Universitatea Tehnică a Moldovei 

 
Facultatea Inginerie Economică și Business 
Departament Teorie economică și Marketing 
Logistica Stocurilor
 
 
 
 
 
 
 
 

Studiu de caz
 
Tema: „Analiza principiilor de baza a
evaluării stocurilor.”
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
                                                                          
 

A efectuat: Muntean Valeria,  Gr.MK191 

A verificat:    Carp Elena, 
 lect. univ. 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Chişinău, 2021
 CUPRINS 
I.1 INTRODUCERE
I.2 Introducere
I.3 Stuctura lucrării
I.4 Scopul lucrării
I.5 Obiectivele lucrării
I.6 Cuvinte-cheie
II. ABORDAREA TEORETICĂ: CONDIȚIILE DE EVALUARE STOCURILOR
I.1 Investigarea teoretică a obiectului cercetat
I.2 Conceptele de bază și esența principiile de baza a evaluarii stocurilor
III. ABORDAREA ANALITICĂ : CONDIȚIILE DE EVALUARE STOCURILOR
III.1Baza informațională privind evaluarea stocurilor
III.2Analiza studiului de caz
III.3Formularea concluziilor intermediare și evidențierea problemelor existente în condițiile evaluării
stocurilor
IV. CONCLUZII
V. REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

Evaluare studiului de caz: 

Punctaj Punctaj Nota
Criterii de evaluare 
acordat  acumulat  acordată 
Foaie de titlu  0,5  15  10 
Descrierea teoretico- 13-14  9 
3 
practică a cazului  11-12  8 
Metodologia aplicată    9-10  7 
- baza informațională  2  7-8  6 
- metode de cercetare  1  5-6  5 
Soluționarea cazului  2 
Concluzii și opinii  3 
Bibliografie  1 
Anexe  1 
PPT  1 
Redactare tehnică
0,5 
impecabilă 
TOTAL  15 puncte     
2
       

1.1 Introducere

Am ales tema Principii de bază evaluare a stocurilor găsind-o ca o temă deosebit de

interesantă fiind în același timp fundamentală pentru teoria și practica contabilă și logistică.
Principalul motiv pentru care am ales această temă este simplul fapt că acest capitol este foarte
des intâlnit în logistica și baza contabilă a tuturor societăților ce desfășoară activități economico-
financiare. Prin dezbaterea acestei teme intenționez a-mi aprofunda cunoștințele în domeniu,
pentru realizarea ei fiind necesară o deosebită muncă de cercetare și documentare, de asamblare
a informațiilor și cunoștințelor dobândite în cadrul materialului din suportul de curs oferit de
dumneavoastră.

Problemele abordate în cadrul acestei lucrări contsituie un subort atât în cunoașterea cât și în
aprofundarea aspectelor teoretice și practice ale logisticii aspectele prezentate fiind fundamentale
pentru evaluarea corectă a stocurilor de mărfuri. Conținutul acestui studio de caz tratează analiza
evaluării principiilor de bază în logistica stocurilor atât teoretic cât și practic, aplicativ.

1.2 Stuctura lucrării

În primul subiect al lucrării imi propun sa abordez teoretic tema lucrării. Astfel, prima parte este
una mai intoductivă și ne familiarizează cu noțiunea de evaluarea a stocurilor și toate implicațiile
pe care le presupune aceastea în cadrul întreprinderii. În a doua parte am desfășurat tema și am
menționat mai mult despre principiile de bază a evaluării stocurilor. În al treilea subiect am
formulat o concluzie la tema studiată și analizată anterior ce are titlul de ,,Principii de bază
evaluare a stocurilor’’.

1.3 Obectivele lucrării

În coformitate cu titlul lucrării individuale ,,Principii de bază evaluare a stocurilor’’, sunt

urmatoarele obiective:

 Evedențiarea importanței evaluării stocurilor

 Identificarea principiilor de bază a evaluării stocurilor
 Evedențiarea problemelor existente în procesul de evaluare a stocurilor
 Formularea unei concluzii privind utilizarea principiilor de baza a evaluării srocurilor

3
1.4 Cuvinte chee

Stoc; evaluarea; optimizarea stocurilor ; costul istoric; FIFO.

