http://www.avadirect.com/Pictures/500/1464679_4.

jpg

Proprietăţi dielectrice ale solidelor

Un material dielectric este o substanţă care nu conduce curentul
electric, care conţine sarcini electrice legate şi care sunt polariza-
te sub acţiunea unui câmp electric.

•gradul de polarizare este dictat de constanta dielectrică

•gradul de polarizare este strâns legat de structura materialului.
In consecinţă, comportarea dielectrică în câmpuri electrostatice
şi în câmpuri alternative depinde de proprietăţile statice şi dinamice
ale structurii cristaline.
 Proprietăţi dielectrice ale solidelor
Introducere Capacitate (condensator)

Pentru unele materiale σ → 0 (at TC ) sub un

sunt denumite izolatori sau dielectrici
?
Sarcinile nu pot curge liber în direcţia câmpului aplicat ,
Dielectric
dar câmpul poate pătrunde în interiorul lor şi le
poate afecta structura.

macroscopic,
εo A
i) Fără dielectric, Co =
d
ε oε r A
ii) Când este introdus un dielectricc, C=
d
iii) Calculul constantei dielectrice este unul dintre principalele scopuri
ale teoriilor microscopice ale dielectricilor.
 
iv) de asemenea , răspunsul lor câmpul AC E se reflectă
în dependenţa
ε (ω ) şi dacă ω → domeniul optic

ne conduce la proprietăţile optice ale dielectricilor

 n= ε

v) În unele cristale ionice, chiar când

pot exista forţe pe scală extinsă între ioni (în plus faţă de
potenţialul cristalin)

Ex: Feroelectricitatea, piezoelectricitatea

H 2O momentul de dipol permanent al unei molecule de
apă are mărimea de 1,9·10 -18 esu-cm şi are direcţia
de la ionul O2- spre mijlocul segmentului care leagă
cei doi ioni de H+. (Convertim în unităţi SI înmulţind
cu 0,3 1011).

vezi Kittel

Potenţialul electrostatic şi componentele câmpului în unităţi CGS la poziţia r, θ

pentru un dipol p direcţionat de-a lungul axei z. Pentru θ = 0, avem Ex = Ey = 0
şi Ez =2p/r3; pentru θ = π/2 avem Ex = Ey = 0 şi Ez=-p/r3. (Convertim în unităţi
SI înlocuind p cu p/4πε0).
 Polarizarea electronică

în absenţa în prezenţa
câmpului electric câmpului electric

Prezenţa unui câmp electric polarizează distribuţia de electroni

din jurul unui atom, creând un moment de dipol:
μ = qx
Momentul de dipol per unitatea de volum, P, este dat de :
P = nmμ
unde nm este numărul de atomi per unitatea de volum
Polarizarea ionică apare în toate solidele ionice:
NaCl, MgO… E

- + - - + -

+ - + + - +

Polarizarea dipolară moleculară (orientaţională), apare în toate

moleculele izolatoare; uleiuri, polimeri, H2O…
E

+ + E
 http://www.slideshare.net/7878131049/dielectrics-37560361

Polarizarea interfacială (spaţială)

polarizarea interfacială sau spaţială apare când există o acumulare de sarcină la interfaţa
dintre două materiale sau dintre două regiuni dintr-un material sub efectul unui câmp extern.
Aceasta poate apare în cazul unui compus dielectric, sau când doi electrozi sunt conectaţi la
un material dielectric. Acest tip de polarizare este diferit de polarizarea orientaţională sau de
cea ionică deoarece în locul afectării sarcinilor pozitive şi negative legate –adică a legăturilor
ionice şi covalente- acest tip de polarizare afectează sarcinile libere de pe suprafeţe sau din
zonele unde sunt prezente eterogenităţi. Ca rezultat acest tip de polarizare se observă de
obicei în solide amorfe sau în solide policristaline (cu multe graniţe între granule). Câmpul
electric aplicat dielectricului cauzează o debalansare a sarcinii , sarcinile migrează (difuzea-
ză) separându-se, ceea ce va conduce la polarizarea (acumularea) interfacială.

electrod material dielectric electrod

câmpul electric
Să revedem nişte formule de bază:

În dielectrici, nu sunt sarcini libere, doar sarcini legate, adică

există dipoli electrici.

