Destinul Unui Militar

ISBN 973-567-481-5
DESTI NUL
UNUI M I LI TAR
M ARI N GR. N√STASE
DESTINUL
UNUI MILITAR
MARIN GR. N√STASE
Œngrijitor edi˛ie: Dana BARB
Copyright: © Dana BARB – 2004

Costurile de editare ∫i tip„rire ale acestei lucr„ri au fost suportate de c„tre de˛in„torul
copyright-ului
Descrierea CIP a Bibliotecii Na˛ionale a Rom‚niei

N√STASE, MARIN GR.
Destinul unui militar / Marin Gr. N„stase –
Bucure∫ti: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“,
2004
ISBN 973–567–481–5
821.135.1-94
Sec˛iunea SPIRITUL UNEI ™COLI cuprinde texte din edi˛ia documentar„ ™oimii de la
M„n„stirea Dealu, Nicolae Roboiu, Sorin Enescu, Bucure∫ti 1993
BATERIA ALBASTR√, autor Marin Gr. N„stase, reproduce edi˛ia cu acela∫i nume ap„rut„
la Editura Militar„ Ón 1987
Ap„rut la Bucure∫ti Ón luna noiembrie 2004
ISBN 973 – 567 – 481 – 5
Tip„rit la Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

SUMAR
Œn loc de prefa˛„ / 7
Argument / 9
Un testament sui-generis / 11
Cronologie / 15
Spiritul unei ∫coli / 19
Bateria albastr„ / 39
Ecouri / 127
Lista publica˛iilor / 135
5
ŒN LOC DE PREFAfi√
Nu sunt un paseist. Sunt mai degrab„ un pragmatic care crede c„

viitorul se construie∫te pe o metabolizare corespunz„toare a trecutului.
Exist„ Óns„ situa˛ii, locuri, oameni apar˛in‚nd trecutului, care nu
contenesc s„ exercite asupra mea o fascina˛ie cu totul deosebit„.
A∫ vrea s„ m„ refer Ón special la unul dintre acestea: Liceul Militar de
la M„n„stirea Dealu, ctitoria de excep˛ie a marelui om politic rom‚n
Nicolae Filipescu, ∫coala unde a avut ∫ansa s„ Ónve˛e tat„l meu. Fa˛„ de
multe institu˛ii de v‚rf ale Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc, aceasta avea ceva Ón
plus care-i conferea o unicitate inconfundabil„.
Desigur, exista o rigurozitate ie∫it„ din comun a selec˛iei: Ón anul Ón
care a intrat tat„l meu, pentru patruzeci de locuri cu burs„ au concurat circa
1000 de candida˛i. Atunci tat„l meu a reu∫it pe locul Ónt‚i ∫i s-a men˛inut
astfel p‚n„ la sf‚r∫itul liceului, c‚nd a fost ∫ef de promo˛ie.
Exista, de asemenea, o pleiad„ de profesori str„luci˛i. Acolo au predat
Óntre al˛ii Octav Onicescu, Nicolae Cartojan, D. Ionescu-Bujor, D.D. Botez,
Aurel Bobescu, iar de soarta liceului s-au preocupat personal Nicolae Iorga,
Simion Mehedin˛i, Barbu ™t. Delavrancea, C.C. Arion, ca s„ nu citez dec‚t
c‚teva nume ilustre, dup„ cum nu poate fi trecut„ cu vederea nici calitatea
excep˛ional„ a actului educa˛ional.
Exigen˛a de baz„ a ∫colii era s„ dea ˛„rii oameni nu numai bine
preg„ti˛i fizic ∫i intelectual, ci Ón primul r‚nd caractere. Toate acestea Ói
asigurau un prestigiu greu de egalat Ón peisajul ∫colilor rom‚ne∫ti ale
timpului. Dar unicitatea venea de altundeva.
Este de notorietate acel ritual de Ónceput de an ∫colar c‚nd, din
ordinul directorului ∫colii, erau arse Ón fa˛a elevilor scrisorile de
7
recomandare, îpilele“, indiferent de unde veneau. Nu este greu de imaginat
impactul educa˛ional formidabil pe care-l genera acest gest asupra copiilor
Ón formare. Era practic o execu˛ie public„, un adev„rat autodafé al
balcanismului.
Mi-a∫ permite s„ citez crezul lui Nicolae Filipescu la Ónfiin˛area
liceului militar: îŒn acest loca∫ de cultur„, adumbrit de zidurile m„n„stirii,
ridicat prin cucernicia Radului Voievod, c„leasc„-se Óntru vecie genera˛ii de
eroi, de lei paralei, crescu˛i aici, Ón frica lui Dumnezeu, dar numai a lui
Dumnezeu.“
Cred c„ tot ce s-a Ónt‚mplat mai t‚rziu cu tat„l meu: participarea la
acel episod eroic al r„zboiului c‚nd, cu o m‚n„ de muncitori de la fabrica
de muni˛ie din Tohanu, a constituit faimoasa îbaterie albastr„“, preg„tirea
profesional„, doctoratul, inven˛iile, modul Ón care ∫i-a construit via˛a,
comportamentul exemplar Ón familie ∫i societate, toate Ó∫i afl„ explica˛ia Ón
for˛a germinativ„ acumulat„ Ón anii de formare de la Dealu.
De asemenea, faptul c„ la 29 de ani a p„r„sit cariera militar„ din
proprie ini˛iativ„ Ón favoarea unor op˛iuni civile: Óntemeierea unei familii ∫i
des„v‚r∫irea profesional„, nu este str„in de spiritul de la Dealu – r„zboiul
se terminase, iar Ón via˛a tat„lui meu se consumase un episod eroic. Maurul
Ó∫i f„cuse datoria ∫i putea s„ se ocupe cu aceea∫i s‚rguin˛„ ∫i de altceva.
Eu, Ón calitate de fiu, nu pot r„m‚ne indiferent la toate acestea. Via˛a
tat„lui meu m„ onoreaz„ ∫i Ómi produce o m‚ndrie greu de st„p‚nit ∫i m„
oblig„ Óntr-o m„sur„ egal„. Cred c„ este ceva firesc.
Sper c„ publicarea acestei c„r˛i, care cuprinde o scurt„ prezentare a
™colii minunate de la M„n„stirea Dealu, date biografice ∫i o reeditare a
îBateriei albastre“, s„ ofere cititorului o imagine c‚t mai aproape de ceea
ce a fost tat„l meu ∫i un motiv de medita˛ie asupra rolului pe care Ól poate
avea ∫coala Ón destinul unui om, cu toate conota˛iile care decurg de aici.
Adrian N√STASE
ARGUMENT
Demersul editorial de fa˛„ izvor„∫te din necesitatea clarific„rii unui

paradox referitor la via˛a tat„lui meu. Œn acest fel cred c„ se justific„ ∫i
preocuparea, tot mai acaparatoare Ón ceea ce m„ prive∫te, de a restitui o
imagine cu valoare de experien˛„ uman„ ∫i, de ce nu, de a-mi desc„rca
Óntr-un fel sufletul, ∫tiindu-mi datoria Ómplinit„.
A∫a cum l-am cunoscut, dac„ se poate spune astfel, tat„l meu a fost
toat„ via˛a un civil, un intelectual cu gusturi ∫i preocup„ri pe m„sur„. A fost
inginer, inventator, doctor Ón ∫tiin˛e, secretar ∫tiin˛ific la Academia Rom‚n„,
un om sociabil, un estet rafinat, dar riguros ∫i disciplinat.
Mi-amintesc, totodat„, c„ era un adev„rat partizan, zelos ∫i Ómp„timit,
al Ónt‚lnirilor cu colegii de liceu, cu diferite promo˛ii. Este vorba de Liceul
Militar îM„n„stirea Dealu“. Li se spunea îm„n„stireni“. Aici intervine
paradoxul. Tat„l meu, civilul de care aminteam, absolvent al Liceului
Militar îM„n„stirea Dealu“, locotenent de artilerie, erou al unui episod cu
conota˛ii de istorie na˛ional„ Ón zilele ce au urmat imediat dup„ 23 August
1944, comandant de baterie decorat la acea vreme cu cele mai semnificative
distinc˛ii militare, p„r„se∫te totu∫i, din proprie ini˛iativ„, o carier„ militar„
ce se anun˛a mai mult dec‚t promi˛„toare la v‚rsta de 29 de ani, pentru a se
dedica activit„˛ilor civile.
Tot ce a urmat Óns„ a stat sub semnul anilor petrecu˛i Ón acest minunat
a∫ez„m‚nt. Tot ce a Ónv„˛at acolo a fost pentru el ca o adev„rat„ religie pe
care niciodat„ n-a contenit s„ o practice. Œnt‚lnirile periodice la care a
participat erau tot at‚tea elogii aduse acestei institu˛ii cu virtu˛i profund
educa˛ionale ∫i pleiadei de profesori ilu∫tri de acolo. Camaraderia,
patriotismul, sim˛ul drept„˛ii, elegan˛a, dragostea ∫i credin˛a Ón frumuse˛e ∫i
adev„r erau doar c‚˛iva din pilonii ∫colii Ónfiin˛ate de marele rom‚n Nicolae
Filipescu.
9
Civilul de mai t‚rziu – dou„ treimi din via˛a sa – n-a fost altceva dec‚t
continuarea îm„n„stireanului“ de la Dealu. De aceea am optat ∫i pentru
titlul îDestinul unui militar“.
Ini˛ial voiam doar s„ fac o republicare a c„r˛ii îBateria Albastr„“,
ap„rut„ la Editura Militar„ Ón anul 1987, dedicat„ episodului din august
1944. Pe parcurs Óns„ con∫tiin˛a paradoxului amintit mai sus a devenit tot
mai acut„ Ónc‚t m-a determinat s„ includ Ón acest volum, al„turi de ilustra˛ii,
∫i unele repere ale perioadei de formare, cu convingerea tot mai pronun˛at„
c„ aceasta va fi Ón folosul tinerilor cititori, pentru c„ personal cred cu t„rie
Ón for˛a bunului exemplu.
Dana BARB
10
UN TESTAMENT SUI-GENERIS
Destinul unui militar — Marin Gr. N„stase
R‚ndurile transcrise de pe coperta interioar„ a

c„r˛ii îBateria albastr„“ sunt nu numai o
dedica˛ie pentru nepoata autorului; ele sunt
valabile Ón egal„ m„sur„ pentru nepo˛ii Andrei ∫i
Mihnea ∫i se constituie ca Óndemn ∫i Ónv„˛„tur„
pentru genera˛iile care vor citi aceast„ lucrare.
Pentru Anda-Teodora
ca – atunci c‚nd va putea s„ citeasc„ aceast„ carte – s„-∫i
aminteasc„ de bunicul s„u.
™i ca un Óndemn Óntru d„inuirea Ón sufletul s„u a unor
sentimente frumoase de cinste, modestie, dragoste de munc„, de
Ónv„˛„tur„, de o permanent„ instruire, ca astfel s„ se realizeze Ón
via˛„ ca un om cult, demn de respect ∫i cu un caracter ales. S„ fii
cuminte – Ón tot ce implic„ con˛inutul bogat al acestei no˛iuni! S„
aduci p„rin˛ilor t„i numai satisfac˛ii ∫i bucurii, convins fiind c„ ∫i ei
vor face din educarea ∫i preg„tirea ta un ideal de via˛„ – a∫a cum am
f„cut ∫i eu ∫i bunica ta pentru mama ta ∫i fratele ei – chiar dac„
aceasta Ói va obliga uneori (ca o datorie, dealtfel !) la renun˛„ri ∫i
sacrificii.
S„ ai grij„ Óntotdeauna Ón alegerea cercului t„u de prietene ∫i
prieteni pentru a nu te influen˛a Ón rele ci numai Ón bine ∫i frumos!
Rog pe Dumnezeu s„-˛i d„ruiasc„ ani mul˛i cu s„n„tate ∫i fericire
iar la r‚ndu-˛i s„-˛i faci ∫i tu datoria fa˛„ de copiii t„i, Óntru binele ∫i
d„inuirea neamului nostru str„mo∫esc at‚t de Óncercat Ón Óntreaga sa
istorie.
Cu toat„ dragostea,
4 iulie 1989 – c‚nd ai Ómplinit v‚rsta de un an.
12
CRONOLOGIE SELECTIV√
31 mai 1917 Se na∫te Marin, fiul lui Grigore ∫i al Profirei, familie de ˛„rani
din comuna T„rt„∫e∫ti, jude˛ul D‚mbovi˛a.
1924—1928 ™coala primar„ Ón satul natal. Œnv„˛„torul s„u, Constantin
Popescu, va juca un rol determinant Ón via˛a elevului s„u.
Œn clasa a IV-a face o excursie la M„n„stirea Dealu, pentru a
vizita morm‚ntul lui Mihai Viteazul, loc unde se afla liceul
militar Ónfiin˛at de marele patriot N. Filipescu (cel care,
al„turi de Barbu Delavrancea, a militat pentru Marea Unire
Ómplinit„ la 1 Decembrie 1918. Ei nu aveau s„ mai ajung„ la
evenimentul de la Alba Iulia. N. Filipescu murise Ón toamna
anului 1916).
1929—1937 Studiaz„ la Liceul Militar îN. Filipescu“ din T‚rgovi∫te
(M„n„stirea Dealu). La admiterea Ón liceu, din aproape o mie
de candida˛i pentru 40 de locuri, ob˛ine locul I ∫i bursa
îGeneral Marcu“, burs„ oferit„ ∫efilor de promo˛ii. Pe toat„
perioada liceului a r„mas bursier ∫i premiant.
1935 Societatea îGazeta Matematic„“ Ói confer„ diploma Ón urma
concursului la care a participat.
1937 Œn iunie ob˛ine diploma de bacalaureat ca absolvent al
Liceului Militar îN. Filipescu“ din T‚rgovi∫te (M„n„stirea
Dealu).
1937–1938 Urmeaz„ ™coala preg„titoare de ofi˛eri din Bucure∫ti.
1938—1940 ™coala de ofi˛eri de artilerie Regele Carol I din Timi∫oara unde
Ói are ca profesori pe: Ilie Murgulescu la chimie ∫i fizic„, Remus
R„dule˛ la electrotehnic„ ∫i M. Gherm„nescu la matematic„.
15
Œn anii II ∫i III ai ™colii de ofi˛eri din Timi∫oara face practic„

la Regimentul 2 Artilerie din Bucure∫ti.
1940 Absolvent al ™colii de ofi˛eri de artilerie Regele Carol I, cu
gradul de sublocotenent. Ca ∫ef de promo˛ie avea dreptul la
op˛iuni, iar cum regimentul la care f„cuse practic„ a fost
mutat, alege Regimentul 2 Artilerie de gard„, cu sediul la
Dadilov, Óntre Bucure∫ti ∫i Giurgiu, Ón apropiere de Comana.
1941 Sublocotenent la Regimentul 2 Artilerie de gard„.
1941—1945 Student la Institutul Politehnic din Bucure∫ti.
1942—1943 Mobilizat ∫i trimis la T‚rg∫or, l‚ng„ Ploie∫ti, Ón cadrul
grupului 7 artilerie antiaerian„.
1944 Este trimis la Uzinele de armament Rogifer — Tohanu Vechi
Ón calitate de ofi˛er-recep˛ioner Ón comisia militar„ de recep˛ie
a muni˛iei; la comanda Corpului de Munte formeaz„ o baterie
de artilerie alc„tuit„ din 56 de muncitori din fabric„.
Œmbr„ca˛i cu salopete albastre, ace∫tia au intrat Ón istorie cu
apelativul simbolic de îBateria albastr„“; pentru faptele lor de
arme, au fost cita˛i prin Ordinul de zi nr. 14 din 13 octombrie
1944.
1946 Este avansat la gradul de c„pitan.
La 25 septembrie este trecut, la cerere, Ón rezerv„.
La 13 octombrie i se acord„ diploma de inginer electro-
mecanic cu men˛iunea îcum laude“.
Dup„ terminarea r„zboiului ing. Marin G. N„stase s-a dedicat
cercet„rii ∫tiin˛ifice ∫i Ónv„˛„m‚ntului universitar.
1949 Se c„s„tore∫te cu Elena, fiica Amaliei ∫i a lui Gheorghe
Dragomirescu.
1949—1951 Inginer tehnic de specialitate la Ministerul S„n„t„˛ii.
1950 La 22 iunie se na∫te fiul lor, Adrian.
1951—1953 Institutul de proiectare ∫i construc˛ii speciale.
16
Cronologie selectiv„
1953 La 10 februarie se na∫te fiica lor, Dana Marina.

1953—1955 Institutul de Petrol, Gaze ∫i Geologie — asistent universitar.
1955—1960 Academia Republicii Populare Rom‚ne, consilier ∫tiin˛ific ∫i
secretar ∫tiin˛ific al Academiei.
1960—1964 Institutul de Mecanic„ Aplicat„ îTraian Vuia“, inginer pentru
prototipuri.
1964 La 10 august devine veteran de r„zboi.
La 28 martie este avansat la gradul de maior.
1965 Este numit secretar ∫tiin˛ific al Comisiei de coroziune a
Academiei R.P.R.
1966—1972 Centrul de Mecanica Solidelor — cercet„tor principal.
La 26 septembrie 1969, Facultatea de Mecanic„ a Institutului
Politehnic Timi∫oara Ói confer„ titlul ∫tiin˛ific de doctor
inginer pentru teza îContribu˛ii Ón defectoscopia cu radia˛ii
electromagnetice penetrante“.
1971 La 29 septembrie este numit director adjunct ∫tiin˛ific la
Centrul de Mecanica Solidelor.
1972 La 6 decembrie ob˛ine certificate de inventator pentru solu˛ia
îDispozitiv reglabil pentru control vizual“, recunosc‚ndu-i-se
calitatea de autor al inven˛iei cu toate drepturile ce decurg din
aceast„ calitate.
Œn toat„ cariera sa, dr. ing. Marin N„stase a lucrat cu nume
prestigioase ale ∫tiin˛ei din Rom‚nia, ca de pild„: acad. Carafoli,
acad. ™tefan Milcu, acad. Cajal; ulterior, ace∫tia i-au devenit
buni colaboratori ∫i prieteni.
Public„ numeroase lucr„ri ∫tiin˛ifice Ón domeniul defecto-
scopiei nedistructive; cercet„rile sale au avut o larg„ aplicabi-
litate Ón industria din Rom‚nia.
1972—1977 Este numit director Ón Ministerul Educa˛iei ∫i Œnv„˛„m‚ntului,
Ón cadrul Direc˛iei Ónv„˛„m‚nt superior ∫i cercetare ∫tiin˛ific„;
17
conduc„tor ∫tiin˛ific de doctorat Ón specialitatea îŒncerc„ri

nedistructive ∫i defectologie industrial„“.
1977 Pensionat pentru limit„ de v‚rst„.
1990 La 9 octombrie este avansat la gradul de locotenent-colonel (r).
1994 Prin Ordinul nr. 235 din 25 noiembrie este avansat de la gradul
de locotenent-colonel (r) la gradul de colonel Ón rezerv„.
1995 La 2 aprilie se stinge din via˛„ col. (r) Marin N„stase. Este
Ónmorm‚ntat la cimitirul Ghencea Militar.
IN MEMORIAM
1999 28 august – plac„ comemorativ„ amplasat„ la Podul Olt Ón
memoria voluntarilor de la uzina din Tohanu Vechi, care Ón
vara anului 1944 au format îBateria albastr„“, comandat„ de
lt. ing. Marin Grigore N„stase.
La 18 septembrie se ridic„ un monument la Tohanu Vechi,
Ónchinat celor 57 de lupt„tori voluntari, membri ai legendarei
îBaterii albastre“.
PREMII ™I MEDALII
1942 Decorat cu Ordinul îCoroana Rom‚niei“, cu spade Ón grad de
cavaler, cu panglic„ de îVirtute Militar„“, pentru curajul ∫i
destoinicia de care a dat dovad„ pe c‚mpul de lupt„.
1944 Prin Ordinul de zi nr. 16 din 27 octombrie i se confer„
Ordinul îSteaua Rom‚niei“, cu spad„ ∫i panglic„ de îVirtute
Militar„“ clasa a V-a pentru munca ∫i priceperea de care a dat
dovad„ Ón campania pentru dezrobirea Transilvaniei de Nord.
1962 La 5 noiembrie, prin Decretul Consiliului de Stat nr. 829, i se
confer„ Ordinul îSteaua Republicii Rom‚ne“ clasa a V-a,
pentru fapte de arme s„v‚r∫ite Ómpotriva Germaniei fasciste.
18
SPIRITUL UNEI ™COLI
LICEUL MILITAR
DE LA M√N√STIREA DEALU
Liceul Militar de la M„n„stirea Dealu a luat fiin˛„ Ón 1912, fiind

ctitoria marelui patriot Nicolae Filipescu, pe atunci ministru de r„zboi.
M„n„stirea Dealu, necropol„ voievodal„ ∫i sanctuar al neamului
rom‚nesc, ce ad„poste∫te capul marelui Voievod Mihai Viteazul, este
a∫ezat„ pe un pinten de deal, la picioarele c„ruia Ialomi˛a se strecoar„ domol
pe la marginea T‚rgovi∫tei.
Ie∫ind din vechea cetate de scaun, plin„ de amintirile glorioase ale
domnitorilor munteni, ale patrio˛ilor ∫i c„rturarilor rom‚ni, cei 2 km de ∫osea
trec peste lini∫tita Ialomi˛„ ∫i, str„juit„ de o parte ∫i de alta de Valea
Voievozilor ∫i R„zvad, urc„ printre livezi de pruni ∫i Ónsorite vii spre v‚rful
dealului, unde se Ónal˛„ semea˛„ biserica M„n„stirii Dealu, zidit„ de Radu cel
Mare la Ónceputul anilor 1500.
Œn acest loc mirific, inimosul patriot Nicolae Filipescu a Ón„l˛at un
a∫ez„m‚nt de ∫coal„ rom‚neasc„, unde tinerele vl„stare, venite din toate
col˛urile ˛„rii, urmau s„-∫i lumineze mintea ∫i s„-∫i c„leasc„ sufletul ∫i
corpul.
Din aceast„ ∫coal„, generatoare de elite, promo˛ii Óntregi de absolven˛i
s-au integrat Ón via˛a neamului ∫i au contribuit cu munc„ ∫i abnega˛ie la
dezvoltarea ˛„rii Ón toate domeniile ∫i au ˛inut sus renumele falnic al ˛„rii,
peste hotare.
Mul˛i dintre ei se odihnesc sub glia sf‚nt„ a ˛„rii, c„zu˛i Ón cele dou„
r„zboaie mondiale.
21
La acest liceu, elevii erau recruta˛i din toate straturile sociale ∫i din
toate p„r˛ile ˛„rii, prin serioase concursuri de admitere, Ón care se aveau Ón
vedere criteriile morale ∫i intelectuale ale candida˛ilor, excluz‚ndu-se orice
interven˛ie.
Œmi amintesc cu m‚ndrie de concursul de admitere Ón liceu Ón 1932, la
care am participat ∫i reu∫it, concurs ˛inut la ANEF ∫i ™coala Militar„ de
Infanterie, sus pe Dealul Spirii, Ón Bucure∫ti. Œn careul ∫colii, micii candida˛i
(aproape 2000), Ónso˛i˛i de p„rin˛ii lor, a∫teptau Ónceperea examenelor.
Eram copii veni˛i din toate p„r˛ile ˛„rii, a∫a cum se vedea dup„
frumoasele straie rom‚ne∫ti cu care erau Ómbr„ca˛i mai mult de jum„tate din
candida˛i, veni˛i din satele frumoaselor noastre plaiuri rom‚ne∫ti. Œi v„d ∫i
acum Ón fa˛a ochilor, dup„ mai bine de trei decenii, pe unii din actualii mei
colegi ast„zi Ón via˛„, al˛ii dormind de mult sub glia neamului — atunci ni∫te
prichindei mici, Ómbr„ca˛i Ón frumoasele costume ale Banatului, Moldovei,
Ardealului sau Muscelului etc., pe al˛ii Ón pantaloni scur˛i, to˛i ciripind plini
de voio∫ie, dar ∫i Óngrijora˛i de examenele care Ói a∫teptau.
La un moment dat, murmurul general care domnea Ón curtea ∫colii a
Óncetat ca prin farmec. La un balcon a ap„rut un profesor Ómbr„cat corect Ón
haine bleumarin, cravat„ neagr„, cu p„rul Ónspicat ∫i musta˛„ t„iat„ scurt,
Ónso˛it de un coleg mai tÓn„r, care adusese un co∫ mare de nuiele, plin de
plicuri multicolore.
Œn lini∫tea palpit‚nd„, cu glas domol sau r„spicat, se adreseaz„
mul˛imii:
– îDragi candida˛i, sunt profesorul Ion Pavelescu, directorul de studii
al liceului, ∫i am adus Ón fa˛a voastr„ un co∫ plin de scrisori de recomandare
∫i interven˛ii, venite pe adresa comandantului liceului, a directorului de
studii ∫i a unor profesori din comisia de examinare, din partea unor Ónalte
personalit„˛i.
Scrisorile sunt nedeschise ∫i s-a hot„r‚t ca, dup„ ce vor fi astfel
ar„tate, s„ fie arse.
22
Spiritul unei ∫coli
Voi, care sunte˛i cele mai bune ml„di˛e pe care ora∫ele ∫i satele noastre
le-au trimis ast„zi la acest concurs, nu ave˛i nevoie de ele, a∫a c„ va trebui s„
depune˛i toat„ priceperea ∫i sufletul, Óntr-o lupt„ dreapt„ ∫i grea, pentru a
ocupa cu cinste un loc printre elevii de la Dealu, numai ∫i numai prin
meritele voastre.
V„ repet, lupta va fi grea, 4 lucr„ri scrise ∫i 6 materii la oral, 2000
candida˛i pe 40 locuri, to˛i sunte˛i foarte buni, dar vor reu∫i numai cei mai
buni dintre cei mai buni.
Comandantul liceului, colonelul Barbu B„l„cescu, ∫i comisia de
examinare ureaz„ mult succes candida˛ilor Óntr-o lupt„ dreapt„!“
... ™i concursul a Ónceput printr-o prealabil„ ∫i serioas„ vizit„ medical„.
Am amintit acest semnificativ episod pentru a se Ón˛elege, ca un
exemplu, spiritul de Ónalt„ corectitudine ce era pus la baza Ónceputului de
via˛„ ca elev m„n„stirean.
O dat„ reu∫it Ón clasa I ca elev la Dealu, ∫coala ne-a ap„rut la Ónceput
de septembrie ca ceva minunat.
De departe, pe v‚rf de deal, printre brazi ∫i stejari, turnul mare ∫i alb
cu acoperi∫ conic de ˛igl„ ro∫ie al liceului, cu tricolorul desf„∫urat Ón v‚nt,
str„juia majestuos lunca Ialomi˛ei.
Intr‚nd pe domeniul liceului, ∫coala — f„r„ garduri ∫i f„r„ por˛i — se
desf„∫ura Ónaintea ochilor ca un mic ∫i cochet or„∫el, a∫ezat pe o serie de
mici platforme t„iate ∫i amenajate Ón deal, ∫i ascuns printre mici p„durici de
ar˛ar ∫i poiene cu flori.
P‚n„ unde se Óntindea liceul pe deal, printre copaci, nimeni nu ∫tia
precis, nici chiar Costic„ Post„varu, simbolicul îportar“ al liceului.
Biserica lui Radu cel Mare era Óncadrat„ de cl„direa claselor ce avea o
frumoas„ teras„ cu coloane, adumbrit„ de plopi Ónal˛i, cu vederea spre valea
Ialomi˛ei ∫i T‚rgovi∫te.
Cl„direa claselor cuprindea la parter clasele propriu-zise,
laboratoarele, cancelariile, iar la etaj s„lile de muzic„, sala de desen, unele
din locuin˛ele profesorilor ∫i birouri administrative.
23
Sus la etaj, pe sala unde era biroul comandantului liceului, se afla pe

