Sunteți pe pagina 1din 82

cu-

vantul «adictii» Ie reune~te pe toate acum. Prin eti-

mologia sa latina) adictia evoca sclavul pentru dato- rie) sclavul prin corpul sau) faptul de a-~ilasa corpul

gaj pentru

noua forma de datorie psihica sau implica organis- mul in totalitatea lui) impingand narcisismul pan la fragilitatea extrema? Prin inrudirea lor psihopa- tologica, tulburarile de comportament alimenta (in special anorexia) ne arata ca exista «adictii tar drog», tara consumul de substante toxice. Anorexi nu pune oare in lumina adictia la 0 stare care impli ca refuzul oricarei incorporari materiale?

Toxicomanii) alcoolism ~ialte dependente

0 datorie neplatita. Adictia este oare 0

*

*

*

Vladimir

Marinov

este profesor de psihopatologi

la Universitatea Paris 13/Nord, psihanalist, psiholo, clinician la Clinica de boli mintale ~i ale creierului,

Spitalul Sainte-Anne, Secpia pr. J.D. Guelfi·

www.edituratrei.rl

ISBN 973-707-036-4

1II11111111111111111111

911789737

07036't

,> orene,

alliqii ~i

fragilitati narcisice

A

TReI

Biblioteca de psihanaliza,

70

Colectie coordonata

de

Vasile

Dem.

Zamfirescu

Ouvrage pub lie avec Ie concurs du Ministere fran~ais charge de la culture, Centre national du livre

Aceasta carte a aparut cu sprijinul Ministerului Culturii din Franta, Centrul National al CartH

Usta autorilor:

Vladimir

Joyce McDougall Franc;oise Brelet-Foulard Pierre Noaille

Antonio

Jacqueline

Marie-Madeleine Jacquet ~i Alain Rigaud

Marinov

Francisco

Mendes

Pedro

Lanouziere

sub coordonarea

lui

Vladimir Marinov

Anorexie, adictii ~i fragilitati narcisice

Traducere din limba franceza de Simona Mudava

A

TReI

EDITORI

Silviu Dragomir Vasile Dem. Zamfirescu

COPERTA

Dinu Dumbravician

REDACTOR:

Daniela $tefanescu

TEHNOREDACTAREA COMPUTERIZATA

Cristian Claudiu

Coban

CUPRINS

Descrierea CIP.a Bibliotecii Nationale a Romaniei

Anorexie:

adictii

~i fragilitati

narcisice

/ coord.: Vladimir

Marinov

;

Joyce McDougall, Franc;oise Brelet-Foulard, Mudava. - Bucure~ti : Editura Trei, 2005

Bibliogr.

ISBN 973-707-036-4

Pierre Noaille,

; trad.: Simona

Introdueere.

Vladimir

Marinov

7

Eeonomia psihica a adietiei. Joyce McDougall

 

11

Nareisismul

in tulburarile

de comportament

alimentar.

Vladimir

Marinov

.33

I. Marinov, Vladimir

II. McDougall, Joyce

III. Brelet Foulard,

IV. Noaille, Pierre

V. Mudava,

(coord.)

Franc;oise

Simona (trad.)

616.89-008.441.42

Aceasta editie este bazata pe Anorexie, addictions et fragilites

coordonata

de Vladimir Marinov, PUF, Paris, 2001

InUUnirea eu alcoolicul: neintelegerea.

Franfoise

Brelet-Foulard

,

61

 

Toxicomania ca stare limita. Pierre Noaille

 

75

Narcisismul

~i starile de tip

toxicoman:

 

relatia impersonala.

Antonio

Francisco Mendes

Pedro

99

Isterica ~i "adictia" sa. Jacqueline Lanouziere

113

Aparitia

notiunii

de adictie in istoria psihanalizei.

narcissiques,

Marie-Madeleine

Jacquet ~i Alain

Rigaud

137

© Presses Un ivers ita ires de France, Paris 20Gl

© Copyright

Editura Trei, 2005

c.P. 27-40, Bucure~ti Tel./Fax: +4 01 22455 26 e-mail: office@edituratrei.ro www.edituratrei.ro

ISBN 973-707-036-4

Nota

Textele din acest volum reiau continutul conferintelor pe care Ie-am organizat la Clinica de boli mintctle~iale creieru- lui (CMME) de la Spitalul Sainte-Anne, Sectia pr. J.D. Guelfi, pe tema "Adictii ~i fragilitati narcisice", din ianuarie pana in iunie 2000. Remanierea textelor in vederea publicarii a fost, conform autorilor, mai mult sau mai putin importanta.

Vladimir

Marinov

INTRODUCERE

Vladimir

Marinov1

In scrisoareacatre FlieBdin 22 decembrie 1897,Freud scria:

"Am ajuns sa cred ca masturbarea este singura mare obi~~ nuinta a acestei nevoi primitive (die Ursucht) ~i ca celelalte apetituri, ca nevoia de alcool, de morfina, de tutun, nu sunt decat produse de inlocuire."2 Printre diver~ii termeni utili- zati de Freud, acela de Sucht (care vine din germana veche ~i inseamna "boala", "marasmlf) ar putea sa se apropie de notiunea de addiction reintrodusa in literatura psihanalitica franceza de catre Joyce McDougall in lucrarea sa Pledoarie

pentru

0 anumitii

anormalitate

(Plaidoyer

pour une certaine anor-

malite). Dar nu putem vorbi la Freud de existenta sau de con- . turarea unor tulburari psihice bine definite, ~i nici de 0 uti- lizare conceptuala constanta a termenului. Unii s-au intrebat chiar,amintindu-~i locul pe care cocaina ~itutunull-au ocu- pat in viata lui Freud, daca nu cumva era yorba aid de 0 zona oarba.

Vladimir Marinov, profesor de psihopatologie la Universitatea Paris 13/Nord, psihanalist, psiholog clinician la Clinica de boli mintale ~i ale creierului, Spitalul Sainte-Anne, Sectia pr. J.D. Guelfi.

8

Vladimir Marinov

Totu;>i,citindu-l atent pe Freud, putem remarca faptul ca el schiteaza, in diverse pasaje in care este evocata "adictia", 0 intrebare importanta, care "obsedeaza" clinica contemporana:

este yorba de 0 adictie la produse externe care lIotravesc" or- ganismul sau de 0 adictie la stari mintale lIimateriale" ;>ila ac- tivitati (a se vedea termenul de Spielsucht intrebuintat de Freud

pentm

roc) fara substrat

Astfel, atunci cand Freud abordeaza problema procesului adictiv in Disconfort In cultura, in termenii IImetodei chimice", ca intoxicatie prin introducerea de IIsubstante, a caror prezen- ta in sange procura placeri imediate", el nu uita sa reaminteas- ca faptul ca, gratie unui chimism intrinsec corpului uman, 0 stare analoaga de placere poate fi obtinuta in criza de manie, fara ca un stupefiant sa fi fost introdus in corp.3 Pe de alta parte, in ierarhia pe care Freud 0 stabile;>te prin-

tre lIuciga;>iide griji" - IIsatisfacerea fara restrictii a tuturor nevoilor", evitarea neplacerii prin izolarea de contactul cu oa- menii, "executia pulsiunilor" ca invatatura a intelepciunii

a evoca pasiunea

lui Oostoievski pentm jocurile de no-

material manifest?

orientale,

domesticirea "mi;>carilor pulsionale salbatice" prin

inhibarea

lor in ceea ce prive;>te scopul- intoxicatia chimica

apare ca "metoda cea mai grosiera dar ;>icea mai eficace". Oaca luam in considerare inmultirea adictiilor in a doua par- te a secolului al XX-lea, am putea crede ca Disconfort In cu/tu- ra a lumii occidentale nu s-a diminuat, ba dimpotriva. Sa fie doar 0 intamplare faptul ca.aceasta inmultires-a facut in ace- la~i timp cu aceea a starilor sau functionarilor zise de limita? Oricare ar fi raspunsul, din punct de vedere strict conceptual, problema lui Sucht trebuie apropiata de aceea a lui Zwang' (compulsie), a~a cum Freud insu~i a sugerat. o data cu Sucht (termen freudian care se apropie de acela de adictie, care are origine latina), ne gasim din nou in fata unui tip de datorie psihica, ce este caracteristica gandirii ob- sesionale (sa ne amintim de datoria financiara a Omului cu

~obolani fata de tatal sau, un "Spiel-Ratte" - un ,,~obolan de-

3

S. Freud,

Malaise dans la culture, Paris,

PUF IIQuadrige",

1995, p. 20.

Introducere

9

pendent de jocuri de noroc"), sau aceasta datorie parase;>te domeniul unei compulsii care prive~te in mod esential cuvin- tele pentm a acapara intregul corp? "Sclav pentm datorie",

"selav prin propriul

francez ad-

torie neplatita".

diction subliniaza raportul de adictie cu 0 fragilitate narcisica ce ameninta fundamentele corporale ale narcisismului fiintei umane. Cat despre tulburarile de comportament alimentar,

care pun din ce in ce mai mult in evidenta

persoana,

niaza 0 data in plus independenta adictiei de administrarea

unei substante materiale

dupa formula lui O. Fenichel. Anorexia nu pune oare in lu-

mina adictia la 0 stare care implica refuzul rari materiale?

existenta, la aceea~i

corp",

"a-;>ilasa corpul

gaj pentm

0 da-

Sensul sugerat

de vechiul termen

a episoadelor

"bulimice"

?i "anorexice",

ele subli-

toxice, existenta

"adictiei fara drog",

oricarei incorpo-

poetului care i?i pune intrebari asu-

pra existentei unei constrangeri

sa", inscrisa intr-un narcisism deja fragilizat de 0 situatie tra- umatica dar care incearca sa reziste in ciuda nefericirii, sufe- rintei, tenebrelor:

Sa dam acum cuvantul

fata de alta, subtila, "luminoa-

"Z.ACEAM

deja in adanc, in maracini;>, cand tu te-ai apropiat pana la urma, tarandu-te.

Oar nu puteam

domnea constrangerea luminii."4

sa ne scufundam

in tenebre catre tine:

4

Paul

Celan,

Contrainte de lumiere (Lichtzwang),

Ed. Belin, Paris,

1989,

p. 22. in original

in germ.ana:

"WIRLAGEN

 

schon

tief in der Macchia,

als du

endlich

herankrochst.

Doch konnten

wir nicht

hiniiberdunkeln

zu dir:

es herrschte

Lic;:htzwang" .

ECONOMIA

PSIHICA A ADICTIEI

,

Joyce McDougall

Mi-ar plckea sa-miincep conceptualizarea economiei psi- hice a adictiei prin studierea cuvantului "adictie" insu~i, deoa- rece semnificatia sa imi clarifica intr-o anumita masura per- spectiva mea asupra economiei psihice care caracterizeaza comportamentele adictive. Dupa cum ~tim, termenul de "adictie" vine din latinescul addictus care se refera la un obi<;eivechi, prin care un individ era dat in sclavie. Cand imi realizam primele lucrari pe acest subiect (acum 40 de ani), am consultat dictionarul englez-fran- cez pentru a gasi traducerea franceza a terrnenului ~i am des- coperit ca singurul cuvant la care acesta facea aluzie era ace- la de "toxicomanie". Scopul acestei digresiuni etimologice este acela de a demonstra ca, din punctul de vedere al "economiei psihice", terminologia franceza mi-ar sugera ca aceasta este fondata pe dorinla de a-~i face diu, in timp ce terminologia an- glo-saxona da impresia ca subiectul dependent este sclavul unei singure solufii pentru a scapa de durerea mentala.

CE ESTE ADICpA?

adictia

dent ca nu aceasta este tinta originala

Etimologic,

se refera la 0 stare de sclavie. Oar evi-

care este

a subiectului

12

Joyce McDougall

sclavul obiectului sau

sau celelalte: prezenta sau sexullor. Dimpotriva, obiectul adic- tiei este investit cu calitap benefice, chiar dragoste: obiect al pla- cerii care este folosit oricand pentru a atenua starile afective,

percepute altfel ca intolerabile. In acest fel, acest obiect este perceput, cel putin la inceput, ca bun; in extremis, ca ceva care da sens vietH·

rapida a oricarei ten-

fie tutun, alcool, alimente, opiacee-

Economia adictivi'i vizeaza descarcarea

siuni psihice, fie ca sur sa acesteia este exterioara sau interioa- ra. In plus, aceasta tensiune nu este doar functia unor stari afec- tive neplacute; poate fi yorba ~i de stari excitante sau placute.

Ar trebui poate sa subliniem

in trecere intinderea

condui-

telor de fuga adictiva la oameni. Cand evenimente

interioare

sau exterioare

elaborare a conflictelor create, avem toti tendinta sa mancam, sa bern, sa fumam mai mult decat de obicei, sa luam medica- mente, in cautarea unei stari amnezice provizorii, sau sa ne aruncam in relatii sexuale sau de alta natura cu acela~i scop. Astfel, aceasta economie psihica nu devine 0 problema decat in cazulin care ea este aproape singura solutie de care subiec-

ne depa~esc capacitate a uzuala

de stapanire

~i

tul dispune

pentru

a suporta

durerea

psihica.