Evaluarea nu mai este privită ca o simplă operațiune de cuantificare în expresie bănească a

existenței și mișcării elementelor patrimoniale supuse înregistrării în conturi, ci are în vedere
aplicarea acelor „ principii de evaluare prin care întreprinderile să aibă garanția ca bilanțul și
contul de rezultate prezintă o imagine fidelă a patrimoniului și structurilor de venituri, cheltuieli,
beneficii sau pierdere”.

Optimizarea stocurilor presupune, ca o primă etapă, determinarea și măsurarea lor în vederea

minimizării costului total și nu a unuia sau altuia dintre cele două costuri parțiale implicate,
respectiv cele aferente aprovizionării, care se referă la valoarea absolută a cheltuielilor unei
aprovizionări și celei ocazionate de existența stocului de mărfuri în depozit (costul de păstrare a
mărfurilor în stoc), incluzându-se aici costurile care variază odată cu mărimea stocurilor, ca de
exemplu dobânzile, perisabilitățile, cheltuielile cu manipulare a mărfurilor etc.

Costul istoric este o măsură de valoare utilizată în contabilitate în care prețul unui activ în bilanț
se bazează pe costul inițial atunci când este achiziționat de societate. Metoda cost-istoric este
utilizată pentru activele conform principiilor contabile general acceptate (GAAP).

STOC presupune cantitate de bunuri (materii prime, materiale etc.) existente, la un moment dat,
ca rezervă în depozitul unui magazin, al unei întreprinderi, într-o piață în vederea asigurării
continuității producției sau a desfacerii.

FIFO (Primul intrat – Primul iesit)

4
 II. ABORDAREA TEORETICĂ: CONDIȚIILE DE EVALUAREA STOCURILOR
II.1 Investigarea teoretică a obiectului cercetat

Evaluarea corectă a patrimoniului prezintă importanţă deosebită pentru exactitatea şi sinceritatea

informaţiilor pe care le conţine bilanţul contabil referitoare la situaţia patrimoniului şi a rezultatelor
obţinute în perioada financiară încheiată, comparativ cu perioada financiară precedentă.Pentru ca prin
evaluare să se dea o imagine fidelă patrimoniului, situaţiei financiare şi rezultatelor, la efectuarea
evaluării trebuie să se respecte anumite principii cum sunt: principiul prudenței, principiul
cuantificării monetare, principiul costului istoric, principiul permanenței metodelor, principiul
independenței exercițiilor, principiul continuității activității, principiul intangibilitații
bilanțului de deschidere, principiul necompensării.

5
 II.2 Conceptele de bază și esența principiile de baza a evaluarii stocurilor

PRINCIPIUL PRUDENȚEI, potrivit căruia: „nu este admisă supraevaluarea elementelor de activ
și a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv și a cheltuielilor, ținând cont de
deprecierile, riscurile și pierderile posibile generate de desfășurarea activității exercițiului curent sau
anterior”. În ce privește stocurile, conform acestui principiu nu este admisă supraevaluarea stocurilor și
a veniturilor provenite din vânzarea acestora, și subevaluarea elementelor de pasiv și a cheltuielilor ce
au contribuit la obținerea stocurilor. Respectarea acestui principiu are ca efect eliminarea situațiilor de
decapitalizare a unității patrimoniale ca urmare a datoriilor fiscale mari și a distribuirii de dividende
fictive.

PRINCIPIUL CUANTIFICĂRII MONETARE. Operațiunile înregistrate în contabilitate trebuie să

fie comensurate într-un etalon bănesc. Acest etalon ca unitate de măsură a elementelor patrimoniale, în
general, și a bunurilor materiale în particular are un caracter instabil. Pentru a depăși această deficiență,
în contabilitate este considerat ca având caracter constant. S-au făcut eforturi pentru găsirea unui etalon
de măsură realmente stabil, însă, în continuare unitatea de măsură a rămas moneda. O soluție la
neajunsul adus valorii bunurilor de către fluctuația unității monetare în care acestea sunt exprimate o
poate constitui recurgerea la o contabilitate indexată, în care situația patrimoniului și rezultatul
exercițiului să fie ajustate cu efectele inflației.