un soclu Ónalt de marmur„ ro∫ie urna metalic„, frumos cizelat„ ∫i emailat„,
care ad„postise Ónainte de Primul R„zboi Mondial ∫i p‚n„ la a∫ezarea lui
definitiv„ Ón morm‚ntul de marmur„ alb„ din biseric„ craniul albit de
inscrip˛ii pe el al marelui voievod Mihai Viteazul.
Aceast„ urn„ este a∫ezat„ acum tot la loc de cinste, la Muzeul Militar
Central din Bucure∫ti.
Œnglobat Ón careul claselor, turnul p„trat al lui Bibescu, deschidea pe
sub el accesul Ón incint„.
Plec‚nd de la clase, din curtea m„n„stirii ∫i trec‚nd pe sub acest turn,
drumul ∫erpuit trecea printre mici vile cochete, care erau locuite de c„tre
unii dintre ofi˛erii ∫i profesorii liceului care nu ∫edeau Ón ora∫ ∫i se Óndrepta
spre locul s„lii de mese, infirmerie etc. ∫i marele pavilion cu etaj al
dormitoarelor.
Œn spatele dormitoarelor, pe o alt„ platform„ mai Ónalt„, se Óntindea
stadionul, sala de gimnastic„ ∫i celelalte dependin˛e ale liceului (dormitorul
trupei, sp„l„toria, grajdul, garajul etc.).
Printre salc‚mi, tei, stejari ∫i brazi erau pres„rate multiplele terenuri de
sport.
Liceul militar de la Dealu avea program ∫colar complex, ca al tuturor
liceelor din ˛ar„, de la matematic„ ∫i fizic„ la latin„ ∫i greac„, de la istorie ∫i
geografie la desen ∫i muzic„, de la rom‚n„ la francez„ ∫i german„, de la
filozofie la educa˛ie fizic„ etc.
Era dotat cu un utilat laborator de ∫tiin˛e fizico-chimice, laborator de
∫tiin˛e naturale, laborator psihotehnic, o bogat„ bibliotec„, sal„ de muzic„
vocal„ ∫i instrumental„, sal„ de gimnastic„, cinematograf etc., care s-au
dezvoltat ∫i perfec˛ionat pe parcurs.
Iar secretul succesului Ónv„˛„m‚ntului la liceul de la Dealu a constat nu
numai Ón predarea cursurilor ∫colare la un nivel ridicat de c„tre cadre
profesionale de mare selec˛ie ∫i Ónsu∫irea cuno∫tin˛elor de c„tre elevi ∫i
ob˛inerea de rezultate excelente la concursurile pe ˛ar„ — ci mai ales Ón
modul cum a fost conceput ∫i organizat Ónv„˛„m‚ntul Ón ∫coal„ ∫i Ón timpul
liber al elevilor.
24
Pentru a Ón˛elege corect via˛a de la Dealu, voi trece Ón revist„ Ón mod

succint programul unei zile de lucru.
Dup„ de∫teptarea de la ora 6, timp de 1/2 or„ elevii aveau programul
de diminea˛„ de la dormitor, apoi timp de 1/4 or„ Ónviorarea de diminea˛„ —
program de alergare, gimnastic„, apoi 1/4 or„ urma micul dejun. La ora 7
elevii intrau Ón clase, unde continuau preg„tirea lec˛iilor, iar de la orele
8—13 cursuri, cu o pauz„ mai mare pentru o mic„ gustare la ora 11, adus„
la locul de clas„.
Œntre orele 13—13,30 dejunul ∫i apoi pauz„ la dormitor p‚n„ la orele 15.
Dup„ mas„ Óntre orele 15—16,45 program sportiv, dup„ care o mic„
gustare (iarna ∫i ceai) iar Óntre orele 17—20 preg„tirea lec˛iilor la clasele
de studii.
Seara 20—20,30 cina, iar apoi program liber de sear„ la dormitor p‚n„
la orele 21,30 c‚nd se d„dea stingerea.
Elevii claselor mai mari puteau merge la bibliotec„ (aflat„ Ón cl„direa
dormitoarelor) ∫i continuau preg„tirea lec˛iilor sau citeau literatur„ p‚n„ la
ora 23.
S‚mb„ta dup„-amiaz„ era program liber la dormitoare, program
administrativ sau cine voia putea merge la clas„ sau sala de muzic„ etc.
Duminicile ∫i zilele de s„rb„toare de∫teptarea era cu o or„ mai t‚rziu
(ora 7), urm‚nd apoi programul de diminea˛„ ∫i c‚teva ore de clas„, apoi
cinematograf, iar dup„-amiaz„ diverse manifest„ri sportive Óntre clase,
plimb„ri libere, vizita p„rin˛ilor etc.
Via˛a de la Dealu cuprinz‚nd un complex armonios de activitate, Ón
cele ce urmeaz„ dep„narea amintirilor o voi face, descriind Ón ordine via˛a
∫colar-didactic„, cea cultural-artistic„ ∫i cea educativ-sportiv„, amintindu-mi
de profesorii ∫i ofi˛erii care s-au Ómpletit cu sufletul nostru pe parcursul senin
al celor opt ani de liceu petrecu˛i acolo.
Ca un apendice la acest capitol, s„-mi fie permis s„ amintesc dintru
Ónceput despre un modest om, care, din tinere˛e ∫i p‚n„ la sf‚r∫itul vie˛ii, a tr„it
∫i a fost legat de plaiurile de la Dealu, fiind cunoscut de toate promo˛iile de
elevi.
25
Cine nu l-a Óndr„git pe Costic„ Post„varu, edecul liceului, r„mas de la

Óntemeierea din 1912, c‚nd fusese omul de serviciu al lui Nicolae Filipescu?
Purta uniform„ militar„ ∫i gradele onorifice de plutonier major ∫i era
îportarul liceului“, care nu avea nici por˛i ∫i nici garduri.
C‚nd nu func˛iona sistemul de sonerii pentru anun˛area pauzei Óntre
ore, nea Costic„ Post„varu, cu fluierul lui de arbitru at‚rnat de un ∫nur kaki
la epolet, Óndeplinea aceast„ func˛iune.
De cele mai multe ori Óncurca pauzele, c„ci pe l‚ng„ c„ îbea“ tutun f„r„
Óncetare, mai iubea ∫i …îH2-˛uica“.
Era slab ∫i sb‚rcit ca o mumie, Óndr„git de to˛i elevii c„rora le spunea
cu haz ∫i m‚ndrie c„ datorit„ tabacului ∫i zemii de prune i s-a afumat ∫i
conservat carnea ca o pastram„.
Dup„ c‚te Ómi amintesc, ∫edea Óntr-o camer„ mic„, l‚ng„ sala clasei 1
(se spunea c„ acolo g„zduia Nicole Filipescu, atunci c‚nd venea la Ónceput
pe la liceu), era singur, nu avea pe nimeni, doar amintirile.
C‚nd ∫i cum a disp„rut dintre noi, … nu ∫tiu.
ANUL 1912
D espre Nicolae Filipescu, Delavrancea zicea c„ de ne-am pr„p„di cu

to˛ii ∫i ar r„m‚ne numai el, neamul rom‚nesc ar fi Ónc„ perfect reprezentat.
Generalul inspector de armat„ Marcel Olteanu (ca maior, primul
comandant al liceului) Ón amintirile lui evoca figura marelui f„urar ∫i
sem„n„tor de idei, capabil Ón cel mai Ónalt grad s„ conceap„ ∫i s„ s„v‚r∫easc„
o oper„ m„rea˛„, preocupat continuu de Ón„l˛area neamului.
Nicolae Filipescu ∫tia bine c„ scaden˛a unor r„fuieli se apropie — nu
b„nuia totu∫i c„ a∫a cur‚nd — dar ∫tia bine c„, abia ie∫i˛i din bezna
Óngrozitoare a unor vitregi fatalit„˛i istorice, ne lipsea Ónc„ mult„ lumin„ ∫i ne
26
lipsea mai ales t„ria ∫i caracterul care s„ poat„ domina evenimentele Óntru
m„rirea neamului ∫i a patriei.
De aici ideea unei ∫coli noi, a c„rei temelie el o exprima Ón ∫ase
cuvinte: îOameni de caracter, oameni de ac˛iune“.
El Ónsu∫i era prin excelen˛„ om de ac˛iune ∫i desconsidera sterilitatea
doctrinarilor.
™i, Ón fr„m‚nt„rile lui pentru realizarea acestei ∫coli, a fost spiritul s„u
Óndemnat ∫i de scrierile francezului Demolins care, lupt‚nd Ón patria sa,
Fran˛a, cu neÓnchipuite adversit„˛i, datorit„ rutinei, ridicase nu departe de
Paris, la Roches, o ∫coal„ nou„. Cartea sa, care a f„cut v‚lv„ Ón toat„ lumea,
era intitulat„: îA quoi tient la supériorité de la race Anglo-Saxone“ ∫i Ón
rezumat, zicea el, c„ aceast„ superioritate se datoreaz„ sistemului de educa˛ie
a ∫colii engleze∫ti, care f„cuse deja pui ∫i Ón alte ˛„ri: Elve˛ia, Germania,
America.
Nicolae Filipescu, vizit‚nd asemenea ∫coli Ón apus, ∫i Ón special pe cea
de la Roches (era prieten cu Demolins), ∫i animat de puternicul s„u
patriotism ∫i-a propus s„ creeze ∫i la noi o asemenea ∫coal„, pe principiile
de baz„ ale ∫colii noi, care Ón ultim„ analiz„ se reduceau la dou„ principale:
a) S„ acorde aceea∫i importan˛„ educa˛iei morale, intelectuale ∫i fizice.
b) S„ scoat„ ∫coala din atmosfera boln„vicioas„ ∫i viciat„ a centrelor
mari poluate ∫i s„ o duc„ afar„, la ˛ar„ sau Ón p„dure, Ón cele mai prielnice
locuri pentru o bun„ dezvoltare a tinerilor.
™i, Nicu Filipescu, dup„ ce a cutreierat ˛ara Ón c„utarea unei asemenea
localit„˛i, s-a oprit Óntr-o bun„ diminea˛„ cu mine la M„n„stirea Dealu, pe
culmea luminoas„, cu orizonturi largi care influen˛eaz„ spiritul Ón cel mai
fericit ∫i generos sens ∫i unde se g„se∫te ∫i un pre˛ios izvor de educa˛ie
na˛ional„: ctitoria lui Radu cel Mare, ad„postind ˛easta lui Mihai Viteazul,
primul ctitor al unit„˛ii noastre na˛ionale.
Aici, la Dealu, a hot„r‚t s„ zideasc„ ∫coala ∫i dup„ trei zile a ∫i Ónceput
transportul materialelor, iar la 4 iunie 1912 va pune piatra fundamental„ a
acestui liceu.
27
Œn octombrie 1912, liceul nu ∫i-a putut deschide cursurile la

M„n„stirea Dealu, deoarece cl„dirile necesare nu erau construite Ónc„, a∫a c„
∫coala a Ónceput cu dou„ clase, ∫i a V-a Óntr-o arip„ a caz„rmii Regimentului
6 Mihai Viteazul din Bucure∫ti unde a func˛ionat p‚n„ la vacan˛a de Pa∫te
din aprilie 1913, la terminarea acesteia elevii venind la M„n„stire.
Œncadrarea liceului la acea dat„:
Comandant: Maior Marcel Olteanu
Ajutor de comandant: C„pitan Dumitru Grozeanu
Directori de studii: Prof. Nicolae B„nescu
Comandantul companiei de elevi: Cpt. Gh. St„nculescu
Comandan˛i de plutoane: Lt. Constantin Panait,
Lt. David Popescu,
Lt. Alex. Manolescu,
Lt. Victor Iliescu.
Profesori: Preot Alex. Dolinescu — religie,
Nicolae Cartojan — limba rom‚n„,
Teodor Naum — limba francez„,
Hans Platen — limba german„,
Chiriac Furmuzache — limba latin„,
Gheorghe Laz„r — istorie,
Ion Pavelescu — geografie,
Valeriu Alaci — matematici,
Cristea Niculescu Constantin — fizico-chimice,
Dobre Ionescu-Bujor — ∫tiin˛e naturale,
Eduard S„ulescu — caligrafie ∫i desen,
Marcel Botez — muzic„,
iar profesori de educa˛ie fizic„:
Lt. David Popescu, Lt. Alex. Manolescu, D. Ciotori,
Louis Blanc ∫i Julien Bussière.
Œn toamna anului 1913, liceul a func˛ionat cu clasele I, a II-a, a IV-a,
a V-a ∫i a VI-a, iar Ón toamna anului 1914 cu toate cele ∫apte clase.
Œn iulie 1915 a ie∫it prima promo˛ie de absolven˛i ai liceului, iar Ón
iunie 1916 cea de-a doua.
28
ANII GREI AI R√ZBOIULUI
Primul R„zboi Mondial, care angrenase din 1914 majoritatea ˛„rilor

din Europa, a cuprins ∫i mica noastr„ ˛ar„.
Œn august 1916 se decreteaz„ mobilizarea general„ ∫i intr„m Ón r„zboi
al„turi de ˛„rile Marii Antante.
Visul lui Nicolae Filipescu, omul care a dorit ∫i a luptat cu tot sufletul
∫i toat„ fiin˛a spre a dezrobi p„m‚ntul sf‚nt al Ardealului, Óncepe s„ se
realizeze.
Vitezele batalioane rom‚ne Óncep s„ treac„ Carpa˛ii ca s„ elibereze
p„m‚nturile ∫i fra˛ii rom‚ni de sub Ómpilarea at‚tor veacuri.
Dar marele patriot rom‚n n-a avut bucuria s„-∫i vad„ visul Ómplinit,
c„ci Ón matur„ tinere˛e Ónchide ochii Ón 30 septembrie 1916, fiind
Ónmorm‚ntat la cimitirul Belu din Bucure∫ti.
Liceul de la M„n„stirea Dealu a fost reprezentat de profesorul Teodor
Naum ∫i o delega˛ie de elevi.
Œn ziua de 16 noiembrie 1916, s-a dat ordin de evacuare a liceului Ón
Moldova, pun‚ndu-i-se la dispozi˛ie Ón acest scop trei vagoane.
La data sus-men˛ionat„, func˛ionarea liceului a fost formal Óntrerupt„,
elevii Óncadr‚ndu-se Óntr-un liceu nou-Ónfiin˛at la Dorohoi, ce cuprindea to˛i
elevii din liceele militare refugiate.
Liceul Militar de la Dorohoi, mutat Ón toamna anului 1917 la Ia∫i, a
func˛ionat Ón anul ∫colar 1917—1918 Ón cl„direa ™colii Normale îVasile
Lupu“. Abia Ón toamna anului 1918 elevii Liceului Militar M„n„stirea Dealu
au revenit îacas„“.
Œn timpul r„zboiului, mul˛i din ofi˛erii liceului precum ∫i din profesori —
ofi˛eri de rezerv„ — plecaser„ pe front ca s„-∫i fac„ datoria. Al„turi de ei,
primele dou„ promo˛ii de absolven˛i m„n„stireni, apoi ai ∫colii militare, au
29
luptat al„turi de bravii no∫tri osta∫i acoperindu-se de glorie pentru ap„rarea

∫i dezrobirea gliei str„mo∫e∫ti.
Mul˛i dintre ei dorm lini∫ti˛i c„ ∫i-au f„cut pe deplin sf‚nta datorie.
Pe piatra monumentului de la intrarea Ón incinta ∫colii se v„d s„pate pe
vecie numele eroilor pe care ∫coala noastr„ i-a aruncat Ón focul luptelor
pentru reÓntregirea neamului rom‚nesc pe care nu au apucat s-o mai vad„,
pentru c„ a∫a cum au Ónv„˛at la Dealu, au c„zut pentru Ónf„ptuirea acestui
sf‚nt ideal.
Destin comun cu al marelui Rom‚n care a fost ctitorul acestui str„lucit
l„ca∫ de cultur„, r„pus ∫i el Ón pragul reÓntregirii de grijile, de fr„m‚nt„rile,
de d„ruirea cu care s-a dedicat acestei nobile n„zuin˛e.
PRIMII DASC√LI LA DEALU
Œncep‚nd cu anul 1912, an Ón care s-a Ónfiin˛at liceul militar de la

M„n„stirea Dealu de c„tre marele Rom‚n, Nicolae Filipescu, a urmat o
perioad„ mare de av‚nt patriotic, ce a culminat cu Ónceperea ∫i sf‚r∫irea
Primului R„zboi Mondial care a dus la Óntregirea ˛„rii noastre.
Œn aceast„ scurt„ perioad„ (1912—1918) dup„ cum am ar„tat la
Ónceput, liceul a avut ca prim comandant pe maiorul Marcel Olteanu, iar ca
director de studii pe prof. Nicolae B„nescu ∫i apoi pe Ion Pavelescu.
Œn aceast„ perioad„ corpul profesoral a avut urm„toarea Óncadrare:
Preotul Alex. Dolinescu — religia, de numele lui fiind legat meritul de
c„petenie c„ Ón timpul r„zboiului din 1916 ∫i al refugiului Ón Moldova a
Óndeplinit cu fidelitate sarcina fa˛„ de neam ∫i de eroul rom‚nismului,
transport‚nd î˛easta voievodului Mihai Viteazul“ de la M„n„stirea Dealu la
Ia∫i — un drum plin de peripe˛ii — ∫i pun‚ndu-l la ad„post la Mitropolia din
Ia∫i.
30
Profesorul Nicolae Cartojan, care a func˛ionat la catedra de limb„

rom‚n„ (1912—1913). Œncadrat apoi ca profesor la universitate, s-a afirmat
ca un ales istoric literar.
Din operele sale pe care le avea Ón concept la îDealu“ au v„zut lumina
tiparului îC„r˛ile populare Ón literatura rom‚n„“, îIstoria literaturii rom‚ne“ etc.
Gheorghe Giuglea (1914—1919) a cinstit catedra de limba rom‚n„;
este îfilologul cu spirit geometric“, cum Ól nume∫te acad. Octav Onicescu.
Un astfel de profesor i-a fost dat liceului unde îa preg„tit elevi Óntr-o
arm„tur„ formativ„ a expresiei care se integra Ón modul cel mai natural Ón
spiritul general al Ónv„˛„m‚ntului“. A fost profesor de filologie romanic„ la
Universitatea din Cluj, scriind studii de istoria limbii rom‚ne ∫i raporturile ei
cu alte limbi romanice, studii de lexicologie ∫i de toponimie etc.
Au mai predat limba rom‚n„: Teodor Naum, Vasile Hanes, Gheorghe
Banea.
Hans Platen ∫i bucovineanul dr. Ion Gr„mad„ (erou al neamului) au
predat limba german„.
Chiriac Furmuzache — profesor de limba latin„ — a editat cu
I. Ionescu Bujor cele mai bune manuale de limba latin„ ∫i o gramatic„ latin„ —
morfologie ∫i sintax„ — foarte necesare cadrelor didactice ∫i studen˛ilor.
Marin Liscu — seniorul de v‚rst„ — preg„tit foarte bine îratione
materiae“ — profesor de latin„. Dup„ ob˛inerea doctoratului la Sorbona cu
teza îMarele istoric Tacit“, a ob˛inut titlul de profesor universitar.
Dr. Teodor Naum, pe l‚ng„ limba rom‚n„, a predat ∫i limba latin„.
Talentul de poet l-a consacrat ca un bun traduc„tor al operei lui Ovidius.
F„urea diferite versuri îvalorificate estetic ∫i spiritual“ (afirma
academicianul Octav Onicescu).
Limba francez„ a fost predat„ de o serie de profesori preg„ti˛i: Teodor
Naum, Petre Grim.
Nicolae B„nescu, primul director de studii ∫i profesor de limba
francez„, a fost propus de istoricul N. Iorga ∫i confirmat de N. Filipescu.
Erudit bizantinolog, a devenit rectorul Universit„˛ii din Cluj (1919–1938)
31
apoi, la Bucure∫ti (1938–1947), vicepre∫edinte al Academiei Rom‚ne. Este

considerat printre acei Ónv„˛a˛i pe care istoriografia rom‚neasc„ i-a dat
patrimoniului istoriografiei universale.
Dr. Alexandru Vasilescu, a predat cu mult„ con∫tiinciozitate lec˛iile de
istorie, bogate Ón am„nunte, care captivau pe elevii m„n„stireni (1914–1940).
Prototip de erudit, iubitor de arhiv„, de manuscrise ∫i monumente legate de
istoria rom‚nilor, totul era cunoscut prin s‚rguin˛a sa ∫i memoria-i
prodigioas„. Istoria pentru profesorul Alecu Vasilescu nu constituia doar
date, ci problemele social-economice din fi„rile Rom‚ne∫ti Ón contact cu
˛„rile megie∫e.
Lec˛iile sale vibrau de patriotism, iar fo∫tii s„i elevi ∫i-au ar„tat
valen˛ele istorice Ón luptele de la M„r„∫ti, M„r„∫e∫ti, Oituz ∫i Ón alte
Ómprejur„ri care cereau curaj, temeritate ∫i vitejie, Ón cele dou„ r„zboaie
mondiale.
Ultima sa carte îOltenia sub Austrieci“, tez„ de doctorat, atest„
capacitatea sa de cercet„tor ad‚nc al istoriei.
Nicolae Gheorghiu (1913–1914), la geografie, a trecut apoi la
Seminarul pedagogic Titu Maiorescu. A dat tiparului diferite manuale
didactice geografice ∫i a elaborat un documentat atlas geografic.
Ion Pavelescu, titularul catedrei de geografie ∫i director de studii al
liceului, este apreciat de fostul lui coleg de la Dealu, acad. Octav Onicescu,
ca un dasc„l îÓnzestrat cu mult„ ∫tiin˛„ ∫i cu imagina˛ia vie care d„dea
lec˛iilor sale de geografie ∫i filozofie un deosebit farmec“.
Dr. Valeriu Alaci (1912–1914) a func˛ionat ca profesor de matematici
la liceu, iar mai t‚rziu Ón cadrul Universit„˛ii, unde a depus o rodnic„ munc„
la lucr„rile de specialitate elaborate, precum ∫i Ón reviste.
Cezar Spineanu (1914–1919) — profesor de matematici, doctor la
Sorbona. Colegul lui mai mic de la Dealu, Octav Onicescu Ól caracteriza: îEl
aducea, Ón Ónv„˛„m‚ntul ce urma s„ profeseze, spiritul algebric al abstractei
lui discipline“.
Octav Onicescu, venit la liceu ca t‚n„r profesor de matematic„, cu
gradul de soldat la ™coala de Ofi˛eri de Artilerie ∫i Geniu din Bucure∫ti, a
Ómbr„˛i∫at dintr-un Ónceput cu c„ldur„ tinereasc„ via˛a de la Dealu,
32
integr‚ndu-se spiritului m„n„stirean. A instruit pe tinerii lui elevi ∫i a fost