De-a lungul

anilor mei de cercetare, aceste intrebari

mi-au

ghidat tentativele de conceptualizare a scopurilor, con~tiente sau incon9tiente, care caracterizeaza toate formele pe care Ie

poate lua comportamentul

citat in anii '50, cand tocmai ma instalasem la Paris din ratiuni

familiale 9i d\nd unul dintre primii mei pacienti, un mic ame- rican numit Sammy, cu diagnosticul de "psihoza inf'antila", imi fusese adus (eram in formare atunci) doar pentru ca in acel moment era greu de gasit la Paris un analist de copii vorbitor

adictiv. Acest interes mi-a fost sus-

de englezii Cand Sammy a plecat in Statele Unite pentru a de- veni elev al $colii ortogenice din Chicago, mama lui,la ran- dul sau, a vrut sa ma vada din cauza unei dependente de al- cool. Doi ani mai tarziu, cand parintii s-au in tors in Statele Unite, mi s-a propus sa scriu o carte despre tratamentullui

nu exista nici un jur- mult al unu.i caz de

Sammy ~i al mamei sale (pentru ca atunci

nal al unei analize

de copil, cu atat mai

Economia psihica a adictiei

13

psihoza infantila). In acel moment in care incercam sa descriu in franceza natura tulburarilor care 0 afectau pe mama lui Sammy, am descoperit ca nu exista nici 0 traducere a cuvan- tului "addiction", ceea ce m-a tulburat, pentru ca ideea ca 0 dependenta de orice natura - aliment, tutun, alcool, droguri sau altele - ar fi motivata de ,,0 dorinta maniacala de a se otravi" mi se parea in dezacord cu ceea ce intelegeam eu de- spre tensiunile psihice care caracterizeaza comportamentele adictive. Chiar daca descoperisem printre elementele con~tien- te 9i incon9tiente care se ascundeau in spatele unor asemenea compulsii, 0 dorinta masochista de a-~i face rau, aceasta mi se parea departe de a fi dimensiunea dominanta, dupa observa- tiile mele clinice. De fapt, ceea ce m-a alertat pentru prima data in privinta unui element curios al adictiei sale la alcool a fost 0 remarca pe care a facut-o mama lui Sammy: in timpul unei ~edinte, atunci cand incerca sa inteleaga motivele nevoii sale compul- sive de a bea whisky, ea mi-a spus: "Uneori, nici nu 9tiu daca sunt trista sau furioasa, daca mi-e foame sau am chef sa fac

dragoste; atunci incep sa beau." Faptul ca doamna X nu 9tia sa discearna pentru a-9i putea denumi diversele stari afective m-a uimit (9i eu nu aveam inca la dispozitie conceptul de "ale- xitimie" pentru a descrie 0 asemenea problematica). La putin timp dupa ce mama lui Sammy m-a parasit, am avansat in intelegerea economiei psihice a adictiei decizan- du-ma eu insami sa intrerup fumatul (deoarece in acea perioa- da se facea 0 publici tate insistenta asupra efectelor negative ale fumatului) 9i incercand sa analizez motivele propriului meu comportanent adictiv; am descoperit ca fumam atunci cand aveam 0 sarcina dificila sau delicata de indeplinit sim

dlnd

trista sau angoasata. Chiar daca toate aceste lucruri

analiza doamnei X. ca 9i autoanaliza mea in momentul in care

am intrerupt fumatul m-au facut sa suspectez pentru prima data ca unul dintre scopurile comportamentului adictiv era debarasarea de afecte! Dintr-o data, mi-am dat seama ca pu-

eram deosebit de fericita sau surescitata, ca ~i cand eram

mi se par acum evidente,

14

Joyce McDougall

neam 0 perdea de fum peste aproape toata experienta mea afectiva, neutralizand sau dispersand astfel 0 parte vitala a lu-

mii mele interioare! Aceasta descoperire m-a ~ocat ~i mi-am

promis sa ma angajez in conceptualizarea

structurii

psihice a

comportamentului

In scrierile

adictiv.

mele din acea perioada

am inceput sa pun in

mod deschis problema termenului consacrat de "toxicoma- nie", subliniind ca urmarirea unui obiect de adictie- chiar in cazul abuzului de droguri - nu anita clar dorinta de a-~;iface rau, de a se otriivi, ci dimpotriva, acest demers izvora din spe-

ranta de a face suportabile

dificultatile

resimtite

ca stresante

ale vietii cotidiene. comportamentelor

mentul in care subiectul se afla singur, ca ~i cum faptul de a fi

Am putut

constata

astfel ca majoritatea

adictive erau resimtite ca obligatorii in mo-

singur cu sine insu~i ar fi fost, de fapt, 0 rana narcisidi cesita solutia adictiva din partea subiectului.

singur cu sine insu~i ar fi fost, de fapt, 0 rana narcisidi cesita solutia adictiva din

Am ajuns deci la aceasta dimensiune

a intelegerii

ce ne-

adictii-

lor, la a ~ti ca ceea ce cauta inainte de toate 0 persoana depen-

denta este, con~tient, giisirea pliiceriii ceea ce primeaza

dorinta de a-~i face diu. Chiar daca persoana dependenta se poate simti sclava obiectuluiei sau a comportamentului adictiv, scopul sau nu este in nici un caz acela de a-~i face raui dim- potriva, ea gande~te ca aceasta cale este cea a unui obiect bun, in sensul di el ii procura inainte de toate 0 stare de bine ~i chiar, in cazuri extreme, poate fi perceput'ca ceea ce-i da sens

nu este

vietH· Putem spune atunci ca dimensiunea

nomiei psihice care caracterizeaza economia adictiva este ne- voia dea se debarasa cat mai repede posibil de orice sentiment

cea mai urgentii a eco-

de angoasa,

suferinta,

care sunt insa traite incon~tient

Pornind de la descoperirea solutiei adictive, apare compulsia cautarii ei in fata oricarei suferinte psihice. Pe scurt, depen-

de furie, de culpabilitate,

aparent

de tristete,

placute

care duc la sau excitante,

chiar de sentimente

ca interzise

sau periculoase.

denta implica totdeauna

un amestec de durere

In ceea ce prive~te rolul comportamentului

~i placere. adictiv ca anal-

gezic, mi-ar placea sa

adaug un factor important,

~i anume ca

Economia psihica a adictiei

15

puterea adictiei este crescuta in aceea ca ea este aproape intot-

deauna

din copilarie) ~i ca, asemenea tuturor simptomelor de ordin psihologic, ea se dovede~te a fi 0 tentativii infantilii de a se fn-

griji. A~ sublinia de asemenea ca, la baza, adictia este mai de- graba 0 solutie psihosomaticii decat 0 solutie psihologicii la sufe- rinta psihica. Ascultarea pacientilor no~tri dependenti - cum ar fi, in special, bulimicii ~i fumatorii - ne invata sa Ie percepem ne- voia de a sciipa de starea de riiu ~i de suferinta pe care ei Ie re- simt ~i,in acela~i timp, aceea de a anticipa euforia pe care ar pu-

tea sa le-o aduca acest obiect al desdircarii.

te~te de 0 pacienta bulimica, 0 tanara de vreo 30 de ani, care venise in analiza pentru ca suferea de crize depresive ~i de 0 dorinta ireprimabila de a manca, uneori provocandu-~i ulte- rior vorna. A fost nevoie de aproape doi ani pentru ca Berna- dette sa admita di la sfar~itul fiecarei ~edinte de analiza ea se furi~a la cea mai apropiata patiserie pentru a-~i cumpara ~i a devora prajituri, acest comportament permitandu-i sa faca fata sentimentului incon~tient de abandon ~i vid pe care 11avea la sfar~itul fiecarei ~edinte. M-am interesat deci ce fel de praji- turi manca cel mai adesea (aceasta pentru a descoperi fantas- mele ascunse care erau asociate aici) ~i am descoperit ca pre- feratele sale erau gogoa~e, foetaje, castane caramelizate, dar ~i bu~uril. Ati ghicit, fara indoiala, semnificantii continuti in aceasta lista ~i ceea ce puteau reprezenta ei pentru bulimia pa- cientei mele. Vom descoperi, evident, di, dincolo de toate aceste lucruri, ea ma devora pe mine, corpul meu ~i continu- tul acestuia (la care se adaugau componente anale evidente). Am fost in masura sa intelegem ca nevoia sa frenetica de a manca avea de-a face cu teroarea pe care ea 0 resimtise odi- nioara la ideea de a fi devorata de mama sa, ca ~i la dorinta ei

un raspuns

la 0 suferinta

psihica din trecut (adesea

Aceasta imi amin-

1 In original: "pets de nonne", "mille feuilles", "marrons caramelises",

"bouchees a la reine" [liter,!l: vanturi de dilugarita,

maroane (a nu se uita simbolullor de regina - n. ed.].

0 mie de foite,

oniric) caramelizate, imbucaturi

16

Joyce McDougall

de a 0 devora ~i nevoia de a gasi un substitut pentru figura acestei marne iubite ~i temute in acela~i timp. Putin dHe pu-

tin, pe firul crizelor de bulimie urmate de voma, am inteles ca

era un substitut pentru i.ncorporarea materna periculoasa pe care ea incerca sa 0 mentina refulata. In acela~i context, a~ dori sa evoc 0 alta pacienta, Nancy, pe care am mentionat-o in prima mea carte (Eros cel cu 0 mie

a

ilustra aspectele suferintelor sale psihosomatice. Nu am men- tionat in aceashl vinieta c1inica faptul dl Nancy fusese in co-

pilarie extrem de bulimica. Atunci dind am ajuns sa cercetam motivele acestei compulsii din copilarie, ea a schitat un por- tret al mamei ei ca 0 forta devoranta care incerca sa exercite asupra ei 0 autoritate fizica ~i psihica. Atunci dmd copiii se vad ca 0 extensie libidinala ~i narcisica a mamei, aceasta ex-

perienta "devoranta" tinde adesea sa Ie provoace 0 percepere incon~tienta, chiar 0 teroare a mortij psihice. In acela9i timp,

in spatele unor asemenea relatii mama-copil ~i al furiei pe care

copilul 0 simte din cauza

niaca: "Fara mine, mama s-ar face buciW." Atunci aceasta le- gatura mama-copil, impregnata de pulsiunile primitive pre- genitale, cauta sa se mentina, in ciuda unei aparente rebeliuni. In copilaria sa, dlnd Nancy avea optsprezece luni, tatal ei fusese luat prizonier ~i, in timpul celor cinci ani de absenta a acestuia, ea dormise in acela~i pat cu mama ~i, cum spunea:

,,0 inundam pe mama in fiecare noapte cu urina mea". Mama

parea sa fi primit aceste puneri in act cu indulgerlta ~i,a~a cum am putut descoperi, Nancy credea atunci ca imparte cu ea 0

nevoia sa incon~tienta

de a-~i devora

mama-analista

pi una de fete

-

Eros aux mille et un visages),

aceasta pentrll

lor, gasim ~i 0 satisfactie megalo-ma-

legatura

erotica privilegiata.

Ceea ce vreau sa subliniez

aici (~i

nu am inclus in vinieta citata in carte) este faptul ca.,daca Nan-

, cy manca enorm, nu 0 fi'iceadaar pentru a-i placea mamei sale,

ci

~i, in aceea~i masura, pentru

a pastra

0 legatura

de dragos-

te

orala pregenitala cu ea, inc1usiv fantasma ca, devorand-o,

ar

deveni ea insa~i mama.

Cand Nancy avea 6 ani, tatal ei s-a intors din razboi ~i ast-

mul ei a incetat aproape

miraculos,

insa bulimia

~i enurezisul

Economia psihica a adictiei

17

au continuat pana la varsta de 9 ani, pentru a inceta brusc la na~terea unui frate. Ni s-a parut ca acest eveniment a distrus iluzia lui Nancy ca ar fi fost aleasa ca partener sexual de catre mama sa ~i ca. a sfaramat dragostea pregenitala pe care 0 im- parta~ea cu aceasta, atat in versiune orala, cat ~i uretrala. Nan- cy a primit o camera proprie ~i atunci au incetat nu numai enurezisul, dar ~i bulimia!

sa rezumam

reprezentarile

materne

ale pacien-

Incercand tilor mei care sufereau

de compulsii

alimentare,

am constatat

ca ele atribuiau frecvent doua atributii contrare mamei inte- rioare: pe de 0 parte, mama era descrisa ca cineva care refuza orice contact corporal (ceea ce poate fi interpretat ca 0 teroare a mamei de a fi devorata, absorb ita ~ividata de bebelu~ul sau) ~i, pe de alta parte, copiii 0 vedeau ca hiperprotectoare ~i de-

pendenta de ei. In schimb, aceste mame sunt prezentate ca foarte preocupate de suferintele fizice ale copiilor lor, fiind in

acela~i timp incapabile rile psihice.

De aceea, sentimentele de confuzie, chiar de depersonali- zare, erup in momente precise ale analizei pacientilor atin~i

de dorinte

nadette. Aceste stari permit aparitia unor dorinte contradicto- rii fata de corpul ~i Sinele matern: pe de 0 parte, gasim dorin- te distructive fata de mama, pe de alta parte, aceea de a face schimb de substante corporale cu ea. Rezulta de aici ca anali- za pacientilor sever dependenti scoate la iveala adesea exis-

tenta angoaselor nevrotice ~i psihotice deopotriva. A~a cum 9tim, fricile nevrotice blocheaza accesulla placerea sexuala 9i narcisica, ill timp ce angoasele psihotice ameninta sensul iden- titatii, al integritatii corporale ~i al vietii inse~i. In consecinta, dincolo de domeniul scopurilor libidinale 9i pregenitale cu an- goasele lor concomitente, atingem erotismul arhaic ~i groaz-

nic de periculos exprimat

de spatii inchise sau vide, frica de a se destrama

ploda, sau de a fi invadat prin implozie sau sufocat. Incursul analizei, pot aparea 9i alte angoase, legate de a9teptarea an- goasanta de a fi golit, vampirizat, de a se facebucati sau, in

de Ie a asculta ~i de a Ie intelege dure-

adictive pregenitale, ca acelea ale lui Nancy ~i Ber-

prin fobii, ca frica de apa sau aceea

sau

de a ex-

--

18

Joyce McDougall

relatia cu altul, de a fi subjugat de forte impotriva carora este imposibil de luptat. Este inutil de mentionat dimensiunea pro-

iectiva a aces tor angoase, e bine de ~tiut ca in incon~tient do- rim in egala masura sa-l vidam, vampirizam, zdrobim pe ce-

lillalt (mama, tata

ca fantasmele pot sa se exprime verbal, putin cate putin. Dupa ceva timp, Nancy a fost in sfar~it capabila sa-mi spu- na pentru prima data motivul pentru care avea intotdeauna 0 ezitare inainte de a intra in cabinetul meu, 0 u~oara mi~care de recul pe care eu 0 remarcasem de mai mult timp. Chiar daca ea folosea adesea metafore ale vampirizarii, mi-a martu-

risit pentru prima data fantasma infrico~atoare de a fi "pose- data de 0 forta straina", ceea ce mi-a dat ocazia sa-i spun ca remarcasem ca parea mereu sa ezite sa intre in cabinetul meu ~i ca ma intrebam daca aceasta nu ascundea 0 dorinta secreta de a-mi "lua in posesie" spatiul, adica fiinta ~i corpul meu. Ea a recunoscut imediat latura proiectiva a acestei dorinte, ca ~i teama sa ca eu a~ puteaco acapara psihic, cum 0 raporta ea in legiHura cu mama ei. Din punctul de vedere al copilului exista 0 cerere parado- xal,a in relatiile mama! copil de acest gen: pe de 0 parte, copi- lul dore~te cu ardoare sa i~i continue relatia de dragoste pre- genitala cu mama sa, dorinta care i~i gase~te frecvent expre- sia in simptome de disfunctie corporala ca alergia, insomnia, encopresia, enurezisul, tendintele la bulimie sau anorexie; pe de alta parte, acela~i copil se razvrate~te cu furie impotriva acestei legaturilibidinale arhaice pe care el 0 interpreteaza ca

pe 0 cerinta mamei -

cele care apasa greu asupra

lului. A~a cum ~tim, fiecare copil aduce singur 0 solutie la pro- blema separarii sale de mama, a~a cum el se armonizeaza cu incon~tientul biparental ~i, bineinteles, de aici nu rezulta in mod necesar 0 solutie psihica adictiva! Ma voi apleca acum asupra problemei originilor economiei psihke in adictie. Lui Winnicott ii datoram teoriile ~iobserva-

~i bebelu~i in pantecele mamei) ~i conteaza

omnipotenta

a mamei. De fapt, nevoile ~i fricile

sunt

al copi-

inclusiv, in lumea sa inferioara, locul tatalui -

sistemului

somato-psihic

----_

-------------------~-~--~~~~~-------------"'~

Economia psihica a adictiei

19

tiile cele mai minutioase

unitaW psihice a

mamei ~i a bebelu~ului ~ul nu exista", intelegand

simbiotica cu mama sa ~i ca nu putem sa-i consideram sepa- rat. Tot lui ii datoram conceptul de spatiu ~i obiecte zise "tran-

zitionale" care ne ajuta sa intelegem mai bine economia psi- hica fragila care sustine capacitatea bebelu~ului de a ie~i din

latia mama-sugar",

asupra a ceea ce el nume~te "conste-

ca "bebelu-

insistan<?-astfel asupra

sau. In 1964, el a decretat

prin asta ca bebelu~ul este in relatie

dependenta

Pornind

sa tatala ~i de a-~i ca~tiga independenta.

de aici, ne este u~or sa propunem

ideea ca natura

relatiilor

anumitor

a se contopi cu bebelu~ul sau in timpul primelor saptamani de via-

ta ale acestuia. $i totu~i, Winnicottsubliniaza

aceasta fuziune persista dincolo de aceasta perioada

interactiunea risca sa devina persecutorie ~i patologica pentru copil. In starea de dependenta absoluta de mama sa, bebelu- ~ul are tendinta de a se conforma cu ceea ce ea proiecteaza asupra lui. Mobilitatea unui copila~, vivacitatea sa emotiona- la, inteligenta, senzualiti'ltea ~ierogenitatea sa corporala se pot dezvolta doar cu conditia ca mama sa Ie investeasca pozitiv.

mama-copil

moduri

poate

fi decisiva

in privinta

originilor

de functionare

psihica. 0 mama "adecvata

~i atat"- in sens winnicottian - traie~te sentimentul de

faptul ca, daca

timpurie,

Dar ea poate la fel de bine sa inhibe valoarea narcisica a aces- tor aspecte la bebelu~ul sau, mai ales daca sugarul serve~te la alinarea unor nevoi frustrate din lumea interioara a mamei.

