Instructiunile I 1000 4

Departamentul Inzestrarii Armatei-Instructiunea 1000.4 a M.Ap.N.
-DIA
REGULAMENT PRIVIND UTILIZAREA SPECIFICATIILOR DE SISTEM
1. Acest standard militar a fost aprobat de M.Ap.N. si este

obligatorie utilizarea acestuia de catre toate componentele M.Ap.N.
2. Corectiile, adaugirile sau renuntarile recomandate vor fi adresate
catre CONSILIUL DE ACHIZITII din Departamentul Inzestrarii Armatei.
CUVANT INAINTE
Acest standard militar stabileste reglementari privind intocmirea,

interpretarea, modificarea, verificarea si utilizarea specificatiilor necesare
programului intocmit de/sau pentru componentele M.Ap.N.
Acest standard militar a fost intocmit ca sa stabileasca
reglementarile privind utilizarea specificatiilor ca raspuns la nevoia unui
document comparabil cu cele existente pe plan international, care
cuprinde domeniile de aplicare in proiectarea tehnologica si de
recunoastere a conceptelor de identificare a configuratiei Programului de
Management a Configuratiei, stabilit prin instructiuni specifice ale M.Ap.N.
(Instructiunea nr. 1000.2 a M.Ap.N.).
Acest standard militar este conceput pe sase sectiuni si 15 anexe.
Sectiunea 1 stabileste scopul standardului. Sectiunea 2 prezinta
documentele de referinta. Sectiunea 3 stabileste cerintele, conceptele si
reglementarile de utilizare a specificatiilor in general. Sectiunea 4
stabileste cerintele generale pentru fiecare din cele sase sectiuni ale
specificatiilor. A doua cifra a paragrafului din numerotarea sectiunii a 4-a
corespunde numerotarii din sectiunea a 6-a a specificatiei. Sectiunea 5 se
refera la cerintele detaliate ale anexelor care sunt de baza pentru
diversele tipuri de specificatii. Sectiunea 6 contine lista Descrierilor
conditiilor tehnice ale produselor care se aplica acestui standard.
Acest standard desi este destinat, in principal, utilizarii la intocmirea
specificatiilor programului, admite probabilitatea ca unele produse,
procese de prelucrare sau materiale cuprinse in specificatiile intocmite
pentru acest standard, sa fie supuse conversiei de catre Agentiile
Guvernamentale in specificatii de nivel national sau militar, in scopul
utilizarii ca specificatii obligatorii. Prin urmare, specificatiile intocmite in
conformitate cu acest standard, atunci cand este supus cerintelor de
conversie conform reglementarilor in vigoare in specificatii nationale sau
militare, vor fi in deplina concordanta cu cerintele specificatiilor acestora.
Departamentul Inzestrarii Armatei-Instructiunea 1000.4 a M.Ap.N.-DIA
Cu toate ca acest standard este aplicabil numai la MIL-S-83490

forma 1a, utilizarea sa ca document de indrumare pentru intocmirea altor
forme de specificatii este admisa.
REGULAMENT PRIVIND UTILIZAREA SPECIFICATIILOR

(STANDARD MILITAR MIL-STD-490A)
1. SCOPUL
1.1. Scopul. Acest standard stabileste forma si continutul
specificatiilor pentru produsele, procesele de prelucrare si materialele
care intra in configuratia programului.
1.2. Obiectivul. Obiectivul acestui standard este stabilirea unor
reglementari unitare privind aplicarea specificatiilor, pentru a se asigura
includerea cerintelor esentiale si pentru a ajuta la utilizarea si analizarea
continutului specificatiilor.
1.3. Clasificare. Specificatiile incluse in acest standard pot fi
intocmite ca specificatii militare, nationale, ale agentilor contractanti sau
contractantilor. Tipurile de specificatii sunt urmatoarele:
Tip A - specificatii de sistem/segment
Tip B - specificatii de dezvoltare
B1 - produs de baza
B2 - produs critic
B3 - produs necomplex
B4 - amenajari (autospeciale, cladiri, etc.) sau nave
B5 - software
Tip C - specificatii de produs
C1a - functia produselor de baza
C1b - fabricarea produselor de baza
C2a - functia produselor critice
C2b - fabricarea produselor critice
C3 - fabricarea produselor necomplexe
C4 - produsele de inventar
C5 - software
Tip D - specificatiile proceselor de prelucrare
Tip E - specificatiile de material.
1.4. Definitii
1.4.1. Program. Produsele, procesele de prelucrare si materialele
din configuratia programului asa cum sunt folosite in acest standard,
includ toate produsele, procesele de prelucrare si materialele de
configuratie concepute, dezvoltate, aplicate in practica sau folosite ca
documente initiale pentru dezvoltarea, achizitia, productia, asamblarea,
instalarea, testarea sau ca sprijin al sistemului/echipamentului/software-
ului/produsului final (inclusiv componentele acestora si elementele
configuratiei), realizate sau achizitionate initial in cadrul programelor
specifice. Pentru toate aplicatiile militare ale acestui standard, paragraful

1.4.1. va avea urmatorul continut:
"1.4.1. Produsele, procesele de prelucrare si materialele
programului, asa cum sunt folosite in acest standard, includ numai acele
produse, procese de prelucrare si materiale concepute, dezvoltate,
aplicate in practica sau folosite pentru documentare initiala in dezvoltarea,
achizitia, productia, asamblarea, instalarea, testarea si ca sprijin al
sistemului/echipamentului/produsului final (inclusiv componentele
acestora si elementele configuratiei), realizate sau achizitionate initial in
cadrul unui program specific pentru care se considera ca nu exista
posibilitatea folosirii in sistemele realizate ca subsistem. Cu alte cuvinte,
produsele, procesele de prelucrare si materialele programului vor fi numai
cele care sunt in mod evident unice si prin urmare, nu exista nici o
posibilitate de eliminare a lor prin intermediul studiilor de reducere la un
produs sau pentru orice utilizare in viitor".
1.4.2. Produsul configuratiei . Consta in hardware-ul sau software-ul
sau o combinare a acestora, care este destinat managementului
configuratiei de catre agentia contractanta.
1.4.3. Produsul configuratiei hardware . Vezi punctul 1.4.2.
1.4.4. Produsul configuratiei software de calculator. Vezi punctul
1.4.2.
1.4.5. Alte definitii. Pentru definitiile altor termeni folositi in acest
standard consultati instructiunile specifice aprobate (DOD-STD-480,
Anexa E si DOD-STD-2167).
2. DOCUMENTE DE REFERINTA
2.1. Documente guvernamentale. Documentele urmatoare, aflate in
vigoare la data invitatiei la licitatie sau a transmiterii cererilor de oferta, fac
parte din specificatii in masura in care se refera la acestea.
SPECIFICATII:
-Militare-DOD-D-1000 - Desene tehnice, Tehnologie si Listele
aferente.
STANDARDE:
-Nationale
FED-STD-102-Niveluri de pastrare, ambalare si transport
-Militare
MIL-STD-12-Abrevieri utilizate in desenele tehnice,
specificatii, standarde si in documentele tehnice.
DOD-STD-100- Metode de proiectare tehnologica
MIL-STD-109 -Termeni si definitii privind asigurarea calitatii
MIL-STD-129 - Marcarea pentru transport si depozitare
MIL-STD-130 - Marcarea pentru identificarea proprietatii
militare
MIL-STD-1472-Criterii de proiectare ergonomica ale
sistemelor, echipamentului si amplasamentelor
(instalatiilor) militare
DOD-STD-480-Controlul configuratiei - modificari, derogari si
renuntari tehnologice.
ALTE PUBLICATII:
Manualul Catalog H2 - Clasificarea nationala (federala) a
furnizorilor
Manual-catalog H4 - Furnizori federali, codul pentru fabricanti
Manual-catalog H6-Ghiduri nationale de identificare a produselor
pentru catalogarea furnizorilor.
DOD 4120.3 - M - Principii, proceduri si instructiuni de
standardizare.
DOD 5220.22-M-Manual de securitate induistriala pentru pastrarea
in siguranta a informatiilor secrete.
GPO - Manual de aspect estetic (stil) al produsului.
2.2. Documente neguvernamentale. Documentul urmator face parte

din aceasta specificatie in masura in care se refera la acestea.
Se vor aplica documentele respective, cu exceptia cazurilor cand se
indica, in mod special, alt document.
De exemplu, Noul Dictionar International Merriam - Webster.
Copiile documentelor mentionate mai sus sunt puse la dispozitia
celor interesati de organele de documentare specifice.
3. CERINTE
3.1. Introducere. Specificatiile intocmite in conformitate cu acest
standard sunt destinate utilizarii in proiectarea si achizitia produselor
configuratiei si pentru cerintele de intretinere privind utilizarea
programului.
3.1.1. Identificarea configuratiei. Identificarea configuratiei actuale
este stabilita prin documentele configuratiei de baza si prin toate
modificarile efectuate. Documentele de identificarea configuratiei includ
toate cele necesare pentru a asigura o descriere tehnica completa a
caracteristicilor produsului configuratiei care necesita control in momentul
stabilirii principiilor de baza (vezi 6.2.).
3.1.1.1. Identificarea configuratiei functionale (ICF). Identificarea
configuratiei functionale (principiile functionale de baza si modificarile
aprobate) va include, in mod normal, o specificatie de tip A sau o
specificatie de tip B suplimentata cu alte tipuri de specificatii necesare
care sa mentioneze: (1) toate caracteristicile functionale esentiale ale
sistemului; (2) caracteristicile interfetelor necesare; (3) destinatia
specifica a caracteristicilor functionale ale componentelor cheie ale
configuratiei si (4) toate testele necesare care demonstreaza realizarea
fiecarei caracteristici specificate (vezi 6.2.).
3.1.1.2. Identificarea configuratiei alocate (ICA). Identificarea
configuratiei alocate (principiile de baza alocate si modificarile aprobate)
consta, in mod normal, dintr-o serie de specificatii de tip B care stabilesc
cerintele, inclusiv pe cele functionale, ale fiecarei componente majore
(principale) a configuratiei.
Acestea pot fi suplimentate cu alte tipuri de specificatii, metode de
proiectare tehnologica si informatii conexe, in care se mentioneaza dupa
cum este necesar: (1) toate caracteristicile configuratiei esentiale a
produsului si definirea interfetelor necesare; (2) caracteristicile fizice
necesare asigurarii compatibilitatii cu sistemele asociate, componentele
configuratiei si produsele de inventar; si (3) toate testele cerute pentru
demonstrarea indeplinirii fiecarei caracteristici functionale specificate (vezi
6.2.).
3.1.1.3. Identificarea configuratiei produsului (ICP. Identificarea
configuratiei produsului (principiile de baza ale produsului si modificarile
aprobate) va include, in mod normal, specificatii de tipurile C, D si E,
metode de proiectare tehnologica si informatii conexe, necesare furnizarii
unui set de documente adecvate pentru achizitia, productia, testarea,
evaluarea si receptia configuratiei produsului, fara sa necesite o activitate
de dezvoltare ulterioara.
Acest set de documente furnizeaza acea descriere tehnica care
prezinta caracteristicile fizice ale configuratiei produsului; caracteristicile
functionale destinate testarii de receptie a productiei si testele de receptie

necesare.
3.1.2. Aria de cuprindere a specificatiilor. Specificatiile pot fi
elaborate pentru a cuprinde un grup de produse, servicii sau materiale,
sau un singur produs, serviciu sau material si sunt specificatii generale,
respectiv de detaliu si fiecare dintre ele poate fi elaborata ca oricare dintre
tipurile mentionate in prezentul standard.
3.1.2.1. Specificatii generale. O specificatie generala cuprinde
cerintele comune pentru doua sau mai multe tipuri, clase, grade sau
forme de produse, servicii sau materiale; aceasta elimina repetarea
cerintelor comune in specificatiile de detaliu. Ea permite, de asemenea,
efectuarea de modificari ale cerintelor comune care urmeaza a fi
efectuate.
Specificatiile generale pot fi folosite, de asemenea, pentru a acoperi
cerintele comune pentru sistemele si subsistemele de armament.
3.1.2.2. Specificatiile de detaliu. Specificatiile de detaliu cuprind
toate cerintele pentru unul sau mai multe tipuri de produse sau srvicii ale
configuratiei, astfel incat sa nu necesite o elaborare a specificatiei
generale si nici o referire la aceasta pentru cerintele comune. O
specificatie de detaliu poate lua forma unei fise tehnice, dar care este
incompleta fara referirea la o specificatie generala. Specificatia generala
si de detaliu la care se face referire (care contine cerintele comune ale
unei familii de produse ale configuratiei) constituie, prin urmare cerintele
totale. In fiecare caz, specificatiile de detaliu vor fi intocmite in formatul a
sase sectiuni descrise in Sectiunile 3 si 4 ale acestui standard.
3.1.3. Tipuri. Cerintele generale pentru tipurile de specificatii sunt
urmatoarele :
3.1.3.1. Tip A. Specificatii de sistem/segment. Acest tip de
specificatie stabileste cerintele tehnice si ale misiunii pentru un
sistem/segment ca entitate, aloca cerinte in domeniile functionale, aproba
restrictiile de proiectare si defineste interfetele dintre sau intre domeniile
functionale.
In mod normal, varianta initiala a specificatiei sistemului/segmentului
se bazeaza pe parametri realizati pe durata fazei de Studiere a
Conceptului. Aceasta specificatie (varianta initiala) este folosita la
stabilirea aspectului general al sistemului care va fi definit si finalizat pe
durata fazei de Cercetare Competitiva. Specificatia
sistemului/segmentului este actualizata pe durata fazei de Cercetare
Competitiva, culminand cu o verificare care constituie baza performantei
viitoare pentru dezvoltarea si productia produselor de baza si
componentelor configuratiei. Specificatia sistemului/segmentului va fi
intocmita de contractant si va fi in conformitate cu forma si continutul
Descrierii Conditiilor Tehnice ale Produselor din Specificatia

Sistemului/Segmentului (vezi 6.2.).
3.1.3.2. Tipul B - Specificatii de dezvoltare
Specificatiile de dezvoltare stabilesc cerintele de proiectare sau
dezvoltare tehnologica a produsului pe durata perioadei de dezvoltare.
Fiecare specificatie de dezvoltare va contine date suficiente care sa
descrie efectiv caracteristicile de performanta pe care fiecare produs de
configuratie urmeaza sa le realizeze, cand un produs de configuratie
dezvoltat este inclus in proiectul de detaliu pentru productie. Specificatia
de dezvoltare trebuie sa fie actualizata pe durata productiei cand se
doreste stabilirea cerintelor de performanta. Deoarece descompunerea
unui sistem pe elementele sale implica produse de configuratie cu diverse
grade de complexitate, care sunt supuse disciplinelor tehnologice
specifice sau continutului specificatiei, este de preferat sa se clasifice
specificatiile de dezvoltare prin subtipuri.
Caracteristicile si unele declaratii generale privind fiecare subtip
sunt date in paragrafele urmatoare (vezi 6.2.).
3.1.3.2.1. Tip B1 - Specificatii de dezvoltare pentru produsele de
baza (vezi Anexa II). O specificatie de dezvoltare a produselor de baza
se aplica unui produs complex, cum ar fi: avionul, racheta, instalatia de
lansare, sistemul de conducere a focului, aparatul radar, echipamentul de
instruire etc.
O specificatie de dezvoltare a produsului de baza poate fi folosita ca
principiu functional principal pentru un program unic de dezvoltare a
produsului configuratiei sau ca parte a principiului de baza alocat, in care
produsul configuratiei inclus face parte dintr-un program mai larg de
dezvoltare a sistemului. In mod normal, produsele configuratiei care
necesita o specificatie de tip B1 satisfac urmatoarele criterii:
a) Produsul de baza va fi primit sau receptionat oficial de agentia
contractanta pe un formular tipic, supus uneori limitelor prestabilite;
b) Este necesara activitatea de aprovizionare;
c) Vor fi necesare manualele tehnice sau alte materiale cu
instructiuni care cuprind descrierea exploatarii si intretinerii produsului de
baza;
d) Va fi necesara verificarea de conformitate a calitatii fiecarui
produs de baza fata de model (esantion).
3.1.3.2.2. Tip B2 - Specificatii de dezvoltatre a produsului critic (vezi
Anexa III).
O specificatie de tip B2 care se aplica unei configuratii de produs ce
este sub nivelul de complexitate al produsului de baza, dar care este
critica din punct de vedere tehnologic sau critica din punct de vedere
logistic.
a) Un produs critic este critic din punct de vedere tehnologic in cazul

in care se aplica una sau mai multe din urmatoarele:
(1) Complexitatea tehnica garanteaza O SPECIFICATIE
INDIVIDUALA;
(2)Fiabilitatea produsului critic afecteaza semnificativ
capacitatea sistemului sau produsului de baza de a realiza
functia generala (globala) sau capacitatea de siguranta;
(3) Produsul de baza nu poate fi evaluat adecvat fara o
evaluare separata si o testare oportuna a aplicatiei
produsului critic.
b) Un produs critic este critic din punct de vedere logistic in cazul in
care se aplica urmatoarele :
(1) Piesele pentru reparatii vor fi furnizate pentru produs;
(2) Agentia contractanta a stabilit sa se achizitioneze
produsul de la mai multe surse.
3.1.3.2.3. Tip B3 - Specificatii de dezvoltare ale produselor
necomplexe (simple) (vezi Anexa IV). Acest tip de specificatie se aplica
produselor din configuratie cu proiectare relativ simpla care satisfac toate
criteriile urmatoare:
a) Pe durata dezvoltarii sistemului sau produsului de configuratie,
produsul necomplex poate fi prezentat ca fiind adaptabil pentru aplicatia
pentru care a fost realizat, prin verificare sau demonstrare;
b) Testarea de receptie pentru verificarea performantei nu este
necesara;
c) Receptia se bazeaza pe verificarea conformitatii produsului cu
desenele tehnice;
d) Prodsusul final nu este software.
Exemple de produse de configuratie care, in mod normal, satisfac
criteriile de mai sus sunt: unelte speciale, bancuri de lucru, dispozitive de
fixare, matrite si console de aparate. Multe astfel de produse de
configuratie simpla pot fi definite adecvat pe durata fazei de dezvoltare
printr-o schita, iar pe durata productiei printr-un desen sau set de desene.
Daca desenele vor fi suficiente pentru cuprinderea tuturor cerintelor si
daca nu se solicita o specificatie de catre agentia contractanta, atunci nu
este necesara intocmirea unei specificatii pentru produsul necomplex.
Totusi, cand este necesara specificarea mai multor cerinte de
performanta in mod oficial, pentru a se asigura dezvoltarea unui produs
de configuratie corespunzator, sau cand se doreste specificarea
procedeelor de detaliu privind verificarea, utilizarea specificatiei de acest
tip este oportuna.
3.1.3.2.4. Tipul B4 - Specificatii de dezvoltare pentru amenajari sau
nave (vezi Anexa V). O specificatie de dezvoltare pentru amenajari sau
nave se aplica fiecarui produs din configuratia hardware care este atat o
instalatie fixa (flotanta), cat si o parte integranta a sistemului. Exemple de
cerinte pentru amenajari/nave sunt: caracteristici de baza structurale,
arhitecturale sau operationale menite in special sa adapteze cerintele
numai la sistem si care trebuie sa fie realizate in stransa coordonare cu
sistemul; amenajari speciale sau servicii pentru nave, care constituie
interfete complexe cu sistemul; amenajari sau consolidari de nave in
scopul reducerii vulnerabilitatii intregului sistem; viteza navei,
manevrabilitatea navei, etc. O specificatie de dezvoltare pentru o
amenajare (instalatie) sau constructii de nave stabileste cerintele si
restrictiile/constrangerile impuse dezvoltarii proiectarii arhitecturale si
tehnologice pentru o astfel de amenajare sau nava. Specificatiile de
productie pentru o amenajare sau nava sunt intocmite in cadrul activitatii
de proiectare arhitecturala/tehnologica, iar tipul si forma lor nu sunt
prestabilite in acest standard.
3.1.3.2.5. Tip B5 - Specificatii de dezvoltare a software-ului (vezi
6.2.). Specificatiile de dezvoltare a software-ului se aplica dezvoltarii
software-ului de calculator si consta din specificatiile cerintelor software si
specificatiile cerintelor interfetelor.
3.1.3.2.5.1. Specificatiile cerintelor software. Acest tip de
specificatie descrie detaliat cerintele functionale, de interfatare, factorul de
calitate, cerintele speciale si de receptie necesare proiectarii, dezvoltarii,
testarii, evaluarii si livrarii produselor de configuratie software necesare
calculatorului. Specificatiile cerintelor software vor fi intocmite de
conbtractant si vor fi in conformitate cu forma si continutul prescrierii
conditiilor tehnice ale produsului din specificatia cerintelor software (vezi
6.1.).
3.1.3.2.5.2. Specificatiile cerintelor de interfatare. Acest tip de
specificatie descrie detaliat cerintele pentru una sau mai multe interfete
din cadrul unui sistem, segment sau produs de baza. Cerintele specificate
sunt necesare pentru proiectarea, dezvoltarea, testarea, evaluarea si
livrarea sistemelor soft necesare. Cerintele de interfatare pot fi incluse in
specificatiile cerintelor software aferente, in urmatoarele conditii: (1) exista
cateva interfete; (2) in implementarea cerintelor de interfatare sunt
implicate cateva grupe de dezvoltare; (3) interfetele sunt simple; sau (4)
exista un contractant care realizeaza software.
Specificatiile cerintelor de interfatare vor fi intocmite de contractanti
si vor fi in conformitate cu forma si continutul Descrierii conditiilor tehnice
ale produsului din specificatia cerintelor de interfatare (vezi 6.2.).
3.1.3.3. Tip C - Specificatii de produs. Specificatiile de produs se
aplica fiecarui produs de configuratie sub nivelul sistemului si pot fi
utilizate in achizitia unui produs (performante) sau in elaborarea cerintelor

principale de fabricatie (proiectare detaliata).
Subtipurile specificatiilor de produs se refera la echipamentele de
complexitati diferite sau care necesita forme diferite si sunt incluse in
paragrafele 3.1.3.3.1. pana la 3.1.3.3.5.
a) O specificatie functionala de produs stabileste: (1) cerintele
complete de performanta ale produsului pentru utilizarea stabilita; (2)
caracteristicile de interfatare si interschimbabilitate necesare. Aceasta se
refera la forma, adaptare si functionare. Cerintele complete privind
performanta includ toate cerintele functionale esentiale in conditiile
mediului de exploatare sau in conditii de simulare a mediului de
exploatare.
Prevederile de asigurare a calitatii includ una sau mai multe din
urmatoarele inspectii: evaluarea de calificare/receptie, preproductia (SZ),
preproductia periodica si conformarea privind calitatea.
b) O specificatie de fabricatie a produsului va fi intocmita, in mod
normal, cand este achizitionat atat faza de dezvoltare, cat si in cea de
fabricatie a fiecarui produs de configuratie hardware. In cazurile in care a
fost intocmita o specificatie de dezvoltare (tip B) se va face referire la
documentul ce contine cerintele de performanta pentru hard din
specificatia de fabricatie a produsului. Aceste specificatii vor stabili: (1) o
descriere detaliata a pieselor si ansamblurilor produsului prin verificarea
conformitatii cu setul de desene tehnice si (2) acele cerinte de
performanta, testare si inspectii corespunzatoare care sunt necesare
asigurarii fabricatiei propriu-zise si tehnicilor de adaptare si asamblare.
In mod normal, testele se limiteaza la testele de receptie in conditii
de atelier.
Cerintele de performanta selectate in mediul normal de atelier sau in
mediul in care se efectueaza testarea si testele de verificare pot, prin
urmare, sa fie incluse. Testele de preproductie (omologare) sau
preproductie periodice (de tip) ce urmeaza a fi efectuate pe baza unui
esantion si care necesita un mediu de exploatare sau altul, au la baza
specificatia de dezvoltare aferenta. Specificatiile de fabricatie a produsului
pot fi intocmite ca in Partea a II-a a specificatiei mixte (vezi 3.1.4.), cand
agentia contractanta solicita asigurarea concordantei dintre cerintele de
performanta si cele de fabricatie.
3.1.3.3.1. Tip C1 - Specificatiile de produs ale produselor de baza.
Specificatiile de produs ale produselor de baza se aplica produselor de
configuratie care satisfac criteriile specificatiilor de dezvoltare ale
produselor de baza (tip B1), asa cum s-a stabilit in paragraful 3.1.3.2.1.
Acestea pot fi intocmite ca specificatii functionale sau de fabricatie, asa
cum s-a stabilit prin conditiile de achizitie.
3.1.3.3.1.1. Tip C1a - Specificatii functionale de produs pentru

produse de baza (vezi Anexa VII). O specificatie de tip C1a se aplica
achizitiei de produse de baza dupa ce s-a aprobat descrierea privind
forma, adaptabilitatea si functionalitatea acestora. In mod normal, acest
tip de specificatie va fi intocmit numai cand este prevazuta o singura
achizitie iar problemele legate de instruire si logistica nu sunt importante.
3.1.3.3.1.2. Tip C1b - Specificatii de fabricatie de produs pentru
produse de baza (vezi Anexa VIII). Specificatiile tip C1b sunt intocmite
pentru achizitia produselor de baza cand: este necesar accesul la
proiectul detaliat; se doreste controlul interschimbabilitatii componentelor
si pieselor de la nivelul cel mai de jos, iar intretinerea si instruirea sunt
factori importanti.
3.1.3.3.2. Tip C2 - Specificatiile de produs pentru produse critice.
Specificatiile de tip C2 se aplica produselor critice (din punct de vedere
tehnologic si logistic), asa cum s-a specificat in paragraful 3.1.3.2.2. si pot
fi intocmite ca specificatii functionale sau de fabricatie.
3.1.3.3.2.1. Tip C2a - Specificatii functionale de produs pentru
produse critice (vezi Anexa IX). O specificatie de tip C2a se aplica unui
produs critic cand caracteristicile de performanta ale produsului critic sunt
mai importante decat interschimbabilitatea pieselor sau verificarea
detaliilor de proiectare si este suficienta descrierea privind forma,
adaptabilitatea si functionalitatea acestora.
3.1.3.3.2.2. Tip C2b - Specificatii de fabricatie de produs pentru
produse critice (vezi Anexa X). O specificatie tip C2b se aplica produselor
critice cand este necesar accesul la proiectul detaliat sau cand se
considera ca se poate obtine o performanta adecvata prin utilizarea unui
set de desene tehnice de detaliu si a proceselor necesare.
3.1.3.3.3. Tip C3 - Specificatii de fabricatie de produs pentru
produse necomplexe (simple) (vezi Anexa XI). O specificatie de tipul C3
se aplica produselor necomplexe, asa cum s-a mentionat in paragraful
3.1.3.2.3. Cand se doreste achizitia unui produs necomplex pentru
proiectare in detaliu, se va intocmi un set de desene tehnice de detaliu in
locul specificatiei.
3.1.3.3.4. Tip C4 - Specificatii pentru produsele de inventar (vezi
Anexa XII). Acest tip de specificatii identifica produsele de inventar
utilizabile (inclusiv caracteristicile lor) care exista in inventarul M.Ap.N. si
care vor fi incorporate intr-un produs de baza sau intr-un sistem ce
urmeaza a fi realizat. Scopul specificatiei de inventar este de a stabili
configuratia produselor de inventar din inventarul M.Ap.N., atat pe baza
capabilitatilor actuale ale fiecarui produs din inventar, cat si a cerintelor de
aplicare specifica sau pentru a realiza standardizarea produsului
component din echipament in cadrul sistemului sau produsului de baza.
Guvernul este informat in ceea ce priveste caracteristicile de