iubit de c„tre ace∫tia.
Nonagenar, decedat acum c‚˛iva ani, profesor emerit, membru al
Academiei Rom‚ne, a adus o contribu˛ie remarcabil„ la teoria
probabilit„˛ilor, c„reia i-a dat o nou„ axiomatizare cu ajutorul no˛iunii de
îfunc˛ie-sum„“.
Are lucr„ri Ón domeniul analizei matematice, geometriei, algebrei.
Opera vestit„ îTeoria probabilit„˛ilor ∫i aplica˛ii“ (Ón colaborare), îNumere
∫i sisteme aleatoare“ au f„urit aureola savantului.
Multele sale volume ∫i lucr„ri atest„ vioiciunea sa intelectual„,
creatoare ∫i rodnic„.
Membru al Academiei Rom‚ne, Academiei Legrange (Italia) ∫i a altor
academii, fondator ∫i rector al Institutului îCenter of Mechanical Sciences“
din Udine (Italia).
La catedra de fizico-chimice s-au perindat o serie de profesori din care
unii au devenit profesori la Universitate: Cristea Nicolescu-Ctin, dr. Dan
R„dulescu, Gheorghe Pamfil, dr. D. Ionescu-Bujor, dr. D. Perie˛eanu ∫i
H. Savin.
La ∫tiin˛ele naturale catedra a fost ilustrat„ de dr. Dobre Ionescu-
Bujor.
La filosofie — profesor la Ónceput a fost Ion Pavelescu.
Disciplina dreptului a fost Óncredin˛at„ profesorilor: Ion Pavelescu,
Marin Liscu.
Muzica, Ónc„ de la Ónfiin˛area liceului, a fost predat„ de profesorul
Marcel Botez (1912–1915; 1918–1919), talentat organizator al corului de la
Dealu, ca mai t‚rziu s„ conduc„ corala îC‚ntarea Rom‚niei“, Ónfiin˛at„ de el,
cu sediul Ón Bucure∫ti.
Inspector general pe ˛ar„, a elaborat o serie de manuale didactice, a
organizat excursii Ón str„in„tate cu corala bucure∫tean„ pe care a condus-o Ón
mod str„lucit, promov‚nd melosul rom‚nesc Ón concertele organizate.
33
Pictorul Eduard S„ndulescu a predat la Dealu timp de 30 de ani

desenul ∫i caligrafia. Ca maestru al artei, a prezentat tablourile sale Ón diferite
expozi˛ii ∫i mai ales la sala Dalles. Era de o modestie rar„ ∫i de o elegan˛„
vestimentar„ aleas„.
Picturile sale se pot vedea la Ateneul Rom‚n ∫i la Mausoleul de la
M„r„∫e∫ti; sunt imagini îsub specie aeternitatis“ ale celui ce a cultivat
frumosul Ón sufletul tineretului de la Liceul Militar M„n„stirea Dealu.
™COLARUL M√N√STIREAN
R ‚ndurile ce urmeaz„ sunt extrase din cartea îPortrete ∫i controverse“,

vol. I a lui Petre Pandrea — fost elev la Dealu (promo˛ia VIII — 1922), ele
caracteriz‚nd pe î∫colarul m„n„stirean“.
îŒn aceast„ ∫coal„ model, Óntemeiat„ de Nicolae Filipescu ∫i organizat„
dup„ tipul colegiilor franceze ∫i engleze∫ti (Ón special dup„ Eton), selec˛iunea
era din cele mai riguroase, iar orgoliul suprem ∫colar al vremii era ca s„ po˛i
intra.
Cum se define∫te tipul de ∫colar m„n„stirean?
Un elev de la M„n„stirea Dealu, cu educa˛ie complet„ Ón liceul model,
plin ca un stup de resurse materiale ∫i cu excep˛ionali pedagogi, poate fi
portretizat cu europenismul, drept qualité maÓtresse.
™colarul de la Dealu imit„ pe micul gentilom de la Eton.
Nu poart„ joben sau jabou, ci beret„, dar nu-i lipsesc m„nu∫ile;
botinele str„lucesc; face du∫ zilnic, se tunde s„pt„m‚nal; hainele sunt c„lcate.
Nu-i indiscret, nu Ónjur„, polite˛ea i-a intrat Ón s‚nge.
Se cultiv„ camaraderia, fraternitatea, larga toleran˛„ (cei c‚˛iva str„ini
intra˛i, inclusiv evreii, erau pe picior de perfect„ egalitate). Sportivitatea
liceului n-a dus la brutalizare sau brutalitate animalic„.
34
™efii clasei, acea protipendad„ minor„, se selectau singuri din ∫colarii

dota˛i la partea literar„ sau la matematici. Se respect„ talentul.
Munca excesiv„, f„r„ elegan˛„ voca˛ional„, n-avea nici o c„utare. Un
m„n„stirean bun, bl‚nd ∫i tolerant deriva din obliga˛ia ∫i comportarea etic„
impus„ de tabla de valori a internatului. Gre∫elile copiilor nu se pedepseau.
Se scoteau Ón eviden˛„ ∫i se iertau dup„ o scurt„ moral„.
Œn clas„ func˛iona un tribunal format din cei mai buni ∫colari, care
aplicau peniten˛e, cea mai grav„ era excluderea din comunitate prin refuzul
oric„rei conversa˛ii.
Cel decretat îparia“ pentru o s„pt„m‚n„ se zv‚rcolea Ón chinurile
dispre˛ului colectiv, Ón solitudine ∫i t„cere.
Pedeapsa maxim„ se aplica îperiu˛elor“, îfeloni˛ilor“ ∫i îcarieri∫tilor“.
Nu numai elevii, ci ∫i educatorii erau supu∫i unei selec˛ii riguroase,
gra˛ie salariz„rii m„rite ∫i a unor princiare avantaje de locuin˛„ (gratuit„) ∫i
hran„.
Biblioteca general„ ∫i bibliotecile pe clase au fost ∫i au continuat a fi
dintre cele mai bogate.
Dasc„lii ∫i ofi˛erii-pedagogi formau o familie cu ritualuri europene
occidentale ∫i cu polite˛e englezeasc„. Pilda mistuitoare era Eton. Ofi˛eri
intermediari erau îstat-majori∫ti“ trecu˛i Ón mod special pentru Óntemeierea ∫i
stilizarea ∫colii prin Anglia, Danemarca ∫i ˛„rile scandinave, de unde au adus
gimnastica suedez„ ∫i sporturi engleze (tenis, rugby, volley, football, scrim„,
nata˛ie etc.).
Œn ∫coal„ nu se Ónjura, nu existau violen˛e brahiale sau mitoc„nii
carageale∫ti. Se Óncerca instaurarea unui olimpianism de factur„ anglo-
saxon„ sau de fiord norvegian, ceva glacial ∫i puritan, f„r„ ironie ∫i zeflemea
localnic„ balcano-levantin„.
Pepiniera liceului model de la Dealu scotea un nou tip uman de ∫colar
al c„rui îcachet“ se cuno∫tea Ón cele peste 30 de serii ie∫ite de aici ∫i
rev„rsate Ón societatea rom‚neasc„, iar ∫coala corespundea unui moment
istoric inedit.“
35
Liceul Militar îNicolae Filipescu“

de la M„n„stirea Dealu
1929—1937
Clase: I...VIII
PROMOfiIA a 22-a
™ef: N„stase Gr. Marin
Absolven˛i: cl. I... VIII

1. Atanasescu C. Radu ™tefan
2. Badea N. Ion
3. Boc„nele I. Nicolae
4. Cercel C. Ovidiu Petre
5. Daia N. Marin
6. Diaconescu V. Mihai
7. Dimian I. Constantin
8. Dumitrescu I. Teodor
9. Marinescu M. Eugen Constantin
10. Mazilescu N. Constantin
11. M„nac D. Vasile
12. N„stase Gr. Marin
13. Negoescu T. Virgil
14. P„tru G. Ion
15. Petcu A. Gheorghe
16. Popescu M. Ion
17. Postelnicu C. Mircea
Absolven˛i
18. Boiangiu I. Gheorghe (II...VIII)
19. Ilie P. Ion (II...VIII)
20. Marin C. Aurel (V...VIII)
36
21. Mih„ilescu St. Gheorghe (III...VIII)

22. Nicolescu F. Gheorghe (II...VIII)
23. Popescu Nasta M. Dan Constantin Ion (IV... VIII)
24. Simion G. Dimitrie (III...VIII)
25. Zl„teanu G. Constantin (I, II, VI...VIII)
Elevi: diverse clase

26. Atanasescu Hr. Emil (I...VI)
27. Beiu Paladi G. Ernest (II)
28. Bog„˛il„ N. Zamfir (I...V)
29. Boro∫ C. Ilie Valentin (I, II)
30. Budac Gh. Ion (IV)
31. Budu Gh. Gheorghe (II...V)
32. Constantinescu S. Radu Mircea (II...VI)
33. Daderlat D. Ion (II)
34. Eliad N. Nicolae (III)
35. G„nescu N. Réne (V)
36. G‚dea I. Badea (I...V)
37. Günther I. Erich Valeriu (I,II)
38. Ionescu D. Mihail (II...VI)
39. Marinescu G. Richard Constantin (I,II)
40. M„rg„rit I. Ion (II)
41. Milea I. Gheorghe (I...VI)
42. Moscu D. Theodor (III...VI)
43. Mu∫at A. Gheorghe (I...VII)
44. Nicolescu Gh. Ora˛iu (I...V)
45. P‚rv„nescu M. Gheorghe (I...V)
46. Perianu St. Petrache (I)
47. Petro∫el St. Gheorghe (V)
48. Popa G. Virgil Mihail (I...V)
37
49. Popescu G. Spiridon (I...V)

50. Popovici Gh. Florin Alexandru (IV.V)
51. Prodan G. Constantin (I...IV)
52. Raco˛eanu Gr. Constantin (I...V)
53. R„dulescu F. Dorin (I...V)
54. Runceanu N. Constantin (I...IV)
55. S‚rbu A. Alexandru (I...V)
56. Sghibar˛ T. Ion (II, III)
57. Simniceanu D. Constantin Vlad (V, VI)
58. Spacov Pipsi Nicolae (I, II)
59. St„nescu I. Alexandru (I, II)
60. Stroescu C. Vasile (II)
61. Suzeanu I. ™tefan (I...IV)
62. ™tef„nescu N. Eugen (I... VII)
63. Teodoru V. Corneliu (IV)
64. Tuf„ P. Marin (IV, V)
65. fieposu A. Toma (I)
66. Vasilescu C. Ernest (III, IV)
67. Voinescu M. Mircea (III...V)
68. Volodihin F. Sergiu (III)
38
BATERIA ALBASTR√
PE F√GA™UL AMINTIRILOR
Exist„ amintiri vagi care te solicit„ c‚nd ∫i c‚nd, fugitiv ∫i vremelnic.

Dar mai exist„ ∫i altfel de amintiri, amintiri de o tenace consecven˛„, at‚t de
organic integrate fiin˛ei tale, Ónc‚t Ó˛i trebuie un mare efort de deta∫are ca s„
le po˛i a∫eza la timpul trecut, spun‚nd despre ele c„ îau fost“. Œn ciuda
timpului, neputincios s„ le altereze, acel îc‚ndva“, sfid‚nd durata, nu
contene∫te s„-∫i bat„ Ón t‚mpla ta pulsul, f„c‚ndu-te s„ crezi c„ totul se
petrece Ónc„ hic et nunc.
Pentru mine, o astfel de amintire r„m‚ne îbateria albastr„“. O amintire
nu numai a mea, dar ∫i a altora. A celor care, muncitori fiind Ón acele zile de
grea confruntare cu trupele fasciste, au devenit, peste noapte, servan˛i,
ochitori ∫i comandan˛i de tunuri, Óntr-un cuv‚nt tunarii acestei baterii. Ca ∫i
a celor care, ocroti˛i de tirul ei protector, au reu∫it s„ reziste atacurilor
dezl„n˛uite de trupele germane sau s„-∫i continue Óndeletnicirile de zi cu zi.
O amintire a oamenilor, dar ∫i a p„m‚ntului. A acestui sf‚nt p„m‚nt
rom‚nesc care, drept avertisment pentru orice du∫man, are Óncrustat„ Ón
fiecare brazd„, pe fiecare piatr„, pe fiecare fir de iarb„, pe orice frunz„,
deviza a genera˛ii ∫i genera˛ii de eroi care, din acea var„ fierbinte a anului
1917, la M„r„∫ti, M„r„∫e∫ti ∫i Oituz, s-a d„ltuit Ón memoria na˛iunii, prin
fapta p„rin˛ilor no∫tri, Ón cuvinte de foc: îPe-aici nu se trece!“
Amintiri azi.... Atunci Óns„...?
Atunci... Ne aflam Ón acel an de mare r„scruce a istoriei noastre: 1944.
Venise ziua Eliber„rii: 23 August. Fierbin˛ile zile de var„ Ó∫i
intensificau combustia pe m„sur„ ce, angajat Ón insurec˛ia na˛ional„
declan∫at„, Óntregul nostru popor Ó∫i ap„ra fiin˛a ∫i demnitatea Óntr-o lupt„ pe
via˛„ ∫i pe moarte cu for˛ele Wehrmachtului ale detestatului dictator Hitler.
Œn zilele lui august 1944, Ón acele zile de glorie ∫i sacrificiu, a luat
na∫tere îbateria albastr„“.
41
Locul de ob‚r∫ie: Ón fiara B‚rsei, la poalele Muntelui Piatra Craiului,

la fostele uzine de armament îRogifer“ din Tohanu Vechi.
Cum ∫i de ce m„ aflam eu atunci la aceste uzine?
Cum a luat fiin˛„ aceast„ baterie? Cum s-a organizat? Cine erau
componen˛ii ei ∫i cum au putut fi instrui˛i îdin mers“, Ón condi˛iile
confrunt„rii directe cu inamicul, pe diferitele func˛iuni necesare Óntr-o
baterie de artilerie? Ce rol a avut, unde ∫i cum a ac˛ionat aceast„ subunitate
de tip popular? Ce misiuni a avut? Cum a reu∫it s„ fac„ fa˛„ momentelor
grele de confruntare cu trupele hitleriste ∫i horthyste?
Iat„ deci Óntreb„ri – ∫i Ónc„ multe altele – la care voi Óncerca s„ r„spund
Ón aceast„ carte.
O fac pentru c„ am fost comandantul acestei baterii – primul ei
comandant, precum ∫i... cel din urm„ –, pentru c„ m„ oblig„ memoria
evenimentului ∫i apoi sim˛„m‚ntul c„ pot aduce, prin aceasta, un omagiu
acelor minuna˛i muncitori ∫i îbateriei albastre“ – dintre care unii nu mai sunt
Ón via˛„ —, oameni care, f„r„ o instruc˛ie prealabil„ Ón arma artileriei, au
putut s„ s„v‚r∫easc„ fapte de arme ce au Óndrept„˛it citarea lor prin ordin de
zi pe Óntreaga armat„ rom‚neasc„.
Timpul trece... Evenimentele Óns„ r„m‚n Óncrustate Ón sufletul ∫i
memoria noastr„, incluz‚ndu-se, totodat„, Ón destinul larg cuprinz„tor al
Patriei.
Am dat atunci o lupt„. Dar n-am dat-o spre gloria noastr„ personal„.
Nici din orgoliu. M‚ndri de faptele noastre de arme, da, am fost. Orgolio∫i ∫i
Óng‚mfa˛i, niciodat„. ™i noi – ca ∫i mul˛i al˛ii – ne-am f„cut datoria.
Sigur, Ón acele momente grele, de mare tensiune pentru Óntreaga ˛ar„,
au fost ∫i alte locuri ∫i alte situa˛ii de Óncle∫tare unde s-au Ónf„ptuit acte de
eroism cel pu˛in similare cu cele ale îbateriei albastre“. Acte de eroism
cunoscute sau necunoscute. Oricum, tot Ón f„ga∫ul cel mare al istoriei ˛„rii
noastre se rev„rsau...
De la Ónceput vreau s„ cer Óng„duin˛„ ∫i iertare cititorului. Œng„duin˛„,
pentru c„ nu va fi o carte cu veleit„˛i literare. Iertare, dac„, pe parcursul celor
ce le voi relata, m„ voi l„sa chemat ∫i de m„rturisirea altor amintiri ∫i
sentimente legate indirect de ac˛iunea principal„, dar care, Óntr-un fel, o pot
42
Bateria albastr„
face mai bine Ón˛eleas„. La cei 27 de ani, pe care Ói aveam Ón acel august
1944, tr„isem totu∫i o serie de momente ∫i fapte de via˛„, cu rol determinant
Ón formarea mea ca mod de comportare, de atitudine.
Amintiri... sentimente... Da! Pentru c„, precum este firesc, al„turi de
ra˛iune fiin˛eaz„, cu drepturi egale, ∫i impulsul+sentimentul.
De altfel, numai a∫a cred c„ am putut f„ptui, eu ∫i ceilal˛i tovar„∫i ai
mei, ac˛iunea care constituie momentul central al acestor evoc„ri, moment
ie∫it din orice canoane ∫i la care nu ra˛iunea ne-a fost resortul determinant;
ra˛iunea am chemat-o îla ordinele patriei“, ale propriei noastre con∫tiin˛e,
acolo, Ón fa˛a inamicului, pentru a g„si cele mai bune r„spunsuri, Ón func˛ie
de situa˛iile ap„rute Ón timpul luptelor.
Ce altceva poate fi dac„ nu emo˛ia sentimentelor ce m„ cuprind? De
fiecare dat„ c‚nd Ómi amintesc m„ Óntreb: oare ce resorturi suflete∫ti l-au
determinat pe muncitorul Ion Octavian de a insista at‚t de mult s„ vin„ s„
lupte al„turi de noi, Ón ciuda faptului c„ era surdomut ∫i care, d‚ndu-i-se
misiunea de tr„g„tor, era at‚t de atent Ónc‚t, la semnalul dat, o dat„ cu
comanda îfoc“, imediat pleca spre fasci∫ti ∫i lovitura tunului s„u? Nu este
acesta un exemplu de deosebit„ d„ruire – chiar p‚n„ la sacrificiu – pornit„
din cel mai Ónalt ∫i ales impuls – sentiment al dragostei de ˛ar„?
Amintiri... M„rturisesc c„ de multe ori am r„mas Óndelung aplecat
asupra colii de h‚rtie, cople∫it de avalan∫a acestor amintiri care m„ presau,
fiecare Ón parte, dorind s„ ias„ la suprafa˛„, s„ fie exprimate, de unde, poate,
nu cea mai bun„ redare Ón succesiunea ∫i formularea lor. Oamenii au fost ∫i
vor r„m‚ne handicapa˛i de faptul c„, nu Óntotdeauna, exprimarea – mai ales
Ón scris – poate s„ urm„reasc„ ∫i s„ redea fidel g‚ndurile, sentimentele...
A∫adar, paginile s-au ad„ugat cu greu. F„r„ Óndoial„ c„ mult mai greu
mi-a fost atunci Ón fa˛a inamicului. Dar, atunci, am reu∫it, am Ónvins. Acum
a∫ fi mul˛umit dac„ aceast„ carte, prin r‚ndurile sale, va reu∫i ∫i ea s„
transmit„ un modest, dar cald mesaj pentru dragostea de ˛ar„, pentru ap„rarea
libert„˛ii ∫i demnit„˛ii ei, pentru pace Óntre oameni ∫i popoare.
Tristele lec˛ii ale istoriei oblig„ la singura alternativ„ Ón˛eleapt„,
cuminte: Ón loc de r„zboaie cu milioane de victime nevinovate, s„ triumfe
lupta pentru p„strarea ∫i consolidarea p„cii. Pacea a fost ∫i r„m‚ne, f„r„
Óndoial„, cerin˛a ∫i dorin˛a cea mai arz„toare a oamenilor-oameni... ™i
43
aceast„ cerin˛„ este cu at‚t mai stringent„ Ón situa˛ia la care s-a ajuns Ón
prezent, c‚nd folosirea imensului arsenal de arme de distrugere Ón mas„ –
nucleare, chimice ∫i de alt„ natur„ – ar duce, practic, la dispari˛ia vie˛ii pe
planeta P„m‚nt. F„r„ Óndoial„ c„ aceast„ vrere a mea – ca unul din cei n„scu˛i
Ón timpul Primului R„zboi Mondial, c‚nd tat„l meu se afla pe front ∫i apoi ca
martor ∫i participant Ón marea conflagra˛ie a celui de Al Doilea R„zboi
Mondial – apar˛ine Óntregii mele genera˛ii, genera˛iilor mai tinere,
cvasitotalit„˛ii omenirii. Dar, fiindc„ a∫a cum spune un dicton îpacea se
cucere∫te ∫i nu se dob‚nde∫te“, toate popoarele lumii trebuie s„ lupte, pentru
a determina factorii de decizie – ∫efi de state ∫i guverne – s„ ne dea lini∫tea
necesar„ ∫i asigurarea unor condi˛ii echitabile de progres ∫i prosperitate prin
hot„r‚ri ∫i m„suri efective de dezarmare ∫i pace.
Animat de g‚ndurile expuse anterior, m-am sim˛it obligat s„ consult ∫i
s„ citez ∫i relat„ri din diverse lucr„ri publicate privind evenimentele de
atunci, precum ∫i pe cele premerg„toare sau ulterioare ∫i care pot constitui
prilej de reflec˛ie ∫i medita˛ie – a∫a cum au constituit ∫i pentru mine – at‚t
pentru cei ce le-au tr„it dar, mai ales, pentru genera˛iile tinere care nu le-au
cunoscut direct.
Despre îbateria albastr„“ ∫i despre cei ce au alc„tuit-o s-a mai scris Ón
diverse lucr„ri ∫i publica˛ii. Acum, eu – fostul ei comandant – am considerat
de a mea datorie de a relata unele fapte ∫i evenimente, a∫a cum le-am tr„it ∫i
le-am v„zut eu, a∫a cum s-au Óntip„rit ele Ón con∫tiin˛a mea...
DE LA FACULTATE
LA UZINA DE ARMAMENT DIN TOHAN
E ra Ón ziua de 7 aprilie 1944. M„ aflam Ón trenul accelerat Bucure∫ti-

Bra∫ov. C„l„toream Ón picioare... Nici nu s-ar fi putut altfel, c‚nd zeci de
b„tr‚ni, femei ∫i copii c„l„toreau Ón acelea∫i condi˛ii, plini de spaim„ ∫i
dornici s„ se pun„ la ad„post, de furia r„zboiului, pe alte meleaguri ale ˛„rii.
Œncepuser„ evacu„rile – organizate sau neorganizate.
44
Bateria albastr„
™colile erau Ónchise. Se evacuau ∫i unele institu˛ii. Trenul – de∫i

accelerat – oprea aproape Ón toate sta˛iile, parc„ dorind s„-i ajute pe cei ce-∫i
c„utau g„zduire prin sate, pe la rude, pe la cunoscu˛i sau... oriunde puteau
Ónt‚lni omenie, Ón˛elegere.
Unul din episoadele tulbur„toare ale r„zboiului...
Priveam la figurile marcate de clipele de groaz„ tr„ite cu c‚teva zile Ón
urm„ ∫i g‚ndurile m„ purtau c„tre puternicul bombardament al avia˛iei
americane asupra Capitalei, din 4 aprilie 1944... Cel mai greu au fost lovite
Calea Grivi˛ei, Gara de Nord, Atelierele ∫i triajul C.F.R.
M„ aflam atunci printre ofi˛erii activi — eram locotenent de artilerie.
Pe baza aprob„rii Marelui Stat Major al Armatei ∫i Ón urma reu∫itei la
concursul de admitere, urmam cursurile ™colii Politehnice din Bucure∫ti,
Facultatea de electromecanic„. Eram Ón anul IV. Acolo, la ™coala Politehnic„ –
situat„ Ón apropierea G„rii de Nord – m-a prins bombardamentul. Dup„
Óncetarea lui ∫i dup„ ce ne-am dezmeticit ∫i am ie∫it Ón strad„, am pornit, nu
spre cas„ (locuiam Ón cartierul Colentina), ci pe Calea Grivi˛ei. Doream s„
aflu ce s-a Ónt‚mplat cu familia unui unchi de-al meu care locuia Ón
apropierea atelierelor C.F.R. Imagini de infern! Poate c„ o compara˛ie s-ar
putea face – p„str‚nd desigur propor˛iile – cu clipele tr„ite la cutremurul din
4 martie 1977. Numai c„ unul a fost dezlan˛uit de stihiile oarbe ale naturii,
iar cel„lalt de oameni Ómpotriva oamenilor!
Pe Calea Grivi˛ei, scene de groaz„... Case d„r‚mate, incendii, oameni
mor˛i sau r„ni˛i sub dar‚m„turi, pl‚nsete, strig„te, tragedii... Cei valizi
alergau unde ∫i cum puteau s„ ajute mai repede, mai cu folos. Pentru c„
solidaritatea oamenilor, Ón momente de grea Óncercare, s-a manifestat, din
plin, ∫i atunci.
Am ajuns abia spre sear„ la casa unchiului meu. Era Óntreag„, dar acas„
nu se afla dec‚t un v„r mai mic; to˛i ceilal˛i erau pleca˛i Ón c„utarea ∫i ajutorul
prietenilor ∫i cunoscu˛ilor lor de-o via˛„, grivi˛enii...
Ce a Ónsemnat acea zi – 4 aprilie 1944 – Ón via˛a Bucure∫tilor?
Iat„ o singur„ relatare din presa de atunci: îEra o zi frumoas„ de
prim„var„. Cu cer senin, cu soare mult. Prin cur˛ile caselor, cei dint‚i muguri
se aninaser„ Óndr„zne˛i ∫i tineri de ramurile liliacului. ™i parc„ era un f„cut:
45
Ón diminea˛a aceea toate p„reau frumoase... Nimic nu vestea groz„via care

avea s„ vin„ Ón Ónt‚iul ceas al dup„-amiezii... Timp de o or„, moartea a
domnit atotputernic„, Óngrozitoare, nebun„ pe str„zile Capitalei. Au curs
pumni de s‚nge nevinovat din vie˛i tinere. Din vie˛i spre apusul vie˛ii...“
(îUniversul“ din 9 aprilie 1944).
Ora∫ul Ploie∫ti fusese bombardat a doua zi, la 5 aprilie 1944,
bombardament efectuat de la mare Ón„l˛ime.
G‚ndurile m-au purtat Óns„ ∫i mai Ón urm„, la bombardamentul de la
1 august 1943, efectuat de la joas„ Ón„l˛ime, ∫i la care fusesem martor eu
Ónsumi. Mobilizat de la ™coala Politehnic„, vara aceea comandam o sec˛ie de
artilerie antiaerian„, l‚ng„ fosta rafin„rie Vega, c‚nd, pentru prima oar„, Ón
acea zi, am v„zut venind imensele îfort„re˛e zbur„toare“, la circa 100 m.
Ón„l˛ime. Erau at‚t de aproape de p„m‚nt Ónc‚t se vedeau pilo˛ii, se vedeau
bombele lansate... Rezervoare de petrol ∫i benzin„ explod‚nd, avioane Ón
fl„c„ri pr„bu∫indu-se...
A∫a cum s-a constatat ∫i recunoscut ulterior, a fost o ac˛iune deosebit
de riscant„ ∫i temerar„ din partea avia˛iei americane, o ac˛iune Óncheiat„ cu
pierderi mari, deoarece aceast„ zon„ petrolier„ – obiectiv de importan˛„
strategic„ – era puternic ap„rat„ de artileria antiaerian„.
C‚nd oamenii au tr„it sau v„zut astfel de orori, ca ∫i altele, mult mai
mari, care s-au petrecut Ón cel de Al Doilea R„zboi Mondial, aceea∫i
concluzie unic„, ra˛ional„ ∫i responsabil„, se impune : Óntre r„zboi ∫i pace,
pentru viitor, oamenii-oameni nu au de f„cut dec‚t o singur„ alegere: pacea !
PE FRUMOASELE MELEAGURI
ALE fi√RII B¬RSEI
A juns Ón gara Bra∫ov, mi-am continuat drumul, cu un alt tren, c„tre