Acest tip de relatie mama-copil

afecteaza

astfel dezvolta-

rea fenomenelor

tranzitionale

(activitati sau obiecte)~i are ten-

dinta de a instaura la copil frica de a-~i dezvalta propriile resur- se psihice pentru a-~iatenua tensiunile afective. Dezvoltarea a ceea

ce Winnicott nume~te "capacitatea de a fi singur" (adica, "sin- gur in prezenta mamei") este atunci pusa in pericol ~icopilul, pentru a-~i rezolva problemele afective intalnite in lumea sa interioara sau exterioara, va cauta in permanenta prezenta ma-

terna lini~titoare. Aceste consideratii

urmatoarei

m-au adus la formularea

9ia dorintelar

ipoteze:

din cauza angaaselar, jricilor

sale incon~tiente,

~ul sau a relatie adictivit, legatit atilt de prezenta

a mama este potential capabila sit creeze la bebelu-

cfjt ~i de fngrijirile

.•.- ----------------~------------------------------

20

Joyce McDougall

sale. In aceasta situa~ie, este important sa subliniem ca mama

insa~i este intr-o stare de dependenta. Poate sa apara un risc,

cand copilul nu ajunge sa i~i formeze 0 reprezentare

marne interioare care il ingrije~te, care, in mod normal, i-ar da

capacitatea de a se identifica cu ea pentru a-~i putea suporta starile de suferin~a psihica. Copilul care nu i~i va putea forma o asemenea reprezentare interna va fi incapabil sa suporte mo- mentele de tensiune, din sursa interna sau externa, astfel ca el

va cauta 0 solu~ie pentru a-~i alina lipsa introiectiilor

re ~i Ie va cauta, ca in prima copilarie, in lumea externa. Ast-

fel, alimentele, drogurile, a1coolul, tutunul sau rela~ia cu al~ii ar putea sa aline temporar stresul psihic, altfel spus, sa inlocu-

a unei

de fngriji-

iasciifunctia

materna pe care persoana

dependenta

este incapa-

bila

tiye iau astfellocul

inglobau mediul

elibereze copilul de legMura de dependenta

sa ~i-o indeplineasca

pentru ea insa~i. Aceste obiecte adic-

obiectelor tranzi~ionale ale copilariei, care

matern ~i care, in acela~i timp, ar fi trebuit sa

cu maQ"la. ~iin ciuda faptului

Astfel, contrar obiectelor tranzitionale,

ca incearca sa joace rolul acestora, obiectele adictive e~ueaza

intotdeauna

prin aceea ca sunt tentative de ordin somatic mai de-

graM dedit psihalogic de a

face fa~a absen~ei sau durerii menta-

suferin~ei psihi-

ceoEste motivul

numit obiectele adictive "obiecte tranzitorii" mai degraba de- cat "tranzitionale" ~iam prop us termenul de "neo-nevoi" pen- tru a descrie problematica adic~iei. Mi-ar placea sa revin pe scurt asupra acestui subiect.

la

separare

am

Ie, ~i nu furnizeaza

decat 0 alinare temporara

care, in lucrarile

pentru

mele anterioare,

Incercand

sa conceptualizam

originile

solu~iei adictive

~i individua~ie,

ajungem

la concluzia

ca, in lumina

experientei clinice, primele rela~ii mama-copil sunt probabil decisive in schema care se poate face acestei func~ionari psi- hice. Cu toate acestea, daca revenim la conceptullui Winni- cott asupra spa~iului poten~ial, trebuie sa admitem ca, in ana- liza sa asupra mediului matern, el acorda pu~in loc rolului pe care 11detine tatiil in constelatia oedipiana. Trebuie sa sub- liniem ~i faptul ca, in multe cercetari clinice care au fost ta- cute asupra adic~iei, tatal, daca nu era mort, era cel mai ade-

Economia psihidi

a adic~iei

21

sea absent

sau, daca era acolo, era frecvent

prezentat

ca in-

consistent,

vinovat

sau incestuos,

~i in anumite

cazuri

chiar

dependent (de multe ori a1coolic). De-a lungul propriei

mele

experien~e clinice, tatal mi-a fost descris de multe ori ca foar- te ocupat profesional, deci relativ absent. Oar punctul asu-

pra caruia

acolo unde obiectul adictiv se arata a fi 0 pro-

duita adictiva -

a~ vrea sa insist este ralul ascuns

al tatalui

in can-

tectie incon~tienta impotriva aspectelor periculoase ale ima- goului matern. A~ da un exemplu aici, pornind de la cazul

unei femei, pe care 0 voi numi

consulta~ie motivata de cariera sa profesionala. Printre alte elemente ale vie~ii sale, ea mi-a spus ca incheiase 0 anpJiza

personala cu noua ani in urma, in cursul careia putuse sa re-

nunte la fumat din cauza un or simp tome luase fumatul dupa opt ani de abstinen~a

fuma mai mult de un pachet de tigari pe zi. In fa~a reactiei mele contratransferen~iale de consternare, ea a adaugat di nu avea intentia sa renunte, in ciuda fragilita~ii sale cardiace. Atunci am lasat la 0 parte pentru moment caracterul suici- dar al deciziei sale ~i am invitat-o sa-mi spuna ce anume.o

impinsese sa reinceapii sa fumeze. D: De fapt, cu un an in urma, primind 0 scrisoare de la

mama, in care i~i desfa~ura cererile infantile

un atac de tahicardie atat de puternic, incat m-am simtit in pe- ricol de moarte. M-am repezit la tutungeria din colt ~i am

Delphine,

care mi-a cerut

0

cardiace. Insa re- ~i, la ora actuala,

obi~nuite, am avut

cumparat

taneu, una dupa alta, de~i ma lasasem de fumat de opt ani. $i asta m-a calmat imediat.

un pachet de Gauloises pe care

Ie-am fumat ins tan-

J. M.: In afara efectului calmant, ce reprezinta

pentru dum-

neavoastra tigara? D: Stiu! Tatal meu, pe care 11admiram

mare f~mator. In ciuda presiunilor

lncetat niciodata

~i 11iubeam, era un

ale mamei, nu a

agasante

sa fumeze.

J. M.:

tra?

Deci, tigara este ca un simbol al tatalui dumneavoas-

D.: Ei, da! Este adevarat.

~i atacurilor

mamei mele.

Tigara 11ajuta sa fac fata cererilor

22

Joyce McDougall

J. Mo: Deci, daca inteleg bine, ati reinceput

sa fumati pen-

tru ca ati avut impresia ca erati atacata de mama dumneavoas- tra?

D.: Da, ea ma darama, deauna.

ma distruge

a~a cum a facut intot-

J. M.: Atunci putem spune ca puneti tigara-tata intre dum-

neavoastra

D.: Da, este exact a~a! Multe paciente bulimice relateaza 0 drama interioara ase- manatoare atunci cand, a~a cum se intampla frecvent, pun ina- poi kilogramele pe care Ie pierdusera. Aceasta teroare a intro- iectiei periculoase nu este, bineinteles, decat unul dintre fac- torii dificultatii de a renunta la solutia adictiva. Vinieta clinica ce urmeaza ilustreaza un alt aspect al dina- micii tahHui in comportamentul adictiv. Este vorba de 0 pa- cienta scriitoare, Benedicte, despre care am vorbit in una din- •

tre cartile mele, care venise la mine din cauza unui blocaj se- rios in a scrie. Ciind avea doar cincisprezece luni, tatal sau mu-

rise de

trat pe scena analitidi precum mama descrisa de Delphine. (Notele de mai jos nu apar in capitolul cartii respective, deoa- rece acesta era axat pe alte probleme ale acestei analizande.) In timpul unei ~edinte, in cursul careia Benedicte i~i evo- case constant tabagismul ~i imposibilitatea de a-I depa~i, in ciuda problemelor bron~ice, am intrebat-o ce reprezenta adul de a fuma pentru ea:

~i 0 mama periculoasa

~i amenintatoare?

cancer rectal ~i mama sa, care nu s-a recasatorit, a in-

B.: Nu-mi doresc sa fumez atunci cand sunt cu prietenii;

mine, este un act ostil. De altfel, ma uimesc cuplurile

pentru

care mananca la restaurant

Eu

fumez doar cand sunt singura acasa, in momentele cand ma

simt singura ~i abandonata sau cand merg pe strada. Afara, nu angoasa ma face sa fumez, ci mai degraba ura mea impo-

triva intregii

0 Eu fac acest gest oribil de a fuma inghe-

ia de celalalt: ma intreb chiar daca se iubesc cu adevarat.

~i care fumeaza, fara a Ie pasa unu-

suind tigara in coltul gurii ~i sufland fumul. Este modul meu de a-mi arata ostilitatea. Acasa nu fumez decat trabuc, ceea ce

nu fac afara de teama sa nu dezgust oamenii. Imi revine atunci

Economia psihica a adictiei

23

amintirea tatalui meu (pauzii lungii) ~i incerc sa evit sa admit

motivul

cu tatal

dumneavoastra?

pentru

care trabucurile

sunt atat de dezgustatoare.

J. M.:

Un alt secret

anal pe care 11imparta~eati

Bo: Tremur cu gandulla

ceea ce-mi veti spune. Nu reu~esc

intotdeauna

luL

sa vorbesc

despre

corpul

meu ~i despre

nevoile

J oM.: Va temeti caa~ putea

fi dezgustata

de corpul dum-

neavoastra,

Da! Nu pot uita oroarea pe care i-o trezeau mamei cor-

pul meu ~i produsele sale. (Pauzii.) Ma intreb daca a fuma nu

inseamna

a~a cum era mama dumneavoastra?

0 modalitate

de a 0 da afara

B.:

J. M.: $i de a pastra 0 legatura

draga cu tatal dumneavoas-

tril?

de

mine. Pentru mine, trabucul

~i,bineinteles, anala. Eu fumez chiar ~i tutun negru foarte tare, ca Gauloises (tiicere prelungitii). Mama a incercat sa ma despar- ta. de tot, iar tigarile ma protejeaza de atacurile ei distructive

B.:

Ei bine, da! Este 0 modalitate

de a-I simti aproape

este 0 caracteristica

masculina -

(din nou tiicere). $titi, nu pot sa scriu tara tigari ~i, chiar ~i a~a,

pe

care 0 aveam despre tatal meu cu aceea negativa a omului care dispare. Am inceput sa inteleg di, atunci cand sunt singuril,

ostilitatea

ca sa respir.

J. M.: Atunci, toti oamenii pe care ii intalniti pe strada sunt marne rele?

B.: Da, chiar daca nu-mi cient!

fac nimic, ei sunt acolo ~i e sufi-

ea vrea sa ma lase fara ele. Ea a inlocuit imaginea

pozitiva

mea se focalizeaza

asupra ei - mama ma impiedi-

J. M.:

Ei va impiedica

sa respira}i?

Bo: Exact! Mama nu ma voia, dar nu dorea nici ca altcine-

va sa fie interesat de mine ~i ca eu sa fiu interesata de aWl per- soana in afara de ea. Este ingrozitor de geloasa.

(Aceasta descriere furnizata de Benedicte este portretul

cla-

sic al unei mame care-~i considera copilul 0 pura extensie nar- cisica a ei inse~i, imagine care mi se pare a fi tipul mamei ana- lizandelor ~i analizanzilor dependenti.)

24

La dependenta

Joyce McDougall

de tutun

a Benedictei au contribuit

multe

alte elemente: a trebuit sa-i explorez atractia suicidara ca fiind

sensu I ascuns pe care 11masca tigara, ~i ea insa~i a ajuns sa descopere ca fumatul era pentru ea, in acela~i timp, un act de

razbunare uciga? fmpotriva triva acesteia.

mamei sale ?i 0 protectie paterna fmpo-

note razlete, extrase din trei ~edinte ale acestei

analizande:

Cu gura inchisa, Benedicte se sufoca ~i tu~e~te pe tot par- cursul ~edintei; inca 0 data, ea este polarizata pe ura fata de

Brusc,

mama sa, pe care 0 nume~te "acest demon vampirie".

ea pretinde ca vede fata unui barbat intre doua grinzi ale ta- vanului cabinetului meu:

B.: Am vazut aceea~i fata - aceea a tatalui meu -m noul

meu apartament - ca 0 prezenta paterna

te un cantec allui

lata diteva

Imi vine in min-

Stevie Wonder, Isn't she lovely.

J. M.:

Cu ce asociati acest cantec?

B.: Am citit undeva ca.I-a compus pentru fetita lui.

Ea asociaza din nou cu mama pe care 0 ura~te ~i cu faptul

ca ea refuza mereu sa raspunda aceasta i Ie pune.

la mtrebarile nesfar~ite pe care

B.: Ma infuria

atat de tare de ma durea gatuL Refrenul

ei

este ca sunt singura persoana care ar putea sa-i "aduca viata", adica. "corpul tau, sufletul tau, tot ceea ce e~ti, sunt parte din mine, sunt ale mele".

i

I

J. B.:

Poate ati avut nevoie, adineauri,

sa vedep

fata unui

om care sa va protejeze impotriva riee?

