Raport statistic

- 2017 -

Activitatea Observaţii
I. Întocmirea I.1. Numărul referatelor și rapoartelor de evaluare întocmite în anul 2017 este de
referatelor și 8840 (faţă de 7553, în anul 2016); în plus, față de acestea, consilierii de probațiune au
rapoartelor de evaluare întocmit, în anul 2017, 20 464 rapoarte privind finalizarea supravegherii.
I.2. Procentul referatelor de evaluare (întocmite pentru minori), din totalul
referatelor și rapoartelor de evaluare, în anul 2017, este de 50,87% (faţă de 54,91% în
anul 2016).
I.3. Procentul evaluărilor realizate pentru inculpați, din totalul evaluărilor, în anul
2017, este de 59,66% (faţă de 69,5% în anul 2016), alte 10,88% au fost referate de
evaluare întocmite pentru minori aflați în executarea unei măsuri educative privative
sau neprivative de libertate (față de 10,7%, în anul 2016), iar 29,46% au fost rapoarte
de evaluare întocmite pentru persoane supravegheate (față de 19,8%, în anul 2016).
I.4. Procentul referatelor și rapoartelor de evaluare întocmite pentru persoane de
gen feminin, din totalul referatelor și rapoartelor de evaluare, în anul 2017, este de
8,19% (faţă de 11,81% în anul 2016).
II. Supravegherea… II.1. Numărul de supravegheri înregistrate în anul 2017: 90 546 (în creștere cu
27,92% faţă de numărul înregistrat în anul 2016, 70 781).
II.2. Procentul cazurilor incluse în clasa de supraveghere S1 (situaţii excepţionale,
precum: persoane care au fost arestate pentru comiterea altor infracţiuni, dar încă nu a
fost revocată suspendarea; persoane nou intrate şi încă neidentificate, persoane care se
eschivează de la supraveghere; persoane faţă de care a fost sesizată instanţa de
judecată, cu privire la încălcare de măsuri de supraveghere şi/sau obligaţii, fără a fi
fost pronunţată, încă, o soluţie judecătorească, timp în care consilierul manager de caz
nu a mai planificat întrevederi cu această persoană ş.a.), din totalul supravegherilor
înregistrate la data de 31.12.2017, este de 8,74% (faţă de 9,78%, la data de
31.12.2016).
II.3. Procentul de supravegheri ale persoanelor condamnate/sancţionate ca minori,

1
din totalul cazurilor înregistrate, este de 4,74% în anul 2017 (faţă de 6,06% în anul
2016).
II.4. Procentul de supravegheri ale persoanelor din mediul urban, din totalul
cazurilor înregistrate, este de 50,79% în anul 2017 (faţă de 53,08%, în anul 2016).
II.5. Creşterea anuală procentuală a numărului de supravegheri înregistrate în anul
2017 este de 27,92% (faţă de 43,12%, în anul 2016).
II.6. Rata mortalităţii, înregistrată în anul 2017, este de 4,78‰ (faţă de 4,34‰, în anul
2016).
II.7. Expirat / Successfully Terminated: în anul 2017 s-a înregistrat procentul de
86,50%, al „ieşirilor la termen”, din totalul ieşirilor din sistemul naţional de probaţiune
(faţă de 79,17%, în anul 2016).
II.8. Încălcare / Pre-release Failure: Technical: în anul 2017 s-a înregistrat procentul
de 1,60%, al revocărilor cauzate de încălcări de obligaţii / măsuri de supraveghere, din
totalul ieşirilor din sistemul naţional de probaţiune (faţă de 2,93%, în anul 2016).
II.9. Sistemic: în anul 2017 s-a înregistrat procentul de 8,05%, al ieşirilor prin anulări,
casări ale sentinţelor iniţiale, constatări ale lipsei de competenţă ş.a., din totalul
ieşirilor din sistemul naţional de probaţiune (faţă de 11,36% în anul 2016).
II.10. În timpul / Pre-release Failure: New Crime: în anul 2017 s-a înregistrat
procentul de 2,36%, al revocărilor cauzate de comiterea de infracţiuni, în termenul de
încercare, din totalul ieşirilor din sistemul de probaţiune (faţă de 4,44%, în anul 2016).
II.11. Procentul de supravegheri ale persoanelor de gen feminin, din totalul
cazurilor înregistrate, este de 8,58%,în anul 2017 (faţă de 8,49% în anul 2016).
II.12. Numărul total al serviciilor de (tip) asistenţă şi consiliere, acordate
persoanelor din supraveghere, în anul 2017, este de 6326 (reprezentând 9,46% din
totalul cazurilor înregistrate la 31.12.2017). Prin comparaţie, în anul 2016 s-a
înregistrat un număr de 3164 de servicii de acest fel (reprezentând 5,47% din totalul
cazurilor înregistrate la 31.12.2016).
II.13. Procentul serviciilor de asistenţă şi consiliere, acordate în comunitate (şi
finalizate), în forma structurată a modalităţilor de lucru PHARE, MATRA, JUSTIȚIE
PENALĂ – Comisia Europeană, Fonduri Norvegiene, este de 70,88%, din totalul
serviciilor de (tip) asistenţă şi consiliere orientate către persoanele din supraveghere