Z„rne∫ti, pentru a m„ prezenta la Uzina de armament îRogifer“ din Tohanu
Vechi. Dup„ Ónchiderea cursurilor la ™coala Politehnic„ – Ón urma
46
Bateria albastr„
bombardamentului din 4 aprilie – primisem ordin de la Direc˛ia superioar„

tehnic„ a armatei, de care apar˛ineam, s„ m„ prezint la aceast„ uzin„, ca
membru Ón Comisia militar„ de recep˛ie a muni˛iei. De asemenea, urma s„
efectuez – ca student – practica Ón produc˛ie aferent„ anului IV. Œn uzin„ se
fabrica muni˛ie de artilerie ∫i de infanterie ; era situat„ Óntre Tohan ∫i
Z„rne∫ti, Ón partea dinspre Bran, la poalele Muntelui Piatra Craiului.
La comisia militar„ am fost primit de c„tre vicepre∫edintele acesteia,
c„pitanul Ion Grama – un ardelean care mi-a c‚∫tigat de la bun Ónceput
simpatia, prin felul lui de a fi sincer, modest, deschis. El m-a Óndrumat tot
timpul cu grij„ ∫i afec˛iune. Am fost instruit asupra Óndatoririlor pe care le
avea comisia militar„, mi s-a dat s„ studiez caietul pentru controlul ∫i
recep˛ia muni˛iei de artilerie ∫i, nu dup„ mult timp, am trecut efectiv la
Óndeplinirea acestei activit„˛i, at‚t Ón cursul procesului de fabrica˛ie c‚t ∫i, Ón
faza final„, de Óncercare a proiectilelor de artilerie prin trageri efectuate la
poligon.
Comisia militar„ de recep˛ie, al c„rei pre∫edinte era colonelul Grigore
Anastasescu, era format„ din doi c„pitani, doi locotenen˛i (dintre care unul
eram eu – îpr‚slea“, cum se spune) ∫i trei tehnicieni.
Director general al uzinei era colonelul Ón rezerv„ Chiril ™erbu. Nu mai
∫tiu dac„ era ∫i inginer. Director era ing. Dionisie Tatulea.
Uzina era Óncadrat„ cu ingineri, mai∫tri ∫i muncitori cu o bun„
preg„tire profesional„, necesar„ diferitelor procese de fabrica˛ie ∫i impus„ de
profilul respectiv. Muncitorii se formaser„, Ón general, din ˛„rani proveni˛i
din satele Ónvecinate care, lucr‚nd Óntr-o astfel de uzin„, erau mobiliza˛i îpe
loc“. Existau sec˛ii de uzinare a muni˛iei ∫i sec˛ii de Ónc„rcare ∫i montaj ale
acesteia. Ultimele – ca ∫i depozitele de trotil ∫i de pulberi – erau a∫ezate la
distan˛e mai mari de primele, av‚nd un regim de lucru ∫i de siguran˛„
deosebite, desigur, Ón vederea evit„rii eventualelor explozii.
Practica de student o f„ceam Óntr-una din halele uzinei. O hal„ mare Ón
care se aflau zeci de ma∫ini-unelte, a∫ezate pe mai multe r‚nduri paralele
Óntre ele, dar Ón diagonal„ fa˛„ de culoarul de circula˛ie a oamenilor,
materialelor, semifabricatelor ∫i produselor finite. Toate aceste ma∫ini erau
destinate diferitelor opera˛ii de prelucrare : strunjire, frezare, rabotare,
mortezare, g„urire, polizare... Opera˛ii deloc u∫oare, pentru c„ se cerea o
47
precizie de prelucrare Ónalt„, deci o bun„ preg„tire, concentrare ∫i aten˛ie din

partea muncitorilor. Se lucra Ón trei schimburi.
De∫i eram unul din membrii comisiei militare de control ∫i recep˛ie a
produselor uzinei, Ón scurt timp, rela˛iile dintre mine, mai∫trii ∫i muncitorii
uzinei au devenit dintre cele mai bune, izvor‚te din respect, Óncredere ∫i
afec˛iune reciproc„. Cum a fost posibil ? Poate ∫i pentru c„ mi-am amintit ∫i
am pus Ón practic„ unele din sfaturile pe care mi le d„duse bunul meu tat„ :
îAi grij„ cum te por˛i ! S„ nu fi Óng‚mfat ! Fii cuminte ∫i la locul t„u ! S„ nu
ui˛i niciodat„ de unde ai plecat !...“
Deoarece mai∫trii ∫i muncitorii aveau o preg„tire practic„ mai bogat„
dec‚t a mea, cuno∫tin˛ele pe care mi le Ónsu∫isem la cursuri fiind mai ales de
natur„ teoretic„, mi-am zis c„ nu voi pierde nici un galon dac„ le voi
m„rturisi deschis acest lucru.
– Ai vrea s„-mi ar„˛i ∫i mie care sunt p„r˛ile componente, lan˛urile
cinematice, modul de func˛ionare ∫i opera˛iile ce se pot executa la acest
strung revolver ? – l-am Óntrebat, Óntr-o zi, pe ∫eful de atelier, maistrul
Alexandru Ioni˛„.
– P„i, dumneavoastr„ nu le cunoa∫te˛i ?
– Numai a∫a... din c„r˛i. Teoretic, dar nu ∫i practic.
– Dar n-o s„ vi le pot ar„ta pe toate ast„zi.
– Nici vorb„. O s„ mi le ar„ta˛i treptat, dup„ cum o s„ ai ∫i dumneata timp.
Poate c„, pe parcurs, o s„-˛i ar„t ∫i eu cum se calculeaz„ o cam„, o roat„
din˛at„...
– Bine, domnule locotenent.
– P‚n„ la urm„, poate m-oi Ónva˛a s„ ∫i lucrez, c‚t de c‚t, la strungul „sta !
– Asta mai va... Dar, de !... urma alege.
– Nea Ioni˛„, chiar dac„ n-oi scoate strungar din mine, o palinc„ tot
bem Ómpreun„..., a∫a-i ?
™i tot astfel s-a Ónt‚mplat ∫i cu muncitorul Gavril„ Morea care lucra la
o ma∫in„ de frezat, cu muncitorul Gheorghe Petru∫e – la o ma∫in„ de polizat,
48
Bateria albastr„
cu muncitorul Iosif Drug„ – la o ma∫in„ de g„urit, cu muncitorul ™tefan

Botorog de la scul„rie... Ne-am Ómprietenit, din mers, Ónv„˛‚nd unii de la
al˛ii, muncind, glumind, ba chiar ∫i cinstindu-ne cu c‚te un p„h„rel Ón timpul
nostru liber.
De altfel, a∫a s-a Ónt‚mplat, cred eu, c„ ne-am g„sit îpe aceea∫i
lungime de und„“, atunci, la ora H, c‚nd s-a format îbateria albastr„“.
Uzina reprezenta, Ón fapt, o sucursal„ a fostelor uzine îMalaxa-
Rogifer“ – societate mixt„ rom‚no-german„ Ón acei ani – din Bucure∫ti ∫i
care se dezvoltase prin evacuarea unei p„r˛i din utilaje ∫i muncitori, dup„
Ónceperea bombardamentului asupra Capitalei.
Muncitorii, mai∫trii, inginerii ∫i func˛ionarii uzinei locuiau Ón satele
din apropiere, Ón Tohanu Vechi, Ón Z„rne∫ti ∫i Ón Bran sau, ceva mai departe,
Ón R‚∫nov, Cristian ∫i Bra∫ov, de unde f„ceau naveta cu trenul.
Tohanu Vechi – unde locuiam ∫i eu – era un sat de buni ∫i vrednici
gospodari. Casele, construite Ón cunoscutul stil ardelenesc, erau pe c‚t de
vechi, pe at‚t de bine Óntre˛inute. Frumoasele livezi cu pomi fructiferi erau Ón
acea prim„var„ precum ni∫te tablouri mirifice de verdea˛„ ∫i flori; dominant
Óns„ fiin˛au prunii, din al c„ror rod toh„nenii Ó∫i f„ceau ˛uica ∫i, mai ales,
îfaina“ lor palinc„.
Œntreaga regiune, parte component„ a fi„rii B‚rsei ∫i pe care o
cuno∫team prima oar„, era de un pitoresc ∫i o frumuse˛e aparte. Nu trebuia
s„ te deplasezi mult ca s„ vizitezi ∫i s„ admiri Branul, cu binecunoscutul s„u
castel, loc at‚t de mult prezent Ón istoria poporului nostru, ca punct de trecere
∫i leg„tur„ Óntre locuitorii din fiara Rom‚neasc„ a Munteniei ∫i cei din fiara
Rom‚neasc„ a Transilvaniei ale c„ror drumuri treceau prin cetatea
Bra∫ovului. Sau... s„ porne∫ti s„ urci Piatra Craiului; s„ urci mereu Ón spiral„
p‚n„ unde te ˛in puterile ∫i curajul, oferindu-˛i, ca r„splat„, priveli∫ti de
neuitat. Sau... s„ porne∫ti spre Plaiul Foii, a∫ezat la confluen˛a a dou„ v„i ce
coboar„ ∫erpuind printre mun˛i, unde natura e at‚t de darnic„ Ón fantastic ∫i
splendoare... ∫i unde, pe malul r‚ului B‚rsa, po˛i asculta clipocitul cristalin
al apei, vr‚nd parc„ s„ te fac„ atent la des„v‚r∫ita lini∫te din jur...
Am r„mas cu nostalgia acestor locuri pe care le-am mai vizitat de
multe ori ∫i dup„ aceea, m‚nat at‚t de amintiri c‚t ∫i de dorul dup„
frumuse˛ea acestui col˛ de ˛ar„. Œn anii ce au urmat, am avut adesea ocazia s„
49
c„l„toresc ∫i Ón alte ˛„ri ∫i de fiecare dat„ am tr„it sentimentul de satisfac˛ie

pe care ˛i-l d„ neasemuita frumuse˛e a ˛„rii noastre.
Timpul, c‚nd st„team acas„, mi-l petreceam Ón tov„r„∫ia c„r˛ilor ∫i
muzicii. Pl„cerea ∫i gustul pentru muzic„ le-am dob‚ndit Ónc„ de c‚nd eram
elev la liceul militar de la M‚n„stirea Dealu, admirabil dasc„l fiindu-mi
Aurel Bobescu. Aveam un aparat de radio cu ajutorul c„ruia, prin
intermediul diferitelor posturi de transmisie, c„utam s„ aflu ultimele nout„˛i
∫i evenimente de pe fronturile de lupt„ din est ∫i din vest. Rezulta tot mai clar
c„ trupele fasciste sufereau Ónfr‚ngeri grele, c„ erau Ómpinse tot mai mult
c„tre b‚rlogul de unde plecaser„ ∫i c„ victoria final„ va fi de partea
Na˛iunilor Unite. Dar p‚n„ atunci... Ónc„ noi jertfe, eforturi ∫i sacrificii!
Uneori se transmitea muzic„ apar˛in‚nd unor cunoscu˛i compozitori
germani. Atunci, o crud„ Óntrebare ap„rea Ón mintea mea: cum era oare
posibil ca acest popor german, care a dat asemenea oameni de mare ∫i aleas„
valoare pentru progresul culturii ∫i ∫tiin˛ei universale, precum: Beethoven,
Goethe, Schiller, Kant, Leibniz, Max Planck, Bach, Wagner, Schumann,
Brahms, Kepler, Gutenberg, Dürer ∫i mul˛i al˛ii, s„ dea ∫i oameni care, prin
concep˛iile ∫i ac˛iunile lor iresponsabile, s„ aduc„ at‚ta r„u semenilor lor?
M„ g‚ndeam, Ón primul r‚nd, la acei propov„duitori ∫i exponen˛i cruzi ai
rasismului, la Rosenberg, Goebbels, Himmler, Goering ∫i la cei din anturajul
lor, care i-au netezit drumul ∫i l-au sprijinit fanatic pe îführerul“ lor,
colericul ∫i dementul dictator, Hitler. R„spunsul l-am g„sit Ón cunoscutul
proverb: îfiecare p„dure cu usc„turile sale“, usc„turi care Ón vreme de secet„
se Ónmul˛esc. ™i... mare îsecet„“ se ab„tuse atunci asupra poporului
german!... ™i tot Ón Ón˛elepciunea popular„ am aflat un al doilea r„spuns:
avem dreptul s„ ur‚m ∫i s„ îardem“ usc„turile poporului german, dar nu s„
extrapol„m, s„ generaliz„m acest r„spuns ∫i la ceea ce a fost ∫i a r„mas bun,
s„n„tos ∫i valoros la acest talentat ∫i harnic popor.
Acum, dup„ anii scur∫i de la sf‚r∫itul celui de Al Doilea R„zboi
Mondial, din aceast„ lec˛ie trist„, tragic„ a istoriei mondiale o singur„
concluzie fireasc„, Ón˛eleapt„ se impune: fie ca din at‚ta r„u ∫i suferin˛„
pricinuite de hitlerism poporul german s„ se reabiliteze ∫i s„ se afirme,
al„turi de celelalte popoare, prin contribu˛ii active la o politic„ de pace,
Ón˛elegere ∫i colaborare, f„r„ noi confrunt„ri armate!... Pentru c„ Ónc„ o dat„
s-a dovedit c„ îcine scoate sabia de sabie va muri!“
50
Bateria albastr„
PRELIMINARII
Zilele prim„verii, zilele verii se scurgeau, aduc‚nd cu ele mereu noi

ve∫ti Ón leg„tur„ cu evolu˛ia situa˛iei pe diversele fronturi ale confrunt„rii
armate dintre for˛ele Axei ∫i cele ale Na˛iunile Unite. Ascult‚nd ∫tirile la
aparatul meu de radio puteam s„-mi fac, c‚t de c‚t, o idee asupra mersului
evenimentelor. De altfel, comentarii ∫i discu˛ii pe tema r„zboiului aveau loc
Ón cadrul uzinei.
Armatele sovietice d„deau lovituri tot mai puternice celor hitleriste ∫i
Ónaintau pe tot frontul; alia˛ii debarcaser„ Ón Normandia; avia˛ia anglo-
american„ bombarda tot mai intens ora∫e ∫i obiective germane, sl„bind ∫i
dezorganiz‚nd astfel ma∫ina de r„zboi nazist„; la 20 iulie 1944 s-a produs
atentatul Ómpotriva lui Hitler, deci manifest„ri de opozi˛ie chiar îla el
acas„“... Cre∫teau astfel speran˛ele noastre, optimismul nostru, Óncrederea Ón
apropierea zilei de eliberare a ˛„rii de sub jugul fascist.
Œn ce m„ prive∫te, de∫i un scriitor, Óntr-o carte a sa, Ón care a relatat ∫i
despre faptele de arme ale îbateriei albastre“ m-a prezentat ca pe un t‚n„r
comunist, cred c„ ar fi incorect s„ las s„ se cread„ c„ acesta era, atunci,
adev„rul. Œmi iubeam ˛ara, pe care voiam s„ o v„d reÓntregit„, liber„ ∫i pe
deplin independent„. Ca fiu de ˛„ran cunoscusem s„r„cia ∫i umilirile... Œn
plus, sentimentele care m„ determinau s„ nu simpatizez armata hitlerist„ ∫i
s„ doresc din tot sufletul eliberarea ˛„rii mele de sub jugul fascist erau
generate ∫i de alte cauze. Aveam de pl„tit ni∫te poli˛e unor arogan˛i ofi˛eri
nazi∫ti care se ∫i vedeau Gauleiteri Ón ˛ara noastr„ ∫i cu care m„ Ónfruntasem
de c‚teva ori c‚nd fusesem obligat s„ particip la unele cursuri la care ei
ap„reau Ón rol de instructori. Œn demnitatea mea de ofi˛er rom‚n – ∫ef de
promo˛ie – m„ sim˛isem obligat s„ le demonstrez c„ suntem mai bine
preg„ti˛i ∫i c„ nu avem nimic de Ónv„˛at de la ei. C„utau s„ ne impresioneze
prin dotarea lor militar„ superioar„, Óns„ eu Ón˛elegeam s„ r„m‚n totu∫i pe
pozi˛ie îs„rac dar m‚ndru“. Toate acestea, inclusiv refuzul de a pleca la
51
specializare Ón Germania, mi-au adus, desigur, nepl„ceri. Ce fel de

nepl„ceri? Le voi povesti mai t‚rziu.
Œn acele zile Ómi ap„rea tot mai evident„ ura muncitorilor din uzin„, a
Óntregului popor, fa˛„ de regimul de dictatur„ care Ónh„mase ˛ara, at‚t din
punct de vedere economic c‚t ∫i militar, la nefastul car hitlerist, mereu
nes„tul Ón cucerirea ∫i asuprirea, prin for˛„, a noi teritorii ∫i popoare. Rom‚nii
erau Ómpotriva r„zboaielor de cotropire purtate de hitleri∫ti.
Pentru a ilustra acest curs nefast al istoriei de atunci, s„ amintim c„
printre armele folosite cu perfidie ∫i f„r„ mustr„ri de con∫tiin˛„ de c„tre
hitleri∫ti a fost ∫i crima Ómpotriva oamenilor politici care Ói deranjau Ón
socotelile lor – ∫i, dup„ cum se ∫tie, nu numai Ómpotriva acestora – at‚t
Ónaintea c‚t ∫i Ón timpul r„zboiului. ™i ca o mostr„ Ón acest sens, iat„ ce afl„m
de la un apreciat cronicar diplomatic interbelic care a cunoscut Óndeaproape
personalit„˛ile politice ale timpului ∫i desf„∫urarea evenimentelor Ón cadrul
fostei Ligi a Na˛iunilor de la Geneva:
îNu voi uita niciodat„ vizita pe care am f„cut-o la Paris ambasadorului
Germaniei, Roland Koester, o namil„ de om Ónalt de doi metri [...] Œmi face
cunoscut c„ a fost asasinat premierul Rom‚niei, Duca; ∫eful Óntregii politici
francofile din Balcani a fost dobor‚t cu dou„ gloan˛e de revolver [de
legionari – M.N.] chiar Ón diminea˛a aceea, Óntr-o gar„ [decembrie 1933, Ón
gara Sinaia – M.N.].
V„z‚ndu-mi indignarea ∫i triste˛ea, Ómi spune:
– Ei bine, afla˛i c„ la Berlin unii nazi∫ti pretind c„, cu cinci sau ∫ase
asemenea asasinate politice, Germania ar putea face economie de un r„zboi
∫i ar ob˛ine tot ce ar vrea Ón Europa! [...]
Ambasadorul Ón∫ira:
– Mai Ónt‚i e vorba de Dollfuss: singurul austriac care, dup„ p„rerea
Berlinului, se opune Óntr-adevar Anschluss-ului. Dar se socote∫te c„ va fi
asasinat de ai s„i, c„ci num„rul partizanilor Anschluss-ului cre∫te Ón fiecare
zi Ón Austria! Al doilea asasinat indispensabil, dup„ c‚te se spune, trebuie s„
fie cel al regelui Alexandru al Iugoslaviei. Ei pretind c„ dup„ dispari˛ia lui se
duce pe copc„ unitatea Iugoslaviei ∫i Óntreaga politic„ de alian˛„ Óntre Fran˛a
∫i Balcani.
52
Bateria albastr„
Apoi ar voi s„ termine cu Titulescu, aliat credincios al Parisului ∫i

Londrei. Poate c„ au socotit c„ asasinarea lui Duca era necesar„, dar nu ∫tiu
nimic! Œn orice caz, pretind c„ Ón ziua Ón care va disp„rea Benes, minorit„˛ile
germane din Cehoslovacia se vor Óntoarce cu iu˛eala fulgerului la Republica
de la Weimar!
– P‚n„ acum nu sunt dec‚t patru, domnule ambasador.
– Da, dar se pare c„ nazi∫tii se g‚ndesc c„, at‚ta timp c‚t regele Albert
va fi Ón via˛„, Belgia nu va intra niciodat„ Ón sistemul german.
Koester face o pauz„ lung„. Apoi continu„:
– Pe legea mea, cred c„ ar fi foarte ferici˛i s„ vad„ disp„r‚nd Ón Fran˛a
pe unii dintre mini∫trii sau pre∫edin˛ii vo∫tri.
Am scurtat vizita.
Mi-am reamintit de aceast„ Óntrevedere cu ocazia sf‚r∫itului tragic al
regelui Albert ∫i a asasin„rii lui Dollfuss, a lui Alexandru al Iugoslaviei ∫i a
lui Barthou [fost ministru de externe al Fran˛ei ∫i partizan al alian˛ei cu ˛„rile
îMicii Œn˛elegeri“ ∫i cu Uniunea Sovietic„, Ómpotriva pericolului nazist –
M.N.]“. (Geneviève Tabouis, 20 de ani de tensiune diplomatic„, p. 193).
Odios! Diabolic!
™i astfel a urmat Óntregul ∫ir de asasinate, ∫antaje, ultimatumuri,
dictate, Ónscen„ri, folosirea coloanei a cincea, sfidarea opiniei publice
interna˛ionale etc. care pentru noi cei ce am tr„it acele vremuri au Ónsemnat
acumul„ri de resentimente ce trebuiau s„-∫i g„seasc„ Óntr-o bun„ zi – ziua
scaden˛ei – desc„rcarea, r„zbunarea, precum un resort asupra c„ruia se
exercit„ continuu noi presiuni ∫i care deodat„ se destinde brusc.
Care rom‚n ar fi putut uita ∫i ierta acel odios Dictat fascist de la Viena?
El a Ónsemnat, Ón istoria poporului nostru, un moment pe c‚t de dureros pe
at‚t de catalizator al con∫tiin˛ei de neam, al revoltei ∫i urii Ómpotriva
facismului. Iar sub o cenu∫„ de conjunctur„ mocnea Ón sufletul rom‚nului-
rom‚n, a∫tept‚nd ora revan∫ei, ora drept„˛ii.
Œntr-adev„r, cum ai fi putut s„ concepi ∫i s„ accep˛i o astfel de sentin˛„!
Œn ce m„ prive∫te – ca ofi˛er rom‚n – tr„isem din plin acele zile negre, cu
acelea∫i sentimente de revolt„, de indignare ∫i ur„ pentru modul brutal cum
53
se umblase pe harta ˛„rii, mutil‚nd-o. Personal, participasem la manifesta˛ia

din Pia˛a Universit„˛ii iar, ulterior, am avut ocazia – Ómpreun„ cu colegii de
an de la ™coala Politehnic„ – s„ ascult povestit„ toat„ desf„∫urarea odiosului
Dictat de la Viena de Ónsu∫i fostul ministru de externe al Rom‚niei, Mihail
Manoilescu, care ne era profesor de economie politic„.
De altfel, vestea Dictatului de la Viena a fost primit„ cu ad‚nc„ m‚nie
∫i revolt„ de Óntreaga noastr„ armat„, militarii fiind al„turi de masele largi
populare Ón marile adun„ri ∫i demonstra˛ii de protest organizate atunci Ón
Óntreaga ˛ar„. îEliberarea p„r˛ii de nord a Transilvaniei“ devenise cuv‚ntul
de con∫tiin˛„, de ordine ∫i de ac˛iune ce polariza ∫i cataliza, de fapt, rezisten˛a
Óntregului nostru popor. Militarii rom‚ni, Óncep‚nd cu solda˛ii ∫i termin‚nd
cu cadrele din conducerea superioar„ a armatei, Óntr-o str‚ns„ unitate de
voin˛„ ∫i de ac˛iune cu Óntreaga na˛iune, Ón ciuda planurilor ∫i hot„r‚rilor
aventuriste ale lui Ion Antonescu, au fost Ón permanen˛„ ∫i constant cu
privirea spre Ardeal, spre fra˛ii lor afla˛i sub povara ap„s„toare a ocupa˛iei
horthyste. Militarii rom‚ni nu voiau s„ lupte dec‚t Ón Ardeal ∫i pentru
eliberarea Ardealului, nu pentru alte scopuri.
Revolta poporului nostru Ómpotriva Dictatului de la Viena a Ónceput s„
creasc„ ∫i mai mult pe m„sur„ ce se aflau ve∫ti privind modul de comportare
al horthy∫tilor dup„ ocuparea p„r˛ii de nord a Transilvaniei. Œn acest sens,
este revelatoare sinteza Ónaintat„ de Serviciul special de informa˛ii
Pre∫edin˛iei Consiliului de Mini∫tri asupra atrocit„˛ilor s„v‚r∫ite Óntre
1 septembrie 1940 ∫i 15 mai 1941:
îŒn septembrie, octombrie ∫i noiembrie 1940, popula˛ia rom‚neasc„ de
ba∫tin„ din Transilvania de nord, care ajunge din nou sub st„p‚nirea
Ungariei, a tr„it unele dintre cele mai grele Óncerc„ri ale existen˛ei sale.
Asasinatele, schingiuirile, arest„rile, intern„rile Ón lag„re, t‚lh„riile,
jafurile, devast„rile de sate rom‚ne∫ti, p‚ng„ririle, profan„rile, incendierile,
d„r‚m„rile de biserici, expulz„rile, convertirile for˛ate ∫i alte acte de teroare
comise de unguri Ómpotriva popula˛iei rom‚ne Ó∫i ating apogeul Ón lunile
ar„tate, dar ele nu se sf‚r∫esc aici, ci continu„ [...].
Œn intervalul de la 1 septembrie 1940 la 15 mai 1941, teroarea
Óntre˛inut„ de guvernul horthyst asupra popula˛iei rom‚ne din Transilvania
de nord se oglinde∫te Ón urm„torul sinistru lan˛ de atrocit„˛i: omoruri ∫i
54
Bateria albastr„
asasinate: 919; schingiuiri: 771; b„t„i: 3 373; arest„ri: 13 359; profan„ri:

117; devast„ri Ón mas„: 96; devast„ri r„zle˛e: 405 [...].
Din cauza terorii dezl„n˛uite de guvernul maghiar, Óntre 1 septembrie
1940 ∫i 15 mai 1941, Transilvania cedat„ a fost evacuat„ de aproape 150 000
de locuitori rom‚ni, Óntre care se aflau ∫i aproximativ 20 000 de rom‚ni
expulza˛i.“ (23 August 1944, Documente, p. 263).
™i pentru ca imaginea s„ fie ∫i mai complet„, iat„ ce putea s„ debiteze
o minte turbat„ de horthyst, conform notei informative Ónaintate Pre∫edin˛iei
Consiliului de Mini∫tri, la 30 octombrie 1943, de c„tre Eugen Cristescu,
∫eful Serviciului special de informa˛ii:
îŒn cadrul serb„rilor na˛ionale organizate Ón Ungaria ∫i Ardealul ocupat
cu ocazia zilei Sf. ™tefan, Ón ziua de 8 august a.c., baronul Atzel Ede a ˛inut
la ™imleul Silvaniei un discurs cu atacuri neobi∫nuit de vehemente – chiar
pentru mentalitatea maghiar„ – la adresa Rom‚niei ∫i a neamului rom‚nesc,
spun‚nd, printre altele, c„:
– Pe... valahi..., ca pe cei mai Ónver∫una˛i du∫mani ai no∫tri, trebuie s„-i
extirp„m, trebuie s„-i asasin„m...
– Vom organiza o noapte a Sf‚ntului Bartolomeu ∫i vom extirpa ∫i
copilul din p‚ntecele mamei...“ (Ibidem, p. 600).
Œn tot acest r„stimp, revolta Óntregului nostru popor cre∫tea, se
manifesta. ( Œn tot mai multe glasuri se f„cea sim˛it„ aceast„ revolt„.)
Astfel, Nicolae Iorga, Ón septembrie 1940, a scris dou„ articole pentru
a fi publicate Ón îNeamul rom‚nesc“, dar cenzura legionar„ le-a oprit s„
ajung„ la cuno∫tin˛a opiniei publice.
Œn primul articol, marele nostru istoric scria:
îCei care au dat Ungariei un milion ∫i mai bine de rom‚ni credeau
poate c„ trecerea nedreapt„ la un stat (Ungaria horthyst„), care n-avea Ón acea
parte a Ardealului majoritatea popula˛iei, va fi ceva asem„n„tor cu
schimburile de p„m‚nturi din lumea cre∫tin„ ∫i civilizat„. Dar Ónc„ o dat„
s-a dovedit c„ mari gre∫eli fac diploma˛ii ∫i oamenii politici c‚nd dispun, f„r„
nici o cuno∫tin˛„ a lucrurilor ∫i a oamenilor, de ˛inuturi care au ajuns s„
at‚rne de voin˛a lor.
55
Ce s-a petrecut acolo, la luarea Ón st„p‚nire de armata ∫i st„p‚nirea

ungar„, sub ochii lor ∫i f„r„ nici o Óncercare de a opri, ba chiar cu
binevoitorul lor concurs, Óntrece orice Ónchipuire...
Statul rom‚n va face ce crede. Din partea noastr„, n-avem dec‚t un
sfat. A nu se clinti un fir de p„r din capul unui cet„˛ean maghiar al Rom‚niei.
E cea mai teribil„ pedeaps„ ce putem da chinuitorilor ∫i asasinilor.“
(îMagazin istoric“ nr. 4/1984, p.10)
Iar Ón cel de-al doilea articol:
îŒmprejur„rile interne despre care se va putea vorbi cu deplin„
perspectiv„ numai dup„ mult„ vreme, dac„ nu ne mul˛umim cu simple iluzii,
re˛in Óntreaga aten˛ie a na˛iei noastre... Œn judecata lumii, care nu ne cunoa∫te
destul pentru a ne putea pre˛ui, se rostesc cuvinte asupra prezentului ∫i
viitorului nostru, sentin˛e care ne dor!
Preocup„rile noastre de ast„zi ating statul, care poate suferi multe
schimb„ri, dar aceste dureri ∫i jigniri ating trupul ve∫nic viu ∫i Ón temeiurile
sale neschimbate ale na˛iei. Ea ne cheam„ pe cei de deasupra, a c„ror
solidaritate s-a rupt tocmai acum, la r„nile ei. ™i de d‚nsele trebuie s„ ne
ocup„m, mai ales f„c‚nd s„ renasc„ din suferin˛a de azi, speran˛ele de
m‚ine.“ (Ibidem, p. 11)
O confirmare a acestei atitudini generale a poporului nostru fa˛„ de
Dictatul de la Viena ∫i de urm„rile sale o g„sim ∫i Ón telegrama pe care
îAsocia˛ia rom‚nilor expulza˛i din Ardealul cedat prin verdictul de la Viena“
o adresa, la 22 octombrie 1940, unor personalit„˛i ale vie˛ii politice ∫i
culturale din Rom‚nia:
îAm l„sat p„m‚ntul Ardealului Ón s‚nge, sub domnia tiranic„ ∫i
abuziv„ a administra˛iei maghiare. Armata (horthyst„) ne-a ocupat toate
averile, Ónst„p‚nindu-se pe locuin˛ele, birourile profesionale, mo∫iile noastre
∫i Óntreaga avere a societ„˛ilor comerciale rom‚ne...
Toat„ suflarea rom‚neasc„, de la cel mai umil ˛„ran p‚n„ la vl„dicii
no∫tri, este ˛inut„ sub o teroare barbar„ prin v„lul mor˛ii, al arest„rilor, al
perchezi˛iilor Ón miez de noapte cu ridicarea familiilor, prin ac˛iunea bandelor
organizate de leventi∫ti, de g„rzi cet„˛ene∫ti ∫i g„rzile fo∫tilor lupt„tori
(organiza˛ii paramilitare fasciste), ce ziua ∫i noaptea, prin omoruri ∫i b„t„i,
56
Bateria albastr„
spargeri de geamuri ∫i perchezi˛iile ce le executau, r„sp‚ndesc groaza,

produc‚nd victime omene∫ti, deterior‚nd bunurile rom‚ne∫ti, toate ac˛ion‚nd
dup„ programul ∫i cu ajutorul f„˛i∫ al armatei, al poli˛iei ∫i al jandarmeriei...
Intelectualii, comercian˛ii, meseria∫ii ∫i frunta∫ii ˛„rani sunt expulza˛i
cu miile, dezr„d„cin‚ndu-i din mijlocul poporului lor, cu scopuri bine
determinate...“ (Ibidem)
™i Ón acest caz am face desigur o gre∫eal„ dac„ am generaliza, dac„ am
identifica poporul ungar cu usc„turile lui horthyste de atunci, cu faptele
reprobabile ale acestora sau ale altora de aceea∫i spe˛„.
Œn leg„tur„ cu Dictatul de la Viena doresc s„ mai informez pe cititorii
acestei c„r˛i c„ Ónsu∫i Hitler, actorul principal al Óntregului scenariu, a
recunoscut p‚n„ la urm„ nedreptatea ce ni s-a f„cut prin acest dictat, a∫a cum
rezult„ din memoriile lui Otto Skorzeny.
C‚nd Hitler a fost informat c„ Horthy trateaz„ Ón ascuns cu alia˛ii, dup„
ce p‚n„ atunci i se ar„tase ca unul din ciracii s„i devota˛i, el l-a chemat pe
Skorzeny, c„ruia i-a dat ordin s„-l captureze pe regentul Ungariei
(îOpera˛iunea Panzerfaust“, 16 octombrie 1944, a∫a cum Ól îr„pise“ ∫i pe
Mussolini).
Sunt de re˛inut cele spuse, cu acea ocazie, de Hitler lui Skorzeny:
î– Aceasta nu se va Ónt‚mpla! spune Hitler cu o voce ferm„. Regentul
crede c„ este un mare politician. Se pare Óntr-adev„r c„ exist„ o memorie
scurt„ la Budapesta! F„r„ Óndoial„ s-a uitat c„ la 25 noiembrie 1941 s-a
reÓnnoit pentru cinci ani pactul anti-comintern.
– Dar s-a uitat ∫i c„ dumneavoastr„ – el se Óntoarce c„tre Ribbentrop –
a˛i dat la Viena, la 29 august 1940, o anumit„ sentin˛„ arbitrar„? Aceast„
sentin˛„ a permis Ungariei s„ primeasc„ cea mai mare parte a Transilvaniei.“
(Otto Skorzeny, La guerre inconnue, p. 282)
Dup„ cum se ∫tie, dup„ Dictatul de la Viena, poporul nostru a trebuit
s„ suporte ∫i alte, multe, momente triste Ón conjunctura istoric„ nefavorabil„
cu care am fost confrunta˛i Ón acei ani: regimul de dictatur„ antonescian„,
asasinatele comise de legionari, ocuparea ˛„rii ∫i exploatarea bog„˛iilor sale
de c„tre hitleri∫ti, t‚r‚rea Ón r„zboiul antisovietic, atitudinea arogant„ a
hitleri∫tilor fa˛„ de poporul nostru ∫i fa˛„ de armata rom‚n„ ∫i c‚te altele.
57
C¬ND A VENIT îORA H“
M„ aflam acas„ c‚nd, deodat„, nu cu mult Ónainte de ora 22,

emisiunea radio s-a Óntrerupt ∫i apoi, ... vocea crainicului care anun˛a
ascult„torilor s„ nu Ónchid„ aparatele deoarece Ón cur‚nd va urma un
comunicat foarte important.
Emo˛ie... a∫teptarea care da clipelor dimensiuni atemporale... Se
transmitea muzic„ ∫i se revenea cu anun˛ul de a nu se Ónchide aparatele
deoarece va urma...
Œn fine, a urmat proclama˛ia ∫efului statului* care aducea la cuno∫tin˛a
na˛iunii – ∫i lumii Óntregi – vestea r„sturn„rii dictaturii antonesciene ∫i a
Óncet„rii ostilit„˛ilor cu Na˛iunile Unite:
îRom‚ni,
Œn ceasul cel mai greu al datoriei noastre, am socotit, Ón deplin„
Ón˛elegere cu poporul, c„ nu este dec‚t o singur„ cale pentru salvarea ˛„rii de
la o catastrof„ total„: ie∫irea noastr„ din alian˛a cu puterile Axei ∫i imediata
Óncetare a r„zboiului cu Na˛iunile Unite.
Un nou guvern de uniune na˛ional„ a fost Óns„rcinat s„ aduc„ la
Óndeplinire voin˛a hot„r‚t„ a ˛„rii de a Óncheia pacea cu Na˛iunile Unite.
Rom‚nia a acceptat armisti˛iul oferit de Uniunea Sovietic„, Marea Britanie
∫i Statele Unite ale Americii. Din aceast moment Ónceteaz„ lupta ∫i orice act
de ostilitate Ómpotriva armatei sovietice precum ∫i starea de r„zboi cu Marea
Britanie ∫i Statele Unite. Primi˛i pe solda˛ii acestor armate cu Óncredere.
Na˛iunile Unite ne-au garantat independen˛a ˛„rii ∫i neamestecul Ón treburile
noastre interne. Ele au recunoscut nedreptatea Dictatului de la Viena, prin
care Transilvania ne-a fost r„pit„.“ (îUniversul“ din 25 august 1944)
Con˛inutul ei a fost difuzat de mai multe ori Ón acea noapte.
* Regele Mihai.
58
Bateria albastr„
îRom‚ni,
Poporul nostru Ón˛elege s„ fie singur st„p‚n pe soarta sa. Oricine s-ar
Ómpotrivi hot„r‚rii noastre liber luate ∫i care nu atinge drepturile nim„nui
este un du∫man al neamului nostru.
Ordon armatei ∫i chem poporul s„ lupte prin orice mijloace ∫i cu orice
sacrificii Ómpotriva lor.
To˛i cet„˛enii s„ se str‚ng„ Ón jurul Guvernului pentru salvarea patriei.
Cel care nu va da ascultare guvernului se opune voin˛ei poporului ∫i este un
tr„d„tor de ˛ar„.“ (Ibidem)
Cei care au tr„it acele clipe Ó∫i amintesc, desigur, Ónsemn„tatea
deosebit„ pe care au avut-o pentru poporul nostru. Era ca un imens oftat de
u∫urare, ca o desc„tu∫are precum un resort care a fost ˛inut ap„sat de o for˛„
exterioar„ ∫i care, o dat„ sc„pat de sub ap„sare, izbucne∫te liber la adev„rata
sa vrere ∫i dimensiune. Sentimente de ad‚nc„ ∫i ne˛„rmurit„ bucurie Ó˛i
st„p‚neanu inima, inima Ón care p‚n„ acum mocniser„ resentimente, restri∫te
∫i triste˛e!...
îRom‚ni,
Dictatura a luat sf‚r∫it ∫i cu ea Ónceteaz„ toate asupririle. Noul guvern
Ónseamn„ Ónceputul unei ere noi Ón care drepturile ∫i libert„˛ile tuturor
cet„˛enilor ˛„rii sunt garantate ∫i vor fi respectate.
Al„turi de armatele aliate ∫i cu ajutorul lor, mobiliz‚nd toate for˛ele
na˛iunii, vom trece hotarele impuse prin actul nedemn de la Viena pentru a
elibera p„m‚ntul Transilvaniei noastre de sub ocupa˛ia str„in„.“
îRom‚ni,
De curajul cu care vom ap„ra cu armele Ón m‚n„ independen˛a
Ómpotriva oric„rui atentat la dreptul nostru de a ne hot„rÓ singuri soarta
depinde viitorul ˛„rii noastre.
Cu deplin„ Óncredere Ón viitorul Neamului Rom‚nesc s„ p„∫im hot„r‚˛i
pe drumul Ónf„ptuirii Rom‚niei de m‚ine, al unei Rom‚nii libere, puternice
∫i fericite.“ (Ibidem)
59
Sim˛eam nevoia s„ comunic cu cineva. Am pornit c„tre camera Ón care

locuiau gazdele mele. Era lumin„, semn c„ nu dormeau. Am b„tut la u∫„ ∫i
am intrat. Ascultaser„ ∫i ei proclama˛ia ∫i erau st„p‚ni˛i de aceea∫i puternic„
emo˛ie. Am ie∫it apoi Ómpreun„ la poart„. Pe strad„, ca ∫i noi, mul˛i al˛i
toh„neni, care Ó∫i manifestau bucuria ∫i Óncrederea Ón noul viitor al ˛„rii. Œ∫i
strigau vecinii pentru a le comunica îmarea veste“, vorbeau, gesticulau, se
Ómbr„˛i∫au ∫i... probabil c„ n-a lipsit, Ón continuare, nici ciocnirea paharelor
cu palinc„.
Cred c„ atunci s-a tr„it o noapte alb„ de c„tre to˛i cei care au ascultat
aceast„ mare veste a sf‚r∫itului dictaturii antonesciene ∫i a trecerii noastre
al„turi de armatele aliate.
A doua zi, o mare parte din personalul uzinei s-a prezentat la lucru mai
devreme dec‚t ora normal„. Figurile destinse, gesturile, vorbele oamenilor
exprimau, toate, bucuria ∫i fericirea tr„irii acestei zile de adev„rat„
s„rb„toare. Se discuta aprins, se d„dea glas sentimentelor de satisfac˛ie ∫i
mul˛umire, se transmiteau – de Óndat„ ce se aflau – noile ve∫ti asupra
mersului evenimentelor.
Œn aceste zile ∫i Óntr-o astfel de atmosfer„ a ap„rut necesitatea form„rii
îbateriei albastre“. O dat„ cu ea s-au organizat ∫i alte forma˛iuni populare de
lupt„ Óntre care un loc central le-a revenit g„rzilor patriotice.
Mai Ónainte Óns„ de a trece la relatarea episoadelor legate de
constituirea îbateriei albastre“, pentru a fi situate ∫i Ón˛elese Ón contextul
general al insurec˛iei na˛ionale armate antifasciste, consider necesar s„ ne
reamintim – pe scurt – principalele ac˛iuni care au dus la declan∫area
revolu˛iei din august 1944 ∫i au f„cut-o posibil„, precum ∫i modul cum s-au
desf„∫urat evenimentele – Óndeosebi Ón ora∫ul ∫i regiunea Bra∫ov – Ón orele
∫i zilele imediat urm„toare acelei ore îH“ (ora 22, ziua 23 august).
60
Bateria albastr„
MEMORIA UNOR ZILE FIERBINfiI
Œn vara anului 1944, lupta de eliberare a poporului rom‚n se Óndrepta

cu pa∫i mari c„tre deznod„m‚ntul final, pe m„sur„ ce condi˛iile interne ∫i
interna˛ionale deveneau tot mai favorabile. Œn ˛ar„, cele mai largi for˛e
politice na˛ionale, democratice ∫i antifasciste se aliau Ón acest scop. Acesta a
fost un factor de o importan˛„ hot„r‚toare pentru organizarea ∫i desf„∫urarea
cu succes a insurec˛iei na˛ionale armate antifasciste. Pe plan extern se
urm„rea ∫i se evalua situa˛ia politico-militar„, Ón est ∫i vest, cu deosebire
loviturile zdrobitoare primite de trupele hitleriste din partea armatelor
sovietice, pentru a se alege momentul cel mai potrivit pentru declan∫area
insurec˛iei.
îŒntoarcerea armelor de c„tre armata rom‚n„ ∫i participarea ei la
Ónf„ptuirea actului crucial de la 23 August 1944 se Ónscriu Óntre evenimentele
cele mai interesante ale celui de Al Doilea R„zboi Mondial, un astfel de
eveniment, cu efectele imediate ∫i cu totul surprinz„toare pe care le-a avut,
cu implica˛iile ∫i consecin˛ele sale asupra desf„∫ur„rilor militare, fiind cu
totul singular ∫i f„r„ precedent Ón istorie. Faptul c„ armata rom‚n„, Ón
totalitatea ei, fie c„ unit„˛ile se g„seau Ón dispozitiv de lupt„, intercalate ∫i
Óncorsetate de unit„˛ile germane, fie c„ se aflau Ón interior, Ón diferite
garnizoane de pe cuprinsul ˛„rii, a Óntors armele Ómpotriva Wehrmachtului
nazist a fost considerat o bun„ perioad„ de timp, peste hotare, ca un fapt greu
de explicat. îCum a fost cu putin˛„ ca dintr-o dat„ – s-au Óntrebat ∫i poate se
mai Óntreab„ Ónc„ unii istorici de peste hotare – Óntreaga armat„ rom‚n„, care
avea o structur„ organizatoric„ ∫i de conducere complex„, se afla dislocat„
pe spa˛ii geografice Óntinse, s„ Óntoarc„ frontul cu 180 de grade, f„r„ nici o
defec˛iune de conducere sau de execu˛ie?“
Conform directivei operativ-strategice adoptate, loviturile principale
Ómpotriva ocupan˛ilor hitleri∫ti urmau s„ se dea Ón Bucure∫ti, Ploie∫ti ∫i
Valea Prahovei, unde ace∫tia aveau concentrate majoritatea trupelor din
interiorul ˛„rii ∫i unde, totodat„, existau cele mai puternice for˛e
61
insurec˛ionale. S-a avut Ón vedere, de asemenea, necesitatea degaj„rii de

for˛ele inamice ∫i men˛inerea celor mai importante puncte strategice care s„
asigure succesul Óntregii ac˛iuni.
îDup„ 3 zile de lupte Ónd‚rjite (24-26 august) care au reliefat un
impresionant eroism popular, unit„˛ile militare din Bucure∫ti, de sub
comanda generalului Iosif Teodorescu, Ómpreun„ cu forma˛iunile patriotice
de lupt„, au cur„˛at Capitala de hitleri∫ti, st„p‚nind ora∫ul ∫i z„d„rnicind
Óncerc„rile acestora de a Ón„bu∫i insurec˛ia.
La 28 august depuneau armele Ón apropiere de Ploie∫ti, constr‚n∫i de
comandamentul ∫i unit„˛ile Armatei a 4-a rom‚ne, generalii Reiner Stahel ∫i
Alfred Gerstenberg, comandan˛ii r„m„∫i˛elor trupelor care Óncercaser„ s„
duc„ la Óndeplinire misiunea dat„ de Hitler, Ón noaptea de 23 spre 24 august,
de a Ón„bu∫i Ón s‚nge insurec˛ia. Stahel, devenit expert Ón materie de
reprimare a luptei de eliberare, Óndeosebi prin ac˛iunea Ómpotriva insurec˛iei
de la Var∫ovia, punea punct carierei sale monstruoase pe malurile r‚ului
Prahova din Rom‚nia.“ (Marea conflagra˛ie a secolului XX, p. 384)
Dup„ Bucure∫ti, zona Ploie∫ti ∫i zona Prahovei au cunoscut cr‚ncene
confrunt„ri cu inamicul. At‚t for˛ele rom‚ne c‚t ∫i cele germane acordau o
importan˛„ deosebit„ acestei regiuni petrolifere, la care se ad„uga totodat„ ∫i
importan˛a strategic„ a c„ii ferate ∫i ∫oselei na˛ionale Bucure∫ti-Predeal-
Bra∫ov. ™i aici trupele Corpului 5 teritorial, ajutate de diferite alte
deta∫amente Ónarmate, forma˛iuni de lupt„ patriotice ∫i forma˛iuni de
premilitari, au reu∫it s„ neutralizeze ac˛iunile for˛elor hitleriste, s„ le
dezarmeze ∫i s„ ocupe toate obiectivele importante din regiune.
Care era Óns„ situa˛ia ∫i cum se desf„∫urau evenimentele Ón aceste zile
Ón ora∫ul ∫i regiunea Bra∫ov, unde se localizeaz„ ∫i faptele de arme ale
îbateriei albastre“ ?
Aici, conducerea ∫i desf„∫urarea ac˛iunilor armate Ómpotriva trupelor
hitleriste au apar˛inut Corpului de Munte, al c„rui comandant era generalul
de divizie Ion Dumitrache, ∫ef de stat major fiind colonelul Atanase Chiri˛„.
îBra∫ovul – important centru industrial al ˛„rii – ∫i regiunea
Ónconjur„toare trebuiau p„strate cu orice pre˛ de Comandamentul Rom‚n,
deoarece formau o important„ baz„ de plecare pentru opera˛iile ulterioare Ón
62
Bateria albastr„
vederea eliber„rii p„r˛ii de nord a Transilvaniei.“ (colonel Atanase Chiri˛„,