Benedicte se revolta impotriva acestei interventii ~i a im-

plicatiilor sale. Am remarcat, fara sa-i spun, ca.se temea poa- te ca imaginea acestei marne detestate sa nu ~tearga imaginea

idealizata pe

mea. $i-a dat seama ca.,m relatiile sale amoroase, ea cauta, a~a

cum singura spune, "sa aduca viata" partenerelor sale, ~i gra-

tie acestui fapt noiam

fantasmei

unei mame-analiste

vampi-

care ea 0 proiecta asupra iubitelor sale ~i asupra

putut

reconstrui aspectul inco~tient

al

sale, ca ea a~teapta de la ele sa ii redea viata.

In ziua urmatoare

ea reia:

Economia psihica a adictiei

25

B.:

Dupa

~edinta de ieri, m-am intrebat

de ce nu

pot

su-

porta ideea de a va vedea ca pe 0 mama vampirica. Atunci m-am gandit la tot ce refuz eu la mama mea, m special corpul sau. Propriul meu corp mea stanjenit intr-un fel; nu voi putea concepe niciodata un copil, chiar daca imi pot imagina ca a~ avea unul, nu este loc m mine pentru eL De neimaginat! Am

nu au, ~i ca

in consecinta, eu nu voi avea -

~tiut intotdeauna

ca.femeile au copii ~i ca barbatii

ca ~i cum a~ fi fost confuza in

privinta

trez ~i de ce trebuia sa ma debarasez. (Tacere prelungita.) Chiar daca eu simt toate acestea despre corpul meu, pana acum nu

am gasit cuvinte pentru a Ie descrie. Se leaga ~i de relapa cu animalele mele, toate de sex masculin. (Mai tarziu, m timpul aceleia~i ~edinte, ea mi-a spus:)

identitatii

mele sexuale. Nu ~tiam ce trebuia

sa pas-

B.:

$titi, in timpul

vacantelor,

asta a continuat

sa lucreze

in mine. Fara indoiala,

de dumneavoastra, insa viata mea mi s-ar fi parut superficia- la daca nu a~ fi avut aceasta experienta psihanalitica. Am m-

ceput chiar aceasta ~edinta venind la dumneavoastra,

du-ma ca pana acum nimic nu ma putea face sa plang, ca.ni-

nu

faceam nimic pentru

pundeam

la scrisori. De acum inainte, ei sunt in mine. Dar de

a-i revedea, nu Ie scriam ~i niei nu Ie ras-

mic nu ma putea atinge: prietenii mei puteau

nu ar trebui sa fiu atat de dependenta

gandin-

sa dispara,

ce sunt eu a~a?

J. M.:

Acest lucru are vreo legatura

cu tatal dumneavoas-

tra? Mi se pare ca va tratati prietenii absenti ca ~i cum ar fi

morti, pastrandu-i prezenti m dumneavoastra, Ie mai scrieti. A~a este?

cu cat, m-

tr-un anumit fel, eu sunt cea care i-a abandonat;

fi pedepsit pentru ca nu mai erau acolo; orke sehimbare m via-

ta lor sau In relatiile lor eu alpi imi da un sentiment de nedrep-

sa se sehimbe! Asta imi spun atunci eand

ajungiind sa nu

B.: Da, cu siguranta!

$i este cu atat mai adevarat

ca ~i cum i-a~

tate. Nu au dreptul

fumez. Spre sfar~itul ~edintei ea plange incet ~ispune:

B.: Credeam ea sunt la adapost de orice lovitura pentru tot restul vietii, dar aeum invat din nou sa plang.

26

Joyce McDougall

In ~edinta urmatoare

Benedicte continua

sa tu~easca ~i sa

se sufoce ~i anunta,

ca oricand, pana nu mai poate sa respire.

pe un ton sfidator, ca fumeaza

mai mult

J. M.:

$i cine va impiedidi

sa respir in pace.

Tigara ar fi un mod de a a inlocui? 0 modalitate

sa respirati?

B.: Tot mama; nu m-a lasat nidodata

J. M.:

de

a intra in relatie cu ea? B.: Trebuie sa ma gandesc la acest lucru.

in timpul ~edintei, am intrebat-o

daca tigara

Mai tarziu, poate fi pentru

ea 0 modalitate

de a-?i sufaca

mama

interiaarii

-

9i In acela9i alii.

timp

de a sufaca

angoasa

pe care i-a provaacii

mama

re-

B.: Trebuie sa ma lupt cu ea in felul in care lupt impotriva "a tot ceea ce ar trebui sa fac".

J. M.:

Ca

de

a va lasa

dumneavoastra?

de fumat,

dupa

sfatul

medicului

meu a avut prioritate!)

B.: Trebuie sa fumez, chiar daca mar din asta!

Acest episod

(Aid, contratransferul

a pus-o

mai mult pe ganduri

pe Benedicte

asupra unuia dintre modurile sale de a protesta impotriva "a~- -

teptarilor" aniversarilor ciun sau de impotriva mamei sale.

ca refuzul

sau de a scrie prietenilor

cu ocazia

sau a deceselor sau de a trimite felicitari de Cra-

Anul Nou, in ciuda deceptiei

aces tara; a reactie

a ceea ce ea nume~te "falsele relatii cu lumea"

ale

Continua sa tu~easca ~i imi spune ca a tu~it acasa pana

aproape

B.: Nu gasesc nici cea mai mica placere in fumat; a devenit

o compulsie

Am reconstruit atunci drama sa interioara: ea i~i invadea- za, ataca ~i sufoca Eul interior prin intermediul corpului sau, ca replica la ceea ce mama face cu sufletul ei.

J. M.: Atunci este ca ~icum v-ati identifica cu imaginea pe- riculoasa a mamei?

Da, sunt sigura de asta, dar ceea ce nu inteleg este de

unde vine aceasta pliicere pe care a iau de aicL

a le~inat.

ucigiHoare.

B.:

Economia psihidi

a adictiei

27

J. M.:

Poate fi un mod de a incerca sa domoliti

mama fu-

zionala pe care credeti ca nu ati avut-o niciodata?

Mi se parea ca, pentru Benedicte, tigara era Irl;ama buna ~i

mama rea in acela~i timp; a mama interioara

un obiect tranzitional (care se cr~eaza plecand de la doua obiecte, un obiect extern 9i un obiect psihic intern). B.: Incep sa inteleg ca fumez ~ipentru a face sa e~ueze ex-

perientele

a9 cauta un spectacol dureros ca acela al unei pasari moarte sau al unei pisid oarbe. Brusc, a9a cum face adesea la Sfar9itul fiecarei ~edinte, ea m-a intrebat: ,,$edinta s-a terminat?"

9i a alta reala, ca

mele bune. Daca n-a~ avea tigara, m-a~ mutila sau

J. M.:

De ce va ganditi

la asta acum? di din eauza ca separarea

este 0

semimoarte insuportabila pentru mine. Asta cere timp. Daca mi-ar ramane a jumatate de ora, a~ putea face a magie, in schimb daca intrerupem acum, ma voi panica. va controlez tot

timpul

B.: Ei bine, imi imaginez

gesturile ca sa ~tiu cand se apropie

finalul.

J.

M.: Acest interes sustinut

pentm

timpul

~edintei este ~i

el un mod de a evita sa vorbiti despre ceva?

B.: Este amuzant

ca-mi spuneti

asta pentm

ca.,de fapt, toc-

mai ma gandeam ca refuz sa fac dragoste numai deoarece ca

imi lipse~te. (Tiicere prelungitii.) Nu ma masturbez decat foar- te rar ~i nid nu m-am gandit vreodata la masturbare ca la un

substituent.

Ma reped la tigara

imediat ce imi lipse~te.

(M-am gandit atunci

la Freud

"adictia cea mai precoce".) B.: Nu-mi place sa va povestesc

spre fantasmele

mele.

J. M.: Va temeti ca va dezaprob

care vedea

in masturbare

despre

masturbare

~i de-

sau ca fantasmele

dumnea-

voastra ar putea disparea daca imi vorbiti despre ele?

B.: Imi imaginez ca va provoc asemenea

ganduri,

dar poa-

te cineva sa gandeasea re?

cu adevarat

de bine despre masturba-

J. M.:

Woody Allen a spus ca "masturbarea

este un mod

de a face dragoste

cu cineva pe eare-l iubim eu adevarat".

28

Joyce McDougall

B.: Poftim! Eu oare chiar tin la mine? Am dificultati

a Nu a9 putea nicioda-

de

intra in contact cu propriul meu corp

hi sa-mi ating sexul cu mainile sau un obiect.

J. M.: Pentru nu va apartin?

Trebuie sa 0 faca altcineva

organele genitale,

ca corpul durnneavoastra,

Cui apartin

aceste parti ale durnneavoastra?

Deschid aici 0 paranteza

pentru

a spune ca aceasta fisuri'i

autoerotica

este frecvent legata de 0 inhibitie

in dezvoltarea

fenomenelor

tranzitionale,

mai ales cand mama interioara este

resimtita ca dezaprobatoare daca se indrazne9te posedarea propriilor organe genitale 9i a propriului corp sau dad! copi- lul da dovada de cea mai mica independenta in materiede gandire, de vorbe sau de fapte. Daca am prezentat aceasta faza a analizei Benedictei, este pentru ca ea este un exemplu stra- lucit de lupta impotriva pulsiunilor libidinale pe care 0 intal- nim la multi pacienti dependenti. Aceasta vinieta putin cam lunga demonstreaza 9i ca adic- tia poate sa se instalezenu numai din caUza unor accese adic-

tive violente de furie, angoasa, frica sau abandon, dar poate veni 9i dintr-o ruptura in relatiile mama-copil, cu speranta ca obiectul adictiei ar putea recrea iluzia nostalgica a beatitudi- nii fuzionale din copilarie.

Dupa ce am pus accentul

pe importanta

relatiilor

prima-

re dintre mama 9i bebelu9ul sau, sa notam ca nu trebuie pier-

dut din vedere

faptul di adictiile

au adesea

de-a face cu cri-

zele adolescentei. Ad,olescentii, a9a ca adultii tineri, sunt nu

numai expu9i vicisitudinilor pe care Ie impune consolidarea identitatii proprii cu grupullor social, dar, in plus, se con- frunta adesea cu exigente sociale profund contradictorii: pe de 0 parte, este incurajarea verbala a parintilor de a se "eli- bera" (inc1usiv sexual, in anumite cazuri parintii acoperind in mod secret ceea ce ei in9i9i nu au traitl). Pe de alta parte, adolescentii de azi, care, din ratiuni financiare, se vad obli- gati sa ramana dependenti pentru mult timp de parintii lor.

Mai ales in ultimii

mi-au prezentat

lescenti bulimici -in special fete - care incercau incon-

ani, tinerii colegi pe care i-am supervizat

un numar

impresionant

de cazuri

de ado-

Economia psihica a adictiei

29

9tient, prin greutatea excesiva, sa indeparteze pericolul de a

deveni atractivi sexual. Anorexia, care trebuie

rata 0 adictie

de acest gen.

In plus, adolescentii bulimici sau anorexici cauta in acela9i timp sa-9i angoaseze parintii.

fi ni-

mic -

9i ea conside-

de

a nu

-

aceea a dorintei

de

a fi vid,

este, de asemenea,

0 aparare incon9tienta

CE INcEARcA

SA INDEPLINEASCA

NEO-NEVOILE?

Daca, a9a cum am afirmat, solutia adictiva este 0 tentativa

de autovindecare in fata amenintarii stresului psihic, ered ca

in trei cate- pe care aceas-

ta trebuie sa 11duca la indeplinire:

gorii care vor determina

starile psihice care due la adictie pot fi rezumate

cantitatea "travaliului"

1.

0 tentativa

une-

ori cu 0 tendinta paranoida - sau depresia, care este frecvent insotita de sentimente de moarte interioara;

de a evita angoasele

nevrotice;

severe

2. 0 tentativa de a combate stiirile

de angoasii

-

3. in fine, 0 tentativa de a scapade angoasele psihotice, pre- cum frica de fragmentare corporala sau psihica sau chiar de teroarea de a se gasi in fata vidului, acolo unde sensul identitatii subiective inse9i este simtit ca fiind compromis.

lumii reale nu

Cum nici un element sau obiect apartinand

poate repara neajunsurile lumii psihice interioare, comporta- mentul adictiv capata inevitabil 0 dimensiune compulsiva. In

plus fata de nevoia disperata

siunilor afective, toate formele pe care Ie ia adictia au ca scop nu numai repararea imaginii de sine lezate, dar 9i reglarea con- turilor cu figurile parentale din trecut. Exista deci mai inta.i 0 neincredere in obiectul matern intern (resimtit ca absent sau

incapabil de a consola copilul tulburat care se ascunde in in-

a

compensa functiile materne absente 9i mesajul de baza este:

"Nu ma yeti mai putea abandona, pentruca acum eu va con-

terior). Substitutele

de a se debarasa

de povara

pre-

adictive

vor fi totdeauna

acolo pentru

30

Joyce McDougall

Economia psihica a adictiei

31

trolez." Apoi, 0 a doua neincredere in fata tatalui interior ab-

iluzia de a descoperi paradisul pierdut al copilariei, libertatea,

sent in functiile sale paterne ~i, in consecinta, decazut.

absenta

oricarei responsabilitati ~i a notiunii timpului. Unele

In sHir~it, neincrederea

final a este moartea

de sine

care ia

accepta

totu~i sa recunoasca faptul ca nu au putut sa-~i expri-

doua directii: prima proclama cu trufie "nimic nu ma atinge,

moartea

ma de aparare se naruie ~i dnd senzatia de moarte interioara nu mai poate fi negata, descoperim 0 supunere in fata pulsiu- nilor de moarte ("urmMorul shoot va fi poate supradoza, dar nu-mi pasa"?). Una dintre analizandele mele bulimice imi spunea recent ca ea nu va fi in stare niciodata sa-~i depa~eascaeterna pofta de a manca: "S-ar putea sa fac un infarct miocardic daca voi continua a~a, dar ce mai conteaza?" Aceasta constatare a de- clan~at, bineinteles, sentimente contratransferentiale (intentio- nate!) din partea mea, pe care am ajuns sa Ie elaboram. Ea in- cerca sa afle daca eu imi faceam mai multe griji pentru ea de- dt mama sa interioara, care 0 privase de toata afectiunea pe care ea 0 cautase tot timpul in copilarie. Inainte de atrage concluziile, mi-ar placea sa va amintesc faptul ca dependenta este un element intrinsec al conditiei umane. Incepem prin dependenta de universul mama-san, continuam sa fim prin~i in menghina de 0 serie de dependen- te, chiar daca nu suntem intotdeauna con~tienti de acest lu- cru, in sensul ca natura umana cauta sa traiasca in conformi- tate cu standardele socio-culturale in care se scalda. Suntem

for-

este pentru

altii!"; cand insa aceasta galagioasa

deci toti dependenti ~i supu~i unei serii de idealuri colective care stau la baza oricarui contract social. Noi nu am cerut ni-

mic pentru ca toate acestea au existat dintotdeauna, dar ne ve- dem obligati sa ne pliem pe aceasta dependenta. Suntem de asemenea obligati sa acceptam devastarile timpului, ca de alt- fel sa fim dependenti de limbajul care lasa asupra structurii noastre psiho-sexuale ~i psihologice 0 amprenta de ne~ters.

