne de stejar. Sunt �n acest fel mai
impresionante prin grosimea acestora si calitatea decoratiunilor �n lemn. Dar sunt
mai mici ca dimensiuni ca cele din lemn de brad din alte zone. Unele bisericute
sunt unice �n satul respectiv; se oficiaza permanent �n ele: Sumurduc, Balan,
Turbuta, Creaca, Jac, Chichisa, Pausa, Bocsita, B�rsa, Bolda, Port, S�rbi. Si bine
si rau! Bine ca sunt �ngrijite, aerisite, reparate. Rau ca sunt, multe din ele...
"chiciuite": nu at�t acoperirea cu tabla, care ar avea o scuza, dar..., trepte de
beton, usi ca de magazie, cablu electric prins cu cuie ordinare si bec peste
inscriptia chirilica de pe grinda de stejar de deasupra intrarii (Chichisa), cuiere
moderne din pal �n pridvor pe grinzile seculare de stejar, pridvor �nchis cu
sc�nduri vopsite tipator �ntre superbii st�lpi ( Jac, Brusturi), chiar celebra
funie rasucita (br�ul) vopsita cu albastru (la Chiesd), garduri de beton sau din
plasa de s�rma, stupi �n pridvor ( la Port)!. Unele sunt tencuite si varuite si �n
exterior si �n interior !!! Si se si m�ndreau cu asta, ca au facut-o de cur�nd
"faina"! ( ex. Chichisa, Balan 1. Unde unei femei care ne indemna sa mergem s-o
vedem ca �e faina, de curand am festit-o�, Marlene i-a raspuns: �Atunci nu ne
ducem; noua ne plac cele ne-festite� (ne-tecuite si ne-varuite ). Altele
"protejate" cu ... placi melaminate. Unele au dulapul cu sculele contra incendiilor
(PSI) lipit de peretele bisericii nu departe de ea. Arata ca o latrina...
Revoltator! La Chechis- sculele PSI- erau chiar ... �n pridvor ! Era un chin sa
gasesti unghiul ca sa ascunzi porcaria. Si mai vin si straini pe aici! Daca aveam
ocazia, le-as fi adresat cuvinte deloc amabile acelor preoti inculti, care la
Seminar cred ca au �nvatat nu numai sa predice, ci si cum sa respecte bisericile
vechi, chiar daca poate (?!) unele nu sunt declarate oficial "monumente de
arhitectura". Ca sa nu mai vorbim de "amenajarile" interioare. Nu at�t icoanele
recente si stergarele donate de credinciosi, mocheta sau covoarele persane, dar
faptul ca si unele interioare au fost placate cu lambriuri sau spoite peste pictura
seculara, adevarat ca deteriorata, dar... cu at�t mai valoroasa.. Nu trebuia o
aprobare a intentiilor si "proiectelor" de reparare de la Departamentul Cultelor si
Comisia Monumentelor Istorice?

Alte biserici de lemn sunt �n sate cu biserici noi. �n unele sate se afla l�nga cea
noua, la distanta rezonabila sau... "strivita" de aceasta. (Cum e si in Maramures
la Bogdan Voda-Cuhea) �n alte sate, "batr�nele" sunt triste, parasite pe dealurile
lor, �ngropate �n vegetatia din jur, mai ales pruni salbaticiti. Unele cu geamuri
sparte si mizerie �n ele, nematurate (Zimbor, Rac�s). �n cele abandonate se
oficiaza numai o data pe an, la hramul respectiv. Macar atunci se face curatenie.

Dar... am �nt�lnit si multe, cele mai multe superbe! Mai ales cele reparate prin
Comisia Monumentelor Istorice, dar si c�teva reparate de localnici! Aceia da
preoti! "Pastori" si de suflete dar si de traditii. Cu unul din ei, Ioan Pop, am
avut o lunga si placuta discutie la S�npetru Almasului. La fel la Cehei, M�nastirea
Str�mba (Paduris) si Pausa. Din pacate nu la toate exista afisate l�nga intrare
explicatiile dorite de orice vizitator.