Luptele din zona Bra∫ov, p. 86)
Concomitent cu ac˛iunile armate pentru dezarmarea inamicului ∫i
ocuparea obiectivelor importante din ora∫ ∫i din regiune trebuiau luate
m„suri pentru oprirea oric„rei jonc˛iuni ∫i regrup„ri a for˛elor hitleriste din
acest centru strategic cu cele de la sud ∫i est de Mun˛ii Carpa˛i, prin
Ónchiderea celor cinci defilee care ar fi permis aceast„ afluire : pe Valea
Buz„ului, pe valea Teleajenului, prin Predelu∫, pe Valea Prahovei ∫i prin
Pasul Bran. Œn principal, trebuiau Ómpiedicate for˛ele fasciste din zona
Sf. Gheorghe ∫i cele Ón retragere de pe Valea Prahovei de a se regrupa ∫i pune
st„p‚nire pe ora∫ul Bra∫ov.
îComandamentul german fascist – Ón vederea sprijinirii trupelor sale
din regiunea petrolifer„ ∫i apoi a asigur„rii retragerii acestor trupe de la nord
de Carpa˛i – a urm„rit s„ transforme ora∫ul Bra∫ov ∫i Ómprejurimile sale
Óntr-un bastion de ap„rare, una din misiunile imediate ale for˛elor hitleriste
fiind ocuparea Bra∫ovului ∫i a pasului de la Predeal cu scopul de a organiza
o pozi˛ie de rezisten˛„.“ (Ibidem, p. 88)
Œncep‚nd Ónc„ din noaptea de 23 august 1944 ∫i p‚n„ Ón ziua de
25 august, Ón urma m„surilor luate de comandamentul Corpului de Munte,
prin ac˛iunile de lupt„ curajoase duse de osta∫ii rom‚ni, ajuta˛i de muncitori
∫i de al˛i cet„˛eni organiza˛i Ón forma˛iuni de lupt„ patriotice, s-a reu∫it
cur„˛irea Bra∫ovului de trupele hitleriste ∫i, prin aceasta, luarea sub control a
obiectivelor importante care se aflau sub st„p‚nirea acestora. Astfel, au fost
cucerite prin lupte : cl„direa telefoanelor, po∫ta, fabrica de ciocolat„, gara
central„ ∫i gara Bartolomeu, stadionul de l‚ng„ fabrica de cauciuc, depozitul
de muni˛ii, depozitul de benzin„, fabrica de bere D‚rste, aeroporturile I.A.R.
Bra∫ov ∫i Ghimbav, au fost lichidate cuiburile de rezisten˛„ de pe dealul
Warthe de la poalele T‚mpei, de pe str„zile Mure∫anu, Prundu, Gh. Dima,
Calea Bari˛iu ∫i de la diferitele Óncruci∫„ri de drumuri. îŒn ziua de 25 august,
c„tre ora 11, ultimele trupe r„zle˛e au Ónceput s„ se retrag„ din ora∫,
Óndrept‚ndu-se Ón direc˛ia Prejmer. Astfel, la 25 august, ora∫ul Bra∫ov a fost
cur„˛at complet de trupele hitleriste. Prin aceasta ˛elurile Comandamentului
german fascist de a pune st„p‚nire pe acest important centru industrial au
suferit un e∫ec total.“ (Ibidem, p. 89)
63
Lupte Ónd‚rjite s-au desf„∫urat ∫i pentru nimicirea rezisten˛elor

hitleriste din Ómprejurimile Bra∫ovului. Dup„ cum se ∫tie, lupte grele s-au dat
pentru ap„rarea ∫i p„strarea Ón stare de func˛iune a postului de radioemisie
Bod, care la 28 august a fost bombardat ∫i de 16 avioane Stukas, av‚nd drept
urmare avarierea cl„dirilor administra˛iei, a unui pilon anten„, a unui post
mobil de radioemisie, fiind omor‚˛i un copil, dou„ femei ∫i doi solda˛i. Sunt
de amintit, de asemenea, luptele date pentru cucerirea aerodromului de la
Ghimbav, a G„rii H„rman ∫i a G„rii Prejmer.
Conform datelor comunicate de ∫eful de stat major al Corpului de
Munte, Ón luptele duse de trupele rom‚ne pentru nimicirea for˛elor hitleriste
din Bra∫ov ∫i Ómprejurimi s-a reu∫it, p‚n„ la 27 august, capturarea a circa 500
de prizonieri, a unor Ónsemnate cantit„˛i de armament, 36 de avioane de pe
aeroporturile din Bra∫ov ∫i Ghimbav, 10 tunuri a.a., autovehicule ∫i remorci,
un depozit de medicamente ∫i instrumente sanitare, depozite de materiale
auto, de echipament, de alimente etc.
Œncep‚nd cu 26 august, centrul de greutate al ac˛iunilor Óntreprinse a
trecut pe ap„rarea ∫i st„p‚nirea trec„torilor din Carpa˛i, pentru a opri fie
retragerea trupelor hitleriste de la sud de mun˛i, fie atacurile efectuate din
nord Ómpreun„ cu trupe horthyste; apoi – dup„ cum s-a ar„tat – st„p‚nirea
acestora reprezint„ o importan˛„ deosebit„ pentru desf„∫urarea opera˛iilor
ulterioare Ón vederea eliber„rii p„r˛ii de nord a Transilvaniei, r„pit„ prin
Dictatul de la Viena. Œn acest scop, conform ordinului de opera˛ii nr.1 al
Corpului de Munte, s-au format trei grup„ri tactice – de est, de centru ∫i de
vest – Ón componen˛a c„rora au fost incluse toate unit„˛ile ∫i forma˛iunile
militare existente Ón regiune. De∫i, dup„ cum se relateaz„, aceste grup„ri
cuprindeau ∫i unit„˛i de recru˛i, unit„˛i P.S. (p„r˛i sedentare) ∫i alte astfel de
unit„˛i slab Ónarmate, f„r„ armament automat ∫i f„r„ artilerie, ele au luptat cu
deosebit„ d„ruire ∫i eroism pentru a duce la Óndeplinire misiunile ce le
fuseser„ Óncredin˛ate, Ón acele zile de grea Óncercare pentru ˛ara noastr„. For˛e
hitleriste, Ónt„rite cu trupe care se retr„seser„ din Bra∫ov prin Prejmer,
Óncepuser„ de acum s„ atace puternic din direc˛ia Sf. Gheorghe, Ón dorin˛a lor
de a ocupa Bra∫ovul ∫i Ómprejurimile sale.
Œn aceast„ situa˛ie a intrat Ón lupt„ ∫i îbateria albastr„“, a∫a cum rezult„
∫i din relat„rile colonelului Atanase Chiri˛„, ∫eful de stat major al Corpului
de Munte :
64
Bateria albastr„
îAtacurile trupelor hitleriste ∫i horthyste au fost oprite de unit„˛ile

rom‚ne. Œn luptele cr‚ncene duse pentru respingerea ofensivei trupelor
hitleriste ∫i horthyste, unit„˛ile Corpului de Munte s-au bucurat Ón mod
efectiv de sprijinul muncitorilor din fabrici ∫i al ˛„ranilor din comunele de pe
teritoriul jude˛ului Bra∫ov. Asfel, Ón vederea arunc„rii Ón aer a podului de pe
Olt au ajutat ∫ase ˛„rani pe pionierii no∫tri la transportul dinamitei ∫i la
minarea podului.
Muncitorii fostelor Uzine îRogifer“ din Tohan s-au Óncadrat Ón lupta
Ómpotriva nem˛ilor. Un num„r de 56 de muncitori, sub comanda
locotenentului N„stase Marin, anima˛i de dragostea de patrie ∫i ur‚nd de
moarte pe fasci∫ti, s-au constituit Óntr-o baterie de artilerie ∫i, cu tunurile
remorcate de ma∫ini Ónc„rcate cu muni˛ii ∫i alimente, au pornit Ón sectorul
Prejmer-Dobolii de Jos, unde au sprijinit prin foc bine condus unit„˛ile de
infanterie ale Corpului de Munte, provoc‚nd du∫manului numeroase
pierderi.“ (Ibidem, p. 91)
Generalul-maior Alexandru Tenescu, comandantul grup„rii tactice de
est care avea misiunea de a ap„ra zona Œntorsura Buz„ului – Dobolii de Jos –
S‚npetru, relateaz„, de asemenea, despre luptele duse Ón aceast„ zon„, Ón care
a ac˛ionat ∫i îbateria albastr„“. îŒncep‚nd din 27-29 august, Doboli ∫i Ilieni
aveau s„ devin„ teatrul unor importante lupte, dat„ fiind a∫ezarea acestor
comune pe calea de acces a v„ii Oltului spre ora∫ul Sf. Gheorghe (∫i
comunele Chichis ∫i Prejmer – n.n.). Zilele ce au urmat au fost martorele
unor cr‚ncene Óncerc„ri.“ (General maior Alexandru Tenescu, Œn zona
ora∫ului Sf. Gheorghe, p. 152)
Din relat„rile sale, Ón cuno∫tin˛„ de cauz„, afl„m cum la 30 august
trupele noastre au reu∫it s„ elibereze satul Ilieni, pentru ca la 31 august, fiind
atacate de trupe inamice blindate, s„ fie obligate s„ cedeze aceast„ localitate
∫i s„ se retrag„ Ón Dobolii de Jos, dup„ ce au provocat grele pierderi
inamicului. Apoi, cum Ón ziua de 1 septembrie ac˛iunile ofensive au Óncetat,
timp Ón care s-au primit Ónt„riri din ambele p„r˛i, fasci∫tii aduc‚nd din spatele
frontului noi unit„˛i blindate ∫i avioane, Ón diminea˛a zilei de 2 septembrie
trupele Corpului de Munte au declan∫at o puternic„ ofensiv„ pe toat„ linia
frontului, cu inten˛ia de a t„ia liniile de retragere ale for˛elor inamice din
zona Sf. Gheorghe. Œn aceast„ ac˛iune, îgruparea de est a suferit Óns„ pierderi
Ón teren ∫i oameni. Concentr‚ndu-∫i for˛ele cu deosebire pe direc˛ia Doboli,
65
hitleri∫tii, infiltr‚ndu-se prin vest, au contraatacat ∫i, Ónfr‚ng‚nd un batalion

al Regimentului 30 doroban˛i, au ocupat localitatea Dobolii de Jos ∫i au
respins atacurile subunit„˛ilor rom‚ne de la sud de Chichi∫ ∫i Micfal„u. Fiind
atacate cu tancuri, aceste unit„˛i ∫i subunit„˛i s-au retras pe alte pozi˛ii. A
doua zi inamicul a atacat pe tot frontul, folosind tancuri, dar n-a putut trece
Oltul...“ (Ibidem, p. 154)
Dup„ o lupt„ Ónd‚rjit„, de∫i for˛ele erau inegale, subunitatea comandat„
de c„pitanul Hajdeu a reu∫it s„ recucereasc„ localitatea Doboli. Œn acest
sector, Ón zilele urm„toare trupele rom‚ne au reu∫it s„ p„streze pozi˛iile
ocupate, p‚n„ Ón ziua de 6 septembrie c‚nd Ón zon„ au sosit alte for˛e rom‚ne,
precum ∫i unit„˛i sovietice, care au afluit prin trec„torile Carpa˛ilor,
men˛inute ferm de trupele noastre.
™i generalul maior Alexandru Tenescu subliniaz„ ajutorul adus de
muncitorii din aceast„ regiune, precum ∫i faptele de arme ale îbateriei
albastre“. î™i acum Ómi amintesc cu emo˛ie despre faptele viteje∫ti ale
«bateriei albastre» (denumit„ astfel dup„ culoarea salopetelor muncitorilor),
alc„tuit„ din muncitori ∫i func˛ionari de la Uzina Tohan care, Ón tot timpul
b„t„liei pentru eliberarea ora∫ului Sf‚ntu Gheorghe, ne-a dat un neprecupe˛it
sprijin. Pe tot timpul luptelor voluntarii din îbateria albastr„“, al„turi de
osta∫i, au dovedit curaj, iscusin˛„, b„rb„˛ie ∫i eroism Ón lupt„, izvor‚te din
dragostea lor fierbinte fa˛„ de patria noastr„ scump„. Pentru faptele lor eroice
∫i spiritul de sacrificiu de care au dat dovad„ lupt„torii acestei baterii au fost
cita˛i prin ordin de zi pe armat„ ∫i decora˛i cu ordine ∫i medalii rom‚ne∫ti.
™i muncitorii altor Óntreprinderi din regiunea Bra∫ov, ca ∫i ˛„ranii din
acele p„r˛i, au adus o contribu˛ie pre˛ioas„ la luptele duse Ón aceast„ zon„,
ceea ce reflecta puternicul ecou ce l-au avut Ón con∫tiin˛a acestora chem„rile
de a lupta cu arma Ón m‚ini, al„turi de armat„, pentru eliberarea de sub jugul
fascist a p„m‚ntului scump al patriei.
Astfel ∫i-a Óncheiat Corpul de Munte, cu succes, misiunea sa Ón aceast„
zon„ de lupt„...“ (Ibidem, p. 156-157)
Prezent‚nd acest cadru tactic operativ Ón care s-au desf„∫urat luptele Ón
zona de ac˛iune a îbateriei albastre“, voi relata Ón continuare desf„∫urarea
evenimentelor a∫a cum le-am perceput ∫i Ón˛eles eu, a∫a cum mi le amintesc
Ón calitate de participant nemijlocit, de comandant al celor care, Ón zilele de
foc ale lui august 1944, au Ón˛eles c„, indiferent de locul de munc„, form„m
cu to˛ii îoastea ˛„rii“ ∫i suntem implica˛i Ón destinele patriei.
66
Bateria albastr„
CUM ™I C¬ND A INTRAT ŒN LUPT√

îBATERIA ALBASTR√“
Œ n diminea˛a zilei de 26 august 1944, capitanul Grama m-a chemat ∫i

mi-a dat s„ citesc urm„torul document pe care Ól reproduc integral:
NOT√ TELEFONIC√
Nr. 236632
26.VIII.1944
Corpul de Munte
Stat major
C„tre,
Fabrica de muni˛ii Tohan
Ve˛i organiza cu personalul dumneavoastr„, dotat cu muni˛ie ∫i
armamentul pe care Ól ave˛i pentru experien˛„ ∫i instruc˛ie: 3 tunuri de
75 mm; 1 obuzier de 100 mm; 1 arunc„tor de 120 mm; 1 arunc„tor de
81 mm; 4 arunc„toare de 60 mm; 2 tunuri anticar ∫i 60 lovituri pentru tun
anticar.
Acest armament Óncadrat va fi tractat de autocamioanele ce le ve˛i
primi de la Divizionul 1 obuziere munte.
Tot acest armament se va trimite la Bra∫ov, la cazarma v‚n„torilor de
munte.
Din ordin,
™eful de stat major
(ss) Col. At. Chiri˛„
67
Dup„ ce a v„zut c„ l-am citit cu aten˛ie, m-a Óntrebat: – Ce spui?

Ini˛ial n-am r„spuns. Am mai citit o dat„ documentul ∫i apoi l-am
Óntrebat la r‚ndul meu: – Dar dumneavoastr„ ce spune˛i?
– P„i, eu spun c„ momentul confrunt„rii cu hitleri∫tii, de care tot
vorbeam, a sosit. Œntre timp am aflat c„ muncitorii sunt gata s„ r„spund„ la
acest ordin adresat uzinei. R„m‚ne acum s„ ac˛ion„m ∫i noi cei din comisia
militar„.
– Din tot ce v„d eu Ón ordinul Corpului de Munte, solu˛ia ar fi s„
form„m o baterie de artilerie cu cele trei tunuri de 75 mm. La obuzierul de
100 mm trebuie renun˛at pentru c„ o baterie format„ din tunuri de diferite
calibre este, din punct de vedere artileristic, de nedorit, date fiind greut„˛ile
pe care le prezint„ Ón stabilirea elementelor de tragere ∫i operativitatea Ón
ac˛iuni.
– Vezi, drag„ Marine, tocmai de aceea am ˛inut ca, mai Ónt‚i, s„ stau
de vorb„ cu tine. Dup„ cum bine ∫tii, eu sunt infanterist, iar locotenentul
Negoi˛„ e genist. Ar mai fi c„pitanul inginer Cost„chescu, dar el nu se bucur„
de simpatia ∫i Óncrederea muncitorilor a∫a cum te bucuri tu. Œn aceste
condi˛ii, eu nu te v„d dec‚t pe tine ca fiind artileristul nostru, care ar putea
prelua conducerea acestei baterii. Ei, ce zici? E∫ti de acord?
– A∫ putea oare s„ nu fiu de acord, domnule c„pitan? Nu vorbeam noi
c„ va sosi o zi c‚nd o s„ le putem pl„ti hitleri∫tilor toate poli˛ele?
– Œ˛i mul˛umesc! De altfel, nici nu m„ a∫teptam la alt r„spuns. Acum
m„ voi duce la direc˛ia uzinei pentru a discuta celelalte aspecte legate de
formarea, Óncadrarea ∫i dotarea bateriei. ™i-apoi tu Ónc„ de ieri ai f„cut
botezul focului c‚nd, Ómpreun„ cu muncitorii ∫i cu cele dou„ tunuri, a˛i reu∫it
s„ dezarma˛i ∫i s„ captura˛i coloana de hitleri∫ti care venea dinspre Bran spre
Bra∫ov...
Cum s-a desf„∫urat aceast„ ac˛iune?
Œn seara zilei de 24 august, telefonista de la Bran a anun˛at la Tohan c„
primise o comunicare referitoare la o coloan„ de trupe hitleriste care se
Óndrepta dinspre Ruc„r spre Bran. Aceast„ veste a fost transmis„ ∫i la uzina
care – dup„ cum am mai spus – era militarizat„ ∫i, dat„ fiind noua situa˛ie Ón
68
Bateria albastr„
care ne aflam, se formeaz„ de-acum ∫i g„rzile muncitore∫ti, gata s„ o apere

la nevoie.
S-a intrat Ón alert„... S-a dat alarma...
A∫a se face c„ m-am trezit acas„ cu unul din muncitori – nu mai ∫tiu
care. Cu vocea plin„ de emo˛ie Ól aud c„-mi spune:
– Domnule locotenent, v„ rog, trebuie s„ veni˛i urgent cu noi la
uzin„!...
– Dar ce s-a Ónt‚mplat?
– Am s„ v„ explic pe drum...
La poart„ ne a∫tepta un camion Ón care cum ne-am urcat a ∫i pornit Ón
vitez„. Mi se relat„ informa˛ia primit„ Ón leg„tur„ cu coloana hitlerist„, dup„
care Óncheie:
– Domnule locotenent, noi v-am sim˛it mereu al„turi de noi. ™i-apoi, Ón
cur‚nd ve˛i fi inginer ∫i ori aici, ori Ón alt„ parte, tot cu noi, muncitorii, ve˛i
lucra... Trebuie s„ ne ajuta˛i s„ reu∫im oprirea ∫i dezarmarea acestei coloane.
Œnchipui˛i-v„ ce-ar fi dac„ î„∫tia ar ajunge la Bra∫ov!“
™i atunci Ón mintea mea a Ónceput s„ se deruleze, precum un film,
Óntreaga situa˛ie cu care eram confrunta˛i Ón aceast„ parte a ˛„rii...
Un ora∫ ca Bra∫ovul, ocupat de nem˛i, ar fi at‚rnat foarte greu Ón
desf„∫urarea opera˛iunilor militare Ón zona la care ne referim. Ora∫ul cu cea
mai puternic„ industrie de pe str„vechiul p„m‚nt rom‚nesc al Transilvaniei,
cu uzine de armament ∫i muni˛ie, cu fabrica de avioane, cu postul de radio
Bod, cu aerodromul de la Ghimbav, ne-ar fi lipsit de o mare parte din
mijloacele cu care trebuia s„-i Ónfr‚ngem pe ocupan˛ii hitleri∫ti. Œn plus,
Bra∫ovul Ónsemna, din punct de vedere strategic, leg„tura direct„ cu Valea
Prahovei, cu ora∫ul Ploie∫ti ∫i regiunea petrolifer„, Ón˛esat„ de nem˛i;
Ónsemna drum de retragere sau de atac, sau de concentrare a for˛elor fug„rite
din alte p„r˛i; Ónsemna posibilitatea p„trunderii Ón Transilvania a trupelor
hitleriste ce se retr„geau de pe frontul din Moldova, pe la Œntorsura Buz„ului,
sau a celor sc„pa˛i din vestul Munteniei, pe la Ruc„r ∫i Bran. Era deci de
a∫teptat ca Bra∫ovul s„ devin„ o ˛int„ principal„ ∫i imediat„ a for˛elor
69
hitleriste din jur ∫i a celor hitleristo-horthyste din Curbura Carpa˛ilor ∫i de

dincolo de Olt ∫i Mure∫, dinspre nord.
Am sim˛it c„ o r„spundere uria∫„ ne a∫teapt„. Implicit, mi-am dat
seama c„ de acum intrasem Ón aceast„ mare ∫i fulger„toare ac˛iune de lupt„
a poporului nostru Ómpotriva cotropitorilor...
Ajun∫i la uzin„, un grup de muncitori ne a∫tepta.
Am Ónceput s„ discut„m, s„ ne sf„tuim. Œn final, solu˛ia aleas„ a fost
aceea de a porni cu dou„ tunuri ∫i muni˛ia respectiv„ ∫i de a bloca drumul
dintre Tohan ∫i Bran. Toate acestea Óns„ ∫i cu ∫tiin˛a conducerii uzinei ∫i a
c„pitanului Grama.
Se iveau zorile zilei de 25 august c‚nd am ajuns cu cele dou„ tunuri,
tractate de camioane, Ón care se aflau muncitorii ∫i proiectilele noastre, la
locul stabilit pentru a intra Ón pozi˛ie de lupt„. Œn spatele nostru se afla
Tohanul Vechi, R‚∫novul ∫i apoi Bra∫ovul; Ón fa˛„, Tohanul Nou ∫i Branul.
Am ordonat ca turnurile s„ fie amplasate de o parte ∫i de alta a
drumului ∫i s„ se ia m„suri de ad„post ∫i camuflaj ∫i pentru tunuri ∫i pentru
oameni, iar proiectilele s„ fie aduse ∫i depozitate l‚ng„ piese. Acum, la
lumina zilei, am Ónceput s„-i identific pe muncitorii veni˛i cu mine. Erau
acolo Sasu Ion, Morea Gavril„, Sec„reanu Ion, Poalelungi (ochitorul de la
poligon), Petru∫e Gheorghe, Ungureanu, Blaj, Marinescu, Pantea ∫i al˛ii.
Situa˛ia era grea ∫i pentru mine ∫i pentru ei. Eu nu dispuneam de
materialele necesare pentru observarea ∫i calculul elementelor de tragere, iar
ei nu erau instrui˛i pentru trageri Ón condi˛ii de lupt„ care, Ón nici un caz, nu
se puteau compara cu cele de la poligonul pentru Óncercarea proiectilelor. Nu
dispuneam nici de armament pentru ap„rarea apropiat„ (la uzin„ se fabrica
numai muni˛ie, nu ∫i arme). Un sentiment de nelini∫te m„ st„p‚nea c‚nd m„
g‚ndeam la diferen˛a de Ónarmare ∫i dotare dintre noi ∫i cei din coloana
hitlerist„ pe care trebuia s-o Ónfrunt„m. Singura solu˛ie de reu∫it„ consta Ón
executarea unui bombardament puternic, prin surprindere, care s„ determine
panic„ ∫i dezorientare la inamic.
Am Ónceput s„ Ómpart oamenii pe tunuri ∫i, Ón cadrul acestora, pe
func˛ii pentru asigurarea efectu„rii tragerilor, explic‚nd ce trebuie s„ fac„
70
Bateria albastr„
fiecare, trec‚nd apoi la exersarea opera˛iilor respective. Am stabilit ca

ochitori pe Poalelungi Constantin ∫i Sasu Ion.
Œn acela∫i timp privirile ne erau Óndreptate spre ∫oseaua de unde
trebuiau s„ apar„ nem˛ii. Œn trecut, parcursesem de multe ori drumul dintre
Tohan ∫i Bran ∫i-i cuno∫team Ómprejurimile; acum Óns„ cercetam totul cu al˛i
ochi ∫i cu alte inten˛ii... Œn fa˛a noastr„ era c‚mp deschis, ceea ce ne avantaja
pentru a executa trageri directe, la vedere. De altfel, muncitorii nici nu
cuno∫teau alt procedeu. Trebuia deci ochit direct asupra coloanei inamice,
iar salvele de tragere s„ se succead„ foarte repede, pentru ca nem˛ii s„ cread„
c„ dispunem de o mare putere de foc. Am stabilit totodat„ valoarea
îÓn„l˛„torului“ din cartea de tragere a tunului, corespunz„tor unei distan˛e de
aproximativ 500 m.
Toate acestea le-am explicat ∫i tovar„∫ilor mei.
Mai ∫tiam c„ Ón spate nu mai aveam pe nimeni ca s„ ne sprijine; totul
depindea de cum vom ac˛iona noi.
Ziua se dovedea a fi c„lduroas„, cu un cer limpede, senin, pe care se
proiectau Ón dreapta noastr„, drepte ∫i alburii, crestele Pietrei Craiului; toat„
fiara B‚rsei era Ón lumin„.
Œncordarea cre∫tea Ón intensitate, pe m„sura clipelor ce se scurgeau.
Iat„ c„ pe ∫osea apare o fat„ alerg‚nd spre noi, cu m‚inile ridicate a
disperare.
– Vin... vin nem˛ii!...
Fusese trimis„ de telefonista din Tohanul Nou, care ˛inuse leg„tura cu
cea din Bran ∫i care o anun˛ase c„ o coloan„ format„ din mai multe
autovehicule cu hitleri∫ti a trecut pe acolo ∫i Ó∫i continu„ drumul spre Bra∫ov.
– La tunuri! am strigat eu autoritar.
Pe fat„ am Óndemnat-o s„ mearg„ mai departe spre Tohanul Vechi,
pentru a nu fi Ón pericol.
Deasupra pozi˛iei de tragere nu se mai vedeau dec‚t ˛evile tunurilor,
u∫or Ónclinate, Óndreptate Ón direc˛ia ∫oselei. Eu m-am lungit pe malul
∫an˛ului, l‚ng„ tunul lui Sasu Ion, cu binoclul la ochi.
71
Au ap„rut, Ón sf‚r∫it, ∫i siluetele primelor camioane nem˛e∫ti...