2
 (față de 75,92%, în anul 2016).
III.Consilierea III.1. Numărul victimelor aflate în evidenţa serviciilor de probaţiune, în 2017, este 3
psihologică şi alte (faţă de 5 în anul 2016).
forme de asistenţă a III.2. Numărul serviciilor de probaţiune, care au avut în evidenţă victime, în anul
victimelor infracţiunilor 2017, este 3 (faţă de 4, în anul 2016).
IV. Alte activităţi IV.1. Numărul participărilor în comisii pentru individualizarea regimului de
executare a pedepselor privative de libertate (activităţi prevăzute în Legea
83/2010, de modificare şi completare a Legii 275/2006) 1: 2211 (faţă de 1890, în anul
2016).
IV.2. Numărul cazurilor în care au fost acordate servicii de asistenţă şi consiliere,
după liberare, în forma structurată a programului PHARE 2006 (modulul din
comunitate, al programului Reducerea riscului de recidivă): 0 (faţă de 0, în anul 2016).
IV.3. Numărul participanților la modulul din penitenciar, al programului Reducerea
riscului de recidivă (activităţi prevăzute în Legea 83/2010, de modificare şi
completare a Legii 275/2006)2: 66 (faţă de 87, în anul 2016).
IV.4. Numărul participărilor la punerea în executare a măsurilor educative
neprivative de libertate (conf. art. 511 C.p.p.): 1520 (față de 1327, în anul 2016).

1) Gen

1
Conform noilor prevederi, aceste tipuri de responsabilități le exercităm în comisia pentru liberare condiționată (art.97 din L254/2013), în consiliul educativ (art.145, art.179-
180 din L254/2013) și în comisia pentru stabilirea, individualizarea şi schimbarea regimului de executare a măsurii educative a internării în centrul de detenţie (art.146 și
art.179-180 din L254/2013)
2
V. art.41 și art.42 din L254/2013 și art.108 din L252/2013

3
 Folosind termenii utilizați în cadrul SPACE (Statistiques Pénales Annuelles du Conseil de l’Europe), numărul persoanelor
de gen feminin aflate în evidențele serviciilor de probațiune, la data de 31.12.2017 („stoc”) este 6021 (spre comparație,
mai mare decât numărul total al persoanelor aflate în evidențele serviciilor de probațiune, în anul 2005); „stocul” și
„fluxurile” din anul 2017, de intrări, respectiv de ieșiri din evidențele serviciilor de probațiune, ale persoanelor de gen
feminin, sunt înscrise în tabelul de mai jos:

Intrate în evidențele Aflate în evidențele Ieșite din evidențele

serviciilor de probațiune în serviciilor de probațiune la serviciilor de probațiune în
anul 2017 data de 31.12.2017 anul 2017
Numărul persoanelor de gen 2735 6021 1746
feminin