Rezumand,

dependenta

este destinul

nostru,

ca pi lupta

nefntre-

rupta pi inumanii pe care 0 ducem fmpotriva ei, pentru a fncerca sii~i sciipam.

Victimele adictiei sunt angajate toate intr-o lupta impotri-

inclusiv

va dependentelor

universale

proprii

fiintei umane,

me toate spaimele

tasmelor pregenitale violente, refuzand astfel esentialul rela-

tiilor umane. Aceste persoane se tem uneori sa nu fie sfarama-

te de 0 relatie amoroasa

tii. Sa faci eforturi sa-ti gase~ti cuvintele pentru a comunica ~i pentru a elabora aceste sentimente este 0 experienta inaugu-

rala pentru

primitive

sau Ie-au refulat

din cauza fan-

in care dragostea

este asimilata mor-

orice individ.

Voi incheia deci facand elogiul analiza~zilor

~i analizande-

lor, victime ale unei senzatii de foame de nereprimat ~i ale unor compulsii neostenite, dar care au avut curajul sa intre-

prinda cu toate acestea voiajul analitic, cu toate riscurile pe care acesta Ie presupune; ii salut, a~adar, pe aceia care au ales

din pomul vor plati va fi excluderea radisului.

sa manance

definitiva a iluziei vremelnice a pa-

cunoa~terii

~tiind ca pretul

pe care il

NARCISISMUL

IN TULBURARILE

DE COMPORTAMENT

ALIMENTAR

Vladimir Marinov

INTRODUCERE

Care patologie, daca nu cea a tulburarilor de comporta- ment alimentar - anorexia ~ibulimia inclusiv -, pune intr-o maniera atat de spectaculoasa ~icaricaturala problema baze- lor corporale ale narcisismului la fiinta umana? Cu toate aces- tea, cautarea unui corp firav, ale carui dimensiuni reale sunt negate, cautare care pare sa sfideze instinctul de autoconser- vare, nu este decat aspectul manifest allacunelor corporale ale unui narcisism fragi!. Narcisismul nu este dotat oare cu viclenii care ii permit sa seemancipeze fata de suportul prea strans bazat pe ni~te fundamente corporale stabile? Para a pretinde ca rezolv enigma narcisismului in sanul acestor tulburari, tin sa reinnoiesc acest aspect legandu-l de urmatoarele date:

- Putem pune in evidenta, in sanul acestor tulburari, me- canisme de aparare specifice?

- Predominanta acestor tulburari in populatia feminina poate fi pusa in raport cu anumite trasaturi tipice ale narci~ismului feminin?

- Care sunt continuturile incon~tiente ale aIimentului in dimensiunea sa simboIica ~ienigmatica?

- Ce tip de imagine a corpului (imagini mai mult sau mai putin lIincon~tiente") Ie obsedeaza pe

34

Vladimir Marinov

aceste

a fi grase?

paeiente,

in afara

de frica

lor manifesta

de

-

Care sunt tipurile de "semnificanti

eorporali"

vehicula-

te

in interactiunile

precoce mama/prune?

lata cateva intrebari cuI subiectului.

care ne introdue

neintarziat

in mijlo-

 

SCURTA

TRECERE

IN

REVISTA

 

A LACUNELO~

NARCISICE

ALE

ANOREXICEI

 

Voi incerea

sa definesc,

eat mai simplu

posibil,

laeunele

narcisice ale anorexicei: anorexic a prezinta un fel de inveli~

corporal ?i psihie earacterizat printr-o angoasa de pierdere, de vidare, de prabu?ire. Daca ar trebui sa aleg 0 imagine pen-

tru a caracteriza aceasta angoasa, a~ alege exemplul unei san- gerari neintrerupte, care trimite la simptomul de amenoree. Unii, ea Didier Anzieu, au vorbit de un Eu-piele strecuratoa- re care ar earacteriza anumite structuri-limita. A? adauga

ideea vaselor comui1ieante intre diversele

erogen care participa la geneza unui Eu-piele psihic (gura ?i anus fara indoiala, dar ?i oem, san, privlre, museulatura, atin- gere - orice element care implica posibilitatea unui schimb cu lumea exterioara, in termeni deineorporare-expulzie sau de introiectie-proiectie ?i de exeitatie hetero sau autoerotica). Unul dintre caracterele specifice ale anorexieei eonsta in ten- dinta de a nu utiliza uneori decat 0 singura zona erogena sau o singura functie senzoriala in vederea stapanirii acestui sehimb cu lumea ~xterioara. Ceea ee are ea efect producerea unei supraincarcari a investitiei libidinale (sau 0 tendintala supraincarcare) a acestei zone, ca ?i a zonelor care nu au do- bandit 0 totala independenta unele fata de altele. Aceasta su- praineareare este 0 earacteristiea a trecerii de la anorexie la bulimie, unde, mi se pare, investitia libidinala a privirii ce- deaza loeul incorporarii ?i expulziei orale.

orificii cu caracter

Imaginarul

pacientelor

anorexice

~i bulimice

este ehinuit

de corpuri monstruoase eare depa?ese eu mult standardele

Narcisismul

in tulburarile

de eomportament

35

speciei umane. Aeeasta monstruozitate este pe drept influen- tata de suprainvestirea anumitor zone erogene pe eare Ie-am mentionat. Mon~tri preeum capcaunii, uria~ii, vampirii cap a- ta uneori 0 expresivitate care aminte~te de co~marurile copi- lariei. Anorexica, umilita de supunerea fata de asemenea aete sau fantasme care depa~esc orice posibilitate de control volun-

tar, tinde sa se apere prin intermediul unei "narcisizari" spi-

rituale: munca ~eolara intensa, criza "mistica"

incercare de a vida mediul inconjurator pentru a deveni mai u~oara, mai spiritualizata. In raport cu aeest vid ~i cu aceasta

tendinta de a-I umple ~i de

re un fenomen pe care I-am numit aparare prin iluminare.1

in adolescenta,

a-I narcisiza, de a-I "pozitiva", apa-

APARAREA

PRIN

ILUMINARE

de apa-

rare la pacientele anorexice, mecanism pe care I-am numit "aparare prin iluminare", pleea de la un tip aparte de psiho-

colajului.2

Am constatat, in colaje, dar ?i in visele anorexicelor, 0 lneerea-

terapie, ?i anume,

La origine, ipoteza existentei

0 psihoterapie

unui nou mecanism

prin intermediul

Am vorbit pentru prima data despre aceasta aparare intr-un articol

in La

Revue fran9aise de psychiatrie et de psychologie medicale, nr. 11, 1997. Aceste consideratii au fost prelungite intr-un articol intitulat ,,1' Ano-

rexie, une mystique laique", publicata in volumul Que fait de Dieu la

intitulat "Le Style anorexique:

entre

l'opaque

et Ie transparent",

psychanalyse?, Ramonville-Saint-Agne, Eres, 2000, pp.69-84.
2

Am avut ocazia sa ma exprim in aWi parte asupra modului in care

concep aceasta tehnica ?i asupra interesului pe care aceasta il poate

.prezenta

pe un anumit

tip de pacient (a se vedea "Rever, fantasmer,

decouper a travers la technique du collage", in Soins psychiatrie, nr. 162, aprilie 1994, pp. 21-26, ?i "Les signifiants corporels dans les troubles de conduites alimentaires", in International Journal of Art- The- rapy, nr. 3, 1998). Voiam doar sa reamintesc cu aceasta ocazie ca unul

dintre scopurile aeestei tehnici eonstii in a deschide un spatiu de joe,

foarte

obieete

prie obiectelor tranzitionale (Winnicott).

slabit

la acest

tip de paciente,

conduite

adictive

?i a reinclude, (J. McDougall)

in acela?i

intr-o

timp,

tranzitorii,

logicii pro-

36

Vladimir Marinov

re de a pune in evidenta imagini puternic luminate. Aceasta incercare se opunea sau chiar intra in conflict cu imaginile

opace, sumbre, ca ~i cum iluminarea

obiectele transparente ~i sa Ie opuna unei

ve". Termenul de aparare prin iluminare prezinta, dupa pare- rea mea, mai multe avantaje.

avea drept scop sa faca

"coloratii

depresi-

- Mai intai, apararea prin iluminare este in stransa core- latie cu apararea prin idealizare, aparare subliniata de numero~i autori.

Ea sugereaza la anorexica 0 afinitate cu experienta na~- terii, afinitate pe care anumiti autori au descris-o ca pe o experienta de ameteala luminoasa.3 Ea leaga regresiunea vertiginoasa a anorexicei catre zone erogene pregenitale (oro-ana Ie, pentru a relua a expresie folosita de A. Green) cu problematica falica, niciodata complet absenta. (Reamintesc faptul ca la greci falusul era asociat cu simbolismulluminii ~i al cu- noa~terii.)

la paciente,o

Ea pune in evidenta,

ca, dintotdeauna,

Ea sugereaza

cautare caracteri?ti-

misticilor: cautarea luminii.

ca aceasta ca.utare se asociaza cu a dorin-

. ta de cunoa~tere, iluminarea

Dezlegarea

fiind in acela~i timp a ope-

ope-

ratiune defensiva ~i a tentativa de a depa~i aceasta

ratiune.

secret, pare sa fie cautarea

xicei.

unei enigme sau, mai exact, a unui

cea mai dramatica. aanore-

- Ea arata ca placerea anorexicei nu se reduce la un or- gasm al foamei (a~a cum au subliniat odinioara Kersten-

berg ~i Decobert), dar ca ar exista, in plus, a tentativa de a ajunge la un orgasm al privirii sau al unei viziuni interioare, care se opune angoasei de vid, pusa in evi- denta de nenumarate ori la acest tip de paciente. De fapt, aceasta senzatie luminoasa ~i acest tip de aparare

se exacerbeaza

in momentele

celor mai grave crize de restric-

3

A se vedea

A. Gamma,

Le reve. Traumatisme

et hallucination,

Paris,

PUF,1981.

Narcisismulin

tulburklrile de comportament

37

tii alimentare. Am putut constata

in greutate, colajele, ima,ginile ~i fantasmele anorexice deve- neau mai apace. A fast cazul uneia dintre primele mele pa- ciente, a tanara anorexica. de nouasprezece ani, spitalizata ca urmare a unei grave crize cu scadere ponderala, cu care am utilizat tehnica colajului. Propria ei mama fusese spitalizata cu mai multi ani in urma, ill aceea~i institutie psihiatrica, cu a stare depresiva. Dintr-o data, atentia mea a fast atrasa de

aceasta pacienta prin stilul colajelor realizate in plina perioa- da restrictiva. Colajul era 1mbinat intr-un mod radiant: ill cen- tru aparea soarele, sau imaginea unei femei, amandoua puter- nic luminate, in jurullor gravitau toate celelalte elemente, ima-

gini, sunete, mirosuri. 0 data cu luarea ill greutate, imaginile alese se umbreau in mod spectaculos, ca ~i cum, pentru aceas- ta pacienta, a se hrani echivala cu a incorpora nu numai hra- na, dar ~i "privirea" depresiva a mamei. Ultimul colaj realizat in aceasta perioada de umbrire, mai mult sau mai putin tota- la, reprezinta 0 gura stilizata ill forma de triunghi deschis, in- ghitind spectrul de culari.

adesea ca., a data cu luarea

Aceste remarce ne amintesc

faptul

ca., atunci cand copilul

suge la sanul mamei, elii prive~te fata (a se vedea Winnicott) .

 

-

A~ adauga la aceasta problematica a apararii prin ilu- minare un pol pe care I-am abordat succint illtr-o con- ferinta intitulata "Anorexica, a mistica laica", pe care am citat-o mai sus: ideea di aceasta aparare poate repre- zenta uneori un fel de chemare a unei tert idealizat, un

 

tata idealizat, celest ~i luminos, la antipozii unui tata decazut, diabolic sau mort, pe scurt, un tata capabil sa-~i creasca fiica ~i sa a apere de influenta mortala,

sumbra,

neagra, prezenta

in relatia cu mama sa sau cu

neamul

acesteia.

 

-

Ar trebui, de asemenea, sa ne punem illtrebari, conform lui Lacan4, asupra prezentei, in orice conflict oedipian, a unui al patrulea element: moartea. Acest al patrulea

4

A

se vedea

"Le my the famillial

du nevrose

ou poesie

et verite

dans

la nevrose",

1953, in Ornicar?, 1979, nr. 17/18.

38

Vladimir Marinov

element, care se impune cu 0 forta deosebita ~i se incar- neaza practic in corpul anorexicei, este una dintre tra- saturile complexului ei oedipian. Astfel, parintii sau bu- nidi apar ca stapanii enigmei mortii, necunoscutului mortii (reluam aid 0 expresie a lui G. Rosolato). Necu- noscutul ia adesea aspectul unui mort necunoscut in is- toria familiala. Acest necunoscut vine sa blocheze 0 per- spectiva care se deschide asupra trecutului sau care se proiecteaza in vii tor, legand astfel anorexica de cauta- rea unei perpetue fericiri.

- Astfel, apararea prin iluminare, in plus fata de nume- roasele sale semnificatii, intretine un raport privilegiat cu problematica doliului $i a unei lumi pe care am numi-o deja lumea tenebrelor. De fapt, in cea mai mare parte a mitologiilor, lumea mortilor vrea sa recucereas- ca taramulluminii. Sa ne gandim doar la ochii mari pic- tati pe sarcofageleegiptene In sfar$it, a$ vrea sa remarc caracterul ambiguu al aces- tei aparari: ea are in acela~i timp un caracter de legatura, chiar de unificare, de "nardsizare" a persoanei anorexi- ce (este izbitor la nivelul configuratiilor numite radiante ale colajelor, in care celelalte elemente decupate se regru- peaza in jurul unui ochi sau al unui soare central). Oar aceasta legatura este primejduita cand ochiul sau privi- rea devin opace, intunecate, persecll,toare, vampiri. Iluminarea poseda un fel de ambiguitate intre 0 senzatie

corporala, 0 cautare a cunoa$terii $i un tip ideal sau 0 credin- ta. Vorbim de un corp Huminat, dar $i de un idealluminos sau uneori, pur ~i simplu, cu conotatie peiorativa, de un iluminat. Toate aceste observapi conduc la ideea ca in anorexie nu ar exista decat un f~l de adictie la foame $i la vid. Paradoxal,

aceasta senzatie de vid este mai mult resimtita

sau anorexicele bulimice care au crize de bulimie, cu sau fara voma, decM de anorexicele restrictive. La anorexice putem pUne in evidenta $i 0 adicpe la iluminare, unde predomina, in functie de istoria personala a fiecarei paciente, cand unul, cand altul dintre aspectele mecanismului pe care I-am mentionat.

de bulimicele

Narcisismul

in tulburarile

de comportament.