– Œnc„rca˛i tunurile! Ochitorii s„ urm„reasc„ tot timpul, prin lunet„,
coloana inamicului Ón mers!...
Coloana Ónainta nestingherit„, intr‚nd din ce Ón ce mai mult Ón c‚mpul
de tragere al tunurilor noastre.
Emo˛ia m„ st„p‚nea ∫i, sigur, nu numai pe mine.
– Dom’ locotenent!... Ól auzii pe Sasu, de parc„ ar fi vrut s„ m„
trezeasc„ dintr-o amor˛eal„. Ce facem? Uita˛i-v„ cum se apropie! Of!...
mama lor...
– Lini∫te ∫i calm!... am strigat eu, f„r„ s„ cobor binoclul de la ochi ∫i
destul de tare, ca s„ dovedesc c„ eram Ónc„ st„p‚n pe mine ∫i r„spunz„tor de
ceea ce fac...
Am mai a∫teptat p‚n„ ce cap„tul coloanei a ajuns la cei circa 500 de
metri stabili˛i, Ón prealabil, ca distan˛„ de tragere la cele dou„ tunuri.
– Aten˛iune!... Ochi˛i asupra coloanei inamice!... Foc!
V„zduhul a vuit de bubuiturile tunurilor, cele dou„ proiectile c„z‚nd ∫i
explod‚nd foarte aproape de primele camioane ∫i ridicind p‚lnii Ónalte de
pulbere ∫i fum. V„z‚nd c„ distan˛a de tragere e bun„, am mai tras o salv„ ∫i
Ónc„ una pentru a ob˛ine asupra inamicului efectul pe care ni-l propusesem.
Apoi am comandat Óncetarea tragerilor. Prin binoclu am observat cum printre
ma∫inile din fa˛„ au ap„rut v‚lv„t„i ro∫ietice ∫i fum, iar nem˛ii s„reau pe
∫osea ∫i alergau Ónnebuni˛i pe c‚mp. Am cerut atunci tunului lui Poalelungi
s„ continue tragerile de-a lungul coloanei, iar eu am trecut la tunul lui Sasu,
ochind ∫i tr„g‚nd asupra p‚lcurilor de hitleri∫ti care Óncercau s„ se regrupeze
pe c‚mp. La un moment dat nem˛ii au reu∫it s„ pun„ Ón b„taie o mitralier„ pe
marginea ∫an˛ului, Ón fa˛a ma∫inilor, ∫i gloan˛ele lor au Ónceput s„ ∫uiere pe
deasupra noastr„. Lupta se Ónte˛ise!... Dar repede ∫i aceast„ mitralier„ a fost
redus„ la t„cere cu o lovitur„ de-a noastr„, bine ˛intit„.
™i-atunci am v„zut cum hitleri∫tii au Ónceput s„ f‚lf‚ie un steag alb ∫i
s„ se Ónghesuie pe ∫osea, Ónaint‚nd cu m‚inile ridicate. Am ordonat s„ se
Ónceteze tragerile. Nem˛ii Ón˛eleseser„ desigur c„ orice lupt„ era pierdut„
de-acum pentru ei... Tunurile Óns„ erau potrivite pe ei, cu proiectilele
72
Bateria albastr„
Ónc„rcate, gata s„ trag„. C‚nd i-am v„zut la o distan˛„ posibil„ comunic„rii,

m-am ridicat pe marginea ∫an˛ului, cu pistolul Ón m‚n„, Ómpreun„ cu al˛i
c‚˛iva muncitori, gata s„ trag, la nevoie, Ón ofi˛erii lor din fa˛„.
– Kommen Sie! Ohne Waffen! (Veni˛i! F„r„ arme!), le-am strigat eu.
Unii din cei care mai aveau arme au Ónceput s„ le arunce. Au continuat
mersul la pas c„tre noi, iar c‚nd au fost destul de aproape:
– Halt! Alle mit den Handen hoch! Keine Bewegung! (Sta˛i! To˛i cu
m‚inile sus! Nici o mi∫care!) Germana Ónv„˛at„ Ón liceu se dovedea a-mi fi
de folos acum.
Œn tot acest timp ∫i eu ∫i muncitorii eram cu ochii pe ei. C‚nd totul s-a
dovedit a fi Ón ordine, f„r„ pericol, la un semn, muncitorii (Ón afar„ de
ochitorii ∫i Ónc„rc„torii de proiectile de la tunuri) au ie∫it din ∫an˛uri, pe
∫osea, unde s-au Ónarmat cu pistoalele ∫i armele aruncate, dup„ care am
dispus conducerea hitleri∫tilor – sub paz„ –, inclusiv a ma∫inilor r„mase Ón
bun„ stare, c„tre cazarma din R‚∫nov...
™i acum, c‚nd scriu aceste r‚nduri, m„ Óntreb cum a fost posibil„
aceast„ ac˛iune a noastr„?
Œn afar„ de efectul surpriz„ ∫i panic„ pe care le-am produs asupra lor,
cred totu∫i c„ mai exista Ónc„ o explica˛ie: noi ne aflam la noi acas„, Ón timp
ce ei se aflau Óntr-o ˛ar„ str„in„ unde tot poporul, totul... totul, p‚n„ ∫i firul
de iarb„ le erau du∫mani.
* * *
Dup„ ce s-a Óntors de la direc˛ie, c„pitanul Ion Grama mi-a spus:

– Din partea uzinei a fost delegat Georgescu Florea care, Ómpreun„ cu
tine, urmeaz„ s„ alege˛i dintre muncitorii care se ofer„ s„ participe la aceast„
ac˛iune pe cei care ar fi mai indica˛i pentru Óncadrarea personalului necesar
bateriei. ™i desigur, ∫i rezolvarea celorlalte probleme de organizare ∫i
preg„tire de lupt„. C‚nd vei fi gata, te rog s„ vii s„ m„ informezi. Sau dac„
Ónt‚mpini greut„˛i, de asemenea.
73
Œntre timp, sosise la sediul comisiei militare ∫i delegatul uzinei

Georgescu Florea, pe care de altfel Ól cuno∫team foarte bine.
Am pornit deci Ómpreun„ o febril„ activitate pentru organizarea ∫i
preg„tirea de lupt„ a bateriei, pentru c„ Óntreaga ac˛iune impunea urgen˛„.
Prima problem„ a fost aceea a alegerii muncitorilor care urmau s„
Óncadreze bateria.
Am convocat Ón curtea uzinei pe to˛i muncitorii care se ofereau s„
participe la aceast„ ac˛iune. O alegere se impunea ∫i pentru faptul c„ cei ce
se ofereau erau mai mul˛i dec‚t num„rul necesar.
L-am ales mai Ónt‚i pe Poalelungi Constantin, care era utilizat ca
ochitor atunci c‚nd Óncercam proiectilele la poligonul de trageri. Apoi pe cei
care f„cuser„ armata la artilerie ∫i, desigur, pe cei care participaser„ cu mine
Ón ziua precedent„ la dezarmarea ∫i capturarea coloanei hitleriste despre care
am relatat anterior; apoi, dup„ cum Ói cuno∫team ∫i eu ∫i Georgescu Florea ∫i
Ónc„ dup„ cum se recomandau sau se alegeau ei Ón∫i∫i, orient‚ndu-se,
desigur, ∫i dup„ func˛iile necesare Óncadr„rii unei baterii de artilerie.
Un moment aparte, care ne-a emo˛ionat pe to˛i, a fost acela c‚nd a
trebuit s„ ced„m la insisten˛ele muncitorului surdomut Octavian Ion de a
participa ∫i el al„turi de noi.
Personal nu voi putea uita niciodat„ extraordinara lec˛ie de patriotism,
de dragoste de ˛ar„ pe care ne-a dat-o atunci acest minunat om; a∫a invalid
cum era, prin hot„r‚rea de neclintit de a ne Ónso˛i, el a dat glas chem„rii
Óntregii sale fiin˛e de a lupta pentru eliberarea de cotropitori a ˛„rii, a
p„m‚ntului nostru rom‚nesc, con∫tient fiind c„ Ón aceast„ lupt„ Ó∫i risc„ Óns„∫i
via˛a. Œn acele zile de confruntare, el a Ón˛eles s„ r„spund„ prin fapte. Vorbele
Ói lipseau. Prin deosebita sa cinste sufleteasc„, el a Ón˛eles c„ patriotismul se
manifest„ ∫i se dovede∫te prin fapte ∫i nu declarativ, prin vorbe.
Mi-am Óntocmit o prim„ ordine de b„taie, impus„ de Óncadrarea
func˛iilor necesare Óntr-o baterie, pe care mai apoi am definitivat-o pe
parcursul luptelor.
74
Bateria albastr„
ORDINEA DE B√TAIE
A îBATERIEI ALBASTRE“
Nr. Numele Func˛ia Func˛ia Gradul Contin-

crt. ∫i prenumele Óndeplinit„ Ón uzin„ Óndeplinit„ Ón baterie Ón armat„ gent
1. N„stase Marin Ofi˛er Ón Comisia de recep˛ie Comandantul bateriei Locotenent -
2. Georgescu Florea ™ef serviciu Comandantul bateriei de Sergent T.R. 1927

tragere
3. Poalelungi Constantin ™ef poligon Comandant sec˛ie Frunta∫ T.R. 1936
4. Ioni˛ã Alexandru ™ef serviciu Comandant sec˛ie Caporal T.R. 1936
5. Marinescu Ioan Func˛ionar ™ef transmisiuni Soldat 1916
6. Secãreanu Ion Muncitor Comandant tun Sergent 1935
7. Sasu Ion Muncitor Comandant tun Soldat -
8. Morea Gavrilã Muncitor Servant Sergent 1938
9. Buiculescu Dumitru Muncitor Servant Sergent 1935
10. Spirea Gheorghe Muncitor Servant Sergent 1932
11. Ivan Vasile Muncitor Servant Sergent 1934
12. ™erban Petre Muncitor Servant Frunta∫ 1937
13. Stroie Gheorghe Muncitor Servant Frunta∫ 1936
14. Botorog ™tefan Muncitor Servant Frunta∫ 1933
75

15. Dandar„u Alexandru Muncitor Servant Frunta∫ T.R. 1935
16. Cotinghiu Miron Muncitor Servant Frunta∫ 1935
17. Mojea Gheorghe Muncitor Servant Frunta∫ 1938
18. Sperchez Ioan Muncitor Servant Frunta∫ 1930
19. Blodan Pavel Muncitor Servant Frunta∫ 1936
20. Masu Ioan Muncitor Servant Soldat 1937
21. Sfetea Ioan Muncitor Servant Soldat 1932
22. Obancea Ioan Muncitor Servant Soldat 1935
23. Doros Ioan Muncitor Servant Soldat 1924
24. Marcu Grigore Muncitor Servant Soldat 1931
25. Briota Octavian Muncitor Servant Soldat 1936
26. Gabor Petre Muncitor Servant Soldat 1938
27. Ioni˛ã Ioan Muncitor Servant Premilitar 1936
28. T‚rnoveanu Vlad Muncitor Servant Premilitar 1936
29. Bloj Gheorghe Muncitor Servant Premilitar 1947
30. Ni˛„ Nicolae Muncitor Servant Reformat 1947
31. Octavian Ioan Muncitor Servant Soldat 1947
32. Ciobanu Ioan Muncitor Servant Soldat 1939
33. Mateescu Stelian Muncitor Artificier Soldat 1932
34. Mari˛a Vasile Muncitor Artificier Soldat 1936
35. Petru∫e Gheorghe Muncitor Artificier Soldat 1931
76
Bateria albastr„

36. Pantea Ioan Muncitor ™ef telefonist Soldat 1934
37. Unghianu Nicolae Muncitor Telefonist Sergent 1930
38. Pandrea Iosif Muncitor Telefonist Soldat 1931
39. Binga Gheorghe Muncitor Telefonist Caporal 1931
40. Nicoarã Gheorghe Muncitor ™ef observator Soldat 1935
41. Tican Victor Muncitor Observator Soldat 1933
42. Pavel Wilhelm Muncitor Observator Soldat 1928
43. Gatej Ilie Muncitor Servant Sergent 1935
44. Drug„ Iosif Muncitor Planton muni˛ie Sergent 1921
45. Suciu Mihai ™ofer Artelnic Sergent 1936
46. Lazãr Ioan ™ofer ™ofer Soldat 1933
47. Anghel Ioan ™ofer ™ofer Caporal 1928
48. Micuda ™tefan ™ofer ™ofer Sergent 1936
49. Dobre Dumitru ™ofer ™ofer Soldat 1940
50. Nedelcu Marin Muncitor ™ofer Caporal 1938
51. Banucu Ioan Muncitor Ajutor ∫ofer Soldat 1936
52. Bãncilã Ioan Muncitor Ajutor ∫ofer Soldat 1936
53. Burtea Petre Muncitor Ajutor ∫ofer Soldat 1934
54. Eftimie Nicolae Muncitor Ajutor ∫ofer Soldat 1934
55. Druia Traian Muncitor Ajutor ∫ofer Soldat 1930

56. Teleanu Constantin Func˛ionar Distribuitor muni˛ie Caporal 1937
57. Cornea Gheorghe Func˛ionar Distribuitor muni˛ie Frunta∫ 1937
77
Pe to˛i cei ale∫i i-am trimis s„ se echipeze cu salopete ∫i bocanci noi,

conform Ón˛elegerii cu direc˛ia uzinei.
Dup„ cum am mai spus, salopetele erau albastre, de unde ∫i denumirea
simbolic„ a bateriei.
Denumirea Óns„ nu ne-am ales-o noi, ci ne-a fost dat„ de c„tre
infanteri∫tii pe care i-am sprijinit Ón timpul luptelor.
Pentru tractarea tunurilor ne-am folosit de ma∫inile capturate de la
nem˛i cu o zi Ónainte.
Ma∫inile au fost ridicate de la R‚∫nov de cinci ∫oferi, cu ajutoarele
respective, trei pentru ma∫inile ce urmau s„ tracteze cele trei tunuri, iar dou„
pentru a transporta, pe timpul luptelor, muni˛ia ∫i alimentele necesare.
Dup„-amiaza toate preg„tirile noastre fuseser„ terminate ∫i eram gata
de plecare spre c‚mpul de lupt„.
Eram gata de plecare, dar ne lipseau Ónc„ multe din cele necesare
dot„rii normale a unei baterii de artilerie. Ne lipseau mijloacele de
transmisiuni pentru leg„tura Óntre bateria de tragere ∫i observator; armele
pentru ap„rarea apropiat„ Ón cazul c„ bateria ar fi fost atacat„; goniometru,
plan∫et„ etc. indispensabile comandantului de baterie pentru punerea Ón
supraveghere a bateriei ∫i determinarea pozi˛iilor, distan˛elor ∫i unghiurilor
de tragere ∫i Ónc„ altele. Totu∫i bateria noastr„, format„ îad-hoc“, era foarte
bine dotat„ din alt punct de vedere, ∫i anume al moralului ∫i al sentimentelor
de care eram anima˛i.
Œntre timp mersesem ∫i acas„ pentru a m„ echipa ∫i eu corespunz„tor ∫i
de unde mi-am luat pistolul ∫i binoclul.
Œnainte de a p„r„si uzina m-am prezentat la c„pitanul Grama c„ruia
i-am vorbit de modul cum au decurs preg„tirile ∫i i-am raportat c„ bateria
a∫teapt„ ordinul de plecare. Ne-am Ómbr„˛i∫at ∫i ne-a urat succes ∫i... mult,
mult noroc (∫ansa ∫i norocul Ón r„zboi sunt la ele acas„!).
Cu tunurile remorcate de ma∫ini, cu muni˛ia ∫i alimentele Ónc„rcate,
ne-am Óncolonat pentru plecare.
O bun„ parte din personalul uzinei era prezent pe platou.
78
Bateria albastr„
Au urmat str‚ngeri de m‚ini ∫i ur„ri de izb‚nd„. Cei din baterie care

erau c„s„tori˛i ∫i-au luat r„mas bun de la so˛ii ∫i copii.
Œn momentul Ón care fanfara uzinei a Ónceput s„ c‚nte un mar∫, am dat
semnalul de plecare.
Mul˛i b„rba˛i, femei ∫i copii ne-au Ónso˛it Ónc„ o bun„ por˛iune de drum
dup„ ce am ie∫it pe poarta uzinei. Ne Óncredin˛au astfel c„ cei r„ma∫i Ón
uzin„, acas„, erau cu g‚ndul ∫i inima al„turi de noi; de altfel, Ón timpul
luptelor, au r„spuns cu promptitudine la toate cererile noastre transmise de
pe c‚mpul de lupt„.
Sosise scaden˛a ca m‚hnirea ∫i revolta din sufletele noastre, Ón urma
Dictatului de la Viena ∫i a atrocit„˛ilor s„v‚r∫ite de horthy∫ti pe p„m‚ntul
Ardealului rom‚nesc ocupat samavolnic, s„-∫i capete satisfac˛ia mult dorit„.
Seara, Ón jur de ora ∫apte, ne-am prezentat la comandamentul Corpului
de Munte, Ón cazarma Batalionului 3 v‚n„tori de munte – Bra∫ov, de unde
urma s„ primim ordine.
C‚nd treceam prin ora∫, pe Calea Lung„, ∫i apoi pe Calea Bucure∫tilor,
bateria noastr„ era urm„rit„ de popula˛ie, de cet„˛enii ora∫ului cu uimire, dar
∫i cu Óncredere ∫i bucurie.
Ordinele le-am primit de la colonelul Atanase Chiri˛„, ∫eful de stat
major al Corpului de Munte, care, dup„ ce mi-a relatat situa˛ia existent„ Ón
zona Prejmer-Doboli, ne-a trasat misiunea de a ac˛iona prin trageri de
artilerie pentru sprijinirea trupelor noastre de infanterie ∫i pentru a-i opri pe
hitleri∫ti s„ Ónainteze dinspre Sf. Gheorghe spre Bra∫ov. Totodat„, am primit
∫i planul director (harta) al regiunii, necesar pentru stabilirea distan˛elor de
tragere Ón func˛ie de pozi˛ia bateriei ∫i de cea a obiectivelor inamice. Ne-a
mai spus c„ deocamdat„ nu exist„ nici o alt„ unitate de artilerie rom‚neasc„
Ón acea regiune ∫i c„ singurul sprijin pentru infanteri∫ti poate veni din partea
noastr„. N-a uitat s„ ne sublinieze ∫i importan˛a strategic„ a zonei ce trebuia
ap„rat„.
A doua zi, 27 august, dis-de-diminea˛„, ne-am deplasat Ón zona
respectiv„. Eram Ónso˛i˛i de c„pitanul T„n„sescu, cu sarcina de a ne indica
obiectivele asupra c„rora urma s„ efectu„m tragerile.
79
Dar mai Ónainte de a continua relat„rile, consider necesar s„ fac o

parantez„.
Practic, Ón cadrul îbateriei albastre“ eram singurul cu îinstruc˛ia la zi“,
majoritatea personalului fiind format„ din muncitori mobiliza˛i îpe loc“, din
contingente ∫i arme diferite sau premilitari. Instruirea a trebuit s„ le-o fac din
mers, acolo, pe c‚mpul de lupt„, fa˛„ Ón fa˛„ cu inamicul. ™i aceasta cu at‚t
mai mult cu c‚t tragerile pe care le efectuam la poligon, pentru recep˛ia
proiectilelor, difereau radical de cele pe care trebuia s„ le execut„m, acum,
Ón situa˛ia de lupt„, acestea solicit‚nd o preg„tire ∫i experien˛„ mult mai mari.
™i totu∫i! Era o situa˛ie de excep˛ie! Urgen˛a cu care trebuia s„ intervenim nu
ne l„sa o alt„ alternativ„. Mai Ónt‚i a∫ezarea tunurilor Ón pozi˛ie de tragere,
astfel ca ˛evile s„ se afle ini˛ial Óntr-un plan perfect orizontal iar cele dou„
bra˛e ale tunului s„ fie bine fixate Ón p„m‚nt pentru a nu se deplasa la for˛a
de recul Ón timpul tragerilor. Apoi, cea mai grea Óncercare: instruirea
ochitorilor. La Ónceput, am ochit eu personal, Óns„ av‚ndu-i al„turi pe cei
ale∫i pentru aceast„ func˛ie le-am ar„tat cum, privind prin luneta tunului,
trebuie s„ ac˛ioneze dispozitivul de rotire Ón plan orizontal p‚n„ se va
observa reperul fixat pentru direc˛ia de ochire (un pom, turla unei biserici
etc. ∫i, desigur, inamicul atunci c‚nd acesta apare Ón fa˛a noastr„); urma apoi
manevrarea dispozitivului pentru Ónclinarea ˛evii la unghiul necesar pentru
ca proiectilul s„ ajung„ la ˛int„, unghi stabilit de comandantul bateriei din
cartea de trageri a tunului, Ón func˛ie de distan˛a respectiv„. Mult mai u∫or
mi-a fost cu instruirea celorlal˛i îservan˛i“: Ónc„rc„torii, tr„g„torii etc. De
asemenea, le-am atras aten˛ia c„ atunci c‚nd se comand„ îfoc“, pentru
protejarea timpanelor s„-∫i acopere urechile cu palmele sau s„ ˛in„ gura
deschis„ spre a se egala presiunea din interior cu cea din exterior. Apoi,
necesitatea m„surilor de camuflaj al bateriei ∫i de ad„postire a oamenilor ∫i
muni˛iei.
D‚nd dovad„ de o disciplin„ ∫i receptivitate exemplare, tovar„∫ii mei
de lupt„ au putut fi astfel instrui˛i foarte repede ∫i – repet – fa˛„ Ón fa˛„ cu
inamicul. Nu numai c„ au ajuns s„ se achite fiecare admirabil de sarcina
Óncredin˛at„, dar ∫tiau de acum ce este aceea o tragere direct„ sau o tragere
indirect„, ce este o îderiv„“, îun Ón„l˛„tor“, o îmiime“ etc.; Ón scurt timp au
ajuns s„ execute – precum veritabilii artileri∫ti – toate opera˛iile care s„ duc„
la Óndreptarea ˛evilor tunurilor Ón direc˛ia comandat„ ∫i s„ le dea Ónclinarea
80
Bateria albastr„
pentru distan˛a de tragere dorit„. Astfel c„, p‚n„ la urm„, – dup„ cum voi
ar„ta ulterior – mi-am permis s„ merg ∫i s„ conduc tragerile de la un
observator Ónaintat, Ón timp ce muncitorii l„sa˛i Ón pozi˛ia de tragere (la
tunuri) puteau r„spunde prompt ∫i exact la comenzile transmise. Ini˛iativ„,
perfect„ colaborare, comuniune sufleteasc„ ∫i respect reciproc!... De
necrezut, dar totu∫i a∫a s-au petrecut lucrurile. Ce calit„˛i ale acestor
minuna˛i muncitori au f„cut posibile toate acestea!? Eu le-am apreciat ∫i
atunci ∫i dup„ aceea. Acum le las s„ fie apreciate de cititor.
Revin acum la desf„∫urarea propriu-zis„ a luptelor.
Prima pozi˛ie a bateriei a fost Óntr-o lizier„ de copaci (ca m„sur„ de
camuflaj), dincolo de gara H„rman, la st‚nga drumului ce duce c„tre
Prejmer. Dup„ ce am instalat tunurile, am efectuat opera˛iile de ochire a∫a
cum am ar„tat anterior. Ma∫inile le ˛ineam Ón apropiere at‚t pentru a avea la
Óndem‚n„ muni˛ia necesar„, c‚t ∫i pentru eventualele deplas„ri ale bateriei.
Am hot„r‚t s„ efectu„m trageri directe, la vedere – cum se spune –,
situa˛ia dat„ permi˛‚ndu-ne aceasta ∫i cu toate tunurile deodat„, deci f„r„ a
face, Ón prealabil, o reglare a tragerii cu un singur tun, ∫i aceasta pentru a
produce asupra inamicului efectul de surpriz„ ∫i a-l surprinde descoperit.
Distan˛ele de tragere le stabileam de pe hart„ (plan director).
Dup„ terminarea tuturor opera˛iilor de punere a tunurilor Ón condi˛ii de
tragere, îbateria albastr„“ Ó∫i putea face sim˛it„ prezen˛a.
Subunit„˛ile rom‚ne ocupau pozi˛ii dincolo de Prejmer, pe malul
R‚ului Negru care curgea la st‚nga spre Olt ∫i Ón fa˛a c„ruia se g„sea satul
Chichis, ocupat de unit„˛ile fasciste. Œntre fronturi era un pod de lemn peste
care fasci∫tii doreau s„ treac„.
De unde eram, vedeam, la lumina dimine˛ii, prin binoclu, dunga brun„
a podului ∫i marginea satului. Ai no∫tri Ó∫i organizaser„ pozi˛iile utiliz‚nd
posibilit„˛ile de mascare oferite de culturile de cartofi; dincolo de r‚u,
dinspre inamic, Ónc„ nici o mi∫care.
Le-am explicat tovar„∫ilor mei cum vom ac˛iona.
– A∫a, dom’ locotenent, trebuie s„ le lu„m piuitul de la Ónceput!..., am
auzit vocea unui muncitor.
81
Soarele se ridicase peste crestele mun˛ilor c‚nd nem˛ii au ap„rut la