Diferențierea, în funcție de gen, a persoanelor sancționate aflate în evidențele serviciilor de probațiune, poate fi
urmărită în cazul „fluxului de ieșiri”, având la îndemână indicatorii de eficacitate pe care îi utilizăm de ceva timp. O
astfel de comparație arată un grad mai ridicat de succes, în cazul persoanelor de gen feminin (procentul persoanelor de
gen feminin, care au ieșit la termen din evidențele serviciilor de probațiune în anul 2017 este mai mare decât același
procent, al tuturor persoanelor care au ieșit din evidențele serviciilor de probațiune, în același an); atât comportamentul
infracțional repetat, cât și cel de neconformare față de regulile probațiunii, se regăsesc în pondere mai mică în cazul
persoanelor de gen feminin, prin comparație cu aceleași tipuri de comportament observat în cazul tuturor persoanelor
care au ieșit din evidențele serviciilor de probațiune, în anul 2017; mai mică este și rata de deces înregistrată în cazul
grupului țintă, față de rata de deces măsurată pentru toate persoanele din evidențele serviciilor de probațiune.

  în timpul încălcare expirat deces sistemic

% pentru persoanele de gen feminin ieșite din evidențele 1,66 1,41 87,59 3,16 8,06
sp în anul 2017
% pentru toate ieșirile din evidențele sp în anul 2017 2,36 1,60 86,50 4,78 8,05

2) Vârsta

4
 Distribuția, în funcție de vârstă, a tuturor persoanelor aflate în evidențele serviciilor de probațiune la data de 31.12.2017,
este marcată cu linie verde, în imaginea de mai jos; cele mai multe dintre persoanele aflate în evidențele serviciilor de
probațiune, la data de 31.12.2017, aveau vârsta de 28 de ani.
Informațiile devin și mai relevante, prin comparație; de exemplu, adăugând distribuția persoanelor aflate în evidențele
serviciilor de probațiune la data de 31.12.2017, care au comis infracțiuni contra siguranței circulației pe drumurile publice
(cu linie albastră), se conturează două observații: și în cazul acestui grup specific predomină persoanele având vârsta de
28 de ani, dar în intervalul 36-64 ani se regăsesc persoane care au comis infracțiuni contra siguranței circulației pe
drumurile publice, în pondere mai mare (mai specific, cei care încalcă regulile de circulație și ajung în probațiune sunt, în
bună măsură, maturi cu vârstă cuprinsă între 40 și 50 de ani).

3) Locuirea

5
 Informația cuprinsă în secțiunea II.4, din forma standardizată a prezentului raport statistic, privitoare la toate
supravegherile din anul 2017 (cele înregistrate la data de 31.12.2017, la care au fost adăugate cele ieșite din evidențele
serviciilor de probațiune, în anul 2017), arată o schimbare importantă a proporției, în funcție de mediul de locuire.
Alegând, din nou, grupul de persoane care au comis infracțiuni contra siguranței circulației pe drumurile publice, aflate în
evidențele serviciilor de probațiune la data de 31.12.2017, ca termen de comparație, putem obține o parte din explicația
creșterii supravegherilor din mediul rural:

50,51%

46,18%

ponderea persoanelor care locuiesc în MEDIUL URBAN, din totalul persoanelor înregistrate la data de 31.12.2017

ponderea persoanelor ca rea a u comis infracțiuni contra siguranței pe drumurile publice și care locuiesc în MEDIUL URBAN, din totalul persoanelor care au
s ăvârșit a celași tip de infracțiuni, a flate în evidențele serviciilor de probațiune la 31.12.2017

4) Educația școlară

6
 În imaginea de mai jos este reprezentată distribuția persoanelor aflate în evidența serviciilor de probațiune la data de
31.12.2017, în funcție de educația școlară (în etichete figurează numărul claselor absolvite la data de 31.12.2017 și
ponderea, în procent rotunjit, a persoanelor cu respectivul nivel de educație). Între detaliile conținute:
 65% dintre persoanele aflate în supraveghere la data de 31.12.2017 au absolvit cursurile a cel puțin 10 clase,
 1840 persoane nu au absolvit cursurile școlare, nici chiar ale primei clase,
 1419 persoane au absolvit cursurile școlare ale claselor întâia, a doua sau a treia,
 7495 persoane sunt specializate la nivel universitar.