Definiţia
 
- + momentul de dipol p = qd (- →+)
−q d +q

qE momentul forţei
+   
τ = p× E
 energia potenţială

- E  
V = −p⋅ E
− qE
În cazul materialelor dielectrice:

Polarizarea P = numărul de dipoli/ unitatea volum

= NP densitatea de dipoli: unităţi de C/m2
 Câmpul electric între plăcile paralele:
 V0
E0 =
L

Dacă introducem
 o plăcuţă dielectrică ⇒ modificăm câmpul la o nouă
valoare E

  
E0 − E ′ = E
 
E ′ din cauza modificării polarizării
  
E0 − E ′ = E : noul câmp în interiorul plăcuţei
Ne aducem aminte,
 
Deplassarea electrică D = ε0 E 0 (în exteriorul dielectricului) sau
  
D = ε0 E + P (în interiorul dielectricului)

  P
∴ E = E0 −
ε0
de asemenea,
    
D = ε 0 E + P = εE = ε 0ε r E
ε
unde εr =
ε0 constanta dielectrică
(permitivitatea electrică relativă)
Toate caracteristicile dielectrice şi optice sunt conţinute în
această constantă
 Constanta dielectrică şi polarizabilitatea : câmpul local

Polarizarea unui mediu este produsă de către câmp

 
momentul de dipol p = αE
Polarizabilitatea
  
Polarizarea P = Np = NαE
    
şi D = ε 0 E + P = ε 0 E + NαE

 Nα  
= ε 0 1 + E
 ε0 
 
am arătat, D = ε 0ε r E

Nα
∴ εr = 1+
ε0
 Definim susceptibilitatea electrică χ
   
P = ε 0 χE dacă comparăm cu P = NαE

atunci
Nα εr = 1 + χ
χ = şi
ε0
In fapt,
 
P = αE local
 
în loc de P = αE Maxwell
 din Kittel

*)Soda-lime glass, also called soda-lime-silica glass, is the most prevalent type of glass, used for windowpanes, and glass conta
.
iners (bottles and jars) for beverages, food, and some commodity items Source Wikipedia
Contribuţii la polarizabilitate
α = αe + αi + α d + αs
1. Polarizabilitatea electronică (αe )
Polarizarea electronilor localizaţi Polarizabilitatea
(α ) creşte
2. Polarizabilitatea ionică (αi ) Timpul de răspuns
creşte
α Deplasarea ionilor
(răspuns mai lent)

3. Polarizabilitatea dipolară (αd)

Reorientarea moleculelor polare

1. Polarizabilitatea spaţială
(interfacială) (αs )
Migrarea sarcinilor
Câmpul local efectiv la un atom sau ion într-o probă dielectrică :

Eloc = Eo + E1 + E2 + E3

Eo : câmpul produs de sarcinile electrice fixe exteriore corpului

E1 : câmpul de depolarizare al sarcinilor induse pe suprafaţă
E2 : câmpul produs în centrul unei cavităţi imaginare de către
sarcinile de suprafaţă pe cavitate induse prin polarizare.
E3 : câmpul produs în centrul cavităţii imaginare de către dipolii
discreţi distribuiţi în poziţiile atomice.
 
• Care este câmpul local E local ?

    
E local = E0 + E1 + E 2 + E 3

depolarizare câmpul de dipol

în interiorul
câmpul Lorentz cavităţii
centrul dipolului


 P
E1 = câmpul de depolarizare =−
ε0

 π P cos θ 
2
P
E2 = ∫  − 
2 
2πR 2
sin θd θ =
0
 4πε R  3ε 0
 0

E3 = 0
pentru structurile simetrice cum este cea cubică
 
  P P  2 
∴ E local = E0 − + + 0 = E0 − P
ε 0 3ε 0 3ε 0
 Câmpul Lorentz al cavităţii E2 şi câmpul dipolilor din
interiorul cavităţii E3

E2 de pe
Eo suprafaţa cavităţii
sferice

E3 de la dipolii din interiorul sferei

rdθ
θ

++ +
+++ +
  
   P P
E local =  E0 −  +
 ε 0  3ε 0
prin urmare,

  P
E local = E Maxwell + E local : câmpul microscopic care
3ε 0
fluctuază în mediu