APARAREA

PRINTR-O

A DOUA

PIELE

MUSCULARA

39

activitatii paradoxale a anore-

xicei, care manifesta 0 bulimie a activitaplor psihice sau inte-

lectuale ce 0 face uneori sa cada de epuizare. Cred ca putem asocia acest fenomen la ceea ce Esther Bick ~i Didier Anzieu au numit fenomenul de formare a unei a doua piei muscula- reoAutorii subliniaza urmatorullucru: cand bebelu~ul, din di-

verse motive, nu reu$e~te Sa introiecteze functia continatoare

a mamei, el se va apara prin investirea unui obiect sau a unei

senzatii -lumina, voce, miros - sau altfel, prin constituirea

unei a doua piei musculare, care ar fi mai mult sau mai putin

echivalentul

musculara ar corespunde la ceea ce, la nivelul fetei anorexicei,

se trad\,l.cep!inp~lJ.zatia de a purta 0 masca - un fel de su- port corporal al imaginii falsului self.

Se cunoa$te bine simptomul

corporal al falsului self. Aceasta a doua piele

A$ dori sa adaug ideea ca aceasta a doua

piele musculara

(apropiata de plato~a musculara descrisa de W. Reich) este aso-

data cu fenomene de control anal. Ea apare, de asemenea, ca

o aparare impotriva

ne a proiecpilor, chiar de stapanire a sexualitatii sau a idealu- rilor adultilor. Ea se adauga unei tentative de animare, chiar de erotizare a corpului. Tinde sa aline sentimentul unui corp ale carui parti sunt prea putin legate intre ele, un corp care asi- mileaza cu greu mesajele sau alimentele venite din exterior. Re-

prezinta, de asemenea, $i 0 aparare impotriva imaginii unui

corp dizarmonic, chiar monstruos

verselor parti care 11compun.

Ie musculara

nu se raporteaza niciodata doar la angoasa de castrare; el este

sustinut

prabu$ire ~i de vid. Pacienta de care am vorbit inainte mani-

festa, in momentul in care apararea sa prin iluminare se cliiti-

sub efectulluarii in greutate, 0 tentativa de a-~i constitui un fel de plato$a musculara practicand exerdtii fizice compulsi- ve, pentru a-$i modela corpul $i de a-I reprezenta in mi$care

na

angoaselor

de penetrare

sau de intruziu-

prin strania asamblare a di-

d1 aceasta pie-

Trebuie adaugat

poate lua 0 semnificatie falidi. Oar acest falicism

apropiata

de penetrare,

de sfa$iere, de

de 0 angoasa

40

Vladimir Marinov

continua, avantat, chiar in stare de levitatie; imaginea poate fi ~i aceea a unui corp cu armura de cavaler medieva1.5 Totul se

petrece ca ~i cum apararea, prin intermediul unei a doua piei musculare, ar prelua ~tafeta apararii prin iluminare in momen- tul in care corpul ia in greutate.6 Concomitent, au aparut fan- tasme de dislocare corporala, din cauza unei angoase de pene- trare, precum cautarea unei reflectii intr-un dublu narcisic; sora mai mica a pacientei era considerata geamana acesteia. Formarea acestei plato~e nu poate fi asociata doar cu "un defect de intraiectie a functiei continatoare a mamei"; ea este asociata, pe fondul acestui defect, ~i cu 0 teama de penetrare violenta care pune in pericol integritatea corpului ~i a penisu- lui paterno Luarea in greutate (acum asociata cu un incest oral cu tatal) stimuleaza formarea acestei plato~e in scopul feririi celorlalte orificii corporale, mai ales vaginul, de 0 penetrare "exploziva" ~i mortala. Insfar~it, trebuie sa ne intrebam dad grija de a-~i crea 0 piele musculara, ca ~i activitatea muscula-

ra paradoxala

de

care i se asociaza nu inlocuiesc mecanismelede

la anorexica in perioada

Polul activ al stadiului

retentie anala, atat de importante

sadic anal, repre-

zentat prin activitatea musculara, s-ar accentua, ca 0 tentati- va de aparare impotriva fantasmelor de penetrare anala pasi- va a carar recrudescenta este favorizata de luarea in greutate.

restrictie alimentara.

SCURTE

REMARCE

ASUPRA

PREDOMI,NANTEI

POPULATIEI

FEMININE

In raport

ca noi intrebari:

cu conceptul

de a doua piele musculara,

se ridi-

- Aceasta a doua piele musculara nu se articuleaza ea oare, la anorexidi, cu un comportament mai general de

5 TaUil, care a trebuit sa facii fata depresiei materne, era prezentat in mod manifest ca cineva "drept", integru, "cavaler".
6

Intr-;o prima etapa, iluminarea nu pastrase decat fata, in timp ce erec- tia musculara priveaun corp de pasare rasturnat 9i fara cap.

Narcisismul

in tulburarile

de comportament.

41

control precoce, care se opune oricarei tentative de in- fluentare pe care parintii, ~i in mod special mamele, 0 exercita incon~tien~ asupra copilului? Refuzul precoce alpasivitatii7, in raport cu formarea

genitala, precoce la fete usa in evidenta de R.H. Roi-

acestei plato~e musc~~lare, intretine un raport cu faza

phe ~i E. Galenson8? Un ~fect de introiectare

tiei continatoare a mamei nu are oare rasunet asupra investitiei libidinale a acestei prime cavitati pe care fe-

tita 0 descopera in interiorul propriului corp? Achizi- Fa unei curatenii precoce la viitoarele anorexice - ceea ce implica un control precoce al sfincterelor -

nu va produce

sibilizarii

controlului precoce al retentiei anale? Totul se petre- ce ca ~i cum, dupa aparitia menstruatiei, sensibilita- tea libidinala a cavitatii vagina Ie s-ar lovi de 0 lipsa de sprijin pe aceasta investire precoce ~i ar avea ten- dinta sa fie confundata cu cavitatea anala. De aceea,

a sen-

a func-

un fel de dezinvestitie

vaginale,

care

precoce

cavitatii

cade

sub lovitura

anorexica i~i traie~te adesea menstruatiile nu ca pe 0

0

spargere a comportamentelor de control ~i ca pe 0 fi- sura in armura musculara a corpului sau, care risca sa 11goleasca complet de substanta.

Dad una dintre problemele esentiale ale anorexicelor

consta intr-un defect de introiectie a functiei continatoa- re a mamei, intelegem de ce populatia feminina este atinsa mai mult de acest tip de patologie.

al

excitare a zonelor erogene - delimitate -, ci ca pe

De fapt, caracterul

de nestapanit

al sangelui

menstrual,

penetrarii masculine ~i al graviditatii pune la incercare solidi-

tatea continatorului

corporal

~i ia semnificatia

de eveniment

7

Adesea, parintii sunt ;;ocati de exprimarea precoce a vointei, de ma- turitatea ;;i independenta sugarului, fara sa i;;i dea seama ca acest comportament se afla in raport cu dorintele lor incon;;tiente.

8

A se vedea H. Roiphe, E. Galenson, La naissance de l'identite sexuelle, Paris, PUF, 1987.

42

Vladimir Marinov

traumatic, care retreze~te defectele acestei functii continatoa- reoOr, fiecare defect al functiei continatoare a mamei produ- ce 0 cre~tere a angoaselor de intruziune ~ipenetrare, care se raporteaza in egala masura la personajul matern sau paterno Am putea vorbi aproape de un clivaj intre maternitate ~ife- minitate la anorexidi. Maternitatea poate repara functia con- tinatoare, feminitatea, in schimb, sparge inveli~ul corporal. Pentru a para acest tip de angoasa de intruziune ~ide pene- trare, se constituie un alt tip de aparare: androginizareafan- tasmatica sau reala a corpului anorexicei.

E~EC AL NARCISISMULUI

FEMININ,

E~EC AL NARCISISMULUI

SOMNULUI

Am putea privi acest clivaj intre maternitate ~ifeminitate, la anorexica, sub 0 forma diferita. Acest clivaj era deja pree- xistent intre mama ~ifiica, ~iaceasta, de la varsta cea mai tan- drcl a copilariei. Ceea ce este deficitar la mama s-ar putea apropia ca sens de ceea ce Michel Fain a numit cenzura aman- tei. Dupa na~tereafiiceisale, ~idin diverse motive9, mama are dificuWiti in a-~ireinvesti functia de amanta pe langa sotul sau, tatal fiicei sale.10 Libidoul sau, afectele sale, adesea ambivalente, sunt cap- tate intr-un mod extins de catre noul sau copil: ochiul, pri- virea sa sunt tintuite de el. Daca absenta mamei, generata de "functia" ei de amanta, reprezinta baza care ii permite fetitei 0 identificare feminina (absenta mamei fiind inter-

pretata ca 0 ocazie pentru un tert, tatiH~i penisul sau,

penetra un vagin), lipsa de absenta a acestei marne care exercita 0 actiune maternanta excitanta, sufocanta, nu ii va

de a

9 Na~terea copilului se dovede~te a fi prea deceptionanta in raport cu copilul imaginar a~teptat de mama (sau de ambii parinti); na~terea

copilului reactiveaza un doliu inca recent la unul sau altul dintre pa-

0 amintire de familie, cel mai ade-

rinti; na~terea copilului reactiveaza

sea tinuta secret, des pre 0 na~tere nelegitima.

10 Acesta din urma apare in acela~i timp liber sexual ~i nesatisfacut.

Narcisismul in tulburarile de

43

permite fiicei 0 identificare precoce cu rolul de amanta pe langa un barbat care ar putea fi potentialul tata al proprii- lor ei copii. Totul se petrece ca ~icum fundamentele a ceea ce mai tarziu va deveni£antasma de scena primitiva ar fi

alterate: nepercepand abseflS'llmamei care se consacra unui

actchipuide placerecu greutatecu unmaiterttarziu(pr6Rriulc~ropriaei tata),safetitana~terei~i vaa fostin- fructul unui act al placerii. Poate fi prezentat ~i un alt caz:

acela rand na~terea copilului este contemporana cu 0 sepa- rare de "corp" a parintilor ~i cu 0 activitate sexuala a ma- mei cu alti barbati, activitate marcata de 0 anumita culpa- bilitate fata de copil, care este prea mult implicat in aceste zbenguieli amoroase. $i aid, copilul va avea dificultati in a condensa placerea sexuala feminina ~i actul na~terii (ince- pand cu propria sa na~tere). Nimic nu se opune ca mama, ~i intr-un caz ca ~iin celalalt, investindu-~i prea putin par- tenerul in puterea sa falica ~i genitala, sa-~i investeasca atunci copilul ca pe un substitut falic. Dar este yorba de un falus mai mult sau mai putin "udgator", fiind impregnat cu 0 juisare pregenitala. Relatia mama-cop iI, chiar daca uci- gatoare ~i impregnata de sadomasochism sau din aceasta cauza, este mult idealizata. De fapt, dupa pubertate, lucrurile se petree in felul urma- tor: de indata ce fiica trebuie sa joace rolul de amanta, se sim- te dezarmata ~iincapabila, la randul sau, sa renunte la mama pentru a se darui unui alt barbat, ca ~icum un act secret de fi- delitate (in dragoste, ura sau razbunare) ar fi fost pecetluit in- tre mama ~ifiiea, cu speranta unei placeri sexuale ~iamoroa- se capabile sa faea economie unei feminitati exprimate in ro- lul de amanta a unui barbat. Se poate intampla ~i contrariul, ~ipacientele vor avea un comportament compulsiv, dovada a unei "dorinte" de a arata ca ele pot detine rolul de amanta:

partenerii vor fi "consumaW' precum alimentele, mereu nesa- tisfacatoare. In fine, partenerul va fi obiectul unei pasiuni efe- mere carein principiu permite na~tereaunui copil, ce va alun- ga, intr-un mod mai mult sau mai putin definitiv, interesul

1

44

Vladimir Marinov

pentru

de simplu

tatal copilului,

genitor.

care este pus pe linie moarta,

in rolul

Aceasta

optica prezinta

avantajul

ca permite

a articulare

ei

descris de B. Lewin nu este

dublat de presentimentul ~i toleranta unei

mamei), care implica pelltru aceasta placerea cu un tert pa- tern. Fundamentele precoce ale scenei primitive, care permit manifestarea sentimentului de absenta ~ipun bazele procesu- lui de condensare, sunt blocate. Vise albe, vise insangerate,

intre tulburarile

de somn. Visul alb al sugarului

de feminitate

ale anorexicei

~i tulburarile

absente (absenta

vise' alimentare vor perturba visele de dorinta fondate pe iden-

tificarea cu a mama care aspira la juisarea

brul narcisic ~i functia materna ~i contini'itoare a somnului vor

fi perturbate

care im-

plica penetrarea masculina va fi echivalenta cu un co~mar care va perturba functia somnului. Fantasma scenei primitive este

apropiata

Melanie Klein.

de

mei scenei primitive

cu un tert· Echili-

prin orice interventie

a unui tert· Aparitia fantas-

sau, pur ~i simplu, a fantasmei

"parilltilor

impreunati",

de fantasma

descrisa

Oar pentru

moment

care 0 reprezinta,

pentru

ma voi opri la problema

enigmei

anorexica, alimentul

in sine.

pe

ALIMENTUL

CA ENIGMA

~I IMAGINE

A CORPULUI

Este adevarat ca incercam un sentiment de lnmarmurire in

fata locului pe care alimentul il ocupa uneori in gandurile ano- rexicei ~i in actele bulimicelor. A te gandi incontinuu la man- . care poate aparea, ~i pentru pacient, ~i pentru psihoterapeut sau psihanalist, ca 0 tentativa de distrugere a gandirii. Aceas- ta repetitie neincetata poate atinge asemenea proportii, incat orice aIta preocupare este exclusa. Anorexicele, de altfel atat de inteligente, par atinse de 0 compulsie de repetitie care Ie

face neputincioase

de altii. Cred ca trebuie vorbit de 0 veritabila

functiei alimentare.

~iimbecile, atat

fata de ele insele cat ~i fata

a

perversiune

N arcisismul in tulburarile

de comportament

Evolutia teoriei freudiene

-

a pulsiunii

are trei etape:

Prima etapa: in Trei eseuri asupra teoriei sexua/itiitii,

45

Freud

opune pulsiunile sexuale pulsiunilor de autoconserva- re, reluand opozitia limbajului poetului intre "Foame ~i dragoste".