5) Statutul ocupațional principal

7
 Distribuția persoanelor aflate în evidența serviciilor de probațiune la data de 31.12.2017, în funcție de ocupația
profesională principală este reprezentată în imaginea următoare:
 26731 persoane angajate pe o perioadă nedeterminată sau determinată (CN și CD),
 1121 persoane înregistrate ca șomer,
 7315 persoane fără ocupație,
 2317 persoane implicate în activități aducătoare de venituri, în calitate de persoană fizică autorizată sau asociată a
unei societăți comerciale.

6) Statutul ocupațional complementar

8
 Alături de ocupația profesională principală, 16887 persoane aflate în evidențele serviciilor de probațiune la data de
31.12.2017 mai aveau și o altă ocupație profesională, după cum este reflectat în imaginea de mai jos.

7) Antecedentele penale

9
 Ponderea persoanelor fără antecedente penale, din totalul cazurilor aflate în evidența serviciilor de probațiune la data de
31.12.2017, în valoare de 81,73%, este mai mică decât ponderea „ieşirilor la termen”, din totalul ieşirilor din sistemul
naţional de probaţiune în anul 2017 (86,50%). Altfel spus, 13% dintre persoanele aflate în evidențele serviciilor de
probațiune la data de 31.12.2017 aveau antecedente penale când au intrat în supraveghere, pe când 4% din persoanele
care au ieșit din evidențele serviciilor de probațiune în anul 2017 au ieșit prin recidivă sau încălcare a condițiilor
probațiunii, pe durata supravegherii.
Într-o altă comparație, 38% dintre persoanele care au intrat în detenția unităților penitenciare în anul 2016 (cele mai
recente date disponibile) mai săvârșiseră infracțiuni anterior, spre diferență de 13%, procent al persoanelor aflate în
evidențele serviciilor de probațiune la data de 31.12.2017 și care aveau antecedente penale atunci când au intrat în
supraveghere.

5,03

2,00

10,69

0,56

81,73

0,00 10,00 20,00 30,00 40,00 50,00 60,00 70,00 80,00 90,00

missing a mai fost sancționat, ca minor a mai fost sancționat, ca major a mai fost sancționat, atât ca minor, cât și ca major nu a mai fost sancționat

8) Prima infracțiune înregistrată

10
 Dacă analizăm doar prima infracțiune înregistrată, pentru fiecare dintre cazurile aflate în evidența serviciilor de
probațiune la data de 31.12.2017 (în mod asemănător modului în care ANP comunică „structura efectivelor de persoane
custodiate după natura infracţiunii, la 31.12.2016, în ultimul raport de activitate disponibil), obținem următoarea
distribuție a tipurilor de infracțiuni:

9) Toate cele trei infracțiuni înregistrate

11
 Analizând toate cele trei infracțiuni posibil de înregistrat în matricele noastre de lucru (posibilitate justificată de
observația practică, confirmată prin aceea că aproximativ o treime din persoanele înregistrate în evidențele serviciilor de
probațiune la data de 31.12.2017 aveau înregistrate două infracțiuni conjugate, precum …deţinerea ori alte operaţiuni
privind circulaţia drogurilor, fără drept și …deţinerea de droguri pentru consum propriu, fără drept), observăm că ordinea
marilor tipuri de infracțiuni nu este schimbată, față de cea generată de analiza doar a primei infracțiuni înregistrate. Unele
diferențe, însă, sunt importante: în analiza actuală, infracțiunile contra siguranței circulației pe drumurile publice scad în
proporție, de la 45%, la 41%, față de analiza de la punctul 8, după cum infracțiunile de fals cresc în pondere de la 2% la 5%.

10) Tipul sancțiunii

12
Profilul pedepselor este marcat de două trăsături:
 suspendarea executării pedepsei și amânarea aplicării pedepsei sunt pregnante, în raport cu munca neremunerată în
folosul comunității, care înlocuiește amenda penală și cu liberarea condiționată;
 „stocul” predomină, în raport cu „fluxurile” (cu excepția liberării condiționate), chiar dacă durata supravegherii este
în scădere.