Acuma,
  
 
P = NαE local E local = E Maxwell +
P
3ε 0


   P   Nα 
P = Nα  E +  = NαE + P
 3ε 0 3ε 0

 Nα  
P 1 −  = NαE
 3ε 0
 Dar,
     Nα   
D = ε0E + P = ε0E + E = ε 0ε r E
1 − N α 
 3 ε  0


(
ε 0 1 −Nα
3ε 0
)
+ Nα   
 E = ε 0ε r E εr =
1+ 2 Nα
3ε 0


Nα
1 − 3ε 0  1 − 3Nεα
0

 Nα  2 Nα
εr 1 −  = 1+
 3ε 0  3ε 0
Nα
3ε 0
(ε r + 2) = ε r − 1
ε r − 1 Nα 1
= = χ
găsim relaţia Clausius-Mosotti ε r + 2 3ε 0 3

legătura dintre constanta dielectrică şi polarizabilitate

 Surse de polarizabilitate (Mecanisme)
Diferite tipuri de procese fizice dau naştere polarizabilităţii
ex) polarizabilitatea dipolară (orientatională), ionică, electronică
a) polarizabilitatea dipolară (orientatională)
•moleculele cu moment permanent de dipol sunt prezente având
orientări întâmplătoare.
 
Aplicând E , dipolii se vor alinia cu E f(θ)

potentialul 1
Probabilitatea de a găsi dipolul după direcţia θ
−V kT pE cos θ kT π/2 π
f =e =e 0

E= 0 E≠0
 Valoarea medie a polarizării P, considerând acum numai px

∫ p f (θ)dΩ
π

P = x
=
∫ p cos θ ⋅ e pE cos θ kT ⋅ 2 π sin θdθ

∫ f (θ)dΩ
0
x π
∫0
e PE cos θ kT ⋅ 2 π sin θdθ

= pL(u ) unde L(u ) = coth(u ) − ,

1
u=
pE
u kT
funcţia Langevin

Paraelectricitate
Pentru câmpuri E mici,

Deci, polarizabilitatea dipolară (orientatională) este:

p2
α0 =
3k BT
ε r − 1 Nα 1
Substituim în ecuaţia Clausius-Mosotti ε + 2 = 3ε = 3 χ
r 0
εr − 1 N  p2 
=  α ei +  αei- polarizabilitatea indusă
ε r + 2 3ε 0  3k BT 
 
ρ
or N = NA Numărul de dipoli din unitatea de volum
M
M: masa molară

M  εr − 1  N A  p2 
  =  α ei + 
ρ  
 ε r + 2  3ε 0  3k BT 
 P2
αd = este aplicabilă în solide ?
3kT

în solide
E≠0
E=0
frecvenţa de salt
ν = ν e −φ kT
D

timpul de relaxare E
1
τ ≅ eφ kT
νD

Probabilitatea de orientare spre stânga : Ω

Probabilitatea de orientare spre dreapta: 1 – Ω

dacă facem calculele găsim: 2P 2

∴ αd =
kT
  M  ε r − 1  vs. 1
dacă reprezentăm grafic  ρ  ε + 2 
  r  T

M  ε r −1  N A  P2 
  =  α ei + 

ρ  ε r + 2  3ε 0  3k BT 

vezi Kittel

Susceptibilitatea totală χ = εr – 1 funcţie de 1/T pentru mai multe gaze.

Aici s-a luat εr+2 ≈ 3 pentru gaze.
Momentele de dipol pentru diferite molecule

momentul momentul
substanţa de dipol substanţa de dipol
(debey) (debey)

1 debye = 3.33 × 10-30 C·m

vezi Kittel
Dispersia dipolară (dependenţa de frecvenţă a polarizabilităţii dipolare)