performanta si interfatare care sunt necesare, astfel incat atunci cand
sunt evaluate Propunerile de Modificare Tehnologica (PMT) pentru un
produs de inventar, trebuie sa se tina cont de diversitatea aplicatiilor.
Daca acest lucru nu se face, atunci modificarile de proiectare fac ca
pentru produsul de inventar respectiv sa se intocmeasca o specificatie
separata cu produsele de inventar necesare fiecarui sistem, subsistem,
produs de baza sau produs critic in care urmeaza sa fie introduse
produsele de inventar sau care necesita sprijinul produselor de inventar.
3.1.3.3.5. Tip C5 - Specificatiile produselor software (vezi 6.2.).
Acest tip de specificatii se aplica produsului de configuratie pentru
software livrat si uneori este denumit ca specificatie software asa cum a
fost construit ("as built"). Aceasta specificatie consta dintr-o versiune
finala actualizata a : Documentului de proiectare avansata a software-ului,
Documentului de proiectare de detaliu a software-ului, Documentului de
proiectare a bazei de date, Documentului de proiectare a interfetei si a
listelor de evidenta a surselor si obiectelor de software. Specificatia
produsului software va fi intocmita de contractant si va fi in conformitate
cu forma si continutul Descrierii conditiilor tehnice ale produsului pentru
specificatia produsului software (vezi 6.2.).
3.1.3.3.5.1. Documentul de proiectare avansata a software-ului.
Acest document descrie modul in care componentele software avansate
implementeaza cerintele mentionate in specificatia cerintelor software-ului
si, daca este cazul, specificatia cerintelor de interfatare. Acest document
va fi intocmit de contractant si va fi in conformitate cu continutul si forma
Descrierii conditiilor tehnice ale produsului pentru documentul de
proiectare avansata a software-ului (vezi 6.2.).
3.1.3.3.5.2. Documentul de proiectare de detaliu a software-ului.
Acest document descrie descompunerea detaliata pana la nivelul cel mai
de jos ale componentelor de software ale calculatorului si a unitatilor
acestuia. Acest document trebuie sa fie intocmit de contractant si va fi in
conformitate cu forma si continutul Descrierii conditiilor tehnice ale
produsului pentru documentul de proiectare de detaliu a software-ului
(vezi 6.2.).
3.1.3.3.5.3 Documentul de proiectare a bazei de date. Acest
document descrie una sau mai multe baze de date utilizate. Daca exista
mai mult decat o baza de date, fiecare baza de date va fi descrisa intr-un
document de proiectare a bazei de date separat.
Acest tip de document va fi intocmit de contractant si va fi in
conformitate cu forma si continutul Descrierii conditiilor tehnice ale
produsului pentru documentul de proiectare de detaliu a bazei de date
(vezi 6.2.).
3.1.3.3.5.4. Documentul de proiectare a interfetei. Acest document

furnizeaza modalitatea de proiectare de detaliu a uneia sau mai multor
interfete. Cand specificatiile cerintelor de interfatare au fost intocmite, se
vor elabora si documentele aferente de proiectare a interfetei. Acest tip de
document va fi intocmit de contractant si va fi in conformitate cu forma si
continutul Descrierii conditiilor tehnice ale produsului pentru documentul
de proiectare a interfetei (vezi 6.2.).
3.1.3.4. Tip D - Specificatii de prelucrare (vezi Anexa XIV). Acest tip
de specificatie se aplica activitatilor de prelucrare ce se executa asupra
unui produs sau material. Exemple de asemenea prelucrari sunt:
tratamente termice, sudare, placare, etansare, microfilmare, marcare etc.
Specificatiile de prelucrare se refera la tehnicile de fabricatie care
necesita un procedeu specific pentru obtinerea unor rezultate
corespunzatoare. In cazul in care procesele de prelucrare specifice sunt
esentiale pentru fabricarea sau achizitia unui produs sau material,
specificatia de prelucrare este modalitatea de definire a unor astfel de
procese de prelucrare specifice. In mod normal, specificatia de prelucrare
se aplica in productie dar poate fi intocmita si pentru a verifica realizarea
procesului de prelucrare.
3.1.3.5. Tip E - Specificatii de material (vezi Anexa XV). Acest tip de
specificatie se aplica materiilor prime (compusi chimici), mixturilor,
(substantelor de curatare, vopselelor) sau materialelor semifabricate,
(cabluri electrice, tevi de cupru) care sunt utilizate in fabricarea
produsului. Un mod normal, specificatia de material se aplica in productie,
dar poate fi intocmita si pentru verificarea modului de realizare a
materialului.
3.1.4. Specificatii mixte (two-part)
Specificatiile mixte, care combina atat specificatiile de realizare
(performanta) cat si pe cele de fabricatie a produsului (proiectare de
detaliu) intr-o singura specificatie, ca partea I si respectiv partea a II-a, pot
fi selectate ca o optiune a agentiei contractante. Acest mod de lucru cere
ambelor parti o stabilire completa atat a cerintelor de performanta, cat si a
celor de proiectare in detaliu, care controleaza fabricatia. In conditiile
acestea specificatia de dezvoltare ramane valabila pe toata durata de
exploatare a produsului configuratiei hard, in conformitate cu cerintele de
performanta. Modificarile de proiectare propuse trebuie sa fie evaluate
atat in raport cu fabricatia produsului cat si cu partile din compunerea
specificatiei.
Pentru a evidentia faptul ca exista doua parti trebuie identificate
ambele parti cu aceiasi specificatie si fiecare parte va fi identificata ulterior
ca partea I sau partea a II-a, dupa caz. Specificatiile mixte nu se aplica
atunci cand specificatia de produs este o specificatie functionala de

produs sau cand este o specificatie software a calculatorului.
3.2. Aspectul (stilul), formatul si identificarea specificatiilor
3.2.1. Generalitati. Aceasta sectiune se refera la stilul, formatul si
instructiunile generale pentru elaborarea unei specificatii. Aceasta include
aranjarea materialului, realizarea paragrafelor, numerotarea, titlurile si
concluziile.
3.2.2. Aranjarea pe sectiuni a specificatiilor.
Specificatiile vor contine sase sectiuni numerotate si anexele
corespunzatoare, intitulate si numerotate dupa cum urmeaza:
1. SCOP
2. DOCUMENTELE CARE SE APLICA
3. CERINTE
4. CERINTE DE RECEPTIE (PENTRU SOFTWARE) SAU
PREVEDERI PRIVIND ASIGURAREA CALITATII (PENTRU
HARDWARE)
5. PREGATIREA PENTRU LIVRARE
6. NOTE
7. ANEXE
Continutul va fi mentionat in cadrul scopului sectiunilor astfel incat
acelasi fel de cerinte sau informatii sa apara intotdeauna la aceeasi
sectiune a fiecarei specificatii. Exceptand anexele, in cazul in care nu
exista informatii pertinente (esentiale), pentru o sectiune sub titlul
sectiunii va aparea urmatorul mesaj:
"Aceasta sectiune nu se aplica acestei specificatii"
3.2.3. Stilul limbajului. Se va da o atentie deosebita problemelor de
ordin tehnic din cadrul unei specificatii prezentandu-le intr-un limbaj fara
termeni vagi si ambigui si folosind cele mai simple cuvinte si expresii care
sa redea intelesul dorit. Includerea informatiilor esentiale se realizeaza fie
prin afirmatii directe, fie prin referiri la alte documente. Consecventa in
terminologia si organizarea materialului vor contribui la claritatea si
utilitatea specificatiei. Propozitiile vor fi cat mai scurte si mai concise
posibil. Punctuatia va ajuta la citire si va impiedica intelegerea gresita.
Ordinea bine planificata a cuvintelor necesita minim de punctuatie. Cand
este necesar un numar mare de semne de punctuatie pentru asigurarea
claritatii, propozitiile vor fi rescrise. Propozitiile dezvoltate vor fi
transformate in propozitii scurte si concise.
3.2.3.1. Scrierea cu majuscule, scrierea corecta a cuvintelor, etc.
Numai in cazul in care reglementarile in vigoare nu stabilesc altfel, se va
folosi un manual privind stilul limbajului emis de guvern ca ghid pentru
scrierea cu majuscule, scrierea corecta a cuvintelor, punctuatia folosita,
impartirea in silabe, etc. Cand acest manual nu asigura indrumarile
necesare va fi consultat Dictionarul Explicativ al Limbii Romane, ultima

editie.
3.2.3.2. Abrevieri. Vor fi folosite abrevierile care sunt inscrise in
standardul in vigoare (MIL-STD-12), exceptand acele abrevieri din titlurile
specificatiilor care vor fi in conformitate cu Manualul-catalog H6-1.
Singurele alte abrevieri foplosite vor fi cele de uz comun care nu se
supun confuziilor. Prima data cand abrevierea este folosita va fi inscrisa in
paranteza langa cuvantul sau expresia abreviata, de exemplu: kilograme
pe centimetru patrat (Kg/cmp). Aceasta modalitate nu se aplica in cazul
folosirii pentru prima data in tabele sau ecuatii. In acest caz, abrevierile
vor fi explicate in text sau in notele din subsolul paginii.
3.2.3.3. Simboluri. Simbolurile nu vor fi folosite in text, dar pot fi
folosite in ecuatiii si tabele. Simbolurile grafice cand sunt folosite in figuri
vor fi in conformitate cu standardele militare. (Orice simbol format dintr-un
singur caracter trebuie evitat, daca este posibil, deoarece o eroare
distruge intelesul textului)
3.2.3.4. Marca proprietarului. Marcile de fabrica, marca dreptului de
autor sau alte marci ale proprietarului care se aplica exclusiv produsului
unei companii nu vor fi folosite decat in cazul in care produsul de
configuratie necesita verificarea sursei sau nu pot fi descrise adecvat din
cauza mijloacelor tehnice folosite, a constructiei sau a structurii acestuia.
In astfel de cazuri, unul, iar daca toate cerintele sunt specificate mai multe
produse comerciale pot fi incluse ca marca a proprietarului, prin
introducerea cuvintelor "sau echivalentul" dupa marca fabricii, pentru a se
asigura o competitie mai larga si pentru a se asigura ca oferta nu se va
limita la fabricarea unei singure piese. Acelasi lucru se aplica si mai
multor piese ale fabricantului sau desene ale catorva piese cand nu exista
posibilitatea mentionarii tuturor cerintelor detaliate in specificatie. In toate
cazurile in care este permisa expresia "sau echivalent" vor fi introduse
caracteristici speciale pentru definirea expresiei "sau echivalente".
3.2.3.5. Cuvintele si expresiile cel mai des folosite. Unele cuvinte si
expresii sunt frecvent folosite intr-o specificatie. Se vor avea in vedere
urmatoarele reguli:
a/ Documentele de referinta vor fi citate astfel:
"conform cu ..."
" dupa cum s-a mentionat in ..."
"in conformitate cu ..."
b/ Expresia "daca nu s-a specificat altfel " va fi folosita ca sa indice o
modalitate de actiune alternativa. Expresia va fi intotdeauna la inceputul
propozitiei si, daca este posibil, la inceputul paragrafului. Aceasta
expresie va fi folosita numai cand exista posibilitatea clarificarii intelesului
sau furnizarii de date de referinta ca in Sectiunea 6 din specificatie,

pentru clarificari suplimentare in contract, comanda sau altele.
c/ Cand se face referire la o cerinta din specificatie si cerinta la care
s-a facut referire este suficient de evidenta sau usor de identificat,
expresia simpla "dupa cum s-a specificat in prezentul(a)..." este suficienta
si trebuie sa fie folosita.
d/ Expresia "... pentru a stabili conformarea cu ..." sau "... pentru a
stabili adaptarea la ..." trebuie sa fie folosita in locul expresiei " ... pentru
a stabili conformare la ...". In orice caz folositi aceleasi cuvinte peste tot.
e/ In stabilirea limitelor acceptabile, fraza va fi prezentata astfel
"Documentul nu va fi mai mare decat..."
f/ Va fi folosita peste tot in specificatii forma emfatica a verbului;
adica se va mentiona in sectiunea cerinte ca "Indicatorul este destinat sa
indice ..." si in sectiunea care contine prevederile de testare "Indicatorul
va fi adus la zero si se va aplica un curent alternativ de 230 volti". Pentru
procedeele specifice de testare se va folosi forma imperativa care va
arata astfel "se vor efectua urmatoarele teste" sau cuvinte conexe, astfel:
"Aduceti indicatorul la zero si aplicati un curent alternativ de 230 volti".
g/ Cuvintele : "desen", buletin", etc. vor fi scrise cu majuscule numai
cand sunt folosite imediat inaintea numarului de document. Totusi
standardele nationale si militare precum si manualele vor fi mentionate in
text numai cu simbolul si numarul lor ; astfel "MIL-E-000", si nu
'Specificatia MIL-E-000".
3.2.3.6. Folosirea formelor la viitor “va” sau “vor”, a formelor “ar
trebui” sau “pot”. Folositi "va" ori de cate ori o specificatie exprima
prevederea ca este o obligatie. Folositi "ar trebui" si "pot" cand este
necesar sa se exprime prevederi care nu sunt obligatorii. "Vor" poate fi
folosit pentru a exprima declararea scopului din partea agentiei
contractante.
3.2.3.7. Folosirea lui "inflamabil" si "neinflamabil". Termenii
"inflamabil" si "neinflamabil" vor fi folositi in specificatii in locul termenilor
"care ia foc" sau "care nu ia foc".
3.2.4. Numerotarea paragrafelor. Fiecare paragraf si subparagraf
va fi numerotat consecutiv in cadrul aceleiasi sectiuni a specificatiei,
folosind un spatiu liber pentru a le separa.
Exemplu pentru sectiunea 3 din specificatie.
3. CERINTE
3.1. Primul paragraf
3.1.1. Primul subparagraf
3.2. Al doilea paragraf
3.2.1. Primul subparagraf
3.2.2. Al doilea subparagraf
Numerotarea in cuprinsul unui paragraf sau subparagraf va fi

efectuata cu litere mici pentru a evita confuzia cu numerotarea
paragrafului. Pentru claritatea textului numerotarea paragrafului se va
limita la sapte niveluri.
3.2.5. Identificarea paragrafelor. Daca este posibil fiecare paragraf
si subparagraf va avea un identificator. Prima litera a primului cuvant din
identificatorul paragrafului va fi majuscula. Identificatorii de paragrafe nu
se vor repeta in cadrul aceleiasi sectiuni. Identificatorii paragrafelor
importante vor fi scrisi cu caractere ingrosate, iar identificatorii
subparagrafelor, cu caractere italice. Cand sunt scrisi la masina
identificatorii de paragraf sunt subliniati.
3.2.6. Sublinierea. Nu se subliniaza orice portiune a paragrafului si
nu se utilizeaza majusculele in scrierea expresiilor sau cuvintelor cu
scopul de a le scoate in evidenta, decat in cazurile amintite in paragraful
3.2.5. Toate cerintele sunt importante in obtinerea produsului sau
serviciului dorit.
3.2.7. Referinte incrucisate. Referintele incrucisate, adica referirile la
partile din cadrul specificatiei vor fi minime. Referintele incrucisate vor fi
folosite numai pentru a clarifica relatia cerintelor din cuprinsul specificatiei
si pentru a evita inconsecventa si repetarea inutila. Cand referinta
incrucisata este la un paragraf, subparagraf, etc. din specificatie, referinta
incrucisata se va face numai pentru numarul specific al paragrafului.
Cuvantul "paragraf" nu va aparea.
3.2.8. Figurile. O figura este o imagine sau un grafic si este parte
integranta a specificatiei. La aceasta figura se va face o referire clara care
va fi conforma cu textul paragrafului aferent. Figurile nu vor fi confundate
cu desenele numerotate si datate, la care se face referire in text, acestea
urmand sa fie redate in Sectiunea 2 si nu vor fi incorporate fizic in
specificatie.
3.2.8.1. Amplasarea figurilor in specificatie. Fiecare figura va fi
plasata dupa sau in paragraful care contine referirea la ea. Daca figurile
sunt in numar mare si asezarea lor, conform indicatiilor de mai sus,
impiedica numerotarea succesiva corecta a paragrafelor si ingreuneaza
intelegerea sau interpretarea, acestea pot fi amplasate in ordinea
numerotarii la sfarsitul specificatiei, inaintea anexelor sau index-ului.
3.2.8.2. Pregatirea figurilor. Toate figurile vor avea titlu si vor fi
numerotate consecutiv cu cifre arabice, in ordinea in care s-a facut initial
referire la ele in specificatie.
3.2.9. Tabelele. Un tabel este o aranjare de date sau a datelor pe
randuri si coloane. Acesta poate fi folosit cand datele pot fi astfel
prezentate mai clar decat prin text. Tabelele lungi sau complicate vor fi
evitate. Referirile din text vor fi suficient de detaliate pentru ca tabelul sa

fie clar. Tabelul se va limita la datele importante din textul aferent.
3.2.9.1. Amplasarea tabelelor in specificatie. Un tabel va fi amplasat
dupa sau in cadrul paragrafului care contine referiri la acesta. Daca
spatiul nu permite, tabelul va fi amplasat la inceputul paginii urmatoare
sau daca este mai mare pe o pagina separata. Daca tabelele sunt in
numar mare si amplasarea lor conform celor indicate mai sus, impiedica
insiruirea corecta a paragrafelor si creaza dificultati in intelegerea sau
interpretarea acestora, atunci vor fi amplasate in ordine numerica, la
sfarsitul specificatiei, inaintea anexelor sau index-ului.
3.2.9.2. Pregatirea tabelelor. Tabelele vor fi numerotate consecutiv
cu cifre romane in ordinea in care s-a facut initial referire la ele in
specificatie. Numarul si titlul vor fi plasate deasupra tabelului. Continutul
tabelului va fi astfel organizat si aranjat incat sa indice clar importanta si
relatia datelor. Datele incluse in text nu se vor repeta in tabel. Cand un
tabel de o asemenea intindere este imposibil de amplasat in pozitie
normala pe pagina, acesta va fi rotit cu 90 grade in sens invers acelor de
ceasornic.
3.2.10. Pliante. Pliantele vor fi evitate cu exceptia cazurilor cand
sunt necesare pentru intelegere completa. Tabelele sau figurile mari pot fi
impartite astfel incat sa poata fi tiparite pe paginile din fata. Daca pliantele
sunt necesare ele trebuie grupate intr-un singur loc, de preferat la sfarsitul
specificatiei (in acelasi loc ca si figurile) si in text vor fi incluse referiri
privind amplasarea lor.
3.2.11. Note de subsol
3.2.11.1. Note de subsol la text. Notele de subsol la text vor fi
evitate daca acest lucru este posibil. Scopul lor este de a transmite
informatii suplimentare care nu sunt incluse in text. O nota de subsol la
text va fi amplasata in partea de jos a paginii, care contine referire la
aceasta.
3.2.11.2. Note de subsol la tabele si figuri. Notele de subsol la
tabele sau figuri vor fi amplasate sub tabele sau figuri. Notele de subsol
pot contine informatii obligatorii care nu pot fi prezentate in tabele. Notele
de subsol vor fi numerotate separat pentru fiecare tabel. Acolo unde
numerotarea va crea ambiguitati (de exemplu in formulele chimice) se vor
folosi asterisc-uri, litere ca indici si alte simboluri.
3.2.12. Cerinte contractuale si administrative. O specificatie nu va
include cerinte contractuale care fac parte propriu-zisa din contract; cum
sunt costul, termenul de livrare, instructiunile de prelucrare sau de
refolosire a produselor sau loturilor rebutate, modalitatea de plata,
prevederi de eliminare a defectelor la produsele de configuratie
deteriorate sau distruse in timpul testelor, etc. Prevederile contractuale
administrative si de garantie, cum sunt cele incluse in prevederile

generale ale contractelor, nu vor face parte din cerintele mentionate in
specificatie.
Prevederile contractuale si administrative neincluse in prevederile
generale, dar considerate esentiale pentru achizitie, pot fi mentionate ca
"date de emitere a comenzilor" sau "caracteristici ce vor fi incluse in oferte
sau in contract" in Sectiunea 6. Aceasta prevedere va fi aplicata cu
atentie si se va limita la problemele esentiale.
3.2.13. Definitiile in specificatii. Includerea unei definitii poate fi
evitata deca au fost stabilite cerintele. Cand intelesul unuia sau mai multor
termeni trebuie sa fie stabilit in specificatie, definitiile vor fi incluse in text.
Totusi, adesea este mai clara intocmirea unei liste cu definitii in Sectiunea
6, in special daca termenii sunt folositi pe parcursul intregii specificatii.
Cand acest lucru s-a realizat, o referinta inclusa intre paranteze va
preciza existenta unei definitii.
3.2.14. Referiri la alte documente. Realizarea referirilor este o
metoda aprobata pentru includerea cerintelor in specificatii atunci când
aceasta elimina repetarea cerintelor si testelor care sunt stabilite ulterior
pe intregul text. Totusi trebuie evitata realizarea referirilor in lant. Referirile
se vor limita la documente care se aplica in mod deosebit specificatiei,
sunt actuale si valabile. Se va acorda atentie modului de scriere a
specificatiei pentru a indica masura in care se aplica documentul la care
s-a facut referire. Specificatia va include si toate detaliile speciale amintite
de documentul la care s-a facut referire. Referirile la numerele de paragraf
din alte documente nu se vor face. Referirile se vor face la un titlu,
numarul metodei, la o cerinta identificata sau la alte denumiri ramase
definitive.
3.2.14.1. Limitele referirilor. O specificatie nu va contine nimic care
sa contravina prevederilor din documentele la care s-a facut referire,
decat daca se doreste o exceptare speciala de la astfel de prevederi si, in
acest caz, prevederile specifice supuse exceptiei vor fi stipulate sau se va
defini clar aplicarea unei portiuni specifice din documentul la care s-a
facut referirea. Nu se intentioneaza ca alte documente sa faca parte dintr-
o specificatie prin intermediul unei referiri, numai daca produsele,
materialele, testele sau alte servicii din documentele la care s-a facut
referire sunt necesare pentru asigurarea calitatii si detaliilor pe care
trebuie sa le realizeze acestea. Domeniile de aplicare ale tuturor
documentelor, la care s-a facut referire, enumerate in Sectiunea 2 din
specificatie, vor fi definite in Sectiunile 3,4 sau 5, dupa caz. Masura in
care se aplica documentele la care s-a facut referire va fi, de asemenea,
mentionata. Intregul document mentionat ca referinta nu va fi aplicat decat
in masura in care prevederile sunt clar stabilite ca cerinte pentru

documentul care se intocmeste.
3.2.15. Marcarea pentru asigurarea secretului specificatiilor.
Specificatiile care contin informatii secrete vor fi marcate si manuite in
conformitate cu reglementarile actuale de securitate existente in M.Ap.N.,
mai precis in IDS-92.
3.2.16. Identificarea specificatiilor. Fiecare specificatie va fi
numerotata si datata pe fiecare pagina. Numarul de identificare, cu data
inscrisa dedesubt vor aparea intotdeauna in partea de sus a paginii, opus
marginii, care se lasa obligatoriu.
3.2.16.1. Identificarea specificatiilor activitatilor guvernamentale.
Aceasta serie de specificatie va fi identificata prin numarul de cod al
agentiei destinatare guvernamentala, dupa cum este mentionat in
Manualul-catalog H4 si prin numarul alocat de catre agentia destinatara
guvernamentala. Un astfel de numar poate fi un numar sau o combinatie
de litere, numere si linii. Numarul nu va contine mai mult de 15 caractere
excluzand liniile si litera de verificare. Specificatiile pentru hard, materiale
sau procese destinate aplicatiilor multiple pot fi identificate printr-un numar
de specificatie militar. In astfel de cazuri, numarul se va aplica in
conformitate cu Manualul de standardizare al M.Ap.N. (4120.3-M) si nu se
va folosi nici un cod de identificare al agentiei destinatare.
3.2.16.2. Identificarea specificatiilor contractantului. Aceasta serie
de specificatii va fi indicata prin codul de identificare al fabricantului al
contractantului de proiect, dupa cum s-a mentionat in Manualul-catalog
H4 si printr-un numar alocat de contractant. Numarul alocat nu va contine
mai multe de 15 caractere excluzand liniile si litera de verificare.
3.2.16.3. Simboluri de verificare. Literele de verificare, incepand cu
"A" pentru prima verificare si alocate in ordine alfabetica pentru fiecare
verificare succesiva, vor urma numarului de specificatie. Literele, cum ar fi
I, O si Z, care se pot confunda cu cifre nu vor fi folosite.
3.2.16.4. Identificarea specificatiilor mixte. Cand este folosit
conceptul de specificatie mixta (vezi 3.1.4.), partile vor fi indicate pe
pagina titlu si li se va aloca acelasi numar de specificatie (vezi figura 1).
Conditiile de verificare ale fiecarei parti vor fi pastrate separat.
3.2.16.5. Identificarea specificatiilor fisei tehnice. Fisa tehnica este
identificata cu acelasi numar si cod ca ale specificatiei generale aplicabile
aferenta, urmate de o linie inclinata (slant) si un numar arab atribuit fisei.
Numarul fisei va fi atribuit de agentia contractanta pentru specificatia
generala, iar numarul total al caracterelor pentru specificatie, in afara de
numerele fisei tehnice, nu va fi mai mare de 15.
Exemplu: codul de identificare 1001 WS 1967B/1A desemneaza

verificarea A a fisei 1 elaborata pentru verificarea B a specificatiei
generale numerotata WS 1967.
3.2.16.6. Desemnarea codului national de clasificare a produselor
(FSC). Daca este posibil, acest tip de cod va aparea in partea de jos, in
coltul din dreapta a primei pagini a specificatiei. Codurile FSC vor fi cele
atribuite in Manualul-catalog H2.
3.2.16.7. Titulatura specificatiei. Numele de baza aprobat al
materialului, produsului sau serviciului, cuprins in specificatie, va constitui
prima parte a titlului. Numele produselor de configuratie in titluri se vor da
in conformitate cu Manualul-catalog H6.
Totusi, substantivul de baza din titlu va fi singular daca specificatia
se refera numai la un produs si la plural daca specificatia se refera la mai
multe produse, adica diverse tipuri, categorii, clase, dimensiuni sau
capabilitati, etc., cu exceptia cazurilor in care singura forma a
substantivului este pluralul sau cazurile in care natura produsului necesita
inevitabil forma de plural. Daca nu exista nici un nume de produs de
configuratie aprobat, titlul va fi dat in conformitate cu standardele M.Ap.N.
(DOD-STD-100).
Pentru specificatiile generale cuvintele "Specificatii generale pentru"
vor fi expresia premergatoare titlului.
3.2.16.7.1. Modificatori (adaugiri). Titlul specificatiei va include, unde
este posibil, pe langa numele de baza aprobat, un numar minim de
modificari, inclusiv tipul destinatarilor, care sunt necesare pentru a face o
distinctie si identificare a cuprinsului specificatiei. Modificatorii care nu
sunt stabiliti definitiv nu vor fi folositi. Modificatorii vor fi aranjati in ordine
inversa si separat unul de celalat si de numele substantiv prin punctuatie.
3.2.16.8. Tipul specificatiei. Tipul specificatiei va fi mentionat
deasupra titlului specificatiei. Pe scurt, tipul va fi specificat ca
"Sistem/segment", "Dezvoltare", "Produs", "Prelucrare" sau "Material".
Cand agentia contractanta o cere, se poate specifica si subtipul.
NUMARUL SPECIFICATIEI 1234