Pedepse
ca zuri intrate în evidențele s erviciilor de probațiune în anul 2017 (flux de intrări, 2017)
ca zuri aflate în evidențele s erviciilor de probațiune la data de 31.12.2017 (s toc, 31.12.2017)
ca zuri ieșite din evidențele servi ciilor de probațiune în anul 2017 (fl ux de ieșiri, 2017)

50000
45886
45000
40000
35000
30000
25000
18797 18951
20000
15000 12369
10907
10000 8379

5000
248 266 133 81 69 63
0
amânarea aplicării pedepsei suspendarea sub supraveghre MNFC ca re înlocuiește amenda l i berarea condiționată

Urmărind aceleași trăsături de profil, în cazul măsurilor educative:

13
  asistarea zilnică (inclusiv cea care înlocuiește internarea în centru educativ sau centru de detenție) și supravegherea
sunt mult folosite, în comparație cu stagiul de formare civică și consemnarea la sfârșit de săptămână (liberarea din
centru educativ sau centru de detenție apare ca fiind mai degrabă mediu folosită);
 „fluxurile” predomină, în raport cu „stocul” (cu excepția liberării din centru educativ sau centru de detenție și a
suspendării executării pedepsei sub supraveghere sau sub control, așa cum era prevăzută în vechiul cod penal).

11) Obligații impuse prin hotărâre judecătorească

14
 Din analiza cazurilor înregistrate în serviciile de probațiune la data de 31.12.2017 reiese cu claritate frecvența mult mai
mare a obligațiilor constructive, spre deosebire de cele restrictive. Această particularizare concordă cu spiritul asistențial
al probațiunii, dar este nevoie de multe resurse pentru împlinirea acestei vocații și pentru îndeplinirea atâtor astfel de
obligații.

Obligațiile restrictive:
 Cele grupate sub eticheta „NU teritoriu” apar ca fiind mai des impuse pentru că sunt reunite două sub-tipuri de
obligații (obligația de a nu părăsi teritoriul României, fără acordul instanței; obligația de a nu depăși, fără acordul
serviciului de probațiune, limita teritorială stabilită de instanță);
 În al doilea rând, între obligațiile restrictive, se distinge obligația de a nu conduce anumite vehicule stabilite de
instanță; totuși, ele apar ca fiind aplicate în nu mai mult de 10% dintre cazurile înregistrate în serviciile de probațiune,
la data de 31.12.2017, pentru infracțiuni contra siguranței circulației pe drumurile publice.

Obligații constructive:

15
  Mai mult de 56% dintre persoanele aflate în evidențele serviciilor de probațiune, la data de 31.12.2017, au obligația de
a munci în folosul comunității; această foarte mare pondere este probabil influențată de modul în care este formulată
(imperativ), în Codul penal, obligația de a presta muncă neremunerată în folosul comunității, în cadrul instituției de
drept, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere (pentru mai mult de 82% dintre persoanele obligate să
desfășoare muncă în folosul comunității, aplicarea pedepsei cu închisoarea a fost suspendată sub supraveghere);
 Fiecare dintre cele aproape 38 000 persoane obligate să muncească în folosul comunității este obligată să desfășoare
această activitate pe o durată medie de 135 ore; de aici, ar rezulta o contribuție comunitară a acestor persoane, de
peste 640 000 zile lucrate, câte opt ore zilnic, pe durata a aproximativ 2 ani și 7 luni, cât reprezintă durata medie de
supraveghere, în cazul acestor persoane (spre deosebire de durata medie de supraveghere, de aproximativ 3 ani,
calculată pentru toate cele 66 897 cazuri aflate în evidențele serviciilor de probațiune, la data de 31.12.2017);
 Mai mult de 33% dintre persoanele aflate în evidențele serviciilor de probațiune, la data de 31.12.2017, au obligația de
a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare socială; intervențiile de acest tip sunt laborioase (fiind
folosite programe de reintegrare socială structurate și în mai mult de 10 ședințe de lucru), necesită o calificare
profesională specială a consilierilor de probațiune care le aplică, precum și condiții speciale de lucru (mult diferite de
cele pe care cele mai multe servicii de probațiune le pot asigura, în prezent);
 Observând o frecvență atât de mare a celor două obligații (de a munci în folosul comunității și de a participa la
programe de reintegrare socială), este ușor de imaginat că există multe suprapuneri/asocieri ale celor două obligații,
prelucrarea datelor arătând că mai mult de jumătate dintre persoanele obligate să muncească în folosul comunității au
și obligația de a participa la unul sau mai multe programe de reintegrare socială. O astfel de constatare permite
avansarea unor demersuri metodologice, deja începute, și inițierea unor demersuri legale, pentru a construi un
program de muncă în folosul comunității, centrat pe obiectivul dublu al muncii comunitare și reintegrării sociale,
urmând repere deja folosite în alte sisteme de probațiune (e.g.
https://www.accesskent.com/Courts/CommunityCorrections/pdfs/OCC_Handbook.pdf, paginile 12-13).