Ecuaţia care descie mişcarea polarizării dipolare:

dPd (t ) P0 − Pd (t )
=
dt τ Pentru un câmp aplicat AC
Dar cum
P = αE , P0 = α d (0 ) Ae − iωt momentul de echilibru

dPd (t ) Pd (t ) α d (0 ) − iωt
+ = Ae
dt τ τ
Incercăm o soluţie de forma

Pd (t ) = α d (ω ) E (t ) = α d (ω ) Ae − iωt
α d (ω ) − iωt α d (0 ) − iωt
α d (ω ) Ae − iωt (− iω ) + Ae = Ae
τ τ
α d (ω ) α d (0 )
(1 − iωτ ) =
τ τ
α d (0)
∴ α d (ω) = α d (0) : polarizabilitatea statică
(1 − iωτ)
⇒ Polarizarea nu mai este în fază cu câmpul
(Aceasta dă naştere la absorbţie de energie)

E = Ae − i ωt

P = Be −i ( ωt −ϕ )
vrem să găsim o formulă pentru εr(ω)
ε r (ω ) = 1 + χ e (ω ) + χ d (ω )
aici considerăm concentraţia de ioni ca fiind neglijabilă

În domeniul microundelor , susceptibilitatea

 electronică este
constantă (e- fiind uşori răspunsul la E (ω ) este instantaneu)

Atunci,ε r (ω ) = n 2 + χ d (ω ) unde n2 = 1 + χ e

P nu-l urmăreşte pe E (ω ) instantaneu
χ d (ω ) = ε r (ω ) − n 2 un defazaj este de aşteptat.

χ d (0 )
χ d (ω ) = : aceeaşi formă complexă ca αd(ω)
1 − iωτ

χ d (0 ) = ε r (0 ) − n 2 Nα
χ =
ε0
 ε ( 0 ) − n 2
∴ ε r (ω ) = n 2 + r
1 − iωτ
ε ( 0 ) − n 2 ε ( 0 ) − n 2
= ε r′ (ω ) + iε r′′(ω ) = n 2 + r
+i r
ωτ
1+ω τ 2 2 1+ω τ 2 2

ε ( 0 ) − n 2
ε r′ (ω ) = n 2 + r
1 + ω 2τ 2

ε r (0 ) − n 2
ε r′′(ω ) = ωτ
1+ω τ 2 2

: ecuaţiile Debye

partea reală εr’(ω) şi cea imaginară εr”(ω) a constatei dielectrice funcţie de log(ωτ) pentru
o substanţă dipolară
 b) polarizabilitatea ionică
Este legată de proprietăţile optice ale vibraţilor reţelei.
Dependenţa de frecvenţă a constantei dielectrice:
ε r (0 ) − ε r (∞ )
ε r (ω ) = ε r (∞ ) + 2
ω 
1− 
 ωt 
dar dacă ε r (∞ ) = n 2
ε ( 0 ) − n 2
ε r (ω ) = n 2 + r
2
ω 
1− 
 ωt 

Constanta dielectrică εr(ω) vs ω, arătând

dispersia în domeniul infraroşu din cauza
fononilor optici dintr-un cristal ionic. Curba,
cu linie întreruptă indică eliminarea
divergenţei datorită diferitelor ciocniri
suferite de ioni.
Constantele dielectrice statice şi optice pentru câteva cristale ionice

from
c) Polarizabilitatea electronică
Pentru e- sub efectul unui câmp AC

d 2x dx
m 2 + mγ + mω02 x = −eE0e −iωt
dt dt
după cum am mai procedat, presupunem că:

x(t ) = x0 e − iωt

m( −iω) 2 ⋅ x (t ) + mγ ( −iω) x (t ) + mω0 x = −eE0e − iωt

2

m{(ω0 − ω2 ) − iωγ}x (t ) = −eE0e −iωt

2

E0e − iωt
x (t ) = − ⋅ 2
e k
ω0 =
( )
m ω0 − ω − iγω
2
,
m
 Polarizarea Pe

( )
P *e = ε 0 χE = ε 0 ε r* − 1 E0 e −iωt
de asemenea
Pe* = Nα*e ( ω) E0e − iωt = N ⋅ e ⋅ x (t )

e2 E0e − iωt
α*e ( ω) E0e −iωt = ⋅ 2
(
m ω0 − ω2 − iγω )
 e2 
 
 m
αe (ω) = 2
( )
*
ω0 − ω2 − iγω

şi ( )
Nα e* (ω ) E0 e − iωt = ε 0 ε r* − 1 E0 e − iωt
ε*r (ω) = αe (ω) + 1
N
ε0
N e2 1
= 1+
ε0 m ( ω02 − ω2 ) − iγω