COD IDENTIFICARE XXXXX
PARTEA I DIN DOUA PARTI
(Data)
SPECIFICATIE DE REALIZARE A PRODUSELOR DE BAZA

PENTRU
(TITLUL APROBAT)
(TIPUL DESTINATARULUI, NUMARUL PRODUSELOR DE

CONFIGURATIE, ETC.)
Exemplu de identificare pentru Partea I

----------------------------------------------------
NUMARUL SPECIFICATIEI 1234

COD IDENTIFICARE XXXXX
PARTEA II DIN SISTEM
(Data)
SPECIFICATIE DE REALIZARE A PRODUSELOR DE BAZA

PENTRU
(TILUL APROBAT)
(TIPUL DESTINATARULUI, NUMARUL PRODUSELOR DE

CONFIGURATIE. ETC.)
Exemplu de identificare pentru Partea II

-----------------------------------------------------
FIGURA 1. Metoda de identificare a specificatiilor mixte
3.3. Modificari si Revizii

3.3.1. Generalitati. Specificatiile vor fi corectate sau actualizate cand
este necesar, fie printr-o modificare, fie printr-o revizie. O modificare se
realizeaza prin omiterea unei Note de Modificare a Specificatiei (NMS) si
anexarea paginilor de modificat. O revizie consta din reelaborarea
completa a intregii specificatii, toate paginile fiind identificate prin aceiasi
litera de verificare. In general, corectiile aplicate numai unei portiuni mici a
specificatiei se vor realiza printr-o modificare, in timp ce corectiile de mai
mare amploare necesita revizii cand: a) peste 50% din pagini au fost sau
vor fi corectate plus NMS-urile corespunzatoare; sau b) o revizie este mai
practica din punct de vedere economic decat elaborarea modificarilor de
pagina prin NMS. Ca regula generala, nu vor fi emise mai mult, de cinci
NMS-uri fata de o revizie specifica (sau o editie originala); cand este
necesara o a sasea modificare sau corectie, modificarile principale vor fi
introduse in cadrul reviziei specificatiei (vezi 6.2.)
3.3.2. Modificarile. Modificarile specifice specificatiilor vor fi propuse
prin NMS si elaborate prin NMS. Fisele tehnice vor fi modificate numai
prin revizie. Asa cum este prevazut in instructiunile M.Ap.N. (DOD-STD-
480), o NMS separata va fi supusa ca anexa la Propunerea de Modificare
Tehnologica (PMT) pentru fiecare specificatie ce urmeaza a fi modificata.
NMS-urile ce urmeaza a fi prezentate vor fi elaborate si incorporate numai
dupa aprobarea PMT-ului si se va impune modificarea tehnologica. O
NMS va fi, de asemenea, utilizata la emiterea corectiilor pentru o
specificatie fara a fi legata de PMT (vezi 6.2.).
3.3.2.1. Nota de modificare a specificatiei. Nota de Modificare a
Specificatiei (NMS) este un document utilizat pentru propunerea,
transmiterea si inregistrarea modificarilor unei specificatii. Formularul
pentru NMS (figura 2) este folosit ca fisa explicativa si scrisoare de
transmitere a modificarilor, paginile cu modificari vor fi anexate la NMS si
vor constitui parte integranta din NMS (vezi 6.2.).
3.3.2.1.1. NMS propusa. O NMS propusa va fi utilizata pentru a
propune agentiei care aproba specificatia modificarile paragrafelor,
figurilor sau continutului specificatiei, care vor fi distribuite utilizatorilor
daca NMS este aprobat. O astfel de modificare a continutului, inclusa in
formularul NMS propus, poate fi prezentata in formularul final cu
modificari ale specificatiei sau ca anexa in care sunt descrise modificarile
propuse privind propozitiile, paragrafele, figurile, tabelele etc.
3.3.2.1.2. NMS aprobata. O NMS aprobata este utilizata la

transmiterea modificarilor dupa aprobare de catre agentia
contractanta.
NOTA DE MODIFICARE A SPECIFICATIEI

( Pentru instructiuni vezi MIL-STD-490 )
1. NUMELE SI ADRESA 2. 3 . COD IDENTIFICARE 4. SPECIFICATIE

INITIATORULUI PROPUS ( Activitate de proiectare ) NUMAR
APROBAT
( Activitatea de intocmire 5. COD IDENTIFICARE 6. NMS
NMS ) ( Activitatea de intocmire Nr.3
NMS )
7. PROIECTARE SISTEM 8. E.C.P. AFERENT 9. NUMAR CONTRACT 10. ACTIVITATE
(Tip, Model, Serie ) 4R1 DE
CONTRACTARE
( Nota 2 ) Autoritatea
11. NOMENCLATOR ELEMENT CONFIGURATIE 12. EFICIENTA ( Numere serie ale tuturor
elementelor de configuratie afectate de
acest NMS )
Aceasta nota informeaza beneficiarii ca specificatia identificata cu numar ( si literele de verificare )

prevazute in casuta 4 au fost modificate . Paginile modificate prin acest NMS fiind cele redate in prezenta nota si
care au aceeasi data ca acest NMS. Paginile numerotate si datate mai jos sunt listate in sumarul paginilor
modificate, combinate cu paginile nelistate din editia originala din casuta 4, constituie varianta curenta a acestei
specificatii.
13. Nr. 14. Pagini modificate ( se indica cele anulate) *S *A 15. DATA
NMS
3 PAGINI MODIFICATE SI TRANSMISE PRIN PREZENTA x x
x
Nr. SCN Nr. SUMARUL PAGINILOR MODIFICATE ANTERIOR
1 ECP 1,2 2 \ 9 \ 67
2 2-R1 11 4 \ 24 \ 67 x 3 \ 12 \ 67
4 3-R2 Neaprobat 4 \ 10 \ 67 x 5 \ 8 \ 67
5 6 9 , 15 , 21 4 \ 15 \ 67 x
6 7-C1 4 , 8 , 12 4 \ 15 \ 67 x
8 Nota 1. Casutele 2, 4, 6, 8, 9, 11, 13 si 16 sunt
autoexplicite.
Nota 2. Tipul activitatii contractuale necesara
implementarii acestui NMS, exemplu Comanda de
modificare a contractului, Acord suplimentar etc.
16. COLABORARI TEHNICE ( beneficiar ) DATA ( Data aprobarii )
FORMULAR DD - Acest formular atasat ca Fig.3 poate fi reprodus local.

FIGURA 2. NOTA DE MODIFICARE A SPECIFICATIEI
Aceasta prevede un sumar al paginilor ce cuprind modificarile aprobate.

NMS-urile nu sunt cumulative intrucat transmiterea modificarilor
anterioare este importanta si aceste modificari distribuite in NMS-urile
anterioare raman in vigoare numai daca nu au fost modificate sau anulate
printr-o editie recenta a NMS. Totusi, insumarea modificarilor curente este
o insumare cumulativa la data aprobarii ultimului NMS.
3.3.2.2. Paginile modificate. Paginile actualizate si refacute vor fi
retiparite in intregime si vor intocmi paginile vechi. Toate portiunile supuse
modificarii vor fi indicate printr-un simbol in marginea din dreapota a foii.
Cand paginile cu modificari sunt elaborate pentru specificatii cu pagini
tiparite pe ambele parti si numai o parte a paginii cuprinde modificari vor fi
retiparite ambele pagini ale foii.
Partea paginii nemodificate va fi retiparita fara modificari, nu va cuprinde
data modificarii si nu va fi inclusa in sumarul cu modificari ca fiind afectata
de modificari.
3.3.2.3. Numerotarea modificarii. Numerele NMS-urilor vor fi
atribuite in ordine, incepand cu cifra 1, odata cu emiterea editiei originale
sau revizia curenta a specificatiei.
Prin urmare, cand o specificatie este revizuita numerele NMS-urilor incep
din nou cu 1. NMS-urile propuse si NMS-urile aprobate vor avea acelasi
numar. Odata ce o NMS a fost prezentata agentiei contractante numarul
de ordine al NMS nu va fi modificat sau atribuit altei NMS. Totusi, NMS-
urile pot fi aprobate de agentia contractanta nerespectandu-se
succesiunea lor. Rezulta ca o NMS, propusa dupa o NMS propusa
anterior dar inca neaprobata, poate necesita o revizie daca cea din urma
este aprobata inaintea primei sau daca o NMS initiala nu este aprobata, in
acest caz numerele atribuite nu vor fi modificate, dar continutul paginilor
modificate va fi modificat (vezi 6.2.).
3.3.2.4. Identificarea si numerotarea paginilor modificate
3.3.2.4.1. Identificarea. Fiecare pagina modificata va fi identificata
cu ajutorul numarului specificatiei si a literei de revizie care se aplica. Sub
acest numar va fi mentionata data emiterii NMS-ului, care va coincide cu
data inscrisa in coltul din dreapta sus al formularului NMS.
Exemplu: Se presupune ca revizia curenta a specificatiei este A, data
emiterii unei astfel de revizii este 20 iunie 1966 si au fost aprobate doua
NMS-uri. Daca NMS-2 este emisa pe data de 5 iunie 1967, paginile
modificate prin NMS-2 vor avea urmatoarea identificare pe fiecare pagina:
18D4739A
5 iunie 1967
3.3.2.4.2. Numerotarea paginilor. Paginile modificate din cadrul unei
NMS vor fi numerotate cu aceleasi numere de pagina cu ale paginilor pe
care le inlocuiesc.
Daca este necesara inlocuirea unei pagini cu mai multe pagini, paginile
suplimentare vor avea acelasi numar cu al paginii modificate plus o litera
in ordine alfabetica, incapand cu “a”. Astfel, numerele paginilor modificate
pentru pagina 5 vor fi paginile 5a, 5b etc. Daca o pagina este anulata,
numarul acelei pagini va fi omis din succesiunea curenta a paginilor.
3.3.3. Revizii. O revizie a specificatiei este o reeditare a intregii
specificatii si va fi intocmita, elaborata si identificata la fel ca si specificatia
care se revizuieste, numai daca numarul de identificare va fi urmat de o
litera de revizie adecvata. Literele vor fi atribuite in ordine alfabetica
pentru fiecare revizie ce urmeaza. Litera de revizie ”A” va fi atribuita
reviziei intai. Fiecare revizie va incorpora toate modificarile importante
aprobate, odata cu datele de emitere a lor, precum si modificarile
aprobate propuse prin NMS, care necesita revizii. Reviziile specificatiei
vor include simboluri in marginile din dreapta paginilor, pentru a indica
unde s-au facut modificari fata de editia anterioara, inclusiv modificarile.
Urmatoarea nota va fi inclusa in Notele Sectiunii 6 din specificatii:
“Marginile acestei specificatii sunt marcate cu .......(simbol) pentru a
indica unde s-au facut modificari (adaugiri, corectii, anulari) fata de editia
anterioara. Acest lucru este numai conventional si guvernul nu-si asuma
raspunderea pentru inadvertentele din aceste notatii. Ofertantii si
contractantii sunt avertizati sa evalueze cerintele acestui document pe
baza intregului continut, fara a tine seama de notatiile de margine si
relatiile cu editiile anterioare”.
Urmatoarea nota poate fi folosita in locul cel mai de sus, daca este
posibil:
“Simbolurile nu sunt folosite la aceasta revizie pentru a identifica
modificarile privind editia anterioara, din cauza numarului mare de
modificari”.
Reviziile specificatiei vor fi realizate in acelasi mod cu editia
originala si nu este nevoie sa fie promulgata de NMS (vezi 6.2.).
4. CERINTE GENERALE PENTRU SECTIUNILE SPECIFICATIILOR
4.1. Sectia 1 - Scop. Informatii generale care tin de masura in care

se aplica un produs de configuratie, material sau prelucrare dintr-o
specificatie si cand este necesara o clasificare specifica detaliata, vor fi
plasate intr-o subdiviziune adecvata a Sectiunii 1 din specificatie. Totusi,
aceasta sectiune nu va contine cerinte care fac parte din alte sectiuni ale
specificatiei.
4.1.1. Scop. Declararea scopului va consta dintr-un rezumat clar si
concis al cuprinsului specificatiei si poate include, unde este necesar,
informatii privind utilizarea produsului de configuratie, altele decat cele
privind aplicatiile specifice detaliate, incluse in “Domenii de utilizare” din
Sectiunea 6 a specificatiei. Aceasta scurta declaratie va fi suficient de
completa si cuprinzatoare pentru a descrie produsul de configuratie,
materialul sau prelucrarea in general, din specificatie, cu termeni care pot
fi cu usurinta interpretati de fabricanti, contractanti, furnizori sau altii,
familiarizati cu tehnologia care se utilizeaza si practica comerciala. Daca
este cazul, se pot face referiri la informatiile cuprinse in Sectiunea 6 a
specificatiei.
4.1.2. Clasificare. In cazul in care o specificatie cuprinde mai mult
de o categorie de produse de configuratie, denumirile clasificarii cum sunt:
tipurile, categoriile, clasele, etc., vor fi inscrise sub antet si vor fi in
conformitate cu practica industriala aprobata. Denumirile din clasificare
vor fi folosite in intreaga specificatie. Numele produsului de configuratie,
inclus in specificatie, va fi urmat de cuvintele “va fi de urmatoarele tipuri,
categorii, clase, etc., dupa cum s-a specificat”, inscriind numai denumirile
care se aplica. Cand se inscrie mai mult de un tip, o categorie, o clasa,
etc., fiecare va fi definita pe scurt. Daca se introduce numai un tip,
categorie sau altele, se va face o declaratie a acestui fapt si va fi inclusa
in paragraful “scop”, iar paragraful clasificare va fi omis. Tipurile,
categoriile, clasele nu se vor schimba cand specificatia este modificata
sau revizuita, decat in cazul in care se schimba practica industriala sau
cand din alte motive, bine intemeiate, este necesara modificarea. In cazul
in care caracteristicile produsului de configuratie se schimba suficient cat
sa afecteze interschimbabilitatea, denumirea originala va fi anulata si se
vor adauga un tip, o categorie si o clasa, etc., noi. Ori de cate ori devine
necesara modificarea denumirii fara a modifica si caracteristicile
produsului de configuratie, se va include in Sectiunea 6 o referinta
incrucisata care sa indice relatia intre denumirile noi si cele vechi.
Deoarece aceste modificari pot necesita atat modificari de cataloage, cat
si de inregistrare, astfel de modificari vor fi minime.
4.1.2.1. Definitiile clasificarii. In scopul intocmirii specificatiilor sunt
definite “tipul”, “clasa”, “categoria”, “structura”, dupa cum este indicat mai
jos. Totusi, clasificarea prezenta, folosita in specificatie, va fi in
concordanta cu practica acceptata, indicata in 4.1.2.
4.1.2.1.1. Tipul. Acest termen implica diferentele dintre produsele de
configuratie sau prelucrarile asemanatoare in ceea ce priveste design-ul,
modelul, forma, etc., si vor fi, in general, numerotate cu cifre romane

astfel “tip I”, etc.
4.1.2.1.2. Clasa. Acest termen asigura o categorisire suplimentara a
diferentelor privind caracteristicile, altele decat cele atribuite prin
clasificare pe tipuri, care nu constituie o diferenta de calitate sau
categorie; dar sunt pentru utilizari specifice la fel de importante si vor fi
numerotate, in general, cu cifre arabe; astfel: “clasa 1”, “clasa 2” etc.
4.1.2.1.3. Categoria. Acest termen implica diferentele de calitate a
produsului de configuratie si va fi, in general, numerotat cu litere
majuscule, astfel : “categoria A”, “categoria B” etc.
4.1.2.1.4. Structura. Acest termen este folosit in clasificarea
produselor de configuratie care se diferentiaza strict prin structura chimica
respectiva si va fi, in general, numerotata in conformitate cu practica
comerciala acceptata cand este convenabila pentru agentia
guvernamentala destinatara.
4.1.2.1.5. Stilul. Acest termen este folosit pentru desemnarea
diferentelor de design sau de forma.
4.1.2.1.6. Alte clasificari. Daca termenii “tipuri”, “categorii” si “clase”
nu asigura precizie in clasificarea diferentelor, asa cum s-a mentionat mai
sus, se pot folosi alti termeni, cum sunt: culoare, forma, greutate,
dimensiune, sursa de alimentare, domeniul de temperatura, conditiile de
lucru, mod de asamblare, componenta, domeniu de utilizare, regim de
lucru, sistem de protectie, familie, variante, etc., adaptabile la specificatie.
4.1.2.2. Clasificarea pentru identificarea nivelului de fiabilitate. Cand
o specificatie contine o cerinta de fiabilitate la niveluri multiple Sectiunea 1
din specificatie va mentiona nivelurile pe care le are in vedere.
4.2. Sectiunea 2 - DOCUMENTE CARE SE APLICA
Toate documentele la care s-a facut referire in Sectiunile 3, 4, 5 si
Anexele specificatiei vor fi inscrise in Sectiunea 2 a specificatiei. Daca
acestea sunt in numar mare, Sectiunea 2 poate face referire la o anexa
ori la alt document aferent, inclus intr-o lista completa. Referintele se vor
limita la documentele disponibile in momentul emiterii editiei reviziei
curente a specificatiei. Figurile care fac parte integranta din specificatie nu
vor fi inscrise in Sectiunea 2.
4.2.1. Documente guvernamentale. Specificatiile nationale si militare
(precum si specificatiile agentiei guvernamentale destinatare),
standardele, desenele si alte publicatii guvernamentale vor fi mentionate
in specificatii. Regulamentele si codurile guvernamentale care sunt
obligatorii pentru categoriile de forte armate (cum ar fi diverse acte si
reglementari nationale: sanitar, protectia mediului, energia atomica,
substante nocive, precum si de transport, etc.), care vor fi introduse, daca
este posibil, in specificatii.
4.2.2. Documente neguvernamentale. Se pot face referiri la

specificatii, standarde si publicatii neguvernamentale promulgate de
organizatii comerciale, societati cu profil tehnic si alte agentii
neguvernamentale, cand astfel de documente sunt acceptate de agentia
guvernamentala care le utilizeaza. Referirile la publicatiile
neguvernamentale se vor face cu atentie astfel incat sa se asigure de
valabilitatea copiilor si aprobarea anterioara a dreptului de autor.
4.2.3. Inscrierea referintelor. Referintele vor fi inscrise cu numere si
titluri de document si vor include o editie sau o revizie speciala, daca este
cazul, pentru a verifica cu rigurozitate structura sau implementarea
produsului de configuratie, materialului sau procesului de prelucrare. Titlul
fiecarui document va fi cel care apare chiar pe document, fata de cel
mentionat in index.
4.2.3.1. Documente guvernamentale. Specificatiile, standardele,
desenele si alte publicatii guvernamentale puse la dispozitia ofertantilor
vor fi inscrise in antetele care le preced si in ordine alfabetica - numerica,
in grupe individuale cum sunt: agentii nationale, militare si departamentale
(cum ar fi Comandamentul Trupelor de Parasutisti, etc.). Aceste liste vor fi
incluse intr-un paragraf asemanator cu urmatorul:
Exemplul 1:
2.1. Documente guvernamentale. Documentele urmatoare din editia
aflata in vigoare la data ofertelor sau cererilor de oferte fac parte din
specificatie, in masura mentionata in prezentul document.
Exemplul 2:
2.1. Documente guvernamentale. Documentele urmatoare din editia
prezentata fac parte din aceasta specificatie in masura mentionata in
prezentul document. In cazul unui conflict intre documentele mentionate in
prezenta si in continutul acestei specificatii, continutul acestei specificatii
va fi considerat o cerinta perimata.
Documentele guvernamentale sunt inscrise in urmatoarea ordine:
SPECIFICATII;
Nationale
Militare
Alte agentii guvernamentale
STANDARDE;
Nationale
Militare
Alte agentii guvernamentale
DESENE;
(Acolo unde desenele detaliate la care s-a facut referire in
specificatie sunt inscrise intr-un desen de ansamblu este necesara numai
mentionarea desenului de ansamblu).
ALTE PUBLICATII;
Manuale
Regulamente
Instructiuni
Dictionare
Buletine, etc.
(Copiile dupa specificatii, standarde, desene si publicatii solicitate
de furnizori pentru achizitia produselor se vor obtine de la agentia
contractanta sau direct de la functionarul contractant).
4.2.3.2. Documente neguvernamentale. Documentele neguverna-
mentale vor fi inscrise in ordine adecvata intr-un paragraf asemanator cu
unul din urmatoarele subparagrafe:
Exemplul 1:
2.2. Documente neguvernamentale. Din aceasta specificatie fac
parte urmatoarele documente in masura mentionata in prezenta. Numai
daca nu s-a indicat altfel, se va aplica editia aflata in vigoare la data
ofertei sau a cererii de oferta.
Exemplul 2:
2.2. Documente neguvernamentale. Din aceasta specificatie fac
parte urmatoarele documente ale editiei finale (exact) in masura
mentionata in prezenta. In cazul unui conflict intre documentele
mentionate in prezenta si in continutul acestei specificatii, continutul
specificatiei va fi considerat o cerinta perimata.
Documentele neguvernamentale sunt inscrise in ordinea urmatoare:
SPECIFICATII
STANDARDE
DESENE
ALTE PUBLICATII
(se va inscrie sursa tuturor documentelor care nu sunt disponibile prin
institutii guvernamentale).
Urmatorul paragraf “surse” va fi amplasat in partea inferioara a listei,
cand este cazul:
“Specificatiile si standardele societatilor si asociatiilor tehnice sunt
puse la dispozitie pentru referinte prin biblioteci. Ele sunt, de asemenea,
distribuite intre grupurile de tehnicieni si agentiile nationale”.
4.3. Sectiunea 3 - CERINTE. Cerintele esentiale si descrierile, care
se aplica performantei, proiectarii, fiabilitatii si subsistemelor individuale,
etc. ale unui produs de configuratie, material sau proces de prelucrare,
incluse in specificatie, vor fi stabilite in aceasta sectiune. Aceste cerinte si
descrieri vor stabili ca aplicabile caracterul sau calitatea materialului,
formula, design-ul, constructia, performanta, fiabilitatea, transportabilitatea
si caracteristicile de productie, cerintele chimice, electrice si fizice,
dimensiunile, greutatea, culoarea, tablitele pentru marca fabricii, marca

produsului, executia, etc.
Aceasta sectiune indica minimum de cerinte ca fiind aplicabile
definitiv, pe care trebuie sa le satisfaca un produs de configuratie,
material sau proces de prelucrare pentru a fi acceptat. Sectiunea cerinte
va fi astfel conceputa incat sa se asigure conformitatea cu toate cerintele
pentru a se asigura adaptabilitatea produsului de configuratie, materialului
sau procesului de prelucrare la scopul pentru care au fost concepute si
neconcordanta cu oricare din cerinte va indica incompatibilitatea cu
scopul propus. Vor fi mentionate numai acele cerinte care sunt necesare
si realizabile din punct de vedere practic.
a) Sectiunea 3 din specificatia generala va contine toate cerintele
comune unei familii de sisteme, produse de configuratie, materiale sau
procese de prelucrare. Cand sunt intocmite specificatii detaliate pentru a
suplimenta specificatiile generale, cu scopul unei definiri complete a
produsului de configuratie individual, etc., va fi inclus urmatorul paragraf in
Sectiunea 3 din specificatia generala:
3.X.X. Specificatie detaliata. Cerintele pentru piesele, produsele de
configuratie, materialele, procesele de prelucrare si sistemele individuale
(introduceti termenul propriu-zis), din cele de mai sus, vor fi cele
mentionate in prezenta si se vor conforma specificatiei detaliate aplicabile.
b) Sectiunea 3 din specificatia detaliata va contine cerinte numai
pentru sisteme, produse de configuratie, materiale sau procese de
prelucrare speciale, incluse in acea specificatie. Totusi, daca specificatia
cuprinde mai multe tipuri, clase, categorii, etc., aceasta trebuie sa
mentioneze mai intai cerintele generale pentru toate tipurile, clasele,
categoriile, etc. Cerintele de diferentiere pot fi mentionate pentru tipurile,
clasele, categoriile, etc., individuale in succesiunea adecvata. In general,
fiecare cerinta va fi inclusa intr-un paragraf separat; in cazul in care o
cerinta difera de diversele tipuri, clase, categorii se va dedica un paragraf
separat care va urma imediat cerintelor generale pentru fiecare tip, clasa,
categorie, etc. Diferitele cerinte detaliate vor fi incluse in subparagrafe
adecvate. Cand este necesara includerea datelor suplimentare, vor fi
folosite antete descriptive adecvate, care vor fi atribuite in ordine logica.
c) Sectiunea 3 din specificatiile de sistem sau dezvoltare (tip A sau
B) va stabili cerintele in functie de performanta, fiabilitate, limite de
proiectare, interfetele functionale, etc., necesare asigurarii unei activitati
practice si de dezvoltare rezonabile. Specificatiile de dezvoltare pot
include obiective de proiectare (design) pe langa cerintele minime, dar
intr-un astfel de caz obiectivele si cerintele vor fi clar mentionate pentru a
se evita confuzia.
Vor fi incluse ca cerinte numai limitele de proiectare esentiale, cum sunt:

restrictii de utilizare a unor materiale toxice, restrictii de dimensionare sau
functionale pentru a se asigura compatibilitatea cu echipamentele
aferente (asociate) etc.
d) Sectiunea 3 din specificatia produsului, procesului de prelucrare
sau materialului (tip C, D, E) va contine toate cerintele necesare asigurarii
livrarii unui produs final acceptabil. Cerintele din specificatiile functionale
ale produsului vor include cerintele fizice (caracteristici de dimensionare
si interfatare) si de performanta, suficient de detaliate, pentru a se asigura
achizitia hard-urilor inerschimbabile, dar nu in mod necesar si identice.
Cerintele din specificatia de fabricatie a unui produs vor include toate
cerintele necesare asigurarii unei livrari de hard-uri identice de la furnizori.
Acest lucru se realizeaza in mod normal printr-un set de desene ca
cerinta de baza (DOD-D-1000 Nivel 3). Cerintele din specificatia de
fabricatie a produsului pot fi stabilite ulterior ca cerinte pentru
performanta, fiabilitate, executie, etc., atunci cand astfel de trasaturi sau
caracteristici nu sunt controlate complet prin desenele de detaliu.
4.3.1. Definitii. Cand este cazul, o definitie a produsului de
configuratie sau sistem va fi furnizata sub forma unei descrieri scurte si va
mentiona piesele fizice majore, domeniile functionale si interfetele
functionale si fizice si va include grafice logice de sistem, scheme bloc,
diagrame schematice si concepte, precum si consideratii de logistica,
operationale si organizationale.
4.3.2. Caracteristici . Specificatiile de dezvoltare ale produsului si
materialului vor mentiona toate caracteristicile de peformanta,
caracteristicile fizice si cerintele necesare pentru asigurarea fiabilitatii,
mentenantei si consideratiilor de mediu si, daca este cazul, se va da o
prioritate relativa disciplinelor sau caracteristicilor de proiectare.
4.3.2.1. Caracteristici de performanta. Aceste caracteristici vor
include cerinte generale si detaliate in subtitluri, pentru toate cerintele de
performanta. Adica ceea ce se asteapta de la sistem, produs de
configuratie sau material.
4.3.2.2. Caracteristici fizice. Aceste caracteristici dintr-o specificatie
de dezvoltare a produsului sau materialului, vor stabili ulterior cerinte cum
sunt: limite de greutate, limite dimensionale, etc., necesare asigurarii unei
compatibilitati fizice cu alte elemente si neprecizate de alte trasaturi de
constructie si proiectare sau desene. Acestea vor include si consideratii
privind cerintele de transport si depozitare, criterii de securitate, factori de
rezistenta, criterii de sanatate si siguranta, cerinte de control si comanda
si factori de vulnerabilitate.
4.3.2.2.1. Acoperiri de protectie. Unde este posibil, cerintele privind
acoperirile de protectie vor fi mentionate in acest antet pentru a se asigura
protectia impotriva coroziunii, abrazivitatii sau alte actiuni deteriorante.