PRINCIPIUL COSTULUI ISTORIC, potrivit căruia evaluarea elementelor patrimoniale, în general,

și a bunurilor materiale în special se face la costul de origine sau de intrare stabilit pe baza documentelor
justificative. Costul istoric exprimă costul aducerii sau producerii unui bun în patrimoniul societății. În
practica contabilă, pe baza datelor inventarierii, au loc derogări de la acest principiu deoarece poate
genera subevaluări ale imobilizărilor și stocurilor. Deși mai puțin pregnantă în cazul stocurilor, ca
urmare a vitezei de rotație mai rapide, influența costului istoric asupra lor poate fi înlăturată prin
înlocuirea cu prețul activelor depreciate.

PRINCIPIUL PERMANENȚEI METODELOR. Potrivit acestui principiu se asigură

compatibilitatea în timp a informațiilor contabile. Spre exemplu, dacă un stoc este evaluat în exercițiul
financiar „N” prin metoda costului mediu ponderat, iar în exercițiul financiar „N+1” prin metoda FIFO,
comparația situației patrimoniale și a rezultatelor între cele două exerciții financiare își pierde orice
semnificație. Se pot compara datele privind evaluarea stocurilor din două exerciții diferite, numai dacă a
fost folosită aceeași metodă de evaluare. Principiul permanenței metodelor permite schimbarea
metodelor numai atunci când noua metoda este impusă de lege sau de o altă autoritate ce are asemenea

6
atribuții, precum și dacă se consideră că această schimbare va oferi o imagine mai reală și corectă
(fidelă) a situației patrimoniale și rezultatului contabil.

PRINCIPIUL INDEPENDENȚEI EXERCIȚIILOR constă, potrivit normelor internaționale

(I.A.S.C.) adoptate, în faptul că veniturile și cheltuielile sunt contabilizate pe măsura generării sau
angajării lor ( și nu cu ocazia încasării sau plăților) și înregistrate în situațiile financiare ale perioadei
respective. Din aplicabilitatea în practică a acestui principiu decurg următoarele două consecințe,
referitoare la stocuri: a. necesitatea calculării la sfârșitul fiecărui exercițiu financiar a deprecierilor
reversibile, pentru care se vor calcula provizioane de depreciere a stocurilor, fără de care obiectivul
delimitării în timp a activităților nu i-ar atinge finalitatea; b. necesitatea contabilizării în contul
exercițiului financiar expirat a unor evenimente sau situații constatate posterior expirării acestuia, dar
anterior închiderii conturilor. Spre exemplu, dacă în luna ianuarie a exercițiului „n+i” se pune problema
constituirii unui provizion pentru deprecierea stocurilor aferent perioadei „n”, va trebui să se înregistreze
provizionul în numele exercițiului încheiat.

PRINCIPIUL CONTINUITĂȚII ACTIVITĂȚII. Privitor la stocurile de bunuri materiale,

continuitatea activității este o ipoteză conform căreia trebuie constituite stocuri asiguratoare împotriva
„rupturilor de stoc” ce ar putea să intervină. Astfel, în cadrul controlului extern (independent),
cenzorilor li se cere să verifice eventuala insuficiență a stocurilor pentru asigurarea continuității
producției sau vânzării. Dacă se constată situații îngrijorătoare, cenzorii vor trebui să ceară explicații
consiliului de administrație și să întocmească un raport prezentabil Adunării Generale a Acționarilor.

PRINCIPIUL INTANGIBILITĂȚII BILANȚULUI DE DESCHIDERE, constă în faptul ca

bilanțul de deschidere al unui exercițiu financiar trebuie să corespundă cu bilanțul de închidere al
exercițiului financiar precedent. Referitor la stocuri, acest principiu interzice imputarea efectelor
schimbării metodelor de evaluare a stocurilor, capitalurilor cu care o unitate patrimonială își începe noul
exercițiu financiar. Efectele schimbării metodelor de evaluare trebuie să fie transparente în documentele
de sinteză ale anului încheiat, fără a fi camuflate în situația patrimonială de pornire în exercițiul
financiar curent.