Ne 2 ω02 − ω2
ε′r (ω) = 1 +
( )
ε0m ω02 − ω2 2 + γ 2 ω2

Ne 2 γω
ε′r′ (ω) =
( )
ε0m ω02 − ω2 2 + γ 2 ω2
 Ne 2 ω02 − ω2
ε′r (ω) = 1 +
( )
ε0m ω02 − ω2 2 + γ 2 ω2

Ne 2 γω
ε′r′ (ω) =
( )
ε0m ω02 − ω2 2 + γ 2 ω2

Microunde Infraroşu Ultraviolet

polarizabiliatea, α
 Într-un solid care conţine dipoli permanenţi, toate cele trei tipuri de
fenomene participă la polarizabilitate, de la frecvenţe joase până la
cele înalte .

Constanta dielectrică la
frecvenţe optice este
micro- Infraroşu Viz. UV Raze
unde X
determinată doar de
polarizabilitatea electronică.
Partea reală a permitivităţii, εr’

Celelalte două contribuţii sunt

mici la frecvenţe înalte din
cauza inerţiei moleculelor şi
ionilor.
(Mişcările ionilor nu mai pot
urmări alternanţele rapide ale
Frecvenţa unghiulară (rad/s)
câmpului aplicat.)
 Pierderi dielectrice
Când timpul de relaxare este mai rapid decât perioada câmpului
aplicat, polarizarea apare instantaneu.

Când timpul de relaxare este mult mai lent decât perioada

câmpului aplicat, nu apare polarizarea (de acel tip).

Când timpul de relaxare şi perioada câmpului aplicat sunt

apropiate, apare un defazaj (o rămânere în urmă) şi este
absorbită energie. Pierderi dielectrice: tangenta unghiului de
pierderi:

tg δ = ε”r / ε’r
ε’r -partea reală; ε”r- partea imaginară a constatei dielectrice
Dependenţa de frecvenţă

(constanta dielectrică)

numai
Microunde

tg δ

(pierderi)
 Dependenţa de frecvenţă
Reorientarea dipolilor ca răspuns la un câmp electric e caracterizată de un timp
de relaxare,τ. Acesta este diferit pentru fiecare contribuţie

1. Polarizabilitatea electronică (αe)

Răspunsul e rapid, τ e mic
2. Polarizabilitatea ionică (αi)
Răspunsul nu mai e aşa rapid
3. Polarizabilitatea dipolară (αd)
Răspunsul e mai lent
4. Polarizabilitatea spaţială (αe)
Răspunsul lent, τ e mare

Audiofrecvenţe
Radiofrecvenţe
Frecvenţe de microunde
Frecvenţe Vizibil/UV
 Cuptoare cu microunde
•Un cuptor cu microunde H2O
generează radiaţie electro-
magnetică la circa 2,5 GHz.
Această energie cauzează
oscilaţiile moleculelor de
apă (constanta dielectrică
orientaţională se modifică
mult)-şi încălzirea.
•Frecvenţele din domeniul
5 GHz – 100 GHz ar fi ideale,
dar în acest caz cea mai mare
parte a energiei ar fi absorbită
de stratul exterior al produsului
,ceea ce nu e de dorit.
•Gheaţa are o constantă
dielectrică redusă, astfel că
absoarbe multă energie. După ce
o parte s-a topit urmează,
practic, procesul de gătire.
http://home.howstuffworks.com/framed.htm?parent=micriwave.htm&url=http://www.amasci.com/weird/microexp.html
Feroelectricitatea Titanatul de bariu BaTiO3

Cubic Simplu T > 408K Sub 408 K, apare polarizarea spontană din
cuplajul dintre momentele de dipol ionic şi cel
Ba2+ în colţuri electronic.
O deplasare a Ti4+ crează un moment de dipol
O2- în centrele feţelor ionic în direcţia deplasării, şi un câmp electric
Ti4+ în centrul cubului asociat. O2- se deplasează pe aceeaşi direcţie dar
în sens opus.
Proprietăţi paraelectrice Polarizarea nu creşte la infinit deoarece forţele
elastice anarmonice limitează deplasarea ionilor
de Ti
 Ce este un feroelectric?
Un material feroelectric dezvoltă o polarizare spontană
ca răspuns la un câmp electric extern