Unde este posibil, se va combina acoperirea de protectie si culoarea.
4.3.2.3. Fiabilitatea. Cerintele de fiabilitate vor fi numerotate cu
niveluri de incredere in functie de succesul misiunii sau timpul mediu intre
defectiunile hardware (MTBF). Initial fiabilitatea poate fi stabilita ca
obiectiv si o cerinta minima acceptabila.
Pe durata definitivarii contractului sau perioada echivalenta vor fi
stabilite cerintele reale si vor fi introduse in specificatie impreuna cu
cerintele pentru demonstrare. Cerintele de fiabilitate nu vor fi niciodata
stabilite ca scop (obiectiv) in specificatiile tip C (de produs).
4.3.2.4. Mentenanta. Cerintele de mentenanta vor fi stabilite in
functie de timpul mediu de reparatii (M.T.T.R.) sau ore de intretinere
prestate de un om per ora de zbor/timpul de functionare. Stabilirea
cerintelor normale pentru fiabilitate se va face ca in 4.3.2.3. Cerintele
calitative pentru accesibilitate, constructie modulara, puncte de testare si
alte cerinte de proiectare, pot fi, de asemenea, mentionate.
4.3.2.5. Conditii ambientale (de mediu). Conditiile de transport,
depozitare, functionare si utilizare in care este experimentat un sistem sau
un echipament, vor fi mentionate. Unde este posibil, se va mentiona daca
echipamentul urmeaza sa fie supus unor conditii de mediu speciale sau
daca este protejat impotriva acestora. Subparagrafele vor fi incluse daca
este necesara introducerea conditiilor ambientale cum sunt: clima, socuri,
vibratii, zgomot, gaze nocive, etc.
4.3.2.6. Transportabilitate. Cerintele speciale de transportabilitate si
manipulare a materialelor vor fi mentionate sub acest antet.
4.3.3. Proiectare si constructie. Vor fi stabilite cerintele minime sau
esentiale care nu sunt controlate de caracteristicile de performanta,
cerinte de interfatare sau documente de referinta. Acestea vor include
standardele de proiectare adecvate, cerintele care determina utilizarea
sau selectia materialelor, pieselor si proceselor de prelucrare, cerintele de
interschimbabilitate, cerintele de securitate si altele.
4.3.1. Materiale. Cerintele materialelor ce vor fi folosite in produs
sau serviciul inclus in specificatie vor fi stabilite in antet, cu exceptia
cazurilor in care este mai practica includerea informatiilor in alte
paragrafe. Cerintele de natura generala vor fi primele, urmate de cerinte
specifice pentru material. Documentele definitive vor fi mentionate pentru
material, cand astfel de documente cuprind materialele cu calitatea
ceruta.
4.3.3.1.1. Produse toxice si formule chimice. Specificatiile prin care
se solicita sau care permit produse toxice si formule chimice trebuie sa fie
in concordanta cu cerintele reglementarilor care se aplica, promulgate de
agentia de regulamente nationala sau alte organisme oficiale, care aproba

astfel de produse si formule chimice.
4.3.3.2. Radiatia electromagnetica. Acolo unde este posibil,
cerintele referitoare la radiatia electromagnetica vor fi stabilite in functie
de mediul pe care produsul trebuie sa-l accepte si de mediul pe care-l
genereaza.
4.3.3.3. Numele sau marca produsului. In unele cazuri numele sau
marca poate fi singurul mijloc de identificare a unui produs dupa livrare. O
astfel de identificare este importanta din punct de vedere al stocului,
inlocuitorilor si pieselor de schimb. Toate cerintele referitoare la numele
sau marca produsului vor fi amplasate dedesubtul antetului mentionand
specificatiile, desenele sau standardele care se aplica. (Exemplu MIL-
STD-130).
4.3.3.4. Executie. Acolo unde este posibil, se vor face referiri la
executie in ceea ce priveste cerintele necesare pentru standardul de
executie, uniformitate, lipsa de defecte si aspectul general al produsului
finisat. Acest paragraf isi propune sa indice ca definitive si acceptabile
standardele calitatii executiei, pe care trebuie sa le indeplineasca un
produs pentru ca acesta sa fie receptionat. Cerintele vor fi astfel
exprimate incat sa furnizeze baza logica pentru respingere in cazurile in
care executia unui produs este necorespunzatoare pentru scopul propus.
In general, numai testele vizuale, prin care se examineaza executia, se
vor aplica cerintelor din acest paragraf.
4.3.3.5. Interschimbabilitatea. Acest paragraf va specifica cerintele
pentru nivelul la care componentele pot fi interschimbabile sau inlocuibile.
Acest paragraf are scopul de a stabili o conditie de proiectare si nu de a
defini conditiile de interschimbabilitate cerute de atribuirea unui anumit
numar de piese.
4.3.3.6. Siguranta. Acest paragraf va specifica cerintele pentru a
impiedica sau limita afectarea personalului, echipamentului sau ambelor.
In masura in care este posibil, aceste cerinte vor fi impuse de standardele
stabilite si recunoscute. Limitele caracteristicilor de siguranta, specifice
unui produs supus defectarilor in timpul asamblarii, dezasamblarii, testarii,
transportului, depozitarii, exploatarii sau intretinerii vor fi stabilite cand nu
sunt cuprinse nici in practicile industriale standardizate sau de exploatare,
nici in specificatia sistemului. "Rezistenta la defectari" (" fail-safe ") si
restrictiile de functionare in caz de avarie, vor fi incluse in cazul in care
acest lucru este posibil. Acestea vor include circuitele de blocare
(protectie) si circuite pentru situatii critice si de rezerva necesare fie
pentru a impiedica defectarea, fie pentru a asigura refacerea produsului in
caz de defectare.
4.3.3.7. Ergonomie. Cerintele de ergonomie pentru produsul de

sistem (configuratie) vor fi mentionate in specificatie si in documentele
care se aplica (ex. MIL-STD-1472) incluse prin intermediul unei referinte.
Acest paragraf trebuie sa specifice toate cerintele speciale sau unice, de
exemplu: limite de atribuirea functiilor personalului, comunicatii si
interactiuni personal/echipament. Vor fi incluse acele domenii specifice,
statii sau echipamente care necesita o atentie concentrata pentru
ergonomie din cauza sensibilitatii pe parcursul exploatarii sau a starii
critice a misiunii, adica acele domenii in care efectele erorii umane ar fi
foarte severe.
4.3.4. Documentatie. Acolo unde este posibil vor fi mentionate
cerintele privind documentatia de proiectare in termeni generali, in cadrul
specificatiilor de dezvoltare. Cerintele vor specifica tipurile de documente
necesare reviziei si aprobarii proiectului, fabricarii sau achizitiei, testarii,
inspectiei, instalarii, exploatarii, intretinerii si a sprijinului logistic. Acest
paragraf nu se constituie ca o cerinta de achizitie sau livrare a datelor,
care se vor realiza prin utilizarea formularului specific (DoD form 1423).
4.3.5. Logistica. Unde este posibil, vor fi mentionate in specificatiile
de dezvoltare consideratiile si conditiile de logistica care se vor aplica
sistemului sau produsului de configuratie si, daca este posibil, in
specificatiile produsului. Conditiile de logistica cum ar fi: consideratii de
intretinere, modalitati de transport, cerinte ale sistemului de alimentare si
influenta asupra instalatiilor si echipamentelor existente, trebuie sa fie
luate in considerare.
4.3.6. Personalul si instruirea. Unde este posibil, vor fi mentionate,
in cadrul specificatiilor de dezvoltare cerintele impuse sau limitate de
consideratii de personal sau instruire. Consideratiile de instruire vor
include instalatiile existente, echipamentul, proceduri speciale sau de
urgenta (asociate cu misiuni de risc) si simulatoare de instruire precum si
nevoia unor instalatii, echipamente si simulatoare suplimentare.
4.3.7. Caracteristici ale elementelor secundare. Se vor adauga
urmatoarele paragrafe ca fiind necesare sistemului dezvoltarii sau
specificatiilor produsului pentru a stabili cerintele elementelor secundare
ale sistemului de baza sau produsului de configuratie. Cerintele pentru
fiecare element secundar selectat vor fi grupate intr-un paragraf principal
caruia i se da numele elementului secundar si va include toate tipurile
pertinente de cerinte discutate in paragrafele anterioare, referitoare la
sistemul de baza sau produsul de configuratie. Cerintele impuse direct
subelementului de o cerinta a sistemului de baza sau a produsului de
configuratie nu vor fi repetate. Poate fi stabilita pentru un subelement
atribuirea cerintelor unui sistem de baza (sau produs de configuratie).
Subelementele pot fi parti integrate, din punct de vedere functional sau
fizic, sistemului de baza (produsului de configuratie), dar, de obicei, nu vor

fi cuprinse impreuna intr-o singura specificatie.
4.3.8. Prioritati. Paragraful va stabili ordinea sau prioritatea
cerintelor, astfel: prioritatea specificatiei fata de desene, a cerintelor
functionale fata de cerintele fizice, adaptarea la procesele de prelucrare
specifice fata de alte cerinte, etc. Paragraful va cere ca contractantul sa
informeze agentia contractanta in legatura cu fiecare caz de
neconcordanta sau neconcordanta aparenta a cerintelor.
In acelasi timp, acest paragraf poate stabili ca cerintele specificatiei
vor avea prioritate fata de documentele de referinta. In specificatiile de
sistem sau de dezvoltare acest paragraf va stabili importanta relativa a
cerintelor (sau obiectivelor) ce se vor realiza prin proiectare.
4.3.9. Receptia. Receptia, conform acestui standard, se refera la
verificarea sau validarea pereformantei unui produs intr-o aplicatie
specifica. Receptia reiese din revizia proiectului, revizia rezultatelor
testelor si auditurile de configuratie. Acolo unde este necesara receptia
privind performanta proiectului sau a unui produs de configuratie final
(inclusiv componentele sale) fie pe o baza unica sau baza periodica
pentru a obtine aprobarea proiectului, dovada executiei lui, evaluarea
productiei sau alte prevederi pentru testarea de receptie, vor fi mentionate
in acest paragraf. Cerintele care stabilesc conditiile de testare, timpul de
testare (faza programului), perioada de testare, numarul de unitati ce vor
fi testate si alte cerinte referitoare la receptie sau reautorizare vor fi
incluse in standard.
Receptia, conform Manualului de Standardizare al M.Ap.N. (4120-3-
M), se refera la testarea sau revizia rezultatelor testarii pentru evaluarea
produselor de configuratie de la diverse surse ca fiind adaptabile unei
aplicatii generale si stabileste Lista Produselor Autorizate (LPA). Prin
urmare, acest tip de receptie este supus prevederilor din Manualul de
Standardizare al M.Ap.N. si nu fac obiectul acestui standard.
4.3.10. Esantion standard. Un esantion standard este considerat
esential in suplimentarea sau ilustrarea anumitor cerinte ale specificatiei.
Utilizarea esantioanelor standard trebuie sa fie limitata deoarece folosirea
lor poate crea probleme in stabilirea acceptabilitatii produselor de
configuratie hardware produse ulterior. Inspectia adecvata necesita ca
toate cerintele sa fie aplicate, cum ar fi tolerantele admise ale
dimensiunilor, performanta, etc. Un esantion standard nu asigura toate
aceste informatii si trebuie sprijinit cu cerinte de specificatie si desene.
Utilizarea esantionului standard se va limita la prezentarea calitatilor si
caracteristicilor care nu pot fi inca descrise din cauza ca procedeele
detaliate de testare sau informatii privind proiectarea nu sunt disponibile
sau din cauza ca anumite calitati si caracteristici nu pot fi exprimate
definitiv, cum sunt: textura blanii, culoarea tesaturii sau textura

(fibrozitatea) lemnului. In plus, specificatia va stabili caracteristicile
specifice si masura in care aceste caracteristici trebuie respectate in
esantionul standard. Cand este furnizat esantionul standard, acesta va fi
stabilit ca in Sectiunea 3. Modalitatile de obtinere sau de prezentare a
esantioanelor standard vor fi specificate in Sectiunea 6.
4.3.11. Esantion de preproductie, esantion de productie periodica
(de serie), pilot sau lot pilot. Daca este important ca esantionul de
preproductie sau esantionul de productie periodica, un model pilot
(auxiliar) sau un lot pilot (auxiliar) sa fie testate in vederea aprobarii
proiectului, inaintea sau pe durata productiei regulate pe baza unui
contract sau a unei comenzi, cerintele vor fi specificate in aceasta
sectiune in paragraful adecvat.
4.4. Sectia 4 - PREVEDERI DE ASIGURAREA CALITATII. Pentru
software, sectiunea aceasta se va intitula Cerinte de Receptie si va
specifica cerintele de receptie, inclusiv metodele, nivelul de testare,
uneltele, instalatiile, formulele de testare, algoritmii si limitele tolerantelor
la receptie, necesare in indicarea satisfacerii cerintelor afirmate in
Sectiunile 3 si 5. Cerintele software si Descrierea Conditiilor Tehnice ale
Produsului din Specificatia Cerintelor de Interfatare contin informatii
suplimentare pentru specificarea Cerintelor de Receptie (vezi 6.2.). Pentru
software-ul inclus in echipamente firmware, aplicarea prevederilor de
asigurare a calitatii sau a cerintelor de receptie depinde de masura in care
software-ul este desemnat ca un Produs de Configuratie Software a
Computerului sau ca parte a unui hard. Cand software-ul este desemnat
ca o configuratie soft de calculator se aplica cerintele de receptie, iar cand
este desemnat ca parte a unui hard se aplica Prevederile de Asigurare a
Calitatii. Referitor la hardware aceasta sectiune va include toate
examinarile si testele (conform referintei, unde este cazul) ce se vor
efectua pentru a certifica conformitatea produsului, materialului sau
procesului de prelucrare ce urmeaza a fi realizat sau oferit spre receptie
cu cerintele din Sectiunile 3 si 5 ale specificatiei. Sectiunea 4 va fi
aranjata in ordine succesiva cu ajutorul careia se va indica clar ce
inspectii (examinari si teste) se aplica direct procesului de prelucrare,
materialului, hard-urilor sau loturilor de hard care au fost dezvoltate sau
produse si care se aplica unor cerinte cum ar fi cele de evaluare, receptie
(vezi 4.3.9.), esantionul de preproductie, modelul pilot sau lotul pilot.
Ordinea prezentarii materialului din Sectiunea 4 va urmari, pe cat posibil,
ordinea cerintelor, asa cum a fost prezentata in Sectiunea 3 a specificatiei
sau alternativ, in ordinea cea mai logica in care se desfasoara examinarile
si testele mentionate.
4.4.1. Generalitati. Unde este cazul, vor fi descrise principiile

generale de testare si inspectie, impreuna cu stabilirea responsabilitatilor
privind inspectia, clasificarea examinarilor si testelor, esantionarea,
formarea lotului si alte informatii pertinente privind prevederile de
asigurare a calitatii, dar nu in legatura directa cu testul sau examinarea
specifica.
4.4.1.1. Raspunderea privind inspectia. Conceptul de asigurare a
calitatii promovat de MApN, stabileste ca raspunderea principala privind
asigurarea calitatii produselor, materialelor sau serviciilor livrate ii revine
furnizorului, care raspunde de oferirea catre o agentie contractanta numai
a acelor produse, materiale sau servicii care se conformeaza tuturor
cerintelor specificate. In specificatiile sistemului, in care ansamblul
sistemului/segmentului este intr-o intreprindere guvernamentala sau pe o
nava din proprietatea guvernului, care implica materiale furnizate de
guvern si personal guvernamental, raspunderea privind efectuarea
testelor va fi, probabil, impartita intre agentia contractanta si contractant.
Prin urmare, va fi clar stabilita raspunderea furnizorului privind
inspectia si va fi specificat rolul agentiei contractante fie ca partener, fie ca
monitor (observator). Stabilirea raspunderii caracteristice este
urmatoarea:
4.1. Raspunderea privind inspectia. Numai daca nu s-a specificat
altfel in contract sau comanda, furnizorul este raspunzator de indeplinirea
tuturor cerintelor de inspectie, asa cum s-a stabilit in acest standard.
Numai daca nu s-a specificat altfel, furnizorul poate utiliza propriile
intreprinderi sau laboratoare aprobate de agentia contractanta. Agentia
contractanta isi rezerva dreptul de a efectua oricare din inspectiile stabilite
in specificatia in care astfel de inspectii se dovedesc a fi necesare
asigurarii aprovizionarilor si serviciilor in conformitate cu cerintele stabilite.
4.4.1.2. Teste si examinari speciale. Orice teste si examinari
speciale sau activitati conexe, necesare esantionarii, alcatuirii lotului,
evaluarii, receptiei, etc., vor fi introduse intr-un paragraf adecvat, de
exemplu:
4.1.2. Esantion de preproductie, model pilot sau exploatarea
pilotului. Daca in Sectiunea 3 se specifica o cerinta pentru esantionul de
preproductie, modelul pilot sau exploatarea pilotului, Sectiunea 4 va
cuprinde intr-un paragraf adecvat descrierea desfasurarii testarii,
succesiunea testelor, numarul unitatilor ce vor fi testate, rezultatele
obtinute si criteriile de stabilire a conformitatii cu cerintele specificate.
4.1.2. Prevederi privind receptia. Daca cerintele pentru hard-urile
cuprinse in Sectiunea 3 cuprind prevederi referitoare la receptie, atunci
examinarile si testele care se aplica vor fi introduse in paragrafe adecvate
din Sectiunea 4.
Aceste inspectii vor fi specificate pentru niveluri initiale si superioare

(niveluri de fiabilitate) ale receptiei, inclusiv metodele de testare pentru
testarea continua, autotestare si reevaluarea receptiei de serie periodice,
asa cum s-a mentionat in Sectiunea 3 din specificatie.
In cazul in care prezentarea sub forma de tabel asigura o mai buna
intelegere a corelarii testelor din Sectiunea 4 si cerintele din Sectiunea 3
sau daca sunt clarificate cerintele de testare in vederea receptiei
performantei, omologarii, preproductiei, etc., se va face urmatoarea
prezentare sub forma de tabel:
Procedee de testare
Cerinta Preproductie Receptie Productie
periodica
3.3.1. 4.2.1. 4.2.1. 4.2.1.
3.3.2.1. 4.2.2.1.
3.3.2.2. 4.2.2.2. 4.2.2.1. 4.2.2.1.
3.3.2.3. 4.2.2.3.
3.3.2.4. 4.2.2.3. 4.2.2.3. 4.2.2.3.
3.3.3.1. 4.2.3.1. 4.2.3.1. 4.2.3.1.
3.3.3.2. 4.2.3.2. 4.2.3.2.
5.2.1. 4.2.5.
4.4.2. Inspectii privind conformarea calitatii. Aceasta sectiune

cuprinde toate examinarile si testele necesare verificarii indeplinirii
cerintelor din Sectiunile 3 si 5 pentru hard-uri, materialele si procesele de
prelucrare propuse pentru receptie. Aceste examinariari si teste vor
include urmatoarele:
a) Teste si verificari ale cerintelor de performanta si fiabilitate.
b) Masura de comparatie a caracteristicilor fizice specifice.
c) Verificarea executiei cu ajutorul criteriilor specifice.
d) Metode de testare si inspectie pentru asigurarea conformitatii,
inclusiv conditiile ambientale ale performantei.
e) Clasificarea caracteristicilor ca fiind critice, majore sau minore,
conform standardelor in vigoare (MIL-STD-109).
Cand caracteristicile sunt necesare in scopul asigurarii unor
referinte in activitatea de raportare a rezultatelor inspectiei, acestea pot fi
numerotate. Daca sunt numerotate, numerele vor fi dupa cum urmeaza:
1 la 99 - caracteristici critice;
101 la 199 - caracteristici majore;
201 la 299 - caracteristici minore.
4.5. Sectiunea 5 - PREGATIREA IN SCOPUL LIVRARII
Aceasta sectiune se aplica, in general, numai specificatiilor
produsului si va include cerinte aplicabile pentru pastrarea, ambalarea si
etansarea produsului de configuratie si marcarile coletelor si

containerelor.
4.5.1. Generalitati. Aceasta sectiune va stabili cerintele generale
privind pastrarea, ambalarea, etansarea si marcarea coletului. Daca sunt
incluse mai multe niveluri de pastrare si ambalare, atunci vor fi explicate
conditiile de selectie a nivelurilor (vezi FED-STD-102).
4.5.2. Cerinte specifice. Cerintele specifice ale materialelor ce vor fi
utilizate in pastrarea, ambalarea si etansarea produsului vor fi incluse in
Sectiunea 5 fie direct, fie prin referinte la alte specificatii, publicatii sau
desene.
4.5.3. Pregatirea in detaliu.
Cerintele pot fi incluse prin referinte la alte specificatii si standarde
aplicabile sau daca acestea nu exista sau nu sunt aplicabile, prin
instructiuni detaliate. Cerintele vor cuprinde paragrafe adecvate, dupa
caz, pentru dezasamblare, curatare, uscare, pastrare, ambalare etansare
si marcare. Aceste cerinte se vor referi in special la fiecare nivel de
pregatire astfel incat sa nu existe nici o indoiala in ceea ce priveste
cerintele aplicabile la acel nivel. Pregatirea detaliata a cerintelor de livrare
va cuprinde, pe cat posibil, patru categorii de baza, dupa cum urmeaza:
4.5.3.1. Pastrarea si ambalarea. Cerintele de depozitare si ambalare
vor cuprinde metode de curatare, uscare si depozitare adecvate
impiedicarii deteriorarii ambalajului protector, a amortizoarelor coletului,
containerelor interioare si marcarile de identificare a coletului, excluzand
containerul de transport. Acolo unde nu exista referinte (instructiuni)
adecvate, vor fi incluse procedee pas cu pas de depozitare si ambalare.
4.5.3.2. Etansarea. Cerintele de etansare vor cuprinde containerul
exterior pentru etansare, ansamblul produselor de configuratie si a
coletelor incluse in acesta, necesare blocarii, fixarii, amortizarii si
rezistentei la intemperii.
4.5.3.3. Marcarea pentru transport. In mod normal, cerintele de
marcare vor fi stabilite prin instructiuni specifice (MIl-STD-129). Marcarile
esentiale asigurarii securitatii protectiei sau identificarii produsului de
configuratie care nu sunt stabilite prin standard (MIL-STD-129) si care
sunt stabilite pe baza "cand este specificat" de acel standard, vor fi
mentionate detaliat in acest paragraf. In orice caz, cand MIL-STD-129 nu
se aplica, cerintele detaliate sau referirile la documente aprobate vor
include: identificarea adecvata a produsului, atat pe colete cat si pe
containerele de transport; toate marcarile necesare livrarii si depozitarii,
daca este posibil; toate marcarile cerute de regulamente si instructiuni si
mijloacele de transport in comun si toate marcarile pentru asigurarea
securitatii si livrarii in siguranta.
4.6. Sectiunea 6 - NOTE. Sectiunea 6 din specificatie va contine

informatii de natura generala sau explicativa si nici o cerinta nu va apare
in aceasta sectiune. Sectiunea va contine informatii fara referiri
contractuale destinate sa ajute la stabilirea domeniului de aplicabilitate a
specificatiei si alegerea tipului categoriei sau clasei adecvate pentru
produsul de configuratie, cum ar fi informatii suplimentare de anulare,
modificari in destinatia produsului (categorie, clasa, etc.,), esantion
standard (daca este cazul), etc. Aceasta sectiune va cuprinde in ordinea
indicata, urmatoarele:
- utilizare propusa;
- date pentru emiterea comenzilor;
- esantion de preproductie, model pilot sau lot pilot, daca este cazul;
- esantion standard, daca este cazul;
- definitii, daca este cazul;
- prevederi de omologare;
- referinte incrucisate ale clasificarilor;
- note diverse.
4.6.1. Utilizare propusa. Informatiile referitoare la utilizarea
produsului de configuratie, cuprinse in specificatie, vor fi incluse in acest
paragraf. Diferentele intre tipuri, categorii si clase, din cadrul specificatiei
vor fi explicate in prezentul paragraf. Daca exista aplicatii speciale pentru
care materialul nu este bine adaptat, atunci aceste informatii trebuie de
asemenea incluse in acest paragraf .
4.6.2. Date pentru emiterea comenzilor.
Vor fi introduse in oferte, contracte si alte documente de cumparare
informatii detaliate ce vor fi mentionate in acest paragraf se vor face
referiri la toate partile din specificatie, unde este necesara exercitarea
optiunilor cum sunt: cerinte pentru esantionul de productie in vederea
omologarii, selectarea categoriei, tipului, clasei, nivelului de depozitare si
ambalare, etc.
Informatii suplimentare vor fi furnizate, cand este necesar.
4.6.3. Instructiuni pentru modele si esantioane
4.6.3.1. Instructiunile pentru esantionul de preproductie, modelul
pilot, etc. Daca in Sectiunea 3 se specifica un esantion de preproductie,
model pilot sau lot pilot, instructiunile necesare aranjarii in scopul
examinarii, testarii si aprobarii vor fi stabilite in aceasta sectiune intr-un
paragraf adecvat.
4.6.3.2. Esantionul standard. Daca in Sectiunea 3 se specifica un
esantion standard se vor stabili, in acest paragraf, informatiile necesare
obtinerii sau examinarii esantionului standard (sursa si adresa).
4.6.4. Prevederi pentru omologare. In cazul in care prevederile

pentru omologarea unui produs sunt o cerinta din specificatie toate
informatiile privitoare la omologare vor fi stabilite in aceasta sectiune.
4.6.5. Referinte incrucisate ale clasificarilor . O referinta
incrucisata de clasificare veche pana la cea noua (tipuri, categorii, clase,
etc.) a produsului de configuratie, materialului sau serviciului va fi
introdusa daca astfel de modificari sunt facute prin revizia specificatiei.
Daca se adauga clase noi, categorii sau tipurui ale produselor de
configuratie sau materialelor iar altele sunt scoase din cuprinsul
specificatiei va fi introdusa o referinta incrucisata care sa indice inlocuirea.
4.7. ANEXE SI INDEX