PRINCIPIUL NECOMPENSĂRII, presupune necompensarea plusurilor de valoare cu minusurile

de valoare, adică necompensarea între valoarea de intrare și comisionul pentru deprecierea stocurilor.
Corecta evaluare a stocurilor va avea o influență puternică în determinarea unui rezultat economic
corect, având implicațiile fiscale și gestionare, deja cunoscute.

7
III.ABORDAREA ANALITICĂ : PRINCIPII DE EVALUARE STOCURILOR
3.1 Investigarea teoretică a obiectului cercetat în urma principiului permanenței metodelor

Modul de evaluare a stocurilor poate avea drept impact majorarea sau diminuarea rezultatelor
entității. Legislația țării stabilește clar care sunt metodele agreate pentru evaluarea stocurilor, atât
la intrare, cât și la ieșire. Utilizarea uneia sau alteia dintre metode este lăsată la alegerea
managementului și este influențată de specificul activității societății.
Deci decizia managementului entității va fi înscrisă în manualul de politici contabile. Odată
aleasă metoda, aceasta trebuie păstrată. Legiuitorul permite totuși schimbări de politici contabile
în condiții bine justificate, dacă sunt cerute de lege sau dacă acestea vor duce la obținerea unor
informații mai relevante sau mai credibile referitoare la operațiunile entității.
În cadrul acestei lucrări voi prezenta metodele de evaluare a stocurilor prevăzute de
reglementările țării românești, precum și un studiu de caz privind impactul metodei de evaluare
la ieșire a stocurilor asupra rezultatului financiar.
Așa cum sa precizat mai sus, legislația românească stabilește care sunt metodele agreate
pentru evaluarea stocurilor, atât la intrare, cât și la ieșire.
La intrare, stocurile sunt evaluate la:
 costul de achiziție – pentru bunurile procurate cu titlu oneros;
 costul de producție – pentru bunurile produse în entitate;
 valoarea de aport, stabilită în urma evaluării – pentru bunurile reprezentând aport la
capitalul social;
 valoarea justă, stabilită de regulă de evaluatori autorizați – pentru bunurile obținute cu
titlu gratuit sau constatate plus la inventariere.
La ieșirea din entitate sau la darea în consum, de regulă, bunurile se evaluează și se scad din
gestiune la valoarea lor de intrare sau valoarea la care sunt înregistrate în contabilitate.
Aceste valori pot fi calculate prin aplicarea următoarelor metode de determinare a costului
la ieșire:
 metoda costului mediu ponderat (CMP);
 metoda primul intrat – primul ieșit (FIFO);
 metoda ultimul intrat – primul ieșit (LIFO);
 metoda prețului cu amănuntul;
 metoda costului standard.

8
 În unma principiului permanenței metodelor ce presupune continuitatea aplicării aceloraşi reguli şi
norme privind evaluarea, înregistrarea în contabilitate şi prezentarea elementelor de activ şi de pasiv şi a
rezultatelor, asigurând comparabilitatea în timp a informaţiilor contabile. Schimbarea acestor norme și
reguli se face numai extraordinar și în mod justificativ.

Spre exemplu, dacă un stoc este evaluat în exercițiul financiar „N” prin metoda costului mediu
ponderat, iar în exercițiul financiar „N+1” prin metoda FIFO, comparația situației patrimoniale și a
rezultatelor între cele două exerciții financiare își pierde orice semnificație. Se pot compara datele
privind evaluarea stocurilor din două exerciții diferite, numai dacă a fost folosită aceeași metodă de
evaluare. Principiul permanenței metodelor permite schimbarea metodelor numai atunci când noua
metoda este impusă de lege sau de o altă autoritate ce are asemenea atribuții, precum și dacă se
consideră că această schimbare va oferi o imagine mai reală și corectă a situației patrimoniale și
rezultatului contabil.