De data asta ne-a venit ideea sa dam note. Din fericire 29 din cele 53, au primit
note de 9 si 1o!: Pentru acordarea notelor, am tinut seama de mai multe criterii:
amplasarea si �ncadrarea �n peisaj, starea �n care se afla acoperisul, daca era de
sindrila sau tabla, tipul de turn: sageata simpla, sau si cu ceardac. Daca acesta
era deschis sau �nchis, dar cu 1-3 ferestre dreptunghiulare sau rotunde. Unele
turle aveau si cele 4 turnulete l�nga ceardac ( Dragu, Petrind, ultima acum �n
Cluj). Ne interesau poteca de acces ( �nierbata, nisip, lespezi ), treptele de
intrare (lespezi de piatra), pridvorul, �nchis pe 1,2,3 sau pe toate laturile.
Sculptura st�lpilor si a ancadramentului usii, usa propriu zisa. �mbinarea b�rnelor
("cheutorile"), o consideram un aspect important. Multe dintre ele aveau capetele
b�rnelor prelungite, form�nd console taiate �n trepte, fiind desigur si functionale
pentru sustinerea stresinilor, dar si cu deosebit rol estetic, fiind parca aripi
deschise pentru zbor... Funia rasucita o studiam atent la toate: prezenta, unica
sau dubla, atasata sau ( la majoritatea) fac�nd corp comun cu b�rna respectiva
(!!!), ca si rozetele, crestaturile, stelele, crucile .

Majoritatea bisericilor au altarul (absida) retras, mai mic dec�t naosul si

pronaosul, asa �nc�t si acoperisul e cu ceva mai scund. �n acest fel , privite din
semiprofil, apare o scara fotogenica de trei cruci : pe altar, pe naos si pe turla-
sageata. Peretii altarului formeaza la majoritatea un poligon, aici predomina
"cheutorile-aripi". Dar am gasit doua ( la Chiesd si Bulgari) cu b�rnele cioplite
�n asa fel ca peretele altarului era semicircular. Ne-a uimit!. Cum au reusit oare
mesterii de la 1700? Pe atunci n-aveau drujbe. Dar aveau dragoste si de durabil si
de frumos Nu ca cei care ar trebui azi sa le �ngrijeasca cu dragoste si respect,
dar n-o prea fac. �n interior ne interesa starea picturii, �n multe dintre ele
surprinzator de bine pastrata: desigur doar �n unele zone .Ex. la Pausa, S�npetru
Almasului, Manastirea Str�mba, Cehei, Ort�ta, Bicaz....

�n acordarea notelor am avut �n vedere desigur si neglijenta, nepasarea, dar mai

ales interventiile intempestive, maltratarea lor �desigur cu intentii bune � sub
numele de reparatii si protectie . Si acum notele (media) celor trei "arbitri",
adevarat ca nespecialisti; notele cam coincideau.:

Nota 10 cu steluta: Pausa, Domnin, Nadis, Cehei, Poarta Salajului.

Nota 10: Paduris (Manastirea Str�mba), Corund

Nota 9/10: S�nmihaiul Almasului, Voivodeni, Borza, Soconzel

Nota 9: Sumurduc, Berind, Hida, Dragu, S�npetru Almasului, Var, Creaca, Brebi,
Bozna, Doba, Dobrin, Bulgari, Inau, Notig, Horoatu Cehului, Ort�ta, Tusa.

Nota 8/9: Romita, Rastoltu Desert, St�na.

Nota 8: S�npaul, Balan-2,Turbuta, Ulciug, Dersida, S�rbi.

Nota7/8: Zimbor, Baica, Bolda.