4.7.1. Generalitati. Cand este necesar vor fi introduse anexe si un
index ca parte integranta a specificatiei.
4.7.2. Anexa. O anexa este o sectiune de prevederi adaugata la
sfarsitul unei specificatii. Anexa poate fi folosita pentru a anexa tabele
cuprinzand un numar mare de date (pagini multiple), planuri pertinente
pentru prezentarea produsului de configuratie si planuri de management
pertinente pentru prezentarea specificatiei informatiilor secrete sau altor
informatii sau cerinte referitoare la produsul de configuratie, materialul sau
procesul de prelucrare prezentat care poate fi mentionat, in mod normal,
prin specificatii, dar tinde sa degradeze utilitatea specificatiei datorita
volumului sau continutului sau. In toate cazurile in care se foloseste
anexa, referirile la anexa vor fi introduse in continutul specificatiei.
4.7.2.1. Numerotarea. Anexele unei specificatii vor fi numerotate ca
Sectiuni 10, 20 etc., in multipli ai lui 10 pentru fiecare anexa succesiva.
Diviziunile si paragrafele din cadrul anexei vor fi numerotate dupa cum
urmeaza 10.1, 10.1.1., etc. Numerele paginilor din anexa vor fi in ordine
succesiva numerelor intregii specificatii. Fiecare pagina a anexei va fi
identificata cu numarul specificatiei din respectiva specificatie.
4.7.2.2. Scop. O anexa va avea scopul stabilit sa indice limitele
acesteia, precum si pentru a asigura aplicarea si utilizarea propriu-zisa a
ei.
4.7.2.3. Paragrafele. Paragrafele vor fi utilizate, daca este necesar,
dar nu trebuie sa repete structura specificatiei din care face parte anexa.
4.7.2.4. Referinte. Referintele necesare anexei vor fi listate in
Sectiunea 2 din specificatia de baza si pot fi listate si intr-o sectiune a
documentelor aplicabile din anexa insasi.
4.7.3. Index-ul. Un index in ordine alfabetica va fi amplasat la
sfarsitul specificatiei ca sa permita referintele la continut. Utilizarea sa se
va limita la specificatiile lungi.
5. CERINTE DE DETALIU
5.1. Generalitati. Cerintele de detaliu pentru diversele tipuri si

subtipuri de specificatii sunt cuprinse in Anexele I la XV. Cerintele pentru
fiecare produs de configuratie, material sau proces de prelucrare care nu
cade propriu-zis sub incidenta numarului sau titlului de paragraf din anexa
care se aplica pot fi adaugate ca paragrafe suplimentare in sectiunea
adecvata. Daca continutul anexei care se aplica nu este impus prin
prevederi contractuale (Forma 1a), paragrafele suplimentare pot fi
introduse oriunde in sectiune, iar titlurile si numerele paragrafelor care nu
se aplica pot fi omise.
Daca continutul anexei care se aplica este impus prin prevederi
contractuale, paragrafele suplimentare cu cerintele necesare vor fi
introduse la sfarsitul sectiunii, exceptand tipurile A si B1, unde astfel de
cerinte vor fi introduse intre paragrafele 3.6 si 3.7 (3.7 si paragrafele
succesive vor fi renumerotate adecvat), pentru cerintele limitate la un
singur domeniu functional sau componenta majora. Notarea "neaplicabil"
va fi introdusa dupa fiecare numar si titlu de paragraf care nu se aplica.
Paragrafele auxiliare pot fi adaugate in paragraful major cel mai adecvat
din continutul anexei.
6. NOTE
6.1. Utilizare propusa. Acest standard va fi folosit pentru stabilirea

unor practici unice de intocmirea specificatiilor in vederea asigurarii
introducerii cerintelor esentiale si ca sa ajute la utilizarea si analiza
continutului specificatiei.
6.2. Lista cererilor de date si referinte incrucisate. Cand este utilizat
acest standard pentru o achizitie care include Formularul DoD 1423, Lista
cererilor de Date Contractuale (CDRL), cererile de date indicate mai jos
vor fi realizate conform Descrierii Conditiilor Tehnice ale Produselor
aprobate (DD Form 1664) si vor fi livrate in conformitate cu CDRL
aprobat, inclus in contract. Cand prevederile clauzelor M.Ap.N.
(DODFAR) referitoare la cerintele de date (in prezent DODFAR
Supplement 52.227-7031) sunt mentionate si formularul DD Form 1423
nu este folosit, datele de mai jos vor fi livrate de contractant in
conformitate cu cerintele contractuale sau ale comenzii de cumparare.
Datele ce urmeaza a fi transmise, cerute de acest standard, sunt
mentionate in paragrafele urmatoare:
Paragraf nr. Titlul cererii de date DID aplicabil

3.3.1.;3.3.2.;3.3.2.1. Aviz de revizie/Aviz de DI-E-1126
3.3.2.3. modificare a specifica-
tiei
3.1.1.;3.1.1.1.;3.1.1.2.; Specificatia de dezvol- DI-E-3102
3.1.3.2. tare a produsului de
configuratie
3.1.1.3.;3.1.3.3.; Specificatia de fabrica- DI-E-3103
3.1.3.3.1.;3.1.3.3.1.2.; tie de produs pentru
3.1.3.3.3. produs de configuratie
3.1.3.3.4. Specificatia produsului DI-E-3105
de inventar
3.3.2. Propuneri de modifica- DI-E-3128
re a tehnologiei
3.1.1.3.;3.1.3.4. Specificatia procesului DI-E-3130
de prelucrare
3.1.1.3.;3.1.3.5. Specificatia DI-E-3131
materialului
3.1.1.3.;3.1.3.3.; Specificatia functiona- DI-E-3132
3.1.3.3.1.;3.1.3.3.1.1.; la a produsului de ar-
3.1.3.3.2.;3.1.3.3.2.1. ticol de configuratie
3.3.1.;3.3.3. Pagini de revizie a DI-E-21430
specificatiei
3.3.1.;3.3.2.;3.3.3. Modificari ale specifi- DI-E-23159
catiei generale ale na-
velor din marina milita-
ra a SUA
3.1.1.3.;3.1.3.3.; Specificatii de fabrica- DI-E-30132
3.1.3.3.2.;3.1.3.3.2.2. tie a produsului de ar-
ticol critic
3.1.1.1.;3.1.3.1.;
50.3.1.2.;50.3.2. Specificatii de sistem/ DI-CMA-80008

segment
3.1.3.2.5.;3.1.3.2.5.1.; Specificatii de dezvol- DI-MCCR-80025
3.1.3.2.5.2.; tare software (care
constau din)
3.1.3.3.5.1. Specificatiile cerintelor DI-IPSC-81433
3.1.3.2.5.2.; software
4.4. (MIL-STD-498)
3.1.3.2.5.; 3.1.3.2.5.2.; Specificatiile cerintelor DI-MCCR-80026
3.1.3.3.5.1.; de interfatare
3.1.3.3.5.4.
3.1.3.3.5. Specificatia produsului DI-MCCR-80029

software (include):
3.1.3.3.5.; 3.1.3.3.5.1.; Documente de DI-MCCR-80012
130.1. proiectare avansata a
software-ului
3.1.3.3.5.; 3.1.3.3.5.2.; Documente de proiec- DI-MCCR-80031
130.1. tare detaliata a softwa-
re-ului
130.1. tare a interfetei
130.1. tare a bazei de date
(Descrierile Conditiilor Tehnice ale Produsului referitoare la acest

standard si identificate in Sectiunea 6 vor fi aprobate si listate ca atare in
instructiuni corespunzatoare ale OMCAS-Directia Management Contracte
din DIA (DOD 5000.19-1, vol.II AMSDL). Copiile dupa Descrierile
Conditiilor Tehnice ale Produsului solicitate de contractanti, impreuna cu
functiile specifice de achizitie, vor fi obtinute de la Directia Management
Contracte din DIA privind necesarul sau asa cum a fost indicat de ofiterul
contractant).
6.3. Modificari din editia anterioara. Asteriscurile sau liniile verticale
nu sunt folosite in aceasta revizie pentru a identifica modificarile din
editiua anterioara, din cauza multimii modificarilor.
ANEXA I
10. TIP A - SPECIFICATII DE SISTEM/SEGMENT
10.1. Scop. Specificatia de sistem/segment va fi intocmita in conformitate cu Descrierea Conditiilor

Tehnice ale Produsului din Specificatia sistemului/segmentului (Vezi 6.2.).
ANEXA II
20. TIP B1 - SPECIFICATIA DE DEZVOLTARE PENTRU PRODUSELE DE BAZA

20.1. Sectiunea 1, Scop. Continutul Sectiunii 1 din specificatia de dezvoltare pentru produsele de
baza va fi stabilit dupa cum urmeaza:
Exemplu:
1. Scop
1.1. Aceasta specificatie stabileste cerintele de realizare, proiectare, dezvoltare si testare

pentru ... (se introduce nomenclatorul) a produsului de baza.
20.2. Sectiunea 2, Documente care se aplica. Continutul Sectiunii 2 din specificatie va fi in

conformitate cu 4.2.
20.3. Sectiunea 3, Cerinte. Aceasta sectiune va contine urmatoarele:
a. Cerintele de realizare si proiectare pentru produsul de baza.
b. Cerintele de realizare referitoare la numarul de salariati necesari pentru operarea,

intretinerea si sprijinul logistic ale produselor de baza, in masura in care aceste cerinte stabilesc
sau limiteaza proiectarea produsului de baza.
c. Limitele si standardele de proiectare necesare asigurarii compatibilitatii

componentelor de baza.
d. Interfetele principale dintre produsul de baza care este specificat si alte elemente de
configuratie cu care acesta trebuie sa fie compatibil.
e. Componentele majore ale articolului de baza si interfetele principale dintre acestea.

(Exemple de componente majore pot fi: a) un bloc al unui aparat electronic; b) un motor
pentru un vehicul; c) o actionare mecanica pentru o racheta sau un lansator de rachete).
f. Atribuirea realizarii fiecarei componente majore si limitarile specifice de proiectare,

caracteristice acesteia.
g. Identificarea conexiunilor dintre componentele majore care compun produsul de

baza.
h.Identificarea si utilizarea echipamentelor aprovizionate de guvern ce urmeaza a fi introduse
in produsul de baza si livrate impreuna cu acesta sau ce urmeaza a fi folosite cu produsul de baza.
Daca sunt pur descriptive, cerintele vor fi stabilite in termeni fizici, cantitativi, cu tolerante care pot fi
verificate prin teste analitice succesive, date demonstrative sau inspectii ale produsului de baza si
corelate cu tehnologiile aferente. Cerintele stabilite in prezentul paragraf vor constitui baza
specificatiei si vor fi verificate prin testele mentionate in Sectiunea 4 din specificatie.
20.3.1. Paragraful 3.1, Definitia produsului de baza. Acest paragraf va cuprinde (direct sau prin
referinte) produse specifice ale constructiei sistemelor si analize care vor reprezenta functiile
produsului de baza si relatiile produsului de baza ce urmeaza a fi dezvoltat, cu alte elemente din
configuratia de sistem. Acest paragraf va identifica: a) componentele majore ale acestui element de
configuratie si b) componentele individuale care trebuie realizate. In principal, aceasta este o
transpunere a cerintelor operationale in obiectivele de dezvoltare ale produsului.
20.3.1.1. Paragraful 3.1.1, Diagramele produselor de baza. Acest paragraf va include, unde este
posibil, fie direct, fie prin referinte schema functionala la nivelul produsului de baza. Acest paragraf
va cuprinde diagramele functionale la cel mai inalt nivel ale elementului de configuratie la nivel
detaliat si prezentari sub forma grafica la nivelul necesar identificarii tuturor functiilor de baza.
20.3.1.2. Paragraful 3.1.2, Definitia interfetei. Acest paragraf va cuprinde interfetele functionale si
fizice dintre: a) acest produs de baza si alte elemente de configuratie si b) componentele majore din
cadrul acestui produs de baza. Interfetele functionale vor fi definite in termeni cantitativi, tensiuni de
intrare/iesire, acceleratii, domenii de temperatura, limite de soc, sarcini, viteze, ritm de tangaj si ruliu,
etc. In cazul in care interfetele difera din cauza unor modificari in modul de functionare, cerintele vor
fi specificate astfel incat sa se identifice cerintele specifice ale interfetei functionale pentru fiecare
mod diferit. Legaturile fizice ale interfetei vor fi exprimate in functie de dimensiuni, cu tolerante.
Acest paragraf va include fie direct, fie prin referinte, desene de control al interfetei si alte date
tehnologice necesare definirii tuturor interfetelor functionale si fizice pentru asigurarea
compatibilitatii produsului de baza cu alte elemente de configuratie si a compatibilitatii
componentelor sale majore din cadrul produsului de baza.
20.3.1.3. Paragraful 3.1.3, Lista componentelor majore. Acest paragraf va include lista completa a
tuturor componentelor majore, pe masura ce vor fi cunoscute, care sunt cuprinse in produsul de baza
si documentele de identificare a acestora, aranjate intr-o relatie impusa.
20.3.1.4. Paragraful 3.1.4, Lista echipamentelor furnizate de guvern. Acest paragraf va contine o
lista a echipamentelor furnizate de guvern care vor fi incluse in produsul de baza. Aceasta lista va
indica bunurile prin referire la nomenclatorul lor, numarul de specificatie si/sau numarul de piese.
20.3.1.5. Paragraful 3.1.5, Lista bunurilor imprumutate de guvern. Acest paragraf va cuprinde
lista cu echipamentele guvernamentale care vor fi date cu imprumut (material client) executantului.
20.3.2. Paragraful 3.2, Caracteristici.
20.3.2.1. Paragraful 3.2.1, Performante. Paragraful referitor la performante va stabili functia

produsul de baza (elemente componente), inclusiv limitele superioare si inferioare ale acestora. In
general, aceste considerente se refera la:
a. Actiuni dinamice sau modificari care apar (ritmul, vitezele, deplasarile si nivelele de
zgomot).
b. Criteriile cantitative care cuprind capabilitatile de anduranta ale produselor de baza

pentru satisfacerea nevoilor utilizatorului in conditiile ambientale stipulate si in alte
conditii, inclusiv durata de viata probabila minima. Indica durata ceruta a misiunii si rata de
utilizare planificata.
20.3.2.2. Paragraful 3.2.2, Caracteristici fizice. Acest paragraf va include urmatoarele:
a. Limite de greutate a produsului de baza.

b. Limitari plane si spatiale, spatiu pentru echipaj, configuratia statiei operatorului, puncte
de intrare, iesire si de acces pentru intretinere.
c. Cerinte pentru transport si depozitare, cum ar fi: paletare, ambalare si

containerizare.
d. Factori de durabilitate pentru indicarea gradului de rugozitate.
e. Criterii de protectie a sanatatii si siguranta a luptatorului, inclusiv considerente privind

efectele mecanice si biologice ale exploziilor accidentale. In aceste criterii sunt incluse si
efectele toxice ale produsului de baza sau componentelor acestora asupra utilizatorului si
efectele ale radiatiei electromagnetice care s-ar putea emana. In ceea ce priveste produsele de
baza cu focoase nucleare, care includ cerinte generale pentru operatiile pe timp de pace, se va
tine cont de securitatea (siguranta ) trupelor in manuirea si executia focului, precum si de alte
considerente.
f. Criterii de securitate.
g. Cerinte de comanda si control.
h. Factori de vulnerabilitate, inclusiv considerente privind operatiunile cu arme

atomice, chimice, biologice si radiologice, radiatia electromagnetica, tragerea si impactul cu
tinta.
20.3.2.3. Paragraful 3.2.3, Fiabilitate. Fiabilitatea va fi stabilita in termeni cantitativi, definind

conditiile in care vor fi satisfacute cerintele. Acest paragraf poate include un model de distributie a
fiabilitatii pentru a ajuta la distribuirea valorilor fiabilitatii pe componentele majore, pentru definirea
contributiei lor la realizarea fiabilitatii dorite pentru produsul de baza.
20.3.2.4. Paragraful 3.2.4, Mentenabilitate. Acest paragraf va specifica cerintele cantitative de

mentenabilitate. Cerintele de mentenanta vor fi aplicate in conformitate cu mentenant planificata si
mediul de exploatare, stabilite in termeni cantitativi.
Exemple:
a. Timp (adica, timp mediu si maxim de intrerupere a functionarii, timp de reactie,

perioada de revenire in parametri, timp mediu si maxim de reparatie, timp mediu intre activitatile de
intretinere).
b. Ritm (adica, manopera intretinere per ora de zbor, manopera intretinere per
activitate de intretinere specifica, ritm de pregatire pentru functionare, ore de intretinere
per ore de functionare, frecventa intretinerilor preventive).
c. Complexitatea intretinerii (adica, numar de oameni si nivelele de pregatire,

diversitatea echipamentului de sprijin).
20.3.2.5. Paragraful 3.2.5, Conditii ambientale. Acest paragraf va include atat conditiile
ambientale naturale, cat si cele artificiale ce vor fi intalnite de acest produs de baza pe perioada
depozitarii, transportului si exploatarii. Acest paragraf va include si factori de clima, soc, vibratii,
zgmot si gaze nocive.
20.3.2.6. Paragraful 3.2.6, Transportabilitate. Acest paragraf va include cerintele de

transportabilitate care sunt comune tuturor componentelor pentru a permite utilizarea si sprijinul
logistic. Vor fi identificate toate componentele care din cauza caracteristicilor de functionare vor fi
incompatibile cu metodele normale de transport.
20.3.3. Paragraful 3.3, Proiectare si constructie. Acest paragraf va stabili minimum de standarde
de proiectare si constructie ale produsului de baza, care au aplicabilitate generala si se aplica
echipamente de clase majore (ex.: echipament pentru aeronave spatiale si echipament auxiliar) sau
standarde speciale de proiectare. In masura in care este posibil, aceste cerinte vor fi detaliate prin
referinte la standardele si specificatiile militare stabilite. In plus, acest paragraf va specifica criteriile
de selectie si obligativitate ale standardelor si specificatiilor nationale, militare si ale contractantului.
20.3.3.1. Paragraful 3.3.1, Materiale, procese de prelucrare si piese. Acest paragraf va specifica
acele cerinte specifice produsului de baza care indica utilizarea materialelor, pieselor si proceselor de
prelucrare ce vor fi folosite in proiectarea produsului de baza. Acesta va contine si specificatiile
necesare folosirii materialelor si proceselor de prelucrare specifice in proiectarea produsului de baza.
Se va da o atentie deosebita evitarii folosirii inutile a materialelor strategice sau deficitare, a
produselor si substantelor toxice. Lista materialelor strategice si deficitare poate fi obtinuta de la
beneficiar. In plus, cerintele privind utilizarea pieselor standard si comerciale (de uz comun), pentru
care au fost stabilite liste cu produse omologate, vor fi specificate in acest paragraf.
20.3.3.2. Paragraful 3.3.2, Radiatia electromagnetica. Acest paragraf va contine cerintele privind
radiatia electromagnetica. Acesta va cuprinde atat mediul in care opereaza produsul de baza, cat si
cel pe care il genereaza.
20.3.3.3. Paragraful 3.3.3, Placutele cu marca fabricii si marcarea produsului. Acest paragraf va
contine cerintele pentru placutele cu marca fabricii, marcarea pieselor, marcarea numarului de serie si
de lot si toate celelalte marcari necesare produsului de baza si pieselor componente ale acestuia.
Cerintele vor fi, de obicei, stabilite in termeni generali si se vor face referiri la standardele existente
privind continutul si aplicarea unor astfel de marcari.
20.3.3.4. Paragraful 3.3.4, Executie. Acest paragraf contine cerintele de executie pentru modelele
de dezvoltare ale echipamentelor ce vor fi realizate pe timpul dezvoltarii, inclusiv cerintele de
fabricatie/tehnici de productie.
20.3.3.5. Paragraful 3.3.5, Interschimbabilitate. Acest paragraf va identifica componentele

interschimbabile si inlocuibile. Acest paragraf are scopul de a stabili conditiile de proiectare si nu de
a defini conditiile de interschimbabilitate care sunt cerute, prin stabilirea componentei.
20.3.3.6. Paragraful 3.3.6, Siguranta in exploatare. Acest paragraf va specifica cerintele de

prevenire sau limitare a accidentarii personalului si deteriorarii echipamentului. In masura in care
este posibil, aceste cerinte vor fi impuse de standardele stabilite si aprobate. Pentru produsele de baza
care sustin direct un sistem, vor fi mentionate paragrafele adecvate ale specificatiei de sistem care vor
fi amendate pe baza de “adaugare” sau “anulare”. Limitarea caracteristicilor de siguranta, specifice
produsului de baza, datorate riscurilor in asamblare, dezasamblare, testare, transport, depozitare,
functionare si intretinere va fi stabilita daca nu este cuprinsa in procedurile industriale standard sau
de exploatare, sau in specificatia sistemului. Rezistenta la defectiuni si restrictiile de functionare in

caz de avarie vor fi incluse acolo unde este posibil. Acestea vor include circuite de blocare si avarie
si circuite de rezerva necesare prevenirii, deteriorarii sau asigurarii refacerii produsului de baza in caz
de defectare.
20.3.3.7. Paragraful 3.3.7, Ergonomie. Cerintele ergonomice pentru produsul de configuratie vor fi
specificate in prezentul paragraf si documentele aplicabile (de ex. MIL-STD-1472) incluse in
referinte. Acest paragraf va specifica fiecare cerinta speciala sau unica, exemplu: limite de atribuire
a functiilor pentru personal, de comunicatii si interactiunile personal/echipament. Vor fi incluse
domeniile specifice, statiile sau echipamentul care necesita o atentie concentrata a factorului uman
datorate sensibilitatii in exploatare sau a nivelului critic al misiunii, adica acele domenii in care
efectele erorii umane sunt deosebit de grave.
20.3.4. Paragraful 3.4, Documentatie. Acest paragraf va evidentia planul pentru documentatia
produsului de baza, cum ar fi: specificatiile, desenele, manualele tehnice, planurile si procedurile de
testare, instructiunile de instalare si exploatare.
20.3.5. Paragraful 3.5, Logistica.
20.3.5.1. Paragraful 3.5.1, Mentenanta. Acest paragraf va include considerente cum sunt: a)
utilizarea echipamentului de testare polifunctional (universal), b) utilizarea modulului inlocuitor, c)
ciclurile de mentenanta si reparatie, d) accesibilitatea si e) nivelul de reparabilitate la beneficiar.
20.3.5.2. Paragraful 3.5.2, Aprovizionare. Acest paragraf va specifica influenta produsului de baza
asupra sistemului de aprovizionare si influenta sistemului de aprovizionare asupra proiectarii si
utilizarii produselor de baza. Considerentele vor include: a) introducerea componentelor noi in
sistemul de aprovizionare, b) metode de aprovizionare si reaprovizionare, c) distribuirea si
amplasarea stocurilor de elemente de baza.
20.3.5.3. Paragraful 3.5.3,capacitati si dotare. Acest paragraf va specifica influenta produsului de

baza asupracapacitatilor si dotarii (amplasamente) existente. Acesta va defini si cererile decapacitati
noi sau echipamente auxiliare care sunt necesare exploatarii produsului de baza.
20.3.6. Paragraful 3.6, Personal si instruire.
20.3.6.1. Paragraful 3.6.1, Personal. Acest paragraf va specifica cerintele de personal care trebuie
integrate in proiectarea produsului de baza. Cerintele vor fi specificate, presupunand ca numarul
suplimentar si nivelele de pregatire ale personalului vor fi puse la dispozitie. Cerintele stabilite in
acest paragraf vor constitui baza determinarii complete si definitive a cerintelor de instruire a
personalului specific si a echipamentului pe care se face instruirea. Acest paragraf va include, dar nu
se va limita la: numarul si categoriile de personal de exploatare pentru fiecare mod de operare si
ciclurile de viata propuse, atat cele normale, cat si cele de urgenta; numarul si categoriile de personal
de intretinere pentru fiecare mod de desfasurare si duratele ciclurilor de viata propuse, atat cele
normale, cat si de urgenta; categoriile si numarul total de personal destinat exploatarii, intretinerii si
verificarii produsului de baza. Acest paragraf va descrie, in termeni calitativi generali, resursele de
personal ce se asteapta a fi puse la dispozitie pentru inceperea instruirii planificate pe produsul de
baza.
20.3.6.2. Paragraful 3.6.2, Instruire. Acest paragraf va tine cont de:

a. Cerintele de instruire generate de noul echipament ca sa includa, daca este posibil,

conceptul privind nivelul ce trebuie acoperit de instruire, adica instruirea in scoala, unitate sau
instruirea la furnizor/executant.
b. Estimarile cantitatilor de echipament ce va fi dezvoltat si care va fi necesar numai in

scopuri de instruire.
c. Nevoia de a dezvolta dispozitive de instruire conexe, inclusiv tipurile aferente.