12) Clasa de supraveghere

16
 În matricele de colectare a datelor, clasele de supraveghere se completează ţinând cont, în principal, de risc și nevoi:
S6, pentru risc-nevoi de nivel mare;
S5, pentru risc-nevoi de nivel mediu-mare;
S4, pentru risc-nevoi de nivel mediu;
S3, pentru risc-nevoi de nivel mic-mediu;
S2, pentru risc-nevoi de nivel mic;
S1, se asociază unor situaţii excepţionale (e.g. persoane nou intrate şi încă neidentificate).

Urmărind distribuția în funcție de clas de supraveghere, aproximativ două treimi dintre cazurile înregistrate în serviciile
de probațiune, la data de 31.12.2017, au fost evaluate la nivel al riscului și nevoilor, cel mult de nivel mic-mediu. Practic,
scopul acestui demers, de a calibra intervențiile consilierului de probațiune manager de caz, în funcție de clasa de
supraveghere, este alterat în bună măsură de fapte obiective: hotărârile judecătorești prevăd obligații impuse, în cele
mai multe situații, fără o evaluare premergătoare a riscului și nevoilor persoanelor sancționate.

13) Volumul de muncă al consilierilor de probațiune

17
A împărți numărul total al cazurilor din supraveghere din anul trecut (90546), la numărul total al consilierilor de
probațiune (552), pentru a afla gradul de încărcare din serviciile de probațiune, ar surprinde foarte puțin din situația
reală.

Începând cu luna august a anului 2017, au fost angajați 190 consilieri de probațiune, ceea ce a presupus, pe termen scurt,
efort de formare profesională și de implicare graduală a lor în activitățile cotidiene de probațiune.

Luând în considerare consilierii de probațiune care au lucrat minimum 6 luni, în anul 2017, se poate calcula o medie a
sistemului de probațiune, de peste 263 cazuri în supravegherea unui consilier de probațiune; în același timp, este de
remarcat și media cea mai ridicată dintr-un serviciu de probațiune, de peste 488 cazuri în supravegherea unui consilier de
probațiune.

Analizând volumul de muncă al consilierilor de probațiune, în funcție de numărul întrevederilor avute cu persoanele
supravegheate și cu persoane pentru care au fost întocmite referate/rapoarte de evaluare, reiese o medie a sistemului de
probațiune, de peste 5 astfel de întrevederi zilnice ale unui consilier de probațiune; în același timp, este de remarcat și
media cea mai ridicată dintr-un serviciu de probațiune, de peste 9 astfel de întrevederi zilnice ale unui consilier de
probațiune.

Nici aceste ultime detalii nu surprind întreaga activitate a consilierilor de probațiune, pentru că ele nu conțin multe
activități desfășurate de aceștia, precum:
 Activitățile din unitățile penitenciare (v. Cumul alte activităţi și victime, 2017);
 Activitățile presupuse de punerea în executare a măsurilor educative neprivative de libertate (evidențiate separat, în
documentul Cumul alte activităţi și victime, 2017, de cele mai multe dintre serviciile de probațiune);
 Completarea bazelor electronice de date care au stat la baza alcătuirii acestui raport statistic și a altor răspunsuri
solicitate de parteneri instituționali și comunitari.

Întocmit,
Marian Badea,
inspector de probațiune,
Serviciul Cercetare și Dezvoltare Strategică

18