A doua etapa: Freud QPune alegerea de obiect prin sus-

tinerea alegerii de obiect n,arcisice, remarcand ca libido-

Aul

treiase poateetapa:asociael opunechiar puls~ilec'u'\\nstantadeEului.viata pulsiunilor "

de moarte. Problematica anorexicei arata ca, din punct de vedere cli- nic, teoriile nu se exclud, dimpotriva, se completeaza; viziu- nea de ansamblu se imbogate~te prin confruntarea lor, mai ales cu problematica complexa a anorexicei. De fapt, diverse-

Ie etape ale travaliului psihanalitic cu a anorexica reiau intr-un mod exagerat evolutia freudiana a pulsiunii, deja dramatica prin ea insa~i. Caci, daca suntem uimiti intr-o prima etapa de

clivajul

registrului autoconservarii ~i al nevoii, descoperim ra-

pid ca acest conflict este erodat de problematica fragilitatii nar- cisice a acestorpaciente, narcisism impregnat la randul sau de

agresivitate, de violenta ~i de moarte. Oar teoria - mai ales aceea a unui concept tot atat de controversat ca ~i acela al pul- siunii de moarte - trebuie ~i ea pusa la incercare de comple- xitatea clinica a faptelor.

Voi aminti, in sfar~it, un alt fapt. In Dinc%

de principiu/

plii-

cerii, Freud coreleaza teorizarea asupra pulsiunii de moarte cu

clinica jocului la copil,

nica anorexiei ne ajuta sa intelegem ba inedite.

ca ~i cu teoria nevrozei traumatice. Cli-

aceste corelatii mai degra-

Cat despre

problematica

enigmei,

trebuie

sa reamintesc

faptul ca Freud a abordeaza mai ales vorbind despre teorii- Ie sexuale infantile: teoria diferentei sexelor, a coitului paren- tal, a na~terii, a seductiei. S-a vorbit poate prea mult despre imposibilitatea anorexicei de a realiza investiri ferme ale zo- nelor erogene, ~i mai putin despre ratacirea ei in fata prime- lor activitati de teorizare ale copilului. Or, exact aici anore-

xica e~ueaza la modul eel mai spectaculos. Adesea se adau-

46

Vladimir

Marinov

ga la aceasta 0 neputinta a intelegerii rolului$i locului pa- rintilor in lantul generatiilor. Articularea confuziei zonelor

erogene $i a confuziei teoriilor sexuale infantile da acest as-

pect atat de special imaginii corpului fan tasma tice.

anorexicei $i lumii sale

Putina deschidere

ramasa asupra enigmei se concentreaza

pe dU$manul declarat al anorexicei: alimentul. La acest nivel se realizeaza $i 0 incercare de condensare a diver$ilor semni- ficanti incon$tienti, condensare care, la drept vorbind, este in- totdeauna deficitara $i risca sa fie marcata printr-un amalgam

nediferentiat sau printr-o izolare excesiva, de exemplu prin-

tr-o foame orgiaca nediferentiata a bulimicelor, sau prin ale- gerile restrictive severe ale anorexicelor. lata acum, rapid enumerate, continuturile ascunse cu care

anorexice cel

se asociaza alimentul - mai frecvent:

- Descoperim astfel imaginea obsesionala a unui san rece,

in mod incon$tient -la

uneori

la asocierea fantasmatica

cu mameloanele

amputate,

ceea ce ne conduce

fundamentala

san-aliment.

- Dadi exista 0 suprainvestire mentala a imaginilor ali- mentelor, aceasta se intampla din cauza ca exista 0 sub- investire a reprezentarii mentale a sanului. Or, cum au

sugerat-o multi de la Freud incoace, aetivitatea autoe- rotica a suptului pe indelete, $i nu sugerea sanului in sine favorizeaza na$terea reprezentarii, ea insa$i la ori- ginea na$terii dorintei.

- Secventa de origine a suprainvestirii imaginii alimen- tului ar fi urmatoarea: slaba erogenitate a sanului - autoerotism sarac - reprezentare mentala a sanului de- ficitar - inlocuire a prezentei materne (placere, caldu-

ra

) prin hrana.

- Nu exista un termen de mijloc intre incorporare $i ex- cretie, posibile printr-o erotizare importanta a zonelor erogene sau a reprezentarii mentale sustinute printr-o aetivitate autoerotica. Hrana tinde sa se trans forme di-

rect in excrement $i otrava. Daca exista, cu toate aces- tea, fantasme, sunt adesea violente (taierea sau sfa$ie-

Narcisismul

in tulburarile

de comportament.

47

rea acestui san nesatisfacator), castrarea sau insangera- rea corpurilor feminine sau masculine. Din acest punet

de vedere, putem afirma ca obsesia pentru

Mani-

o

hei§.lllUluisan bun-san rau descris de Melanie Klein ii

raspunae'~n

mancare este

aparare

impotriva

aces tor fantasme

violente.

clivaj "maniheist"

intre alimentele bune $i

rele. Pe de 0 parte, anorexica iube$te

vegetalele, pe de alta parte, detesta mancarea

grasimile $i caloriile (sa mentionam, in paranteza, ca aceasta repartizare nu este niciodata fixa, ci totdeauna

susceptibila

riatii strict individuale).

laptele, dulciurile,

cu carne,

de va-

de inter$anjabilitate

$i,bineinteles,

In simbolistica

alimentului,

oralitatea,

analitatea

$i genita-

litatea se amesteca, in acela$i timp, cu teoriile asupra

gravidi-

tatii $i na$terii. Dragostea, seductia, diferenta dintre sexe, toa-

te teoriile sexuale infantile i$i gasesc 0 schita de raspuns prin intermediul manipularii alimentelor. Aceasta incercare dispe- rata a anorexicei, care vrea sa depa$easca tirania mecanisme- lor de clivaj $i sii ajunga la mecanismul de condensare, expli-

ca de ce ea dore$te uneori sau in cel al dieteticii.

sa reu$easca

in domeniul

culinar

Printre

elementele

latente,

ascunse

in spatele

ororii

manifeste

de aliment,

a$ spune

ca sangele

$i sperma ocu-

pa 0 pozitie predominanta, din cauza continutului lor foarte enigmatic pentru copil (inteleg prin aceasta rap or- tullor cu orgasmul $i cu cic1ul). De fapt, indicii care se asociaza prezentei orgasmului, spermei sau ciclului fac sa

e$ueze,

la modul

cel mai drastic,

dorinta

de cunoa$tere

$i

pulsiunea

de cercetare

a copilului.

In sfar$it,

excesul

de

hrana descopera deficitul functiei de reprezentare $i de halucinare. AsHel, anorexica i$i poate dec1an$a crize de bulimie pentru a face sa inceteze halucinatiile auditive. Incorporarea orala compulsiva se asociaza aid cu 0 pene- trare acustica pasiva. Evocarea vocHor auzite prin repre- zentarea cuvintelor este inlocuita de halucinatii cu voci. Se pare di ar exista, in cazurile grave de anorexie, 0 adic- tie la reprezentarile alimentare care tinde sa se trans for-

48

Vladimir Marinov

me in treceri la acte bulimice ~i sa "distruga" orice forma de f;andire.

e~ueaza in functia

In sfar~it, ~i in ciuda a orice, alimentul

sa enigmetica ~i metaforica de condensare, ~i daca nu reu~e~-

te sa devina

incon~tientului, este din cauza clivajului precoce realizat intre aliment ~i functiile erogene ale corpului; este ~i consecinta

unui clivaj intre perceptia

nu re-

u~e~te sa capete unitate la nivelul narcisismului secundar, care

este nascut

obiectal este ~i el deficitar, din cauza precocitatii reflexului sco-

pic din privirea celuilalt. Descoperim astfel un fel de topica uimitoare a imaginii corpului la anorexica, ale carei clivaje nu sunt mai putin surprinzatoare.

suportul

de proiectie al proceselor primare

corpului

~i a alimentelor

~i ale

~i dezvol-

tarea lumii fantasmelor.

Altfel spus, imaginea corpului

libidoului

obiectal.

din retragerea

Acest libido

ANOREXICA IN OGLINDA DEFORMANT A A MAMEI

Pentru mine, este important sa notez ca decupajul cor-

poral, care apare in

pune in evident a 0 slab ire a functionarii proceselor prima-

re, mai ales a procesului

dezvoltat prin procesul psihoterapeutic ~i psihanalitic). In aceaste conditii, am gasit 0 gama larga de fantasmari ale

fantasmele,

visele ~i colajele anorexicei,

(care poate

fi totu~i

de condensare

corpului,

prezenta

in discursul

verbal sau imagistic al ano-

rexicei:

- corp idealizat, binemteles, care reprezinta idealulla care

aspira

anorexica, in opozitie cu un corp mizer sau de-

cazut;

corp in plina tensiune musculara,

tradand

dorinta ano-

rexicei

de a-~i constitui

0 a doua

piele musculara,

in

contrast

cu un corp care se prabu~e~te, cade bucati sau

.explodeaza;

corp protejat (0 armura)

- corp greoi .~icorp u~or;

~

~i corp ranit;

Narcisismul

in tulburarile

de comportament

49

corp in plina

chilibrull,in contrast cu un corp care este complet imo- bil sau imobilizat;

corp monstruos sau diform, mai des decat am putea

crede (corp obez ~i obscen), dar ~i corp monstruos, nas-

cut din hibridizarea

mi~care, ~i uneori intr-o pozitie de deze-

a doua animale diferite, in contrast

 

.

_su

realismul

fotografic al corpurilor;

 

-

corp'Bisexual sau androgin ~i corp care subliniaza in

mod conventional

diferenta

dintre

sexe (aceasta alter-

nativa este mai degraba rara);

-

corp vid, sub forma de tub ori de tract digestiv sau in alte variate forme, in contrast cu corpuri indesate sau

ghiftuite; corp cu linii ingro~ate sau opac, in contrast cu corpuri transparente; corpuri reci sau corpuri calde; corpuri senzuale - corpuri tandre; corpuri vii - corpuri moarte;

-

corpuri in stare de combustie sau corpuri inghetate;

corpuri

fantomatice

sau spectrale

~i corpuri

reale;

corpuri izolate sau grupate;

corpuri

grase ~i corpuri

slabe;

 

-

corpuri

mari ~i corpuri

mici etc.

Ar trebui sa adaugam la toate acestea locul semnificativ al identificarii cu un bestiar relativ bogat, construit ~i el pe dua- litatea: carnivor / ierbivor; lent/ rapid; greu/ u~or etc. Rolul bes- tiarului anorexicei nu trebuie confundat cu functia simboli-

zanta a zoofobiei nevroticilor. Altfel spus, nu este yorba de in- locuirea imagourilor parentale, incarcate de afede ~i de con- tururi bine delimitate de reprezentari animale. Aceste repre- zentari se substituie imaginilor parentale nascute din introiec- tii neclare. Investirea fetei umane ramane ea insa~i deficitara, favorizand astfel procesele apropiate depersonalizarii. (Intal- nim astfel afirmatii de genul: lIeu sunt broscuta pe langa 0 fata imprecisa ~icontorsionata de femeie", sau "crocodilul este bu-

I1

Dansatorul

pe sarma

este ?i el 0 fantasma

a anorexicei.

so

Vladimir Marinov

·limia care ma pande~te;

ea poate

sa ma atace din exteriorul

sau din interiorul corpului meu; ca 9i crocodilul, ea se confun-

da cu mediul

ambiant".)

Ap ARAREA

IMpOTRIV

A

CONDUITELOR

DE

DRESAJ

In privinja frecvenjei unei identificari animale sau a alte- ia, voi adauga urmatoarea ipoteza, nascuta din fantasmarile acestui tip de paciente: este yorba de conduita de dresaj sau de condijionare, fata de care anorexica manifesta atitudini con- tradidoriL Ea prezinta cand atitudini de supunere absoluta, dnd atitudini de revolta salbaticii. Supunerea, care sta la ori- ginea falsului self descris de Winnicott, se pare ca este objinu- ta prin intermediul conduitelor de condijionare sau de dresaj. In opozijie cu aceasta cerere (care mascheaza desenele erotice ale educatorilor), anorexica vrea sa devina de neinfrant. Ea va manifesta astfel, in mod proiectiv, un ata9ament special faja de animale sau taramuri salbatice. Trebuie notata 9i existenja unui animism vegetal, care se opune dezgustului fata de carne, ca 9i 0 fascinajie pentru re- prezentarea de obiede neinsuflejite. In sfar~it, corpul uman poate fi reprezentat, in mod mas- cat, prin intermediul peisajelor, interioarelor etc.

PROBLEMA

PULSIUNII

DE MOARTE

In afara acestei reprezentari acorpului ca intreg, trebuie re- zervat un loc reprezentarilor unor parji sau bucaji din corp:

sani, coapse, bust, posterior, fese, capete (mai precis, creier, par, urechi, nas, gura, ochi - acest din urma element ocupand un loc aparte). Ceea ce uime~te la nivelul acestei liste de variante de ima-

ali-

mentare la anorexica, a unei tendinje catre un dualism sau un

gini ale corpului este prezenja,

ca in repartijia

gusturilor

--~- -------

'

N arcisismulin

tulburarile

de comportament.

51

mo-

bil-imobil etc. Aceste variatii importante ale fantasmelor ~i ale

raportului cu imaginea cQrpului ne permit sa revenim la pro-

blema atat de controversata mam urmatoarele:

a pulsiunii de moarte ~i sa afir-

clivaj: greu-u~or, opac-transparent,

plin-gol, protejat-spart,

dri

Pulsiunea de moarte nu este asociata mai mult unei mi~-

excesive decat unei mi9cari de legare exce-

de dezlegare

"--- sive; cele doua mi9ciiri, duse la extrem, pot deveni

distruga-

---roare;de

fapt, ele sunt complementare

~i inseparabile.

Gustul

pentru imobilitate de care anorexica da dovada in posturi ~i fantasme se opune hiperactivitajii sale, ca 9i fricilor celor mai

profunde

excesive se leaga

de 0 falie aparuta intre pulsiunile de autoconservare 9i pulsiu-

nile sexuale, posibila prin deficienja funcjiei fantasmei ~i auto-

jocul anorexicei

de 0 nostalgie a erotizarii zonelor erogene, precurn gura. Voi da ca exemplu pe una dintre pacientele mele, care inventase jocul tetinei, pe care I-a practicat pana la varsta de zece ani: fetija arunca tetina in prezenja parinjilor ei, care trebuiau sa 0 ridice 9i sa i-o dea fara incetare, pentru ca ea sa 0 poata arunca din

nou, pana la epuizare. Se vede diferenja intre ac~st joc ~ifaimo-

suI joc al bobinei descris de Freud: in primul caz, obiectul (teti-

na) ramfme in imediata apropiere

plus, activitatea de aruncare ~i recuperare este dependenta de

prezenja concreta a parinjilor, care acjioneaza in locul copilu-

erotismului. Aceasta dezintricare

de prabu~ire.