Intocmirea cerintelor de detaliu actuale, pentru caracteristicile
echipamentelor de instruire.
d. Durata instruirii si locurile disponibile de desfasurare a programelor de

instruire efectiva.
20.3.7. Paragraful 3.7, Caracteristicile componentelor majore. Acest paragraf va include un

subparagraf pentru fiecare componenta majora mentionata in paragraful 3.1.3. La stabilirea cerintelor
pentru diversele componente majore se va recunoaste faptul ca verificarea trebuie neaparat sa fie
realizata dupa livrarea, instalarea si controlul pieselor care alcatuiesc componentele majore. Relatia
functionala poate fi astfel incat verificarea cerintelor specificate pentru o componenta majora sa
poata fi efectuata numai cand blocurile, ansamblurile sau piesele care alcatuiesc componenta majora
sunt asamblate in produsul de baza. Pentru fiecare componenta majora se va intocmi un paragraf
separat, in care se vor specifica performantele si caracteristicile fizice.
20.3.8. Paragraful 3.8, Prioritati. Acest paragraf va specifica fie ordinea prioritatii cerintelor, fie va
desemna ponderile pentru indicarea importantei relative a caracteristicilor si cerintelor. Acestea
includ cerintele produsului de baza, precum si cerintele specifice componentelor majore si care nu
pot fi confundate cu cerintele produsului de baza. Se va stabili, de asemenea, ordinea prioritatilor din
aceasta specificatie, in ceea ce priveste documentele de referinta.
20.4. Sectiunea 4, Prevederi de asigurare a calitatii. Cerintele pentru verificarile, testarile oficiale
ale performantelor si caracteristicilor de proiectare, realizare si operare ale produsului de baza, vor fi
specificate in acest paragraf. Testele/verificarile produsului de baza specificate in prezentul paragraf
vor include evaluarea proiectelor componentelor si a produsului de baza, precum si verificarea
capacitatii operationale. Subparagrafele din aceasta sectiune vor include:
a. Testarea fiabilitatii componentelor si a produsului de baza. Cerintele vor fi specificate

pentru culegerea si inregistrarea datelor pe durata testarii care face parte din analiza fiabilitatii.
b. Evaluarea proiectarii si cerintelor de testare la nivel de detaliu, necesare definirii

dimensiunilor programului de testare si a obiectivelor testarilor. Elementele specifice ce vor fi
incluse in test vor fi, de asemenea, mentionate. Daca datele generate pe durata desfasurarii
testelor mentionate in prezenta vor fi recunoscute ca verificare oficiala a faptului ca cerintele
din Sectiunea 3 a specificatiei au fost satisfacute, atunci obiectivele testului vor fi astfel
formulate.
c. Testarea pentru omologarea produsului de baza si a componentelor critice.

d. Testarea si verificarea in vederea instalarii, cum ar fi: verificarea continuitatii,

asamblarea interfetelor, functionarea componentelor majore instalate in mediu,
compatibilitatea echipamentului de sprijin si verificarea documentatiei.
e Verificarea oficiala a caracteristicilor de realizare pentru a demonstra ca

cerintele produsului de baza din Sectiunea 3 a specificatiei au fost satisfacute.
20.4.1. Paragraful 4.1, Generalitati. Acest paragraf va aborda principiile de testare si de desfasurare
in vederea stabilirii realizarii testelor si alte informatii referitoare la testarea produsului de baza care
nu au fost incluse in alta parte.
20.4.1.1. Paragraful 4.1.1, Raspunderea pentru teste. Acest paragraf va stabili obligatiile pentru
realizarea testelor ce revin beneficiarului, guvernamental sau nu.
20.4.1.2. Paragraful 4.1.2, Teste speciale si examinari. Acest paragraf este optional in realizarea
specificatiei si cand este folosit va cuprinde, in general, cerintele de testare pentru evaluarea in
vederea omologarii, pentru selectarea pieselor, componentelor sau echipamentelor ce vor fi folosite
in sistem.
20.4.2. Paragraful 4.2, Inspectii privind conformarea omologarii. Acest paragraf va cuprinde sau
va face referire la cerintele de testare si inspectie necesare stabilirii indeplinirii cerintelor din
Sectiunea 3 a specificatiei. Pe cat posibil, testele vor fi aranjate in ordine logica pentru realizarea
secventiala.
20.5. Sectiunea 5, Pregatirea pentru livrare. Aceasta sectiune se constituie ca un ghid pentru
pregatirea echipamentului in vederea livrarii. Un astfel de ghid va fi caracteristic produsului de baza
ce urmeaza a fi specificat si este diferit de standardele existente. Acesta va include cerinte specifice
in vederea incorporarii unor astfel de practici nestandardizate in descrierile de element adecvate.
Acesta poate impune cerinte pentru conformarea cu practicile standard, facand referire la
specificatiile si standardele militare adecvate.
20.6. Sectiunea 6, Note. Continutul acestei sectiuni nu constituie o obligatie din punct de vedere
contractual. Orice informatie care este considerata de fond sau ca instructiune pentru executant, poate
fi inclusa in prezenta sectiune.
20.7. Sectiunea 10, Anexa I. Aceasta sectiune a specificatiei va contine cerinte care din punct de
vedere contractual fac parte din specificatie, dar care pentru o mai buna utilitate privind specificatia
de mentenanta, sunt incluse in prezenta; de exemplu: cerintele temporare sau pentru valabilitate
limitata. Anexele pot fi atasate ca documente separate in scopul urmaririi/manevrarii lor cu usurinta,
de exemplu: cand sunt clasificati numai cativa parametri ai produsului de baza se stabileste o anexa
care contine numai materialul clasificat. Cand parametrii sunt introdusi in anexa, paragraful din
Sectiunea 10 se va referi la continutul principal al specificatiei produsului de baza in locul in care
parametrul ar fi fost in mod normal specificat.
ANEXA III
30. TIP B2 - SPECIFICATIA DE DEZVOLTARE A ELEMENTULUI CRITIC
30.1. Sectiunea 1, Scop. Continutul Sectiunii 1 din specificatia de dezvoltare a

elementului/echipamentului critic va avea o formulare asemanatoare urmatorului exemplu:
Exemplu:
1. Scop

pentru ...(se introduce identificatorul si nomenclatorul) a elementului critic.
30.2. Sectiunea 2, Documente care se aplica. Continutul Sectiunii 2 trebuie sa fie in conformitate
cu 4.2.
30.3. Sectiunea 3, Cerinte.
30.3.1. Paragraful 3.1, Definitia elementului critic. Acest paragraf va contine definitia generala a
elementului critic ce urmeaza a fi realizat.
30.3.2.1. Paragraful 3.2.1, Realizare. Paragraful caracteristicilor de realizare va stabili rolul

elementului critic, inclusiv limitele de realizare superioare si inferioare. Ca ghid general, sunt incluse
urmatoarele considerente:
a. Actiuni dinamice sau modificari care apar (ritmul, vitezele, deplasarile si nivelele de
zgomot).
b. Criteriile cantitative care cuprind capacitatile de anduranta ale elementelor

critice pentru satisfacerea nevoilor utilizatorului in conditiile ambientale stipulate si alte
conditii, inclusiv durata probabila totala minima. Indica durata ceruta a misiunii si rata de
utilizare planificata.
30.3.2.2. Paragraful 3.2.2, Caracteristici fizice. Acest paragraf va cuprinde urmatoarele:

a. Limite de greutate a elementului/echipamentului critic
b. Limitari plane si spatiale, spatiul pentru echipaj, configuratia statiei operatorului, puncte
de intrare, iesire si acces pentru intretinere.
c. Cerinte pentru transport si depozitare, cum ar fi: paletare, ambalare si containerizare.
e. Criterii de sanatate si siguranta, inclusiv considerente privind efectele exploziilor

accidentale (adverse), mecanice si biologice. In aceste criterii sunt incluse si efectele toxice ale
elementului critic sau componentelor acestora asupra utilizatorului si efectele adverse ale
radiatiei electromagnetice care s-ar putea emana. In ceea ce priveste elementele critice cu
focoase nucleare, care includ cerinte generale pentru operatiile pe timp de pace, se va tine cont
de securitatea (siguranta) trupelor in manuirea si executia focului, precum si de alte
considerente.
f. Factori de vulnerabilitate, inclusiv considerente privind operatiunile cu arme atomice,

chimice, biologice si radiologice, radiatia electromagnetica, tragerea si impactul cu tinta.

conditiile in care vor fi satisfacute cerintele.
30.3.2.4. Paragraful 3.2.4, Mentenabilitate. Acest paragraf va specifica cerintele de mentenabilitate

cantitative. Cerintele se vor aplica mentenantei in cadrul planificarii mentenantei si a mediului de
exploatare si vor fi stabilite in termeni cantitativi.
ambientale naturale, cat si cele artificiale ce vor fi intalnite de acest element critic pe perioada
zgomot si gaze nocive.

de proiectare si constructie ale elementului critic, care au aplicabilitate generala si se aplica claselor
majore de echipamente (ex: echipament pentru aeronave spatiale si echipament de sprijin) sau
standardelor de proiectare speciale. In masura in care este posibil, aceste cerinte vor fi specificate
prin referinte la standardele si specificatiile militare stabilitate. In plus, acest paragraf va specifica
criteriile de selectie si impunere ale standardelor si specificatiilor nationale, militare si contractuale.
acele cerinte caracteristice elementului critic care indica utilizarea materialelor, pieselor si proceselor
de prelucrare ce vor fi folosite in proiectarea elementului critic. Acesta va contine si specificatiile
necesare folosirii materialelor si proceselor de prelucrare in proiectarea elementului critic. Se va da o
atentie deosebita evitarii folosirii inutile a materialelor strategice sau critice, a produselor si
substantelor toxice. Lista materialelor strategice si toxice poate fi obtinuta de la beneficiar. In plus,
cerintele privind utilizarea pieselor standard si comerciale, pentru care au fost stabilite liste cu
produse omologate, vor fi specificate in acest paragraf.
30.3.3.2. Paragraf 3.3.2, Radiatia electromagnetica. Acest paragraf va contine cerintele privind
radiatia electromagnetica. Acesta va cuprinde atat mediul in care opereaza produsul critic, cat si cel
pe care il genereaza.
contine cerintele pentru placutele cu marca fabricii, marcarea pieselor, marcarea numarului de serie si
de lot si toate celelalte marcari necesare elementului critic si pieselor componente ale acestuia.
Cerintele vor fi, de obicei, stabilite in termeni generali si se vor face referiri la standardele existente
privind continutul si aplicarea unor astfel de marcari.
de dezvoltare ale elementelor critice ce vor fi realizate pe durata dezvoltarii, inclusiv cerintele de
fabricatie prin tehnici de productie.

interschimbabile si inlocuibile. Acest paragraf are scopul de a stabili conditiile de proiectare si de a
defini conditiile de interschimbabilitate care sunt cerute de atribuirea (asigurarea) numarului de piese
necesar.
30.3.3.6. Paragraful 3.3.6, Siguranta. Acest paragraf va specifica cerintele de impiedicare sau
limitare a accidentarii personalului si deteriorarii echipamentului. In masura in care este posibil,
aceste cerinte vor fi impuse de standardele stabilite si aprobate. Limitarea caracteristicilor de
siguranta, specifice elementului critic, care se datoreaza riscurilor in asamblare, dezasamblare,
testare, transport, depozitare, functionare si intretinere va fi stabilita cand nu este cuprinsa nici in
practicile standard industriale sau de exploatare, nici in specificatia sistemului. Rezistenta la
defectiuni si restrictiile de functionare in caz de avarie vor fi incluse acolo unde este posibil. Acestea
vor include circuite de blocare si avarie si circuite de rezerva necesare impiedicarii deteriorarii sau
asigurari refacerii elementului critic in caz de defectare.
30.3.3.7. Paragraful 3.3.7, Ergonomie. Cerintele ergonomice pentru produsul critic vor fi
specificate in prezentul paragraf si documentele aplicabile (de ex. MIL-STD-1472) vor fi incluse prin
referinte. Acest paragraf va specifica fiecare cerinta speciala sau unica, exemplu: limite de atribuire a
functiilor pentru personal si comunicatii si interactiunile personal/echipament. Vor fi incluse
domeniile specifice, statiile sau echipamentul care necesita o atentie concentrata privind ingineria
umana din cauza sensibilitatii exploatarii sau a nivelului critic al misiunii, adica acele domenii in care
30.3.4. Paragraful 3.4, Documentatie. Acest paragraf va specifica planul pentru documentatia
elementului critic, cum ar fi: specificatiile, desenele, manualele tehnice, planurile si procedurile de
testare, instructiunile de instalare.
30.3.5. Paragraful 3.5, Logistica.

30.3.5.1. Paragraful 3.5.1, Mentenanta (intretinere). Acest paragraf va include considerente cum
sunt: a) utilizarea echipamentului de testare polifunctional (universal), b) utilizarea modulului
inlocuitor, c) ciclurile de mentenanta si reparatie, d) accesibilitatea si e) nivelul de reparabilitate de
catre guvern.
30.3.5.2. Paragraful 3.5.2, Aprovizionare. Acest paragraf va specifica influenta elementului critic
asupra sistemului de aprovizionare si influenta sistemului de aprovizionare asupra proiectarii si
utilizarii elementelor critice. Considerentele vor include: a) introducerea componentelor noi in
sistemul de aprovizionare, b) metode de aprovizionare si reaprovizionare, c) distribuirea si
amplasarea stocurilor de elemente critice.
30.3.6. Paragraful 3.6, Prioritate. Acest paragraf va specifica fie ordinea prioritatii cerintelor, fie va
desemna ponderile pentru indicarea importantei relative a caracteristicilor si alte cerinte. Se va
stabili, de asemenea, ordinea prioritatilor din aceasta specificatie, in ceea ce priveste documentele de
referinta.
30.4. Sectiunea 4, Prevederi de asigurare a calitatii. Cerintele pentru verificarile, testarile oficiale
ale caracteristicilor de realizare si proiectare ale elementului critic si operabilitatea, vor fi specificate
in acest paragraf. Testele/verificarile specificate in prezentul paragraf vor include evaluarea
proiectului componentei si elementului critic si verificarea capacitatii operationale. Subparagrafele
din aceasta sectiune vor include:
a. Testarea fiabilitatii privind testarea componentei si a elementului critic. Cerintele vor fi
specificate pentru culegerea si inregistrarea datelor pe durata testarii, care face parte din analiza
fiabilitatii.
b. Evaluarea de inginerie si cerintele de testare la nivelul de detaliu, necesar definirii

dimensiunilor programului de testare si a obiectivelor testului. Elementele specifice ce vor fi
incluse in test vor fi, de asemenea, mentionate. Daca datele generate pe durata desfasurarii
testelor, mentionate in prezenta, vor fi recunoscute ca verificare oficiala a faptului ca
cerintele din Sectiunea 3 a specificatiei au fost satisfacute, atunci obiectivele testului vor fi
astfel formulate.
c. Testarea pentru omologare a elementului critic si a componentelor selectate.
d. Testarea si verificarea in vederea instalarii, cum ar fi: verificarea continuitatii,

asamblarea interfetelor, functionarea componentelor majore in mediul instalat, compatibilitatea
echipamentului de sprijin si verificarea documentatiei.
e. Verificarea oficiala a caracteristicilor de realizare pentru a demonstra ca cerintele

produsului de baza din Sectiunea 3 a specificatiei au fost satisfacute.
30.4.1. Paragraful 4.1, Generalitati. Acest paragraf va aborda principiile de testare si de desfasurare
in vederea stabilirii realizarii testelor si alte informatii referitoare la testarea produsului de baza care
nu au fost incluse in alta parte.
30.4.1.1. Paragraful 4.1.1, Raspunderea pentru teste. Acest paragraf va stabili obligatiile pentru
realizarea testelor ce revin beneficiarului, guvernamental sau nu.
30.4.1.2. Paragraful 4.1.2, Teste si examinari speciale. Acest paragraf este optional in realizarea
specificatiei si cand este folosit va cuprinde, in general, cerintele de testare pentru evaluare in
vederea omologarii, pentru selectarea pieselor, componentelor sau echipamentelor ce vor fi folosite
in sistem.
30.4.2. Paragraful 4.2, Inspectii privind conformarea calitatii. Acest paragraf va cuprinde sau va
face referire la cerintele de testare si inspectie necesare stabilirii indeplinirii cerintelor din Sectiunea
3 a specificatiei. Pe cat posibil, testele vor fi aranjate in ordine logica pentru a se asigura succesiunea.
30.5. Sectiunea 5, Pregatirea pentru livrare. Aceasta sectiune se constituie ca un ghid pentru
pregatirea echipamentului in vederea livrarii. Un astfel de ghid va fi caracteristic elementului critic ce
urmeaza a fi specificat si este definit de standardele existente. Acesta va include cerinte specifice in
vederea incorporarii unor astfel de practici nestandardizate in descrierile de element adecvate. Acesta
poate impune cerinte pentru conformarea cu practicile standard facand referire la specificatiile si
standardele militare adecvate.
30.6. Sectiunea 6, Note. Continutul acestei sectiuni nu constituie o obligatie din punct de vedere
contractual. Orice informatie care este considerata de fond sau ca instructiune pentru executant, poate
fi inclusa in prezenta sectiune.
de intretinere, sunt incluse in prezenta, de exemplu, cerintele de natura temporara sau de eficienta
limitata. Anexele pot fi atasate ca documente separate in scopul urmaririi lor cu usurinta, de exemplu:
cand sunt clasificati numai cativa parametri ai produsului de baza se stabileste o anexa care contine
numai materialul clasificat. Cand parametrii sunt introdusi in anexa, paragraful din Sectiunea 10 se
va referi la continutul principal al specificatiei elementului critic, in locul in care parametrul ar fi fost
in mod normal specificat.
ANEXA IV
40. TIP B3 - SPECIFICATIA DE DEZVOLTARE A ECHIPAMENTELOR

NECOMPLEXE (SIMPLE)
40.1. Sectiunea 1, Scop. Continutul Sectiunii 1 a specificatiei de dezvoltare a echipamentelor

necomplexe va fi conform celui definit in urmatorul exemplu:
Exemplu:
1. Scop

pentru ...(se introduce nomenclatorul) a echipamentului necomplex.
40.2. Sectiunea 2, Documente care se aplica. Continutul Sectiunii 2 va fi in conformitate cu 4.2.
40.3.1. Paragraful 3.1, Definitia elementului. Acest paragraf va contine descrierea pe scurt a
echipamentului necomplex si va formula in termeni generali scopul acestuia. Pentru echipamentele
necomplexe ale caror caracteristci generale sunt cunoscute, descrierea va consta numai din numele
echipamentului necomplex, impreuna cu modificatorii adecvati. In cazul in care nu se cunoaste
numele echipamentului necomplex, descrierea va cuprinde numai doua sau trei propozitii scurte
referitoare la caracteristicile sale principale.
40.3.2.1. Paragraful 3.2.1, Realizare. Acest paragraf va stabili rolul echipamentului necomplex,
inclusiv limitele de realizare superioare si inferioare.
40.3.2.2. Paragraful 3.2.2, Caracteristici fizice. Acest paragraf va include cerintele fizice necesare
asigurarii formei si adaptarii, inclusiv cele privind greutatea, montarea, dimensiunile suprafetelor de
contact, culoarea si acoperirea de protectie etc.
40.4. Sectiunea 4, Prevederi de asigurare a calitatii. (Vezi 4.4.)
40.5. Sectiunea 5, Pregatirea pentru livrare. (Vezi 4.5.)
40.6. Sectiunea 6, Note. (Vezi 4.6.)
ANEXA V
50. TIP B4 - SPECIFICATIA DE DEZVOLTARE PENTRU CAPACITATI SAU NAVE
50.1. Sectiunea 1, Scop. Continutul Sectiunii 1 a specificatiei de dezvoltare a capacitatilor sau

navelor va arata ca in exemplul urmator:
Exemplu:
1. Scop
1.1. Aceasta specificatie stabileste cerintele si limitele de baza impuse dezvoltarii unei
proiectari arhitecturale si de realizare pentru ... (se introduce nomenclatorul); se adauga "ca sprijin
al... (se introduce nomenclatorul sistemului)”, daca este cazul.
50.2. Sectiunea 2. Documente care se aplica. Continutul Sectiunii 2 va fi in conformitate cu 4.2.
50.3. Sectiunea 3. Cerinte.
50.3.1. Paragraful 3.1, Definitia capacitatii si constructiilor de nave. Se descrie detaliat misiunea
capacitatii sau navei; se prezinta fluxul de personal, material si functiile ce urmeaza a fi indeplinite
in cadrul capacitatii sau navei sau cele indeplinite de acestea, inclusiv elementele de timp etc.; se
identifica principiile de intretinere si logistica ce vor fi folosite; se stabilesc cerintele de functionare
utila a proiectului; se stabilesc cerintele de autoaprovizionare ale capacitatii sau navei si alte cerinte
speciale de supravietuire.
50.3.1.1. Paragraful 3.1.1, Desenelecapacitatilor sau navelor. Pentru o capacitate (amenajare,

cladire) se includ scheme topografice si geografice, precum si desene grafice, daca este cazul. Pentru
o nava se includ configuratiile si profilurile preliminare ale puntii (bordului), precum si schemele
acestora, daca este cazul. Vor fi, de asemenea, incluse schemele functionale, precum configuratia
echipamentului si schemele bloc de prelucrare, daca este cazul.
50.3.1.2. Paragraful 3.1.2, Definitia interfetei. Interfetele capacitatii sau navei cu sistemul sau
suprafetele functionale ale sistemului vor fi definite prin specificatia sistemului/segmentului si acele
interfete definite aici trebuie sa se conformeze specificatiei sistemului/segmentului. Atat interfetele
functionale, cat si fizice cu alte sisteme si cele dintre subsistemele sau componentele majore ale
acestei capacitati sau nave, vor fi definite in acest paragraf.
50.3.1.3. Paragraful 3.1.3, Lista subsistemelor si componentelor majore. Acest paragraf va

include lista completa a tuturor subsistemelor si componentelor majore care intra in componenta
capacitatii sau navei sau sunt cerute de facilitate sau nava sa sprijine sistemul. Daca este necesar,
paragraful va include arborele specificatiei sau o lista neesentiala, care sa prezinte relatiile
documentelor de identificare pentru subsisteme si componente majore ale capacitatii sau navei.
50.3.2. Paragraful 3.2, Caracteristici. Acolo unde se poate aplica, caracteristicile vor fi specificate
in functie de insasi facilitatea/capacitatea sau nava si nu prin referire la echipamentul cu care
facilitatea sau nava trebuie sa fie compatibile. Cerintele de proiectare si realizare integrate vor fi
elaborate avandu-se in vedere ca trebuie sa fie identice cu cerintele stabilite de specificatia
sistemului/segmentului. Urmatoarele informatii sunt necesare pentru definirea uneicapacitati sau
nave; totusi, acestea nu au ca scop specificarea cerintelor nepertinente, nici nu vor fi astfel concepute
incat sa previna adaugarea unor informatii suplimentare care pot fi necesare identificarii propriu-zise
a cerintelor caracteristice capacitatii sau navei. Caracteristicile capacitatii/facilitatii vor include
considerente, cum ar fi :
a. Civile:
1) Sarcinile pe roti sau axe.
2) Latimea cailor (zonelor) speciale.
3) Prevederile de basculare si greutate pentru vehiculele speciale.
4) Cerintele de deplasare a sarcinii cu troliu.
5) Parcare (numar de vehicule).
6) Pantele unui drum, tipuri de pavaj (flexibil sau rigid), tipuri de culoare (flexibile sau
rigide).
7) Cerinte speciale de alimentare cu apa si de canalizare. Cantitatea si natura apei si

canalizarii, daca este speciala.
8) Cerinte speciale de protectie impotriva incendiului (exterior).
9) Imprejmuire si securitate.
10) Amplasarea si tipurile utilitatilor existente, daca este cazul (apa, gaz, canal,
electrica, scurgeri pluviale).
b. Arhitecturale:
1) Gradul de ocupare a personalului, tipuri, ore per zi.
2) Indicarea utilizarii suprafetelor din cadrulcapacitatii. Configurarea

impartirii pe sectoare. Zone de risc. Zone de tratament special.
3) Tipuri de usi speciale necesare.
4) Cerinte la nivelul podelei. Canale de scurgere pe sub podea.

5) Cerinte pentru ferestre, daca exista.
6) Cerinte de control al dimensiunilor.
7) Inaltimea plafonului transparent.
8) Acoperirea (tratarea) arhitecturala exterioara (cu ciment, zidire,

caramida etc.). Se indica daca tratamentul este adecvat.
9) Cerinte de siguranta la explozie a constructiei.
c. Structurale:
1) Amplasarea si sarcinile macaralei si troliului. Cerinte de control.
2) Sarcinile pe podea si pe acoperis. Sarcini speciale, sarcini seismice si la

vant.
3) Zone de camp deschis si fara stalpi.
4) Cerinte de protectie la rafalele de vant.
5) Scari mobile si lifturi pentru personal.
6) Sarcinile pe pilonii platformei.
7) Configuratia generala a cladirii, numar de etaje.
8) Baricade si ecranari pentru zonele undei de explozie.
d. Mecanice:
1) Apa potabila in interior.

2) Limitele ambientale: temperatura, umiditate, ventilatie.
3) Aer comprimat.
4) Protectie in caz de incendiu.
5) Cerinte acustice si de vibratie.
6) Cerintele echipamentului de racire.
e. Electrice:
1) Cerinte de alimentare - surse si valori.
2) Intensitatea iluminarii.
3) Cerinte pentru comunicatii.
4) Impamantare.
f. Echipamente (se asigura configuratia si lista cu fiecare piesa a echipamentului):
1) Numele echipamentului.
2) Unitati necesare (numar).
3) Destinatia echipamentului.
4) Gabaritul echipamentului (dimensiuni, greutate).
5) Cerinte de consum - afluxul de caldura, BTU's per ora, tip de

racire, temperaturi de intrare-iesire, umiditate relativa.
6) Cerinte minime de acces prin partile din fata si din spate.
Caracteristicile navei vor include urmatoarele considerente ca fiind necesare:
a. Generalitati:
1) Dimensiunile limita.
2) Controlul greutatii.
3) Fiabilitate si mentenabilitate.
4) Conditii ambientale.
5) Standardizare si interschimbabilitate.
6) Soc, zgomot si vibratii.
7) Standarde navale sau marine comerciale, inclusiv atestarea celor

comerciale.
b. Structura corpului navei:
1) Incarcatura si configuratia structurii.
2) Materialele structurii de baza.
3) Sudare, nituire si fixare.
4) Accesul.
c. Instalatia de propulsie:
1) Tipul si numarul echipamentelor de propulsie.
2) Tipul si numarul elicelor.
3) Echipamentul de comanda a propulsiei.
d. Instalatii electrice:
1) Tipul si numarul generatoarelor.
2) Sistemul de distributie al energiei.
3) Sistemul de iluminare.
e. Comunicatii si comanda:
1) Echipament de navigatie.
2) Sisteme si echipamente de comunicatii in interior.
3) Sisteme electronice.
4) Sisteme de comanda a armamentului.
f. Sisteme auxiliare:
1) Sisteme de climatizare.
2) Sisteme de alimentare cu combustibil.
3) Sisteme de alimentare cu apa proaspata si de mare.
4) Sistem de comanda a directiei.
5) Sistem de manevrare a aparatului de zbor.
6) Sistem de realimentare in timpul mersului.
7) Sistem de manevrare a instalatiei de incarcare.
g. Dotare si furnituri:
1) Garniturile (fitingurile) corpului navei, depozitarea barcii si dotarea completa cu

greement.
2) Vopsirea, acoperirea puntii si izolarea.
3) Magazii speciale.
4) Ateliere si spatii de lucru.
5) Spatii de desfasurare a activitatilor si de locuit.
h. Armament:
1) Depozitarea si manevrarea tunurilor si munitiilor.
2) Sisteme de armament lansate de pe nave.
3) Depozitarea si manuirea munitiilor in cargo.
50.3.3. Paragraful 3.3, Documentatie. Cerintele pentru intocmirea documentatiei de proiectare vor
fi specificate in termeni generali. Ele vor specifica tipurile de documente (cum sunt: specificatii,
desene, studii si calcule) necesare analizei si aprobarii proiectului, pentru inzestrare si pentru
inregistrare in ordine cronologica.
50.4. Sectiunea 4, Prevederi de asigurare a calitatii. Aceasta sectiune va indica procedeele speciale
de testare si control al calitatii si inspectiile de conformare a calitatii, necesare asigurarii
adaptabilitatii trasaturilor speciale sau unice ale capacitatii sau navei.
50.5. Sectiunea 5, Pregatirea pentru livrare. Aceasta sectiune, in mod normal, nu se aplica. Dar
cand este utilizata va asigura informatii de indrumare pentru arhitect/inginer in ceea ce priveste
cerintele de pregatire pentru livrare alecapacitatii sau navei.
50.6. Sectiunea 6, Note. Continutul acestei sectiuni nu este obligatoriu din punct de vedere
contractual. Pot fi incluse in prezenta orice informatii considerate ca fiind informatii sau instructiuni
de fond pentru executant.
*50.7. Sectiunea 10, Anexa I. (Vezi 4.7.)