Nota 7: Rac�s, Jac, Brusturi, Port

Nota 6/7 Chiesd

Nota 6: Balan-1, Bocsita, Sighetul Silvaniei,

Nota 5/6 Rastoltu Mare

Nota 4/5: Chechis, Chichisa,( si numele arata fara sa vrea ca acum sunt kitch!),
B�rsa.

Am constatat, ca si in anul precedent �n Tara Lapusului si Maramures, ca exista si

biserici vechi nesemnalate �n carti si ghiduri. Le-am aflat de la tarani din satele
vecine. Dar am aflat si ca unele din cele semnalate nu mai exista: Chendrea, Mal,
Ban, Deleni, Criseni, Bodia, Galp�ia (mutata de Octavian Goga, la Ciucea), Cizer si
Petrind - superbe (stiute de noi din Muzeul Etnografic al Transilvaniei "Romulus
Vuia" din Cluj, sectia �n aer liber, unde au fost mutate), Bezded (mutata �n
Dumbrava Sibiului), Prodanesti (dusa la restaurat!), Stana (le langa Zalau)-mutata
la Muzeul din Simleul Silvaniei, Moigrad (incendiata �n 92 sau 93, "stim noi de
cine dar nu va mai spunem" ne-a zis o localnica!).

Din cele 53 de lemn vizitate, 2 erau �n jud. Maramures,, 2 �n jud Satu Mare si 3 �n
jud. Cluj, marea majoritate ortodoxe, dar si unele greco-catolice. Nu am le-am
vazut pe cele din Zalnoc, Ilisua, Camar, nu aveam informatii daca nai exista sau
nu.

In alte doua ture ulterioare am vazut, admirat si fotografiat alte bisericute vechi
din judetul Cluj si Salaj (majoritatea pe valea Somesului).

Vechea, Aghires-Fabrici,Aghires Sat, Dancu, Ticu, Ticu- Colonie, Nadasu, Aschileul

Mic, Aschileul Mare, Ciubancuta, Osoi, Cremenea, Vad- ctitoria din piatra a lui
Stefan cel Mare, Calna, Fodora, Garbaul Dejului, Muncelu, Barsaul Mare, Cium�rna,
Stoboru, Cublesu, Fildu de Sus, Preluci, Lozna, Letca, Ciula, Toplita, Purcareti,
Rastoci, Negreni, Podisu,Ileanda, Pirosa.

Ne-a impresionat mult bisericuta de lemn din Fildu de Sus- despre care stiam de
multa vreme ca intr-un clasament neoficial e a 2-a ca valoare dupa cea din
Surdestii Lapusului. Ne-a cucerit prin frumusete, sveltete si incadrare in peisaj,
prin linistea din jur, satul fiind intr-o "fundatura" departe de asfaltul soselelor
intens circulate. M-am inteles cu Marlene din priviri: aceasta e bisericuta ce-o
cautam pentru oficierea slujbei religioase a casatoriei noastre. Si pentru asta -
pe noi si pe cei mai dragi noua- ne-a intampinat intr-un inceput de octombrie cu
culori de toamna si branduse, cu caldura duhovniceacsa si parinteasca a preotilor
din Fildu de Sus si din Fildu de Mijloc...

Stim ca sunt �nca multe bisericute de vazut si �n jud. Cluj, si �n Tara Chioarului
si Codrului. Ni le vom adauga in "colectia de bijuterii" din folderul "Foto" dar
mai ales din suflet. Vom deveni si mai "bogati"!

Am scris toate astea cu g�ndul ca poate aceste r�nduri vor deveni un �ndemn; nume
de sate cu SAGETI SPRE AZUR vor deveni poate o tinta �ntr-o vacanta. Caci asa cum
scria Maurice Herzog la �ntoarcerea �n 1950 de pe Annapurna, primul optmiar
himalayan urcat de oameni: " Exista �n viata si alte Annapurne."

Va dorim sa urcati c�t mai multe "Annapurne" !