•Polarizarea nu dispare când

câmpul este înlăturat
•Direcţia polarizării este
reversibilă-poate fi readusă
în starea iniţială

Aplicaţii ale materialelor feroelectrice:

•Condensatoare multistrat
•Memorii ne-volatile FRAM (Ferroelectric Random Acces Memory
E=0 E≠0
E=0
Ferroelectrici -exemple

(1) Zirconatul de plumb şi titan (PZT), cu

celulă elementară de tip perovskit în
starea cubică simetrică, deasupra
temperaturii Curie
Temperatura Curie-temperatura
(2) Celula elementară distorsionată, de tranziţie - sub care materialul
tetragonal, sub temperatura Curie. se află în starea feroelectrică.
Un cristal feroelectric prezintă un dipol electric
chiar în absenţa unui câmp electric extern.
In starea feroelectrică centrul sarcinilor pozitive
ale cristalului nu coincide cu centrul sarcinilor
negative.
Domenii feroelectrice
o imagine naivă...
o imagine naivă...
• Alinierea locală a dipolilor
poate exista pe o scală oarecare
de lungimi.
• Diferite regiuni pot coexista
având polarizări cu orientări
diferite:
• Aceste regiuni au fost denumite
“domenii” prin analogie cu cele
din cazul materialelor magnetice
• Spre deosebire de cazul
materialelor magnetice, aici
pereţii dintre domenii sunt
abrupţi.
 Curba de histerezis feroelectric P- E

E=0

E>0

E≈EC
Curba de histerezis feroelectric P- E. Cercurile cu săgeţi
reprezintă starea de polarizare la câmpurile indicate.
 (a) Reprezentare schematică a deplasării atomilor de fiecare parte
a graniţelor dintre domenii polarizate în direcţii opuse într-un
cristal feroelectric; (b) ilustrare a structurii de domenii orientate la
1800 şi separate de pereţi ai domeniilor

vezi Kittel

Domenii electrice (sau la 1800) care au rolul de a minimiza

depolarizarea.
  
Feroelectricitatea P = ε 0 χE
De obicei, susceptibilitatea ionică nu depinde de temperatură.

totuşi materialele denumite feroelectrici au:

C
εr = B + , T > TC C- constata Curie
T − TC
: legea Curie-Weiss (TC - Temp. Curie )

(Polarizare spontană)
Faza Faza
Constanta fero- para-
dielectrică electrică electrică
statică

Faza
feroelectrică

Fără E aplicat
 *)

potassium dihydrogen
phosphate

vezi Kittel

*)sarea Rochelle are două temperaturi Curie

unii dielectrici suferă
mai multe tranziţii
structurale care-i pot
aduce în stare
feroelectrică.
sarea Rochelle
(KNaC4H4O6·4H2O)

BaTiO3

KDP
BaTiO3
Histereza feroelectrică

Ps : Polarizarea de saturaţie
PR : Polarizarea remanentă
EC : Câmpul coercitiv

Curba de histerezis este o

consecinţă a reorientării domeniilor
în material

Curba de histerezis
Polarizarea materialelor policristaline

nepolarizat parţial polarizare depolarizare

distribuţie polarizat de saturaţie prin aplicarea
haotică unei tensiuni
mecanice
Dependenţa de temperatură (a) a
constantei dielectrice (b) coeficientul
piroelectric dP/dT, şi (c) căldura
specifică cp pentru PbTiO3

din Kittel
 Alte fenomene dielectrice înrudite

Piroelectricitatea –similară cu feroelectricitatea dar,

deplasările ionilor care au dat naştere polarizării spontane
nu pot fi inversate de un câmp electric extern (ex. ZnO).
Se numeşte piroelectricitate, deoarece polarizarea se
modifică în funcţie de temperatură. Se manifestă doar la
modificarea temperaturii. Apare o tensiune electrică
spontană. (S. B. Lang, Physics Todeay, August, (2005) 31.