9
3.2 Analiza studiului de caz în urma principiului permanenței metodelor
Societatea Amix SRL, având ca obiect de activitate comerțul cu ridicata (definit ca activitatea
desfășurată de comercianții care cumpără produse în cantități mari în scopul revânzării acestora în
cantități mai mici altor comercianți sau utilizatori profesionali și colectivi), înregistrează următoarele
intrări:
Tabelul 1

Cost
Cantitate Valoare intrare Stoc Sold
Data intrării unitar
(buc.) (lei) (buc.) (lei)
(lei/buc.)

0 1 2 3=1x2 4 5

15.05.2016 11.000 1,5 16.500 11.000 16.500

20.05.2016   6.800 1,8 12.240 17.800 28.740

23.05.2016   3.600 2,1   7.560 21.400 36.300

24.05.2016   8.000 2,5 20.000 29.400 56.300

26.05.2016   7.500 2,7 20.250 36.900 76.550

28.05.2016   4.500 2,6 11.700 41.400 88.250

03.06.2016   7.300 2,8 20.440 48.700 108.690

14.06.2016   5.500 3,0 16.500 54.200 125.190

16.06.2016   3.000 3,0   9.000 57.200 134.190

25.06.2016   4.100 2,8 11.480 61.300 145.670

26.06.2016   2.500 3,0   7.500 63.800 153.170

28.06.2016   3.500 3,0 10.500 67.300 163.670

29.06.2016   8.000 2,8 22.400 75.300 186.070

În aceeași perioadă, societatea înregistrează următoarele vânzări:

Tabelul 2

Cantitate vândută
Data vânzării
(buc.)

26.05.2016 30.000

24.06.2016 20.000

30.06.2016 15.000

Total 65.000

Deci vom analiza mai întâi această situație prin metoda costului mediu ponderat.
10
 Vom calcula influența aplicării de metode de evaluare la ieșire diferite asupra rezultatului financiar al
entității.

a) Metoda costului mediu ponderat

1. Vânzarea din data de 26.05.2016 – 30.000 buc. la un preț de vânzare de 2,5 lei/buc.

Venituri încasate = 30.000 buc. x 2,5 lei/buc. = 75.000 lei

Scăderea din gestiune a mărfurilor vândute se face la prețul mediu ponderat rezultat înaintea livrării.

Costuri aferente vânzării = 30.000 buc. x 2,0745 lei/buc. = 62.235 lei

La calculul costurilor prin metoda costului mediu ponderat se recomandă să se utilizeze un număr mai
mare de zecimale.

2. Vânzarea din data de 24.06.2016 – 20.000 buc. la un preț de vânzare de 3 lei/buc.

Venituri încasate = 20.000 buc. x 3 lei/buc. = 60.000 lei

Scăderea din gestiune a mărfurilor vândute se face la costul mediu ponderat rezultat înaintea livrării.

Costuri aferente vânzării = 20.000 buc. x 2,6454 lei/buc. = 52.908 lei

3. Vânzarea din data de 30.06.2016 – 15.000 buc. la un preț de vânzare de 3 lei/buc.

Venituri încasate = 15.000 buc. x 3 lei/buc. = 45.000 lei

Scăderea din gestiune a mărfurilor vândute se face la prețul mediu ponderat rezultat înaintea livrării.

Costuri aferente vânzării = 15.000 buc. x 2,8034 lei/buc. = 42.051 lei

După aceste operațiuni, situația stocului se prezintă astfel:

Tabelul 3
11
 Valoare
Cantitate Cost unitar Stoc Sold Cost mediu ponderat
Data intrării intrare
(buc.) (lei/buc.) (buc.) (lei) (lei/buc.)
(lei)