---------------------------------------------------
* (Se omite daca nu se aplica)
ANEXA VI
60. TIP B5 - SPECIFICATII DE DEZVOLTARE SOFTWARE
60.1. Scop. Aceasta specificatie va consta din specificatia cerintelor software si specificatiile
cerintelor de interfata. Aceste specificatii vor fi intocmite in conformitate cu Descrierea Conditiilor
Tehnice ale unui Element din Specificatia Cerintelor Software si Descrierea Conditiilor Tehnice ale
unui Element din Specificatia Cerintelor Interfetei. (Vezi 6.2.)
ANEXA VII
70. TIP C1a - SPECIFICATIA FUNCTIONALA A PRODUSELOR

DE ELEMENTE DE BAZA
70.1. Sectiunea 1, Scop. Continutul Sectiunii 1 a specificatiei functionale a produsului de elemente

de baza va fi definit ca in exemplul urmator:
Exemplu:
1. Scop
1.1. Aceasta specificatie stabileste cerintele de realizare, proiectare, testare, fabricatie si

receptie ale ...(se introduce nomenclatorul) produsului de baza.
1.2. Clasificare. (cand se aplica, vezi 4.1.2.)
70.3.1. Paragraful 3.1, Definitia elementului. Acest paragraf va contine definitia detaliata a
caracteristicilor functionale ale elementului de configuratie care este introdus in aceasta specificatie.
Pentru produsul de baza pe care se sprijina direct un sistem, relatia elementului de configuratie cu
sistemul va fi definita. Acest paragraf va identifica componentele majore ce vor fi produse.
70.3.1.1. Paragraful 3.1.1, Reprezentarile grafice ale produsului de baza. Acest paragraf va
cuprinde schemele si graficele bloc si functionale. Desenele configuratiei si alte reprezentari grafice
care stabilesc relatia generala a componentelor majore vor fi incluse in aceasta sectiune.
70.3.1.2. Paragraful 3.1.2, Definitia interfetei. Acest paragraf cuprinde interfetele functionale si
fizice dintre: a) acest produs de baza si alte elemente de configuratie si b) componentele majore din
cadrul acestui produs de baza. Interfetele vor fi specificate in termeni cantitativi ai tensiunilor de
intrare/iesire, acceleratiilor, domeniilor de temperatura, limitelor de soc, sarcinilor, vitezelor, ritmului
de tangaj si ruliu etc. In cazul in care interfetele difera din cauza modificarilor modului de
functionare, cerintele vor fi specificate astfel incat sa se identifice cerintele specifice ale interfetei
functionale pentru fiecare mod diferit. Relatiile interfetei fizice vor fi exprimate in functie de
dimensiuni cu tolerante. Acest paragraf va include fie direct, fie prin referinte, desene de control al
interfetei si alte date de proiectare necesare definirii tuturor interfetelor functionale si fizice pentru
asigurarea compatibilitatii produsului de baza cu alte elemente/echipamente de configuratie si a
compatibilitatii componentelor sale majore din cadrul produsului de baza.
tuturor componentelor majore, pe masura ce vor fi cunoscute, care sunt cuprinse in produsul de baza,
cu documentele de identificare a acestora, aranjate intr-o relatie impusa.
70.3.1.4. Paragraful 3.1.4, Lista cu bunurile furnizate de guvern. Acest paragraf va contine o lista
a bunurilor furnizate de guvern pe care le va include produsul de baza. Aceasta lista va include
bunurile prin referire la nomenclatorul lor, numarul de specificatie si/sau numarul de piese “si alti
identificatori pertinenti”.
70.3.2. Paragraful 3.2, Caracteristici. Toate caracteristicile din Sectiunea 3 a specificatiei vor
putea fi masurate si o astfel de masurare va constitui baza inspectiilor mentionate in Sectiunea 4 a
specificatiei.
70.3.2.1. Paragraful 3.2.1, Realizare. Acest paragraf va stabili rolul produsului de baza in functie de
caracteristicile functionale complete si va specifica limitele inferioare si superioare ale fiecarei
caracteristici de realizare. Aceste caracteristici vor fi formulate ca cerinte care trebuie realizate si nu
ca obiective.
70.3.2.2. Pragraful 3.2.2, Caracteristici fizice. Acest paragraf include urmatoarele :
a. Limite de greutate a produsului de baza.
b. Limitari plane si spatiale, spatiul pentru echipaj, configuratia statiei operatorului,

puncte de intrare, iesire si acces pentru intretinere.
c. Cerinte pentru transport si depozitare, cum ar fi paletare, ambalare si containerizare.

produsului de baza sau componentelor acestora asupra utilizatorului si efectele adverse ale
radiatiei electromagnetice care s-ar putea emana. In ceea ce priveste produsele de baza cu
focoase nucleare, care includ cerinte generale pentru operatiile pe timp de pace, se va tine cont
considerente.
f. Criterii de securitate.
g. Cerinte de comanda si control.
h. Factori de vulnerabilitate, inclusiv considerente privind operatiunile cu arme atomice,

chimice, biologice si radiologice, radiatia electromagnetica, tragerea si impactul cu tinta.

fiabilitatii pentru a sprijini distribuirea valorilor fiabilitatii atribuite componentelor majore pentru
contributia lor in realizarea fiabilitatii dorite a produsului de baza.

cantitativa. Cerintele se vor aplica mentenantei in cadrul planificarii mentenantei si a mediului de
exploatare si vor fi stabilite in termeni cantitativi. Exemple:
a. Timpul (adica, timp mediu si maxim de intrerupere a functionarii, timpul de reactie,

perioada de rotire, timpul mediu si maxim de reparatie, timp mediu intre activitatile de
intretinere).
b. Ritm (adica, manopera intretinere per ora de zbor, manopera intretinere per activitate de
intretinere specifica, ritmul de pregatire pentru functionare, ore de intretinere per ore de
functionare, frecventa intretinerilor preventive).
c. Complexitatea intretinerii (adica, numar de oameni si nivelele de pregatire, diversitatea

echipamentului de sprijin).
d. Costuri de intretinere (de exemplu: costuri de intretinere per ore de functionare si

manopera per reparatii capitale).
ambientale naturale, cat si cele artificiale ce vor fi intalnite de acest produs de baza pe perioada

logistic. Toate componentele, care din cauza caracteristicilor de functionare vor fi incompatibile cu
metodele normale de transport, vor fi identificate.
de proiectare si constructie ale produsului de baza, care au aplicabilitate generala si se aplica claselor
majore de echipamente (ex: echipament pentru aeronave spatiale si echipament de sprijin) sau
prin referinte la standardele si specificatiile militare stabilite. In plus, acest paragraf va specifica
acele cerinte caracteristice produsului de baza care indica utilizarea materialelor, pieselor si
proceselor de prelucrare ce vor fi folosite in proiectarea produsului de baza. Acesta va contine si
specificatiile necesare folosirii materialelor si proceselor de prelucrare in proiectarea produsului de
baza. Se va da o atentie deosebita evitarii folosirii initiale a materialelor strategice sau critice. Lista
materialelor strategice si toxice poate fi obtinuta de la beneficiar. In plus, cerintele privind utilizarea
pieselor standard si comerciale, pentru care au fost stabilite liste cu produse omologate, vor fi
specificate in acest paragraf.
70.3.3.2. Paragraful 3.3.2, Radiatia electromagnetica. Acest paragraf va specifica cerintele

referitoare la radiatia electromagnetica, atat privind conditiile de radiatie in care trebuie sa
functioneze produsul de baza, cat si radiatia emanata de produsul de baza, care ar putea sa
functioneze necorespunzator, sa explodeze sau sa perturbe echipamentul electronic/comunicatiile
conexe.
70.3.3.3. Paragraful 3.3.3, Identificare si marcare. Acest paragraf va cuprinde cerintele privind
utilizarea culorii si codului de identificare a legaturilor electrice si hidraulice. Acest paragraf va
cuprinde si cerintele privind placutele cu marca fabricii pentru identificare, operare sau siguranta.
Acest paragraf nu va include cerintele de numerotare a seriei si de nomenclator.
70.3.3.4. Paragraful 3.3.4, Executie. Acest paragraf va specifica cerintele generale de executie care
sunt neesentiale in fabricatia produsului de baza. Desi aceste cerinte sunt de natura generala, se refera
si la precizia de fabricatie ce trebuie asigurata de executant sau ce trebuie asigurata prin tehnici de
fabricatie.

interschimbabile si inlocuibile. Paragraful are scopul de a stabili conditiile de proiectare si nu de a
defini conditiile de interschimbabilitate care sunt cerute de atribuirea (asigurarea) numarului de piese
necesar.
aceste cerinte vor fi impuse de standardele stabilite si aprobate. Pentru produsele de baza care sustin
direct un sistem, vor fi mentionate paragrafele adecvate ale specificatiei de sistem care vor fi
amendate pe baza de “adaugare” sau “anulare” pentru aplicarea la produsul de baza. Limitarea
caracteristicilor de siguranta, specifice produsului de baza, care se datoreaza riscurilor in asamblare,
dezasamblare, testare, transport, depozitare, functionare si intretinere va fi stabilita cand nu este
cuprinsa nici in practicile standard industriale sau de exploatare, nici in specificatia sistemului.
Rezistenta la defectiuni si restrictiile de functionare in caz de avarie vor fi incluse acolo unde este
posibil. Acestea vor include circuite de blocare si avarie si circuite de rezerva necesare impiedicarii
deteriorarii sau asigurarii refacerii produsului de baza in caz de defectare.
70.3.3.7. Paragraful 3.3.7, Ergonomie. Cerintele ergonomice pentru produsul de configuratie vor fi
specificate in prezentul paragraf si documentele aplicabile (de ex. MIL-STD-1472) vor fi incluse prin
referinte. Acest paragraf va specifica fiecare cerinta speciala sau unica, exemplu: limite de atribuire a
functiilor pentru personal si comunicatii si interactiunile personal/echipament. Vor fi incluse
domeniile specifice, statiile sau echipamentul care necesita o atentie concentrata privind ergonomia
din cauza sensibilitatii exploatarii sau a nivelului critic al misiunii, adica acele domenii in care
70.3.3.8. Paragraful 3.3.8, Standarde de fabricatie. Acest paragraf, cand se aplica, va include
acele standarde sau procese de prelucrare esentiale care din cauza importantei lor trebuie stabilite ca
cerinte pentru fabricarea produsului de baza. Cerintele specificate in prezenta vor fi la nivel de
detaliu, necesare stabilirii clare a limitelor pentru inspectiile incluse in Sectiunea 4 a specificatiei.
70.3.4. Paragraful 3.4, Caracteristicile componentei majore. Acest paragraf va include un

subparagraf pentru fiecare componenta majora, mentionata in paragraful 3.1.3. La stabilirea
cerintelor pentru diversele componente majore se va recunoaste faptul ca verificarea trebuie neaparat
sa fie realizata dupa livrarea, instalarea si controlul pieselor care alcatuiesc componentele majore.
Relatia functionala poate fi astfel incat verificarea cerintelor specificate pentru o componenta majora
sa poata fi efectuata numai cand blocurile, ansamblurile sau piesele care alcatuiesc componenta
majora sunt asamblate in produsul de baza. Pentru fiecare componenta majora se va intocmi un
paragraf separat, in care se vor specifica caracteristicile de realizare si fizice.
70.3.5. Paragraful 3.5, Inspectii de omologare (preproductie) (productie de serie). (Vezi 4.3.9.
si 4.3.11.)
*70.3.6. Paragraful 3.6, Standard mostra. (Vezi 4.3.10.)
70.4. Sectiunea 4, Prevederi de asigurare a calitatii.. Cerintele privind verificarile/testele oficiale

ale realizarii produsului/elementului/echipamentului si caracteristicile fizice vor fi specificate in
aceasta sectiune.
70.4.1. Paragraful 4.1, Generalitati. Acest paragraf va furniza informatii generale pertinente pentru
testele si inspectiile care nu sunt cuprinse intr-un alt paragraf al Sectiunii 4, cum ar fi: locul de
desfasurare sau conditiile pentru testare in vederea omologarii, cerintele pentru testarea speciala a
componentelor produsului de baza, etc.
70.4.1.1. Paragraful 4.1.1, Raspunderea pentru inspectii. Acest paragraf va stabili faptul ca
raspunderea pentru efectuarea tuturor testelor si verificarilor specifice revine furnizorului si guvernul
isi rezerva dreptul de a certifica sau realiza separat toate testele specifice sau, in caz contrar, de a
executa toate testele si inspectiile.
70.4.1.2. Paragraful 4.1.2, Examinari si teste speciale. (Vezi 4.4.1.2.) Acest paragraf va cuprinde
modul de testare, succesiunea testelor, numarul de elemente de baza ce vor fi testate, datele necesare
etc., pentru toate cerintele de testare pentru alte activitati decat inspectiile de receptie. Acesta va
include, de preferat sub forma de tabel, o corelare intre fiecare cerinta, testarea acesteia si tipul
unitatii asupra careia se va efectua testul.
70.4.2. Paragraful 4.2, Inspectii de conformare a calitatii. Acest paragraf va include sau va face
referinte la procedeele de testare si examinare pentru toate cerintele cuprinse in Sectiunile 3 si 5.
Toate caracteristicile vor fi clasificate ca fiind critice, majore sau minore si alte cerinte din 4.4.2. vor
fi incluse sau se va face referire la ele. In plus, acest paragraf va specifica metoda de confirmare a
faptului ca produsul de baza, asa cum este fabricat si asamblat, se conformeaza cerintelor
specificatiei functionale a produsului produsului de baza si desenelor.
de intretinere, sunt incluse in prezenta, de exemplu: cerintele de natura temporara sau de eficienta
limitata. Anexele pot fi atasate ca documente separate in scopul urmaririi lor cu usurinta; exemplu:
va referi la continutul principal al specificatiei produsului de baza, in locul in care parametrul ar fi
fost in mod normal specificat.
--------------------------------------------
ANEXA VIII
80. TIP C1b - SPECIFICATIA DE FABRICATIE

A ELEMENTELOR DE PRODUS DE BAZA
80.1. Sectiunea 1, Scop. Continutul Sectiunii 1 a specificatiei de fabricatie a produselor de baza va

arata ca in exemplul urmator:
Exemplu:
1. Scop
1.1. Scop. Aceasta specificatie stabileste cerintele pentru fabricarea si receptia... (se introduce
identificatorul sau nomenclatorul ) produsului de baza.
1.2. Clasificare. (Cand este cazul, vezi 4.1.2.)
80.3.1. Paragraful 3.1, Definitia produsului de baza. Acest paragraf va furniza descrierea pe scurt
a produsului de baza. Paragraful va indica: a) componentele majore ale produsului de baza si b)
componentele individuale care trebuie fabricate.
tuturor componentelor majore care alcatuiesc produsul de baza.
80.3.1.2. Paragraful 3.1.2, Lista bunurilor furnizate de guvern. Acest paragraf va cuprinde lista
bunurilor furnizate de guvern necesare fabricarii produsului de baza. Aceasta lista va indica bunurile
prin referire la nomenclatorul lor, numarul de specificatie si numarul de piese. Daca lista este lunga,
aceasta poate fi inclusa intr-o anexa la care se poate face referire in acest paragraf.
80.3.2.1. Paragraful 3.2.1, Realizare. Acest paragraf va include acele cerinte de realizare ce vor fi
demonstrate prin inspectii de conformare a calitatii in Sectiunea 4 a specificatiei. Paragraful poate, de
asemenea, include cerintele de realizare, fiabilitate etc., atunci cand astfel de cerinte nu sunt
comandate in intregime prin desene. Cerintele contradictorii nu trebuie specificate in nici un caz.
Toate cerintele incluse in prezentul paragraf, in majoritatea cazurilor si cele exceptate in paragraful
80.3.4, se vor limita la realizarea in conditii ambientale considerate normale pentru locul de efectuare
a receptiei si nu se va incerca simularea mediului de exploatare. Cerintele incluse in prezentul
paragraf vor fi indicate in termeni cantitativi, masurabili, din punct de vedere fizic, cu tolerante.
Astfel, realizarea va fi in functie de insasi produsul de baza, fara referintele la echipamentele
saucapacitatile cu care trebuie sa fie compatibil.
80.3.3. Paragraful 3.3, Proiectare si constructie. Acest paragraf va include cerintele esentiale care
nu sunt comandate prin desene sau documente de referinta.
80.3.3.1. Paragraful 3.3.1, Desene tehnice de executie. Acest paragraf va contine o formulare
similara cu urmatoarea: “Acest (numele produsului de baza) va fi fabricat si asamblat in conformitate
cu desenele tehnice, listele de piese si alte documente (se introduce identificarea listelor de date,
indexului, listelor cu piese sau desenelor in functie de care se alcatuieste lista datelor aplicabile).
80.3.3.2. Paragraful 3.3.2, Standarde de fabricatie. Acest paragraf va include acele standarde sau
procese de prelucrare esentiale care, datorita importantei lor, trebuie sa fie stabilite ca cerinte in
fabricarea produsului de baza. Cerintele specificate in prezentul paragraf vor fi la nivel de detaliu,
necesare stabilirii limitelor inspectiilor incluse in Sectiunea 4 a specificatiei.
80.3.3.3. Paragraful 3.3.3, Executie. Acest paragraf va indica cerintele generale de executie care
sunt neesentiale in fabricarea produsului de baza. Desi cerintele formulate aici sunt de natura
generala, privesc totusi si precizia de fabricatie care trebuie asigurata de muncitor si care nu
intotdeauna este specificata in desene. Cerintele acestui paragraf vor cuprinde, in general, trasaturile
care pot fi verificate prin examinare vizuala. Cand este aplicabil si logic acest paragraf se va referi la:
a. Bavuri si muchii ascutite
b. Prezenta impuritatilor
c. Aspectul general si uniformitatea
*80.3.4. Paragraful 3.4, Mostra de preproductie (omologare preserie). (Vezi 4.3.11.) Acest
paragraf, daca este cazul, va indica faptul ca mostrele de preproductie vor fi testate inaintea
productiei de serie pentru a demonstra adaptabilitatea si compatibilitatea proceselor si procedeelor
contractului in obtinerea realizarii care este inerenta in proiect. In timp ce intr-o specificatie
functionala scopul testelor de preproductie este de a asigura baza aprobarii proiectului, in testele de
preproductie
din specificatia de fabricatie, cum ar fi testele productiei de serie, testele sunt efectuate pentru a arata
ca tehnicile de productie si fabricatie nu degradeaza proiectul. Testele de preproductie din
specificatia de fabricatie sunt necesare cand este acordat un contract unei surse noi, care nu a mai
produs anterior elemente de baza. Cerintele de realizare selectate din mediul de exploatare se pot
adauga paragrafului 3.2. din specificatia de fabricatie pentru a furniza cerintele care stau la baza
testelor de preproductie din Sectiunea 4 a specificatiei. Totusi, deoarece toate astfel de cerinte de
realizare trebuie sa existe in specificatia de dezvoltare a produsului de baza, volumul specificatiei de
fabricatie se va reduce daca cerintele de realizare in mediul de exploatare sunt invocate prin referinta
la specificatia de dezvoltare aferenta. In plus, titlurile si cerintele acestui paragraf pot fi astfel incat sa
cuprinda mostre pentru testele de productie de serie, daca astfel de teste sunt considerate ca fiind
necesare.
80.4. Sectiunea 4, Prevederi de asigurare a calitatii. Cerintele privind verificarile/testele oficiale

ale realizarii elementului si caracteristicile fizice vor fi specificate in aceasta sectiune. In general,
aceasta sectiune se va conforma cerintelor din 4.4.
testele si inspectiile care nu sunt cuprinse intr-un alt paragraf al Sectiunii 4., cum ar fi: locul de
desfasurare sau conditiile pentru testarea productiei de serie si preproductiei, cerintele pentru testarea
speciala a componentelor produsului de baza etc.
modul de testare, succesiunea testelor, numarul de elemente de baza ce vor fi testate, datele necesare
specificatiei functionale a produsului de elemente de baza si desenelor.
80.6.1. Paragraful 6.1, Utilizare propusa. (Vezi 4.6.1.)
80.6.2. Paragraful 6.2, Date pentru emiterea comenzilor. (Vezi 4.6.2.) Acest paragraf va
contine urmatoarele:
a. Daca este specificata inspectia de preproductie, va fi elaborat un paragraf in care se va

mentiona numarul de mostre ce vor fi comandate pe astfel de teste. Emiterea comenzilor de
mostre pentru testele de preproductie se va limita la contractele acordate unor surse noi, fara
experienta in dezvoltarea sau productia anterioara a produselor de baza. Refacerea (aranjarea)
modelelor de preproductie dupa testare trebuie sa includa, de exemplu: inlocuirea tuturor
pieselor defecte si livrarea pentru folosirea in reparatii, ca rebut, sau mentinerea in vederea
utilizarii in programele de dezvoltare ulterioare
b. Daca testele de preproductie au la baza cerintele din specificatia de dezvoltare (tip B1),
trebuie sa se stabileasca faptul ca specificatia de dezvoltare, precum si aceasta specificatie
trebuie furnizate ofertantilor
de intretinere, sunt incluse in prezenta, de exemplu: cerintele de natura temporara sau de eficienta
limitata. Anexele pot fi atasate ca documente separate in scopul urmaririi lor cu usurinta, exemplu:
va referi la continutul principal al specificatiei produsului de baza, in locul in care parametrul ar fi

fost in mod normal specificat.
--------------------------------------------
ANEXA IX
90. TIP C2a - SPECIFICATIA FUNCTIONALA

A ELEMENTELOR CRITICE DE PRODUS
90.1. Sectiunea 1, Scop. Continutul Sectiunii 1 din specificatia functionala a elementelor critice de
produsului va fi definit dupa cum urmeaza:
Exemplu:
1. Scop
1.1. Aceasta specificatie stabileste cerintele de realizare, proiectare si receptie pentru ... (se
introduce nomenclatorul) a elementului critic.
90.2. Sectiunea 2, Documente care se aplica.
90.3.1. Paragraful 3.1, Definitia elementului critic. Acest paragraf va contine definitia generala a
caracteristicilor functionale ale elementului critic, cuprinse in specificatie.
90.3.2. Paragraful 3.2, Caracteristici. Toate caracteristicile din Sectiunea 3 a specificatiei vor putea
fi masurate si o astfel de masurare va constitui baza inspectiilor mentionate in Sectiunea 4 a
specificatiei.
90.3.2.1. Paragraful 3.2.1, Realizare. Acest paragraf va stabili rolul elementului critic in functie de
caracteristicile functionale complete si va specifica limitele inferioare si superioare ale fiecarei
caracteristici de realizare. Aceste caracteristici vor fi formulate ca cerinte care trebuie realizate si nu
ca obiective.
90.3.2.2. Paragraful 3.2.2, Caracteristici fizice. Acest paragraf va include urmatoarele:
a. Limite de greutate a elementului critic

b. Limitari plane si spatiale, spatiul pentru echipaj, configuratia statiei operatorului,

puncte de intrare, iesire si de acces pentru intretinere.
c. Cerinte pentru transport si depozitare, cum ar fi: paletare, ambalare si

containerizare.
d. Factori de durabilitate pentru indicarea gradului de rugozitate

elementului critic sau componentelor acestora asupra utilizatorului si efectele adverse ale
radiatiei electromagnetice care s-ar putea emana. In ceea ce priveste elementele critice cu
focoase nulceare, care includ cerinte generale pentru operatiile pe timp de pace, se va tine cont
considerente
f. Criterii de securitate
g. Cerinte de comanda si control
h. Factori de vulnerabilitate, inclusiv considerente privind operatiunile cu arme atomice,

chimice, biologice si radiologice, radiatia electromagnetica, tragere si impactul cu tinta.

fiabilitatii pentru a sprijini distribuirea valorilor fiabilitatii atribuite componentelor majore pentru
contributia lor in realizarea fiabilitatii dorite a elementului critic.

cantitativa. Cerintele se vor aplica mentenantei in cadrul planificarii mentenantei si a mediului de
exploatare si vor fi stabilite in termeni cantitativi.
ambientale naturale, cat si cele artificiale ce vor fi intalnite de acest element critic pe perioada

de proiectare si constructie ale elementului critic, care au aplicabilitate generala si se aplica claselor
majore ale echipamentelor (ex.: echipament pentru aeronave spatiale si echipament de sprijin) sau
prin referinte la standardele si specificatiile militare stabilite. In plus, acest paragraf va specifica
acele cerinte caracteristice elementului critic care indica utilizarea materialelor, pieselor si proceselor
de prelucrare ce vor fi folosite in proiectarea elementului critic. Acesta va contine si specificatiile
necesare folosirii materialelor si proceselor de prelucrare in proiectarea elementului critic. Se va da o
atentie deosebita evitarii folosirii inutile a materialelor strategice sau critice, a produselor si
substantelor toxice. Lista materialelor strategice si toxice poate fi obtinuta de la beneficiar. In plus,
cerintele privind utilizarea pieselor standard si comerciale, pentru care au fost stabilite liste cu
produse omologate, vor fi specificate in acest paragraf.
90.3.3.2. Paragraful 3.3.2, Radiatia electromagnetica. Acest paragraf va contine cerintele privind
radiatia electromagnetica. Acesta va cuprinde atat mediul in care opereaza produsul critic, cat si cel
pe care il genereaza.
contine cerintele pentru placutele cu marca fabricii, marcarea numarului de serie si de lot si toate
celelalte marcari necesare elementului critic si pieselor componente ale acestuia. Cerintele vor fi, de
obicei, stabilite in termeni generali si se vor face referiri la standardele existente privind continutul si
aplicarea unor astfel de marcari.
de dezvoltare ale elementelor critice ce vor fi realizate pe durata dezvoltarii, inclusiv cerintele de
fabricatie prin tehnici de productie.
90.3.3.5. Paragraful 3.3.5, Interschimbabilitate. Acest paragraf va cuprinde toate cerintele privind
interschimbabilitatea sau inlocuirea elementelor critice si a componentelor acestora.
aceste cerinte vor fi impuse de standardele stabilite si aprobate. Limitarea caracteristicilor de
siguranta specifice elementului critic, care se datoreaza riscurilor in asamblare, dezasamblare, testare,
transport, depozitare, functionare si intretinere va fi stabilita cand nu este cuprinsa nici in practicile
standard industriale sau de exploatare, nici in specificatia sistemului. Rezistenta la defectiuni si
restrictiile de functionare in caz de avarie vor fi incluse acolo unde este posibil. Acestea vor include
circuite de blocare si avarie si circuite de rezerva necesare impiedicarii deteriorarii sau asigurarii
refacerii elementului critic in caz de defectare.
90.3.3.7. Paragraful 3.3.7, Realizare umana/inginerie umana. Cerintele de inginerie pentru

produsul de configuratie vor fi specificate in prezentul paragraf si documentele aplicabile (de ex.
MIL-STD-1472) vor fi incluse prin referinte. Acest paragraf va specifica fiecare cerinta speciala sau
unica, exemplu: limite de atribuire a functiilor pentru personal si comunicatii si interactiunile
personal/echipament. Vor fi incluse domeniile specifice, statiile sau echipamentul care necesita o
atentie concentrata privind ingineria umana din cauza sensibilitatii exploatarii sau a nivelului critic al
misiunii, adica acele domenii in care efectele erorii umane sunt deosebit de grave.
90.3.3.8. Paragraful 3.3.8, Standarde de fabricatie. Acest paragraf, cand se aplica, va include
acele standarde sau procese de prelucrare esentiale care, din cauza importantei lor, trebuie stabilite ca
cerinte pentru fabricarea produsului de baza. Cerintele specificate in prezenta vor fi la nivel de
detaliu, necesare stabilirii clare a limitelor pentru inspectiile incluse in Sectiunea 4 a specificatiei.
90.3.4. Paragraful 3.4, Inspectii de omologare (preproductie) (productie de serie) (Vezi 4.3.9. si
4.3.11.)
90.3.5. Paragraful 3.5, Standard mostra. (Vezi 4.3.10.)
90.4. Sectiunea 4, Prevederi de asigurare a calitatii. Cerintele pentru verificarile/testele oficiale ale
realizarii si caracteristicile fizice ale elementelor critice vor fi specificate in aceasta sectiune. In
general, aceasta sectiune va fi in conformitate cu cerintele din 4.4.
testele si inspectiile care nu sunt cuprinse intr-un alt paragraf al Sectiunii 4, cum ar fi: locul de
componentelor elementului critic etc.
90.4.2. Paragraful 4.2, Inspectiile de conformare a calitatii. Acest paragraf include sau va face
specificatiei functionale a produsului de elemente critice si desenelor.