Aceasta tensiune intre legare 9i dezlegare

impregneaza

a zonei erogene bucale 9i in

lui. Tetina este un obiect tranzitoriu (in sensul ce McDougall) 9i nu tranzijional. Obiectul nu

tageze de 0 zona erogena a corpului, nici sa simbolizeze absen- ja mameLIn sfar~it, ne putem intreba dad 0 asemenea fixajie la nivelul obiectului tranzitoriu (care implica 0 erogenizare a

gurii) nu risca sa afecteze funcpa cuvantului, care implica ea in- sa~i 0 anumita erogenitate a activitajii aceluia~i organ, caruia

trebuie sa II suportam, pentru

tea alimentara. Sa ne amintim ca, in jocul bobinei, primele 10-

cupuni verbale (Fort Da) erau ernise dupa aruncarea obiectului 9i in momentulin care acesta din urma revenea in mainile co-

pe care i-I da Joy- reu~e~te sa se de-

a putea ernite cuvantul, vacuita-

52

Vladimir Marinov

Narcisismulin

tulburarile

de comportament

53

pilului. Acest joc era dublat de capacitatea copilului de a face sa apara 9i dispara propria sa imagine in oglinda. Compulsia la repetitie nu se poate deta9a de un pol de in- corporare care, in cele din urma, Ii da un caracter adictiv. In sfar- 9it,judecata de negare (9tim cat de mult au anorexicele tendin- ta de a fi negative, ca pentru a se impotrivi amabilitatii de a se supune prea u90r dorintei altuia) se leaga prea strans de mode- lul corporal: sa scuipe, sa vomite obiectul rau la exteriorul sau.

SEMNIFICANpI

CORPORALI

Importanta

problematicii

corpului in anorexie 9i bulimie

m-a imp ins sa elaborez conceptul

legatura cu concepte precum acela al semnificantului de de- marcatie (G. Rosolato) 9i semnificantilor formali (D. Anzieu). De fapt, corpul anorexicei, mi se pare, nu tradeaza doar un cli- vaj intre pulsiunile sexuale 9i pulsiunile de autoconservare,

dar 9i un clivaj intre reprezentarea

de semnificant corporal, in

corpului

9i a spiritului.

Anorexia ne constrange

tii corp-suflet

conceptualizarea

inver9unarea anorexicei de a se identifica cu un spirit fara corp. AsHel, unul dintre aspectele esentiale ale narcisismului la anorexica, ce se dezvolta in detrimentul narcisismului sus-

tinut de imaginea corpului, ar fi narcisismul spiritului.

Nu s-a luat suficient in serios

sa ridicam din nou problema

fara a renunta,

dualita-

la

sau corp-psihic,

psihanalitica.

bineinteles,

PERSPECTIVA

LILIPUTANA

A9 fi tentat sa spun ca foarte multi au exagerat importanta

Ie, ne putem referi la perspectiva

Alice fn tara minunilor.

Mancarea

descrisa de Lewis Carollin

substante

anumitor

produce

in acela9i timp 0 cre9tere a dimensiunilor corpului 9i 0 trecere

vertiginoasa a timpului. De aici se ive9te 0 perspectiva deose- bita, pe care 0 putem numi liliputaniL Privirea este cand prea

indepartata (precum cea a lui Gulliver spre liliputani), cand prea

apropiata, ca 9i cum

de a gasi distanta potrivita, mai ales in raport cu privirea ma- terna. Or, este evident ca senzatia de indepartare 9i de identifi-

care cu 0 lume liliputana nu tradeaza 0 diferenta concreta a di- mensiunilor corporale sau a distantei in.raport cu privirea ma-

terna. Este yorba mai degraba de traducerea spatiala a unei sen- zatii de caldurii, de indiferenta, de dezafectare. A fi departe, a fi mic, abia perceptibil fata de privirea unui

- face insignifiant sau transparent - in fata unei forte tutelare care are puterea protectiei sau distrugerii absolute. Cautarea unui dublu reflectant sau a unui Eu-piele, in oglinda mereu deformatoare a fetei 9i corpului mamei, nu este decat un mo- ment de echilibru instabil in. raport cu 0 varia tie constanta a caldurii, a distantei, a dimensiunilor corporale, a greutatii 9i, in cele din urma, a visarii 9i a gandirii materne. A fi vid in- seamna a fi insignifiant, abia perceptibil d~ catre lumea gan- durilor 9i visarilor materne.

uria9 se asociaza cu teama de 0 privire rece 9i opaca

anorexica ar fi obsedata nein.cetat de ideea

ce te

tnsa aceasta perspectiva liliputana in fantasmele feminine

in general, 9i in cele ale anorexicelor

pare, 9i de comparatia care apare la 0 anumita varsHi in.tre mi- cimea clitorisului fetitei 9i "marimea" penisului baiatului, ma- rime care va lua proportii mgrijoratoare atunci cand fetita va

descoperi fenomenul de erectie a penisului barbatului adult.12

in special, se leaga, se

.

perturbarilor perceptiei corpului la anorexica, in. termeni de

gare a perce~tiel slablClunu. Ac~asta Opozltle nu.este .d~~attra-

ducerea unel fantasme mult mal complexe, care rmphca m ace-~' Swift, autorul CiWitoriilor lui Gulliver, era b!rbat. in sf§.r\>it,aceast!

la9i timp 0 intersenzorialitate primara - interventia afectelor - ,t' comparatie nu trebuie sl\ exclud! \>i0 comparatie a micimii organu-

9i 0 nonelaborare

••

v

••••

v

••

A,?

ne-II!(

12

Da~ fOrlzaprm preo.cupl\rl raportul prlVlt~are dmtre la Urla\>l\>1hbputam) ~l\,rl~~~ pems~lul sunt (care prezente se poate la bl\let1, m?t~-

chiar dac!ele

~;

au 0 coloraturl\ diferit!.

Dincolo de orice, Jonathan

a notiunilor

de timp 9i spatiu. Pentru a in.te-

j

.~

lui lor, \>iacest lucru este valabil at§.tpentru fete c§.t\>ipentru b!ieti,

• lege acea,",

confuzie in""

limp, 'pa~u

¢ dimeru;iuni cO<1'0"-

cu ","""",,,"

!oJu.ulu' m"em,

~

54

Vladimir Marinov

Angoasa de insignifianta, de 0 privire prea inalta, riscul de a nu fi vazuta sau de a fi transparenta, se leaga, se hri:ine~te ~i din aceasta comparatie pe care Freud, de altfel, a evocat-o in mai multe randuri. Cat despre Melanie Klein, ea a mers pana la a stipula ca dificultatea fetitei de a-~i reprezenta vaginul ca pe locul de origine al senzapilor vaginale precoce venea ~i din- tr-o anumita dificultate in a-~i vedea clitorisul.13

CONCLUZIE

ASUPRA

LA ANOREXICA

NARCISISMULUI

$1 BULIMICA

Anorexica se fantasmeaza ranita de 0 privire specifici:i aruncata asupra ei, ~i aceasta, inca de la na~tere. Aceasta rana este descrisa uneori ca 0 neintrerupta hemoragie, alteori ca

o frica fata de insignifianta propriei persoane, frica resimti-

ta sub povara unei priviri care 0 face transparenta. Sub 0 for- ma ~i mai dramatica, dependenta ~i supunerea fata de cela- lalt iau aspectul unei stari de teama paranoid in fata unui ochi-vampir sau a unui dresaj mecanic ~i dezerotizat. Acest sentiment de insignifianta ~i de supunere ii hrane~te senza- pa de vi dare, ca ~i cum narcisismul sau nu ar putea sa ia for-

ma dedit prin intermediul unei priviri sau al unui compor-

tament venite din exterior. Anorexica ~i bulimic a duc 0 lup-

ta in£rico~iitoare pentru a se elibera de narcisismul de impru-

mut (A. Green) implantat de alpi. Acest narcisism de impru- mut favorizeaza predispozitia de a arbora un fals self (de exemplu, copilul intelept ca imagine, fara probleme, elevul

model, copilul curat, atent la suferinta parintilor, copilul u~or

de educat

.).

In fata acestei

dependente,

acestei

supuneri

~i acestei

adictii la lumea exterioara, dar ~i in' fata unei fragilitati a

functiei conpnatoare a corpului, anorexica ~i bulimic a aleg

o strategie

defensiva

multipla:

comportamentul

cameleonu-

13

A se vedea

(1945), in Essais de psychanalyse, Paris, Payot, 1976 .

"Le complexe

d'CEdip eclaire par des angoisses

precoces"

Narcisismul

lui sau adoptarea

in tulburarile

de comportament

unui

fals self, dezvoltarea

unei

55

plato~e

musculare,

apararea

prin iluminare

sau prin androginizare,

identificarea

vampirica

sau identificarea

cu un spirit

fara

corp.

Apogeul

unui

"puseu"

narcisic

al anorexicei

este repre-

zentat prin aceasta tentativa

de constituire

a unui Ideal al Eu-

l

lui solid - ideal de subtirime, ideal de emancipare a nevoi- lor corporale, ideal de decarnalizare. Acest ideal dispretuie~- te perceptia unificatoare a unui corp real, se plaseaza dinco- 10 de reflectarea totalizanta (cel mai adesea, apare un clivaj

intre fata ~i corpul anorexicei in raportullor cu primul obiect

de investire

corata la unica investire a privirii, in timp ce corpul este abandonat). Paradoxul anorexicei (contrar psihoticului, care i~i investe~te delirul sau halucinatiile operand 0 incercare mai severa de a se elibera de relatia de obiect) consta in fap- tul ca, la chiar apogeul independentei sale aparent totale fata de celalalt, ea ramane in continuare captiva privirii acestuia ~i incearca sa-i trimita mesaje prin intermediul imaginii cor- pului sau. La limita, anorexica sugereaza ca dintr-o data, din momentul na~terii, narcisismul nu poate fi decM secundar, imprumutat, adica dependent de aportullibidinal al celui- lalt. In pragul cautarii unei independente vitale cvasideliran- te fata de celalalt, iubirea de obiect nu inceteaza sa fie dra- matic indepartata.

an-

libidinal a; cel mai adesea, anorexic a ramane

Instaurarea

narcisismului

spiritului

~i idealului

este (une~

ori in mod caricatural) dramatic dezmintita prin iruptia unor crize de bulimie care se "substituie" perioadelor de restrictie masiva. Corpul face 0 iruptie masiva in raport cu funcpile de

incorporare. Prevalenta pulsiunilor orale, care vizeaza, prin intermediul manipularii alimentelor, 0 emancipare a relatiilor

de obiect,se substituie prevalentei chemarii pulsiunilor privi-

rii. 0 incercare de fuziune

cu obiectul. Narcisismul bulimic vizeaza, in aviditatea sa, chiar

speranta

secret ravnit. E ca ~i cum Don Quijote ar ceda locul dublului

oraM se substituie

fara resturi

fuziunii

scopice

in mod

unei incorporari,

ale obiectului

. sa u "cornic", Sancho Panza.

56

Vladimir Marinov

Raportul dintre narcisismul anorexic ?i narcisismul buli- mic ne apare ca raportul dublului inversat fondat pe relatia precoce dintre pulsiunile orale ?i pulsiunile privirii, relatie pecetluWi prin experienta precoce a alaptarii. Ceea ce une?- te cele doua patologii este prezenta unui narcisism in care aspectul"trofic" (G. Rosolato) se gase?te intotdeauna in ra- port cu un aspect distructiv intors mai mult catre sine insu?i sau privind-i mai mult pe ceilalti. Acest narcisism poarta marca unei negativitati ?i, in functie de inrudirea anon:ixiilor ?i bulimiilor cu structurile cele mai apropiate de nevroze sau de psihoze (nevroza obsesionala, isterie, cazuri limita, depre- sie, paranoia etc.), apare mai mult sau mai putin dezerotizat. In cele doua cazuri, putem vorbi ?i de un narcisism de sparge-

In sfar?it,

re a limitelor?

In acela?i timp ale Eului ?i corporale.

intr-un mod mai putin manifest este yorba adesea de 0 in- cercare de transgresare a celor doua prohibitii esentiale care stau la baza legMurilor sociale ?i culturale (canibalismul ?i incestul, ultimul nu totdeauna in fantasma). Este yorba de

un narcisism ale carui manifestari prin exces tind sa reme- dieze un defect, 0 lipsa sau 0 gre?eala prin convocarea in-

stantelor

retragere absoluta a libidoului obiectal, acest narcisism se manifesta sub forma unei sperante de fuziune neimparta?i- hi cu celalalt, unde intruziunea unui tert personaj este ex\=lu- sa: un fel de cununie spirituala sau corporala cu obiectul sa- tisfactiei primare. Aceasta mobilizare pasiva a limbajului corporal trebuie continuta prin travaliu analitic sau psihoterapeutic, fara a i se masca prin aceasta limbajului verbal rolul major in dezvolta- rea pHicerii de a gandi sau de a cauta cunoa~terea. Aici con- sta, mi se pare, unul dintre secretele reu~itei travaliului cu acest tip de pacienta: ~tiinta gestionarii angoaselor de intru- ziune, a mentinerii dezvoltarii unei functii in acela~i timp con- tinatoare ~i erotizante, a reducerii clivajului dintre limbajul pa~ siunii ~i cel al tandretii, ~tiinta de a tine cant in acela~i timp de semnificantii corporali ~i de cei verbali in dezvoltarea relatiei transferentiale.

precoce idea Ie ?i ale supraeului. Mai mult decat 0

Narcisismul

in tulburarile

de comportament.

57

Bibliografie

Abraham

K., "Limitation

et modifications

du voyeurisme

chez les nevroses. Remarques concernant des .mani-

festations similaires dans la psychologie collective",

de castration

1913, "Les manifestations

du complexe

chez la femme", 1920, ~i "Etudes psychanalytiques de la formation de caractere", 1925, in DcveLopement de la

libidoi, CEuvres completes, II, Paris, Petite Bibliotheque

Payot,l966.

Anzieu D., Le moi-peau, Paris, Dunod,

Anzieu

1985.

D., "Les signifiant formel et Ie moi-peau", in Les enve- loppes psychiques, Paris, Dunod, 1996.

Aulagner

P., La violence de ['interpretation,

Paris, PUF, 1975.

"La boulimie",

sub coordonarea

?i A. Fine, in Monographie

nalyse. 1991.

lui B. Brusset, C. Couvrereur

de la revue fran9aise

de psycha-

Bick E., "L'experience de la peau dans les relations d' objet pre-

coces", in Les ccrits de Martha Harris et d'Esther Bick, 1967,

Paris, Editions du Hublot, 1998. Bruch H., Les yeux et Ie ventre, Paris, Payot, 1975. Brusset B., L'assiette et Ie miroir, Paris, Privat, 1977.

Dolto F., L'image inconsciente du corps, Paris, Le Seuil, 1994.

Ferenczi 5., "Transfer et introjection",

in Psychanalyses

I, CEu-

vres completes 1908-1912, Paris, Payot, 1968, pp. 93-125.

Ferenczi 5., "Confusion

4, Paris, Payot, 1982, pp. 125-135.

Freud 5., (1905), "La sexualite

theorie de la sexualitc, Paris, Gallimard, 1987, pp. 91-140.

Freud S. (1914), "Pour introduire Ie narcissisme", in La vie se- xuelle, Paris, PUF, 1982, pp. 81-105.

Freud

S. (1915), "Deui! et melancolie", in CEuvres completes, vol. XIII, Paris, PUF, 1994, pp. 261-280.

du principe de plaisir", in CEuvres