0 1 2 3=1x2 4 5 6 = 5/4

16.50
15.05.2016 11.000 1,5 16.500 11.000 1,5000
0

28.74
20.05.2016   6.800 1,8 12.240 17.800 1,6146
0

36.30
23.05.2016   3.600 2,1   7.560 21.400 1,6963
0

56.30
24.05.2016   8.000 2,5 20.000 29.400 1,9150
0

76.55
26.05.2016   7.500 2,7 20.250 36.900 2,0745
0

14.31
Ieșiri la 26.05.2016 -30.000 2,0745 -62.235 6.900 2,0745
4

26.01
28.05.2016   4.500 2,6 11.700 11.400 2,2819
4

46.45
03.06.2016   7.300 2,8 20.440 18.700 2,4842
4

62.95
14.06.2016   5.500 3,0 16.500 24.200 2,6014
4

71.95
16.06.2016   3.000 3,0   9.000 27.200 2,6454
4

19.04
Ieșiri la 24.06.2016 -20.000 2,6454 -52.908 7.200 2,6454
7

30.52
25.06.2016   4.100 2,8 11.480 11.300 2,7015
7

38.02
26.06.2016   2.500 3,0   7.500 13.800 2,7556
7

48.52
28.06.2016   3.500 3,0 10.500 17.300 2,8050
7

70.92
29.06.2016   8.000 2,8 22.400 25.300 2,8034
7

28.87
Ieșiri la 30.06.2016 -15.000 2,8034 -42.051 10.300 2,8034
5

Situația rezultatului financiar în urma acestor operațiuni este următoarea:

Tabelul 4

Vânzări Costuri aferente Profit

12
 vânzărilor

Costuri
Prețde (lei)
Venituri Cost unitar aferente
Data Cantitate (buc.) vânzare
(lei) (lei/buc.) vânzărilor
(lei/buc.)
(lei)

0 1 2 3=1x2 4 5=1x4 6=3–5

26.05.2016 30.000 2,5    75.000 2,075    62.235 12.765

24.06.2016 20.000 3,0    60.000 2,645    52.908   7.092

30.06.2016 15.000 3,0    45.000 2,803    42.051   2.949

Total 65.000   180.000   157.194 22.806

b) Metoda FIFO (primul intrat – primul ieșit)

1. Vânzarea din data de 26.05.2016 – 30.000 buc. la un preț de vânzare de 2,5 lei/buc.
Venituri încasate = 30.000 buc. x 2,5 lei/buc. = 75.000 lei
Scăderea din gestiune a mărfurilor vândute se face începând cu valoarea de intrare aferentă primului
lot intrat.

Costuri aferente vânzării:

15.05.2016 11.000 buc.  x 1,5 lei/buc. = 16.500 lei  

20.05.2016 6.800 buc.  x 1,8 lei/buc. = 12.240 lei  
23.05.2016 3.600 buc.  x 2,1 lei/buc. = 7.560 lei  
24.05.2016 8.000 buc.  x 2,5 lei/buc. = 20.000 lei  
26.05.2016 600 buc.  x 2,7 lei/buc. = 1.620 lei  
Total 30.000 buc.        57.920 lei  

2. Vânzarea din data de 24.06.2016 – 20.000 buc. la un preț de vânzare de 3 lei/buc.

Venituri încasate = 20.000 buc. x 3 lei/buc. = 60.000 lei
Scăderea din gestiune a mărfurilor vândute se face începând cu valoarea de intrare aferentă primului
lot intrat.
Costuri aferente vânzării:

26.05.2016 6.900 buc.  x 2,7 lei/buc. = 18.630 lei  

28.05.2016 4.500 buc.  x 2,6 lei/buc. = 11.700 lei  
03.06.2016 7.300 buc.   x 2,8 lei/buc. = 20.440 lei  
14.06.2016 1.300 buc.  x 3,0 lei/buc. = 3.900 lei  
Total 20.000 buc.        54.670 lei  
3. Vânzarea din data de 30.06.2016 – 15.000 buc. la un preț de vânzare de 3 lei/buc.
Venituri încasate = 15.000 buc. x 3 lei/buc. = 45.000 lei

13
 Scăderea din gestiune a mărfurilor vândute se face începând cu valoarea de intrare aferentă primului
lot intrat.
Costuri aferente vânzării:

14.06.2016 4.200 buc.  x 3,0 lei/buc. = 12.600 lei  

16.06.2016 3.000 buc.  x 3,0 lei/buc. = 9.000 lei  
25.06.2016 4.100 buc.  x 2,8 lei/buc. = 11.480 lei  
26.06.2016 2.500 buc.  x 3,0 lei/buc. = 7.500 lei  
28.06.2016 1.200 buc.  x 3,0 lei/buc. = 3.600 lei  
Total 15.000 buc.        44.180 lei 