---------------------------------------
ANEXA X
100. TIP C2b - SPECIFICATIA DE FABRICATIE

A ELEMENTELOR CRITICE DE PRODUS
100.1. Sectiunea 1, Scop. Continutul Sectiunii 1 a specificatiei de fabricatie a elementelor critice de

produs va fi definit dupa cum urmeaza:
Exemplu:
1. Scop
1.1. Aceasta specificatie stabileste cerintele pentru fabricarea si receptia ... (se introduce
identificarea si nomenclatorul) elementului critic.
*1.2. Clasificare. (Vezi 4.1.2.)
100.2. Sectiunea 2, Documente care se aplica. Continutul Sectiunii 2 a specificatiei va fi in

conformitate cu paragraful 4.2.
100.3.1. Paragraful 3.1, Definitia elementului critic. Acest paragraf va face descrierea pe scurt a
elementului critic. Acesta va indica: a) componentele majore ale elementului critic si b)
componentele individuale care trebuie fabricate.
100.3.1.1. Paragraful 3.1.1, Lista bunurilor furnizate de guvern. Acest paragraf va cuprinde lista
bunurilor furnizate de guvern necesare fabricarii produsului de baza. Aceasta lista va indica bunurile
prin referire la nomenclatorul lor, numarul de specificatie si numarul de piese. Daca lista este lunga,
aceasta poate fi inclusa intr-o anexa la care se poate face referire in acest paragraf.
100.3.2.1. Paragraful 3.2.1, Realizare. Acest paragraf va include acele cerinte de realizare ce vor fi
demonstrate prin inspectii de conformare a calitatii in Sectiunea 4 a specificatiei. Paragraful poate, de
asemenea, include cerintele de realizare, fiabilitate etc., atunci cand astfel de cerinte nu sunt
comandate in intregime prin desene. Cerintele contradictorii nu trebuie specificate in nici un caz.
Toate cerintele
incluse in prezentul paragraf, in majoritatea cazurilor se vor limita la realizare in conditii ambientale
considerate normale pentru locul de efectuare a receptiei si nu se va incerca simularea mediului de
exploatare. Cerintele incluse in prezentul paragraf vor fi indicate in termeni cantitativi, masurabili din
punct de vedere fizic cu tolerante. Astfel, realizarea va fi in functie de insasi produsul de baza, fara
referinte la echipamentele saucapacitatile cu care trebuie sa fie compatibil.
100.3.3. Paragraful 3.3, Proiectare si constructie. Acest paragraf va include cerintele esentiale care
nu sunt comandate prin desene sau documente de referinta.
100.3.3.1. Paragraful 3.3.1, Desene tehnice de executie. Acest paragraf va contine o formulare
similara cu urmatoarea: “Acest (numele elementului critic”) va fi fabricat si asamblat in conformitate
cu desenele tehnice, listele de piese si alte documente (se introduce identificarea listelor de date,
indexului, listelor cu piese sau desenelor in functie de care se alcatuieste lista datelor aplicabile).
100.3.3.2. Paragraful 3.3.2, Standarde de fabricatie. Acest paragraf va include acele standarde sau
procese de prelucrare esentiale care, datorita importantei lor, trebuie sa fie stabilite ca cerinte in
fabricarea produsului de baza. Cerintele specificate in prezentul paragraf vor fi la nivel de detaliu,
necesare stabilirii limitelor inspectiilor incluse in Sectiunea 4 a specificatiei.
100.3.3.3. Paragraful 3.3.3, Executie. Acest paragraf va indica cerintele generale de executie care
sunt neesentiale in fabricarea produsului de baza. Desi cerintele formulate aici sunt de natura
generala, ele privesc totusi si precizia de fabricatie care trebuie asigurata de muncitor si care nu
intotdeauna este specificata in desene. Cerintele acestui paragraf vor cuprinde, in general, trasaturile
care pot fi verificate prin examinare vizuala. Cand este aplicabil si logic acest paragraf se va referi la:
c. Aspectul general si uniformitatea.
100.3.4. Paragraful 3.4, Mostra de preproductie (omologare). (Vezi 4.3.11.) Acest paragraf, daca
este cazul, va indica faptul ca mostrele de preproductie vor fi testate inaintea productiei de serie
pentru a demonstra adaptabilitatea si compatibilitatea proceselor si procedeelor executantului in
obtinerea realizarii care este inerenta in proiect. In timp ce intr-o specificatie functionala scopul
testelor de preproductie este de a asigura baza aprobarii proiectului, in testele de preproductie din
specificatia de fabricatie, cum ar fi testele productiei de serie, testele sunt efectuate pentru a arata ca
tehnicile de productie si fabricatie nu degradeaza proiectul. Testele de preproductie din specificatia
de fabricatie sunt necesare cand este acordat un contract unei surse noi, care nu a mai produs anterior
elemente de baza. Cerintele de realizare selectate din mediul de exploatare se pot adauga paragrafului
3.2. din specificatia de fabricatie pentru a furniza cerintele care stau la baza testelor de preproductie
din Sectiunea 4 a specificatiei. Totusi, deoarece toate astfel de cerinte de realizare trebuie sa existe in
specificatia de dezvoltare a produsului de baza, volumul specificatiei de fabricatie se reduce daca
cerintele de realizare in mediul de exploatre sunt invocate prin referinta la specificatia de dezvoltare
aferenta. In plus, titlurile si cerintele acestui paragraf pot fi astfel incat sa cuprinda mostre pentru
testele de productie de serie, daca astfel de teste sunt considerate ca fiind necesare.
100.4. Sectiunea 4, Prevederi de asigurare a calitatii. Cerintele privind verificarile/testele oficiale

ale realizarii elementului si caracteristicile fizice vor fi specificate in aceasta sectiune.
100.4.1. Paragraful 4.1, Generalitati. Acest paragraf va furniza informatii generale pertinente
pentru testele si inspectiile care nu sunt cuprinse intr-un alt paragraf al Sectunii 4, cum ar fi: locul de
componentelor elementului critic etc.
modul de testare, succesiunea testelor, numarul de elemente critice ce vor fi testate, datele necesare
specificatiei functionale a produsului elementului critic si desenelor.
100.6.1. Paragraful 6.1, Utilizare propusa. (Vezi 4.6.1.)
100.6.2. Paragraful 6.2, Date pentru emiterea comenzilor. (Vezi 4.6.2.) Acest paragraf va
contine urmatoarele:
a. Daca este specificata inspectia de preproductie, va fi elaborat un paragraf in care se va

mentiona numarul de mostre ce vor fi comandate pentru astfel de teste. Emiterea comenzilor de
mostre pentru testele de preproductie se va limita la contractele acordate unor surse noi, fara
experienta in dezvoltarea sau productia anterioare a elementelor critice. Refacerea (aranjarea)

modelelor de preproductie dupa testare trebuie sa includa, de exemplu: inlocuirea tuturor
pieselor defecte si livrarea pentru folosirea in reparatii, ca rebut sau mentinerea in vederea
utilizarii in programele de dezvoltare ulterioare.
---------------------------------------
*(Se omite daca nu se aplica)
ANEXA XI
110. TIP C3 - SPECIFICATIA DE FABRICATIE A

PRODUSULUI DE ELEMENTE NECOMPLEXE (SIMPLE)
110.1. Sectiunea 1, Scop. Continutul Sectiunii 1 va fi conform celor definite in urmatoarele

exemple:
Exemplu (1):
1. Scop
1.1. Aceasta specificatie stabileste cerintele pentru fabricarea si receptia guvernamentala a ...
(se introduce nomenclatorul) echipamentului necomplex (simplu).
Exemplu (2):
1. Scop
1.1. Aceasta specificatie stabileste cerintele de realizare, proiectare, dezvoltare, testare,

fabricare si receptie a...(se introduce nomenclatorul) echipamentului necomplex (simplu).
110.2. Sectiunea 2, Documente care se aplica. Continutul din Sectiunea 2 va fi in conformitate cu

4.2.
110.3. Sectiunea 3, Cerinte. Aceasta sectiune va include acele cerinte de realizare ce urmeaza a fi
demonstrate prin inspectiile de conformare a calitatii din Sectiunea 4 a specificatiei. In majoritatea
cazurilor, pentru produsul necomplex aceasta sectiune va face referire la desenele de fabricatie si
datele aferente care vor fi utilizate in fabricare a echipamentului necomplex. In astfel de cazuri
desenele vor fi conforme cu cerintele.
110.3.1. Paragraful 3.1, Definitiaechipamentului necomplex. Acest paragraf va face o descriere pe

scurt a echipamentului necomplex.
110.3.2.1. Paragraful 3.2.1, Realizare. Acest paragraf va formula rolul echipamentului necomplex,
inclusiv limitele de realizare superioare si inferioare. Cand un set complet de desene este utilizat,
caracteristicile de realizare se vor limita la acele caracteristici care nu sunt complet controlate prin
desene.
110.3.2.2. Paragraful 3.2.2, Caracteristici fizice. Acest paragraf va include caracteristicile fizice,
daca este cazul, inclusiv greutatea, dimensiunile suprafetelor de montare si de contact, culoare,
acoperirea de protectie etc., cand nu avem la dispozitie desenele de fabricatie. Cand sunt mentionate
desenele, acest paragraf va include o formulare similara cu urmatoarea:
“ (Produsul necomplex) va fi fabricat si asamblat in conformitate cu desenele tehnice, listele cu

piese si alte documente enumerate (se introduce identificarea listelor de date, indexul, lista cu piese
sau desenele de ansamblu)”.
110.3.3. Paragraful 3.3, Executie. Acest paragraf va indica cerintele generale de executie care sunt
neesentiale in fabricarea produsului de baza. Desi cerintele formulate aici sunt de natura generala, ele
privesc totusi si precizia de fabricatie care trebuie asigurata de muncitor si care nu intotdeauna este
specificata in desene. Cerintele acestui paragraf vor cuprinde, in general, trasaturile care pot fi
verificate prin examinare vizuala. Cand este aplicabil si logic acest paragraf se va referi la:
c. Aspectul general si uniformitatea.

110.3.4. Paragraful 3.4, Inspectia in vederea omologarii si mostrele. Acest paragraf va cuprinde
cerintele pentru inspectia in vederea omologarii (vezi 4.3.9.), standardul mostra (vezi 4.3.10.) si
preproductia mostra, seria mostra, modelul pilot sau lotul pilot (vezi 4.3.11.).
110.4. Sectiunea 4, Prevederi de asigurare a calitatii.
110.4.1. Paragraful 4.1, Generalitati. Acest paragraf va furniza informatii, daca este cazul,
referitoare la prevederile de asigurare a calitatii care nu sunt cuprinse in alte paragrafe din Sectiunea
4 a specificatiei.
110.4.1.1. Paragraful 4.1.1, Raspunderea pentru inspectie. (Vezi 4.4.1.1.)
110.4.1.2. Paragraful 4.1.2, Teste si examinari speciale. (Vezi 4.4.1.2.)
110.4.2. Paragraful 4.2, Inspectii de conformare a calitatii. (Vezi 4.4.2.)
110.5. Sectiunea 5, Pregatirea in vederea livrarii. (Vezi 4.5.)

--------------------------------------
ANEXA XII
120. TIP C4 - SPECIFICATIA ELEMENTULUI DE INVENTAR
120.1. Sectiunea 1, Scop. Continutul Sectiunii 1 a specificatiei elementului de inventar va fi definit

dupa cum urmeaza:
Exemplu:
1. Scop
1.1. Aceasta specificatie cuprinde cerintele pentru elementele de inventar care se afla in
inventarul guvernului, care urmeaza a fi utilizate (se include numele si numarul specificatiei
elementului de configuratie/sistemului pe baza carora vor fi utilizate aceste elemente de inventar).
120.2. Sectiunea 2, Documente care se aplica. Daca anumite documente se aplica tuturor
elementelor de inventar cuprinse in aceasta specificatie, astfel de documente trebuie listate in
conformitate cu 4.2. De altfel fiecare anexa din specificatia elementului de inventar va cuprinde
documentele care se aplica acestui element de inventar caracteristic. Cand astfel de documente nu
sunt enumerate in Sectiunea 2 din specificatia elementului de inventar, aceasta sectiune va contine
urmatoarea nota “Vezi anexele pentru documentele care se aplica”.
120.3. Sectiunea 3, Cerinte. Aceasta sectiune va include un paragraf pentru fiecare element de
inventar cuprins in specificatie. Fiecare paragraf va face referire la o anexa pentru caracteristicile
elementului de inventar. Fiecare anexa va include toate cerintele functionale si fizice ale elementului
de inventar, care trebuie satisfacute pentru a asigura compatibilitatea cu produsul de
configuratie/sistem.
120.4. Sectiunea 4, Prevederi de asigurare a calitatii. Aceasta sectiune va face referire la

prevederile de asigurare a calitatii cuprinse in anexa care se aplica fiecarui element de inventar.
120.5. Sectiunea 5, Pregatirea in vederea livrarii. Aceasta sectiune va face referire la cerintele din
anexa care se aplica.
120.6. Sectiunea 6, Note. Aceasta sectiune face referire la anexe si contine informatii privind
beneficiarul cand astfel de informatii privesc intregul grup de elemente de inventar.
120.7. Sectiunile 10, 20 etc., Anexe. Aceste sectiuni vor include o specificatie functionala pentru
fiecare element de inventar. Se va intocmi o anexa separata pentru fiecare element de inventar
necesar, iar cerintele si prevederile de asigurare a calitatii se vor limita la cele necesare asigurarii
formei, adaptarii, precum si functiei necesare realizarii scopului propus in produsul de
configuratie/sistem. Specificatia functionala va fi intocmita in conformitate cu anexa care se aplica la
acest standard.
--------------------------------------
ANEXA XIII
130. TIP C5 - SPECIFICATIA PRODUSULUI SOFTWARE

130.1. Scop. Aceasta specificatie va consta din versiunile finale actualizate ale documentului de
proiectare software de nivel inalt (DPSNI), documentului de proiectare a bazei de date
(DPBD), documentului de proiectare interfata (DPI) si listingurilor sursa si obiect pentru software
care au trecut cu succes testarea oficiala. Aceste documente vor fi intocmite in conformitate cu
Descrierea Conditiilor Tehnice ale elementului din Documentul de Proiectare Detaliata a Software-
ului, Descrierea Conditiilor Tehnice ale elementului din Documentul de Proiectare a bazei de Date si
Descrierea Conditiilor Tehnice ale elementului din Documentul de Proiectare a Interftei.
Specificatia produsului software va fi intocmita in conformitate cu Descrierea Conditiilor
Tehnice ale elementului din Specificatia Produsului Software.
--------------------------------------
ANEXA XIV
140. TIP D - SPECIFICATIE PENTRU PROCESELE DE PRELUCRARE
140.1. Sectiunea 1, Scop. Continutul Sectiunii 1 va fi definit conform urmatorului exemplu:
Exemplu:
1. Scop
1.1. Scop. Acest paragraf va contine o formulare a utilizarilor tehnice a acestei specificatii si a
utilizarilor generale ale proceselor de prelucrare.
*1.2. Clasificare. Acest paragraf va numi si defini diversele tipuri, clase, etc.
140.2. Sectiunea 2, Documente care se aplica. Continutul Sectiunii 2 a specificatiei va fi in

conformitate cu 4.2.
140.3. Sectiunea 3, Cerinte. Aceasta sectiune va cuprinde necesarul minim de cerinte pentru
echipament, materiale si procesul de prelucrare ce vor fi aplicate si va elimina, pe cat posibil,
trasaturile care limiteaza procesul de prelucrare la un singur proces sau care limiteaza numarul
furnizorilor.
140.3.1. Paragraful 3.1, Echipament. Acest paragraf va lista sau descrie echipamentul, cum ar fi
mijloacele de incalzire, dispozitive de comanda etc.
140.3.2. Paragraful 3.2, Materiale. Acest paragraf va lista si va face referire la specificatiile pentru
materialele de baza, materiale secundare, solutii etc., dupa caz.
140.3.3. Paragraful 3.3, Procedee si operatii necesare. Acest paragraf va furniza procedeele de
detaliu care trebuie urmate pentru a se asigura ca atunci cand are loc procesul de prelucrare,
materialul sau produsul rezultant va fi in conformitate cu cerintele.
140.3.4. Paragraful 3.4, Procedee si operatii recomandate. Acest paragraf cuprinde procedeele
operationale sau admise care duc la elemente sau materiale ce se conformeaza specificatiilor lor.
------------------------------------
14.3.5. Paragraful 3.5, Certificare. Acest paragraf va specifica cerintele pentru certificarea
operatorilor sau tehnica de prelucrare.
140.4. Sectiunea 4, Prevederi de asigurare a calitatii. Acest paragraf va cuprinde toate examinarile
si testele ce vor fi efectuate pentru a stabili daca procesul de prelucrare ca si echipamentul utilizate
in proces se conformeaza cerintelor din Sectiunea 3.
140.4.1. Paragraful 4.1, Raspunderea pentru inspectie. (Vezi 4.4.1.1.)

140.4.2. Paragraful 4.2, Procedee de monitorizare a echipamentului utilizat in procesul de

prelucrare. Acest paragraf va include cerintele pentru echipamentele de verificare si etalonare
periodice folosite in procesul de prelucrare pentru a asigura controlul acestuia.
140.4.3. Paragraful 4.3, Procedee de monitorizare a materialelor. Acest paragraf va include

cerintele de inspectie si planurile de esantionare ale materialelor folosite in procesul de prelucrare
pentru a asigura calitatea necesara inainte de utilizare.
140.4.4. Paragraful 4.4, Omologare (certificare). Acest paragraf va specifica esantionarea si

procedeele in vederea certificarii operatorilor sau a tehnicii de prelucrare.
140.4.5. Paragraful 4.5, Metode de testare. Acest paragraf va asigura procedeele pentru testarea
elementelor si materialelor supuse procesului de prelucrare pentru a constata daca procesul de
prelucrare s-a efectuat conform cerintelor.
140.5. Sectiunea 5, Pregatirea in vederea livrarii. Aceasta sectiune nu se aplica acestei specificatii.
140.6. Sectiunea 6, Note.
140.6.1. Paragraful 6.1, Utilizare propusa. Acest paragraf va contine o descriere completa si
detaliata a utilizarii propuse privind procesul de prelucrare descris in prezentul paragraf.
*140.6.2. Paragraful 6.2, Informatii generale.
*140.6.3. Paragraful 6.3, Definitii. Acest paragraf va stabili terminologia utilizata in aceasta
specificatie, pe care beneficiarii s-ar putea sa nu o recunoasca.

--------------------------------------
ANEXA XV
150. TIP E - SPECIFICATII DE MATERIAL
150.1. Sectiunea 1, Scop. Continutul Sectiunii 1 va fi in conformitate cu exemplul de mai jos:
Exemplu:
1. Scop
1.1. Scop. Acest paragraf va contine formularea privind sfera tehnica a acestei specificatii si
utilizarea generala a materialului.
*1.2. Clasificare. Acest paragraf va cuprinde destinatiile tipurilor, claselor, categoriilor,

dimensiunilor, structurilor chimice si caracteristicile definitive care se aplica.
150.2. Sectiunea 2, Documente care se aplica. Continutul din Sectiunea 2 este in concordanta cu
4.2.
150.3. Sectiunea 3, Cerinte. Aceasta sectiune va cuprinde cerintele minime functionale, fizice,
chimice, electrice si mecanice ale materialului. Aceste cerinte vor fi complete si la nivel de detaliu,
necesare pentru reproducerea aceluiasi material fara a recurge la fabricantul original.
150.3.1. Paragraful 3.1, Cerintele generale ale materialului. Acest paragraf va include toate
cerintele pe care trebuie sa le satisfaca un material.
150.3.1.1. Paragraful 3.1.1, Caracterul sau calitatea. Acest paragraf va contine formulari de ordin
calitativ privind conditia generala sau dreptul de proprietate al materialului.
150.3.1.2. Paragraful 3.1.2, Formulare. Acest paragraf va contine valorile cantitative cu limite
superioare si inferioare pentru material si fiecare componenta a materialului.
150.3.1.3. Paragraful 3.1.3, Caracteristicile produsului. Acest paragraf va cuprinde conditiile si

proprietatile specifice, cum ar fi: culoare, acoperire de protectie, neuniformitate, finisarea suprafetei,
dimensiuni, greutate, etc.
---------------------------------------
150.3.1.4. Paragraful 3.1.4, Proprietati chimice, electrice si mecanice.Acest paragraf va cuprinde
compunerea, concentratia, duritatea, rezistenta la rupere, elongatia, dilatatia termica, rezistenta
electrica, etc.
150.3.1.5. Paragraful 3.1.5, Conditii ambientale. Acest paragraf va specifica atat conditiile
ambientale naturale, cat si cele artificiale la care trebuie sa fie supuse materialele. Aceste conditii si
efectele lor asupra materialului vor fi stabilite in termeni cantitativi masurabili cu limite.
150.3.1.6. Paragraful 3.1.6, Stabilitate. Acest paragraf va cuprinde cerintele de stabilitate la

depozitare, imbatranire etc.
150.3.1.7. Paragraful 3.1.7, Produse toxice si securitate. Acest paragraf va specifica cerintele
privind efectele asupra sanatatii si securitatii utilizatorului si include prevederi de securitate adecvate,
acolo unde este cazul.
150.3.1.8. Paragraful 3.1.8, Identificare si marcare. Acest paragraf va cuprinde cerintele de

utilizare a culorii in scopul codificarii, stantarii si imprimarii pe un material.
150.3.1.9. Paragraful 3.1.9, Executie. Acest paragraf va specifica cerintele generale pentru executie
care sunt neesentiale in procesul de fabricatie sau de prelucrare a materialului. Desi au caracter
general, cerintele formulate in prezenta specificatie se refera la acuratetea (precizia) de prelucrare si
fabricare asigurata de muncitor sau cu ajutorul procesului de fabricatie. Cerintele formulate in
prezenta vor cuprinde trasaturile generale care vor fi verificate prin examinare vizuala.
150.3.2. Paragraful 3.2, Inspectii de omologare (preproductie) (productia de serie). (Vezi 4.3.9.
si 4.3.11.)
*150.3.3. Paragraful 3.3, Cerinte de diferentiere. Acest paragraf va include cerintele de

diferentiere pentru fiecare tip, clasa, categorie.
150.4. Sectiunea 4, Prevederi de asigurare a calitatii.
150.4.1. Paragraful 4.1, Raspunderea pentru inspectie. (Vezi 4.4.1.1.)
150.4.2. Paragraful 4.2, Teste si examinari speciale. (Vezi 4.4.1.2.)
150.4.3. Paragraful 4.3, Inspectia de conformare a calitatii. (Vezi 4.4.2.)
*150.4.4. Paragraful 4.4, Metode de testare.

------------------------------------------
*(Se omite daca nu se apllica)
150.5. Sectiunea I, Pregatirea in vederea livrarii. (Vezi 4.5.)

-----------------------------------------
NOTA DE MODIFICARE A SPECIFICATIEI
( Pentru instructiuni vezi MIL-STD-490 )
1. NUMELE SI ADRESA 2. 3 . COD IDENTIFICARE 4. SPECIFICATIE

INITIATORULUI PROPUS NUMAR
APROBAT
5. COD IDENTIFICARE 6. NMS
( Activitatea de intocmire NUMAR
SCN )
7. PROIECTARE SISTEM 8. E.C.P. AFERENT 9. NUMAR CONTRACT 10. ACTIVITATE
DE
CONTRACTARE
11. NOMENCLATOR ELEMENT CONFIGURATIE 12. EFICIENTA
Aceasta nota informeaza beneficiarii ca specificatia identificata cu numar ( si literele de verificare )

prevazute in casuta 4 au fost modificate . Paginile modificate prin acest NMS fiind cele redate in prezenta nota si
care au aceeasi data ca acest NMS. Paginile numerotate si datate mai jos sunt listate in sumarul paginilor
modificate, combinate cu paginile nelistate din editia originala din casuta 4, constituie varianta curenta a acestei
specificatii.
13. Nr. 14. Pagini modificate ( se indica cele anulate) *S *A 15. DATA
NMS
16. COLABORARI TEHNICE ( beneficiar ) DATA ( Data aprobarii )

FIGURA 3. Model de NOTA DE MODIFICARE A SPECIFICATIEI

Instructiunile I 1000 4

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Instructiunile I 1000 4

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Departamentul Inzestrarii Armatei-Instructiunea 1000.4 a M.Ap.N.

REGULAMENT PRIVIND UTILIZAREA SPECIFICATIILOR DE SISTEM

1. Acest standard militar a fost aprobat de M.Ap.N. si este

Acest standard militar stabileste reglementari privind intocmirea,

Cu toate ca acest standard este aplicabil numai la MIL-S-83490

REGULAMENT PRIVIND UTILIZAREA SPECIFICATIILOR

specifice. Pentru toate aplicatiile militare ale acestui standard, paragraful

2.2. Documente neguvernamentale. Documentul urmator face parte

functionale destinate testarii de receptie a productiei si testele de receptie

Descrierii Conditiilor Tehnice ale Produselor din Specificatia

a) Un produs critic este critic din punct de vedere tehnologic in cazul

utilizate in achizitia unui produs (performante) sau in elaborarea cerintelor

3.1.3.3.1.1. Tip C1a - Specificatii functionale de produs pentru

Guvernul este informat in ceea ce priveste caracteristicile de

3.1.3.3.5.4. Documentul de proiectare a interfetei. Acest document

atunci cand specificatia de produs este o specificatie functionala de

necesare va fi consultat Dictionarul Explicativ al Limbii Romane, ultima

sau furnizarii de date de referinta ca in Sectiunea 6 din specificatie,

Numerotarea in cuprinsul unui paragraf sau subparagraf va fi

evitate. Referirile din text vor fi suficient de detaliate pentru ca tabelul sa

administrative si de garantie, cum sunt cele incluse in prevederile

in masura in care prevederile sunt clar stabilite ca cerinte pentru

Exemplu: codul de identificare 1001 WS 1967B/1A desemneaza

NUMARUL SPECIFICATIEI 1234

SPECIFICATIE DE REALIZARE A PRODUSELOR DE BAZA

(TIPUL DESTINATARULUI, NUMARUL PRODUSELOR DE

Exemplu de identificare pentru Partea I

NUMARUL SPECIFICATIEI 1234

SPECIFICATIE DE REALIZARE A PRODUSELOR DE BAZA

(TIPUL DESTINATARULUI, NUMARUL PRODUSELOR DE

Exemplu de identificare pentru Partea II

FIGURA 1. Metoda de identificare a specificatiilor mixte

3.3. Modificari si Revizii

3.3.2.1.2. NMS aprobata. O NMS aprobata este utilizata la

NOTA DE MODIFICARE A SPECIFICATIEI

1. NUMELE SI ADRESA 2. 3 . COD IDENTIFICARE 4. SPECIFICATIE

Aceasta nota informeaza beneficiarii ca specificatia identificata cu numar ( si literele de verificare )

FORMULAR DD - Acest formular atasat ca Fig.3 poate fi reprodus local.

FIGURA 2. NOTA DE MODIFICARE A SPECIFICATIEI

Aceasta prevede un sumar al paginilor ce cuprind modificarile aprobate.

4. CERINTE GENERALE PENTRU SECTIUNILE SPECIFICATIILOR

4.1. Sectia 1 - Scop. Informatii generale care tin de masura in care

modelul, forma, etc., si vor fi, in general, numerotate cu cifre romane

4.2.2. Documente neguvernamentale. Se pot face referiri la

dimensiunile, greutatea, culoarea, tablitele pentru marca fabricii, marca

Vor fi incluse ca cerinte numai limitele de proiectare esentiale, cum sunt:

protectia impotriva coroziunii, abrazivitatii sau alte actiuni deteriorante.

agentia de regulamente nationala sau alte organisme oficiale, care aproba

4.3.3.7. Ergonomie. Cerintele de ergonomie pentru produsul de

fizic, sistemului de baza (produsului de configuratie), dar, de obicei, nu vor

definitiv, cum sunt: textura blanii, culoarea tesaturii sau textura

4.4.1. Generalitati. Unde este cazul, vor fi descrise principiile

Aceste inspectii vor fi specificate pentru niveluri initiale si superioare

4.4.2. Inspectii privind conformarea calitatii. Aceasta sectiune

etansarea produsului de configuratie si marcarile coletelor si

4.6. Sectiunea 6 - NOTE. Sectiunea 6 din specificatie va contine

4.6.4. Prevederi pentru omologare. In cazul in care prevederile

4.7. ANEXE SI INDEX

5.1. Generalitati. Cerintele de detaliu pentru diversele tipuri si

6.1. Utilizare propusa. Acest standard va fi folosit pentru stabilirea

Paragraf nr. Titlul cererii de date DID aplicabil

50.3.1.2.;50.3.2. Specificatii de sistem/ DI-CMA-80008

3.1.3.3.5. Specificatia produsului DI-MCCR-80029

(Descrierile Conditiilor Tehnice ale Produsului referitoare la acest