Antiferoelectricitatea-fiecare ion care se deplasează într-o

direcţie dată este însoţit de deplasarea a unui alt ion de
acelaşi tip în direcţie opusă (ex. PbZrO3). Dipolii electrici
adiacenţi sunt aranjaţi antiparalel. Polarizarea netă e zero.

Piezoelectricitatea - Apare o polarizare spontană (şi o

tensiune electrică corespunzătoare) la aplicarea unei
tensiuni mecanice, şi viceversa (ex. cristalul de cuarţ)
 PbZrO3-PbTiO3
PZT

vezi Kittel

Fazele: feroelectrică F, antiferoelectrică A, şi paraelectrică P ale soluţiilor solide

PbZrO3-PbTiO3. Indicele T indică o fază tetragonală, C una cubică, R o fază
romboedrală, şi care apar la temperaturi joase (LT) şi înalte (HT). Coeficienţii
piezolelctric au valori foarte mari în zona de tranziţie romboedral-tetragonal.
 Ce este piezoelectricitatea
Un material piezoelectric converteşte energia mecanică
(presiunea) în energie electrică şi viceversa

Tensiune electrică (Vin) : In Semnal mecanic

(deformare/forţă): In
Semnal mecanic
(deformare/forţă): Out Tensiune electrică (Vin) :Out
ex. Difuzor ex. microfon
materiale
alte exemple

necomprimat comprimat

Cristalul necomprimat din acest exemplu are o axă de simetrie de ordinul trei. Săgeţile reprezintă momen-
tele de dipol; fiecare set de trei săgeţi reprezintă un grup planar de ioni notat cu A3+B3-, cu un ion B3- la
fiecare vertex. Suma celor trei momente de dipol la fiecare vertex este zero. (b) Când cristalul este
comprimat este generată o polarizare în direcţia indicată. Suma momentelor de dipol pe fiecare vertex
nu mai este zero.

din Kittel
compresiune încovoiere forfecare

vega.cs.kent.edu/~mikhail/classes/es.u01/peffect.ppt
Efectul piezoelectric direct Efectul piezoelectric invers

http://www.pi-usa.us/blog/ultrasonic-piezo-transducers-from-welding-to-medical-applications/
Aplicaţii ale piezoelectricilor

•sisteme de aprindere piezo

•măsurarea presiunii şi traductori de presiune
•imagini ultrasonice şi fonografice
•microfoane, difuzoare (căşti) miniaturizate
•senzori/traductori de precizie în controlul
mişcării (ca in AFM)
•sonare de putere
•....
http://de.made-in-china.com/co_lighterpart/product_Electronic-Lighter-Parts_hnseseesg.html
 Coeficientul
Material piezoelectric d
(C/N = m/V)
Quartz 2.3 x 10-12
BaTiO3 100 x 10-12
PbZrTiO6 250 x 10-12
PbNb2O6 80 x 10-12
vega.cs.kent.edu/~mikhail/classes/es.u01/peffect.ppt
senzor de forţă senzor accelerometru

de presiune

vega.cs.kent.edu/~mikhail/classes/es.u01/peffect.ppt
element piezoelectric dintr-o cască obişnuită (radio)

http://rimstar.org/equip/crystal_earphone_earpiece_for_crystal_radio.htm
http://www.piezo.com/
 Senzori/detectori piroelectrici
emisie IR încălzire

radiaţie Sistem optic

senzor

vega.cs.kent.edu/~mikhail/classes/es.u01/peffect.ppt
 Memorii Non-Volatile RAM

Dynamic random access memory

(DRAM)

http://www.tech2.com/india/news

64 MBit

http://www.tf.uni-kiel.de/matwis/amat/elmat_en/kap_5/illustr/i5_1_1.html 512 MBit

 Memorrii Non-Volatile RAM

Carduri care utilizează memorii feroelectrice. Pot păstra cantităţi mari de

informaţie, şi nu se uzează ca şi cele magnetice pentru că utilizează
citirea/inscripţionarea non-contact de radio-frecvenţă. Utilizate în aplicaţii
medicale, farmaceutice, în cele de urgenţe. Pot acumula cam 250 kilobytes
de memorie.
http://www.smartcardalliance.org/