După aceste operațiuni, situația stocului se prezintă astfel:

Cantitate Cost unitar Valoare intrare Stoc Sold

Data intrării
(buc.) (lei/buc.) (lei) (buc.) (lei)

0 1 2 3=1x2 4 5

15.05.2016  11.000 1,5  16.500 11.000 16.500

20.05.2016    6.800 1,8  12.240 17.800 28.740

23.05.2016    3.600 2,1    7.560 21.400 36.300

24.05.2016    8.000 2,5  20.000 29.400 56.300

26.05.2016    7.500 2,7  20.250 36.900 76.550

-11.000 1,5 -16.500 25.900 60.050

  -6.800 1,8 -12.240 19.100 47.810

Ieșiri la 26.05.2016   -3.600 2,1   -7.560 15.500 40.250

  -8.000 2,5 -20.000   7.500 20.250

     -600 2,7   -1.620   6.900 18.630

28.05.2016    4.500 2,6   11.700 11.400 30.330

03.06.2016    7.300 2,8   20.440 18.700 50.770

14.06.2016    5.500 3,0   16.500 24.200 67.270

16.06.2016    3.000 3,0     9.000 27.200 76.270

  -6.900 2,7 -18.630 20.300 57.640

  -4.500 2,6 -11.700 15.800 45.940

Ieșiri la 24.06.2016
  -7.300 2,8 -20.440   8.500 25.500

  -1.300 3,0   -3.900   7.200 21.600

25.06.2016    4.100 2,8   11.480 11.300 33.080

26.06.2016    2.500 3,0    7.500 13.800 40.580

14
 28.06.2016    3.500 3,0   10.500 17.300 51.080

29.06.2016    8.000 2,8  22.400 25.300 73.480

  -4.200 3,0 -12.600 21.100 60.880

  -3.000 3,0   -9.000 18.100 51.880

Ieșiri la 30.06.2016   -4.100 2,8 -11.480 14.000 40.400

  -2.500 3,0   -7.500 11.500 32.900

  -1.200 3,0   -3.600 10.300 29.300

Situația rezultatului financiar în urma acestor operațiuni este următoarea:

Vânzări Costuri aferente vânzărilor

Costuri Profit
Preț Cost
Cantitate Venituri aferente (lei)
Data de vânzare unitar
(buc.) (lei) vânzărilor
(lei/buc.) (lei/buc.)
(lei)

0 1 2 3=1x2 4 5=1x4 6=3–5

26.05.2016 30.000 2,5    75.000 1,931    57.920  17.080

24.06.2016 20.000 3,0    60.000 2,734    54.670    5.330

30.06.2016 15.000 3,0    45.000 2,945    44.180       820

Total 65.000   180.000   156.770 23.230

Concluzii
În funcție de scopul urmărit, managementul poate alege oricare dintre metodele de mai sus.
Recapitulând rezultatele obținute, din punctul de vedere al profitului, situația se prezintă astfel:

Costuri aferente
Cantitate vândută Venituri Pr
Metoda vânzărilor
(buc.) (lei) (l
(lei)

0 1 2 3 4=

Costul mediu ponderat 65.000 180.000 157.194 22

FIFO 65.000 180.000 156.770 23

15
În concluzie, scopul principalelor principii de evaluare a stocurilor este de a determina cât mai exact
costurile aferente stocurilor vandute sau consumate, urmarirea mișcarii și controlul stocurilor faptice.

Din punct de vedere finnaciar stocurile reprezintă alocări de capital care se recupereaza numai dupa
parcurgerea ciclului de eploatare prin vânzarea și mișcarea produselor realizate de entitate.

Necesarul de stocuri trebuie astfel stabilit încât să stimuleze entitatea în folosirea cât mai eficientă a
acestor valori, în antrenarea tuturor factorilor care sa duca la accelerarea vitezei de rotație a acestor
stocuri.

16
17