marginea satului, Ón linie, la Ónceput prin mi∫c„ri Óncete ∫i apoi tot mai repezi.
Mergeau nestingheri˛i, aproape f„r„ team„, Óndrept‚ndu-se spre pod. Œi
urm„ream continuu prin binoclu. Georgescu Florea, care se afla l‚ng„ mine,
∫i ochitorii de la tunuri Ói observaser„ ∫i ei. Armele militarilor rom‚ni din fa˛a
noastr„ au Ónceput Óns„ s„ p‚r‚ie mult prea devreme, f„c‚ndu-i pe atacatori
s„-∫i mai r„reasc„ r‚ndurile, f„r„ a-i opri totu∫i din drumul lor c„tre pod.
– Ce facem, domnule locotenent, nu tragem? m„ Óntreb„, plin de
emo˛ie, Georgescu Florea.
– Œnc„ nu! N-au ajuns Ónc„ Ón zona fixat„ de mine pentru executarea
focului de baraj!...
M-am adresat apoi ochitorilor de la tunuri:
– Urm„ri˛i ca tot timpul crucea de la grada˛iile de pe lunetele de ochire
s„ fie pe trupele inamice!
Dup„ care:
– Tunul 1, gata?
– Gata!
– Tunul 2?
– Gata!
– Tunul 3?
– Gata!
– Baterieeee... foc!
™i primele proiectile au pornit spre inamic.
– Œnc„ o salv„... foc!... ™i Ónc„ una...
Privind la tovar„∫ii mei de lupt„, am citit pe fe˛ele lor emo˛ia ce-i
st„p‚nea Ón aceste clipe de Ónceput c‚nd primiser„ îbotezul focului“.
Deveniser„ tunari. Alte ∫i mereu alte proiectile vor fi trimise asupra
hitleri∫tilor. Cu o u∫urin˛„ ∫i o Óndem‚nare din ce Ón ce mai mari.
82
Bateria albastr„
La tunul 3, tr„g„tor era muncitorul surdomut Octavian Ion, de care am

amintit. Deoarece el nu putea auzi comanda de îfoc!“, cu aten˛ia Óncordat„ ∫i
cu prezen˛a sporit„ a celorlalte sim˛uri, privea la tunurile 1 ∫i 2 ∫i la m‚na
mea ridicat„ pe care o l„sam Ón jos o dat„ cu comanda îfoc!“; imediat
lovitura tunului s„u se al„tura celorlalte.
Pulbere ∫i fum se ridicau Ón fa˛a podului, proiectilele noastre
explod‚nd Ón r‚ndurile inamicului ∫i cre‚ndu-i pierderi grele. Am cerut
tunului 1 s„ ocheasc„ asupra podului ∫i s„ trag„ p‚n„ ce-l va distruge; ceea
ce a ∫i f„cut. Cu celelalte dou„ tunuri am lungit tragerile, urm„rindu-i pe
nem˛ii care se retr„geau spre sat. C‚teva case de la marginea satului, lovite
de proiectile, s-au aprins ∫i au Ónceput s„ ard„ Ón fl„c„ri. Dup„ aceea hitleri∫tii
n-au mai Óndr„znit s„ ias„ din sat ∫i s„ se av‚nte la atac, l„s‚ndu-∫i chiar ∫i
mor˛ii ∫i r„ni˛ii pe c‚mp.
Infanteri∫tii no∫tri, sim˛ind sprijinul artileriei ∫i v„z‚nd panica din
r‚ndurile inamicului, au izbucnit Ón urale ∫i au ie∫it din gropi, pornind la atac.
Bucurie! Dar ∫i durere, pentru c„ atunci au c„zut ∫i dintre ai no∫tri.
Tragerile le-am continuat – cu intermiten˛„ – Ón tot timpul zilei, ori de
c‚te ori sim˛eam vreo mi∫care a hitleri∫tilor ∫i horthy∫tilor Ón sat. O serie de
salve am tras ∫i la nord de Prejmer, pentru ca inamicul s„ fie pus la respect
∫i pe pozi˛ii de retragere Ón aceast„ zon„.
E adev„rat c„ f„cusem risip„ de muni˛ie. Dar aveam din bel∫ug ∫i apoi
noi doream s„ cre„m inamicului convingerea ∫i teama c„ artileria noastr„
dispune de o mare putere de foc.
Solda˛ii, agen˛i de leg„tur„ prin care comunicam cu infanteria, le-au
spus ∫i celorlal˛i c„ tunarii din spatele lor nu sunt militari, ci muncitori din
uzin„, Ón salopete albastre; ∫i a∫a s-a ajuns ca ei s„ ne boteze îbateria
albastr„“.
Tragerile bateriei noastre s-au concretizat prin efecte deosebite Óntr-o
Óntreit„ m„sur„. Mai Ónt‚i ridicarea moralului infanteri∫tilor no∫tri care au
Óncercat cunoscutul sentiment al siguran˛ei c„ artileria a sosit ∫i este al„turi
de ei; apoi pierderile produse hitleri∫tilor ∫i panica produs„ printre ei ∫i, Ón al
treilea r‚nd – dar nu ultimul –, marea bucurie pe care o tr„iau rom‚nii din
satele respective sim˛ind c„ se apropiase momentul eliber„rii p„r˛ii de nord-
vest a Transilvaniei, acest p„m‚nt rom‚nesc ce fusese smuls din trupul ˛„rii
83
de c„tre fasci∫tii germani ∫i italieni ∫i de c„tre horthy∫tii unguri. Sentimentul

acestei mari bucurii Ól tr„iam de altfel ∫i noi, componen˛ii îbateriei albastre“.
Sprijinul dat trupelor noastre din aceast„ zon„ prin trageri de artilerie
era cu at‚t mai bine venit cu c‚t acestea – a∫a cum rezulta din prezentarea
anterioar„ a relat„rii colonelului Atanase Chiri˛„, ∫eful de stat major al
Corpului de Munte – erau formate din recru˛i, unit„˛i P.S. ∫i din alte c‚teva
unit„˛i, modest Ónarmate, f„r„ armament automat ∫i f„r„ artilerie.
La sf‚r∫itul primei zile de prezen˛„ a îbateriei albastre“ pe front
puteam spune c„ ea Ó∫i Óndeplinise cu succes misiunea Óncredin˛at„. Prin
efectul tragerilor noastre, executate f„r„ economie asupra pozi˛iilor inamice,
se putea considera c„ trupele hitleriste b„teau Ón retragere Ón acest sector.
Seara ne-am a∫ezat pe foile de cort a∫ternute peste iarba de sub pomi,
preg„tindu-ne s„ lu„m masa. Se mai schimbau Ónc„ impresii ∫i p„reri asupra
preg„tirii ∫i efectu„rii tragerilor din cursul zilei.
Sosise ∫i ma∫ina cu alimente ∫i cu muni˛ie. Drug„ Iosif, artileristul
bateriei, Ó∫i chema ajutoare pentru a distribui m‚ncarea.
La un moment dat, unul din muncitori s-a apropiat de mine cu o sticl„
de palinc„ Ón m‚n„.
– Domnule locotenent! Noi am g‚ndit c„ e cazul s„ umbl„m la sticla
asta. V„ rug„m s„ trage˛i ∫i dumneavoastr„ o gur„.
™i m-am supus !
Iosif Drug„ ∫i ∫oferii care se Óntorseser„ de la uzin„ erau asalta˛i cu
Óntreb„ri despre nout„˛i îde acas„“; de altfel, Ón tot timpul luptelor, ei au
Óndeplinit ∫i rol de curieri. Unul din muncitori era anun˛at c„ logodnica lui
din Codlea, afl‚nd c„ a plecat pe front, venise la uzin„ ∫i Ói transmitea
g‚ndurile ei bune, ur„ri de izb‚nd„ ∫i s„ se Óntoarc„ s„n„tos; un altul Ó∫i
am‚nase nunta...
Dar, un alt muncitor :
– Ascult„, m„ Drug„! Tu ∫tii desigur ce e aia o mie ∫i o mie ˛i-oi da
dac„ po˛i s„-mi spui tu mie ce e aia o îmiime“.
– ! ?...
84
Bateria albastr„
– Las„, m„, c„ ˛i-oi spune eu pe gratis ca s„ nu mori prost. M„ !... S„

∫tii ∫i tu c„ acolo la tun, sub ap„rarea de ochire e un disc care este gradat Ón
6.400 de p„r˛i, adic„ Ón îmiimi“ m„! ™i noi la alea umbl„m c‚nd domnul
locotenent comand„: m„ri˛i sau mic∫ora˛i îderiva“! No, c„ acum te-am
Óncurcat ∫i cu dr„cia asta de deriv„.
– Bravo, m„! N-o s„ te mai recunoasc„ nevast„-ta c‚nd o vedea ce
de∫tept te-ai facut.
Umor specific muncitoresc.
Pogoanele de p„m‚nt s„dite cu cartofi de o parte ∫i de alta a lizierei Ón
care ne aflam Ómi r„scoliser„ amintiri din copil„rie c‚nd, la noi Ón sat, auzeam
oamenii c„ merg la H„rman s„ cumpere cartofi îs„punari“ pentru s„m‚n˛„,
aceast„ regiune fiind cunoscut„ – dup„ cum se ∫tie – Ón Óntreaga ˛ar„ pentru
cultura de cartofi.
Priveam la cerul senin Ómp‚nzit de stele ∫i Ómpreun„ cu tovar„∫ii mei
am Ónceput s„ c„ut„m ∫i s„ identific„m steaua polar„, carul mare, carul mic,
luceaf„rul... Prilej de a m„ trezi c„ am ajuns s„ le vorbesc despre sistemul
planetar, despre povestea m„rului lui Newton ∫i, de aci, despre legea atrac˛iei
universale, despre alte galaxii, miliardele de stele ∫i imensele distan˛e ce ne
despart de acestea, care au ajuns s„ se m„soare Ón ani lumin„ ∫i pentru a
vedea ce Ónseamn„ un an lumin„ s„ Óncerce s„ Ónmul˛easc„ 365 (zile) cu
24 (ore), cu 60 (minute), cu 60 (secunde) ∫i cu 300.000 km/sec., care este
viteza luminii.
Desigur c„ n-au lipsit nici relat„ri ∫i m„rturisiri din via˛a personal„.
Eram ca la un cenaclu, dar f„r„ profil sau manifest„ri dinainte stabilite.
Totu∫i Ón jur de ora 22 a trebuit s„ le spun :
– E cazul s„ se sune, f„r„ trompet„, stingerea, pentru c„ m‚ine
diminea˛„ trebuie s„ pornim s„ execut„m trageri dintr-o alt„ pozi˛ie. Noapte
bun„!
– Noapte bun„!
Dup„ prima zi urma acum ∫i prima noastr„ noapte pe c‚mpul de lupt„,
cu somn ∫i... g‚nduri sub cerul liber ∫i pe acest scump p„m‚nt al ˛„rii care Ó∫i
strigase chemarea: acesta de sub trupurile noastre, pentru a fi ap„rat; cel de
dincolo de Olt, pentru a fi eliberat.
85
LUPTELE CONTINU√
Œncep‚nd cu ziua de 28 august, atacurile inamicului s-au concentrat pe

direc˛ia Ilieni-Doboli, localit„˛i a∫ezate pe ∫oseaua de acces de la
Sf. Gheorghe spre Bra∫ov, astfel c„ Ón zilele ce au urmat aceast„ zon„ a
devenit teatrul unor lupte cr‚ncene.
Dat„ fiind situa˛ia men˛ionat„, bateria noastr„ a primit ordin s„ se
deplaseze ∫i s„ ac˛ioneze Ón aceast„ zon„.
Faptul c„ tunurile erau tractate de ma∫ini ne permitea s„ facem rapide
schimb„ri de pozi˛ie, ceea ce i-a convins pe hitleri∫ti c„ asupra lor se
ac˛ioneaz„ cel pu˛in cu un divizion de artilerie (trei baterii) ∫i nu cum era
situa˛ia real„, adic„ o singur„ baterie ∫i aceea format„ din muncitori. De
altfel, Ón mod con∫tient ne-am propus aceast„ tactic„ de diversiune; posedam
∫i mijloacele necesare de deplasare ∫i muni˛ia din bel∫ug cu care eram
alimenta˛i de la uzin„.
Astfel, Ón diminea˛a zilei de 28 august bateria s-a deplasat Ón sectorul
Doboli-Podul Olt; de data aceasta, ne-a Ónso˛it c„pitanul Ianculescu, urm‚nd
s„ ne indice obiectivele asupra c„rora trebuia s„ efectu„m tragerile.
Situa˛ia fiind alarmant„, Ón acest nou sector ne-a Ónt‚mpinat chiar
comandantul Corpului de Munte – generalul Ion Dumitrache.
Œn˛eleg‚nd necesitatea ac˛ion„rii c‚t mai urgente, bateria a ocupat
pozi˛ie Ón spatele unei p„duri de la marginea r‚ului Olt, aproape de drumul
ce traversa peste podul metalic ∫i care constituia calea de acces c„tre Bra∫ov.
Œn felul acesta bateria era Ón afara observa˛iei directe a inamicului. Œntr-un
timp foarte scurt ∫i util situa˛iei, bateria a deschis focul, execut‚nd trageri
asupra liniilor inamice.
Comandantul Corpului de Munte, v„z‚nd rapiditatea ∫i eficacitatea cu
care s-a ac˛ionat, precum ∫i pe muncitorii Ón salopete albastre care executau
Óntr-o disciplin„ perfect„ ∫i cu at‚ta d„ruire opera˛iunile necesare instal„rii
bateriei ∫i efectu„rii tragerilor, dup„ ce a stat de vorb„ ∫i s-a l„murit cine ∫i
86
Bateria albastr„
de unde suntem, ne-a adresat cuvinte de laud„ ∫i Ómb„rb„tare; Ón acele clipe,

figura sa radia de emo˛ie, Óncredere ∫i mul˛umire.
Ne-a atras Óns„ aten˛ia c„, Ón acel ceas de cump„n„, Ónaintarea nem˛ilor
trebuia cu orice pre˛ oprit„, motiv pentru care se hot„r‚se ca, la nevoie, podul
metalic de peste Olt s„ fie aruncat Ón aer, lu‚ndu-se chiar m„suri de a fi
minat.
– Nu va fi cazul domnule general, i-am spus noi. V„ asigur„m c„-l
vom ap„ra cu orice sacrificiu !...
Ne-a privit cu un z‚mbet bl‚nd, de o∫tean Óncercat, pe umerii c„ruia
ap„sa Ón aceste zile o mare r„spundere.
Ne-a str‚ns m‚inile tuturor, gest Ón care se sim˛ea parc„ o dragoste de
p„rinte, dup„ care, Óndrept‚ndu-se c„tre ma∫in„, ne-a urat:
– Succes !
Iar mai apoi, c„tre mine care Ól Ónso˛eam:
– Locotenente, ai grij„ de ace∫ti oameni ∫i vezi cum ac˛ionezi! V„d c„
Ón ace∫ti muncitori arde clocotul de lupt„ Ómpotriva hitleri∫tilor, dar
dumneata, ca ofi˛er, nu uita nici o clip„ c-aici e vorba de r„zboi!
™i de data aceasta – din m„rturiile culese ulterior – efectul de panic„ s-a
produs Ón r‚ndul trupelor hitleriste Ónc„ de la primele lovituri c„zute asupra lor.
Trebuie s„ adaug c„ din aceast„ pozi˛ie era necesar s„ execut„m trageri
indirecte, adic„ fa˛„ de unghiul stabilit pe hart„ ochirea se f„cea pe turla
bisericii din H„rman, iar ˛evile tunurilor erau Óndreptate Ón direc˛ia
obiectivelor de tragere pe care nu le vedeam. Deci un procedeu mai dificil pe
care tovar„∫ii mei ∫i l-au Ónsu∫it la fel de repede.
Trimisesem un muncitor s„ se urce Óntr-un copac de la marginea
p„durii dinspre inamic pentru a ne comunica dac„ tragerile noastre se Ónscriu
pe direc˛ia satelor Ilieni-Doboli. M„rind sau mic∫or‚nd distan˛a de tragere ∫i
schimb‚nd direc˛ia la dreapta ∫i la st‚nga, am efectuat trageri îde m„turare“
asupra Óntregii zone.
Din aceast„ pozi˛ie de tragere am fost martorii bombard„rii postului de
radio de la Bod de c„tre avioane germane Stukas.
87
– Mama lor de t‚lhari! ... Ól auzii pe unul din muncitori, manifes-

t‚ndu-∫i sentimentul de revolt„.
Priveam indigna˛i cum avioanele cu zvastic„ se roteau deasupra
postului de radio ∫i cum porneau Ón picaj – cu zgomotul lor specific – pentru
a-∫i lansa bombele. Aceast„ scen„ ne-a Ónd‚rjit ∫i mai mult!... Trebuia s„ le
r„spundem pe m„sur„ ca s„ simt„ ∫i ei, din plin, efectul proiectilelor noastre.
De altfel, o prim„ urmare a acestei indign„ri de care eram cuprin∫i a
fost aceea c„ am schimbat pozi˛ia tunurilor la liziera p„durii c„tre inamic, pe
marginea Oltului, de unde am putut efectua, Ón continuare, trageri prin ochire
∫i observare direct„ asupra obiectivelor ∫i pozi˛iilor acestuia.
Trupele rom‚ne de infanterie din aceast„ zon„, sprijinite de tragerile
noastre de artilerie, au reu∫it Ón aceast„ zi s„ elibereze satul Doboli, sat pe
care cu o zi Ónainte – 27 august – o companie german„, sus˛inut„ de artilerie,
pusese st„p‚nire, oblig‚nd for˛ele pichetului de gr„niceri rom‚ni s„ se retrag„
spre Lunca Cilnicului.
Dat„ fiind situa˛ia nou-creat„, a doua zi – 29 august – ne-am deplasat
dincolo de Olt, ocup‚nd pozi˛ie la poalele colinelor pe care era a∫ezat satul
Doboli.
™i de data aceasta ma∫inile le ˛ineam Ón apropierea tunurilor.
Œntre timp primisem, la cerere, ∫i materiale de transmisiuni ∫i, cum
tovar„∫ii mei de lupt„ se formaser„ ∫i c„p„taser„ experien˛a necesar„, mi-am
putut permite ini˛iativa de a l„sa conducerea bateriei de tragere Ón seama lor,
iar eu s„ merg ∫i s„ ocup un post de observare Ón turla uneia din cele dou„
biserici din satul Doboli.
A∫adar, dup„ ce am pus bateria Ón supraveghere, adic„ fix‚nd punctul
de ochire ∫i unghiul necesar ca ˛evile tunurilor s„ fie Óndreptate pe direc˛ia de
tragere, am stabilit diferitele func˛iuni pe oameni: Georgescu Florea –
comandantul bateriei de tragere; Poalelungi Constantin ∫i Ioni˛„ Alexandru –
comandan˛i de sec˛ii; Sec„reanu Ion, Sasu Ion ∫i Morea Gavril„ –
comandan˛i de tun, ∫i, Ón continuare, ceilal˛i îservan˛i“ ai bateriei.
De asemenea, am stabilit indicative pentru cele dou„ posturi
telefonice: îB‚rsa“ pentru cel din bateria de tragere ∫i îCodlea“ pentru cel de
la observator.
88
Bateria albastr„
Pentru buna desf„∫urare a opera˛iilor de transmisiuni ∫i observare –

dup„ instructajul necesar al misiunilor ce le reveneau – am hot„r‚t ca Ón
baterie s„ r„m‚n„ Marinescu Ioan ca ∫ef de transmisiuni ∫i Pandrea Iosif ca
telefonist, iar eu s„ fiu Ónso˛it la observator de: Petru∫e Gheorghe – ∫ef
telefonist, Pantea Ioan ∫i Unghianu Nicolae – telefoni∫ti, Binga Gheorghe –
∫ef observator, Nicoar„ Gheorghe ∫i Tican Victor – observatori.
Am pornit deci c„tre satul Doboli, Óntinz‚nd totodat„ firul telefonic de
leg„tur„ Óntre baterie ∫i observator, oprindu-ne, din c‚nd Ón c‚nd, pentru a
controla buna func˛ionare. Ajun∫i Ón sat, ne-am Óndreptat c„tre biserica din
st‚nga drumului ce ducea c„tre Sf. Gheorghe. Ne-am suit Ón turla bisericii
pentru a constata posibilit„˛ile de observare. Am dus binoclul la ochi ∫i am
Ónceput s„ privesc zona c„tre satul Ilieni prin ferestrele turlei. Nici nu-mi
puteam dori o situa˛ie mai bun„! ™i pentru a mi-i asocia ∫i pe tovar„∫ii mei
la aceast„ constatare, i-am dat binoclul lui Bing„ Gheorghe ca s„ priveasc„
∫i el.
– Ap„i, domnule locotenent, de aici Ói vedem pe hitleri∫ti ca-n palm„!
Fain, nu altceva,... Ómi spuse el.
– Bun! Numai c„ Ón timpul tragerilor eu am s„ mai privesc ∫i prin
binoclu, Óns„ voi s„ fi˛i aten˛i ∫i s„ observa˛i cu ochiul liber ceea ce se petrece
la inamic. De altfel, observarea va trebui s„ o facem tot timpul, a∫a c„ pe r‚nd
vom fi c‚te unul de veghe.
Œntre timp, telefoni∫tii instalaser„ postul telefonic l‚ng„ noi, Ón turla
bisericii. Lui Unghianu Nicolae i-am dat pistolul meu ∫i l-am trimis s„ stea
de paz„ la u∫a bisericii. Apoi lui Petru∫e Gheorghe i-am spus s„ anun˛e
bateria s„ fie gata de tragere.
– Alo îB‚rsa“! Aici îCodlea“, m-auzi?
– Alo îCodlea“! Aici îB‚rsa“, te aud.
– Fi˛i gata de tragere!
– Am Ón˛eles. S„ fim gata de tragere!...
– R„m‚ne˛i pe recep˛ie!
™i dup„ ce mi-am stabilit elementele de tragere, s-a transmis comanda:
89
– Alo îB‚rsa“! Œnc„rca˛i tunurile, Ón„l˛„tor... Comunica˛i c‚nd sunte˛i

gata.
– Alo îCodlea“, am Ón˛eles comanda: Ónc„rca˛i tunurile, Ón„l˛„tor...
(comenzile trebuiau repetate pentru a fi siguri c„ au fost bine recep˛ionate).
– ...
– Alo îCodlea“! Bateria e gata de tragere.
– Foc!...
S-a auzit ∫uieratul proiectilelor pe deasupra noastr„ ∫i apoi am v„zut
exploziile Ón pozi˛iile inamicului.
– A∫a, domnule locotenent! S„ le d„m la cap, mama lor,... l-am auzit
l‚ng„ mine pe Nicoar„ Gheorghe.
Prin binoclu Ói vedeam pe hitleri∫ti cum alergau Ón lanurile din fa˛a
satului Ilieni.
Am continuat tragerile, Ón zon„, prin schimb„ri ale distan˛ei de tragere
∫i prin m„rirea sau mic∫orarea derivei, adic„ schimbarea direc˛iei pe plan
orizontal, Ón func˛ie de observarea mi∫c„rii trupelor hitleriste.
Dup„ aceast„ preg„tire de artilerie, trupele noastre au pornit la atac,
atac pe care l-am sprijinit, Ón continuare, prin trageri, p‚n„ ce au reu∫it s„
elibereze satul Ilieni, care se afla dincolo de linia de demarca˛ie impus„ prin
Dictatul de la Viena; clipe emo˛ionante Ón acest sector!...
La un moment dat am observat ∫i o baterie german„ care Óncepuse s„
execute trageri asupra trupelor noastre care atacau. Imediat am deschis foc
de neutralizare asupra ei ∫i nu l-am oprit p‚n„ ce n-am adus-o îla t„cere“.
Œn ziua de 30 august am mai executat trageri dincolo de satul Ilieni
pentru a proteja infanteria noastr„ ∫i a p„stra pozi˛iile cucerite.
Œntre timp, Ón acest sector mai sosise ∫i bateria 42 a.a. (antiaerian„), a∫a
c„ de acum mi se al„turase la observator ∫i sergentul t.r. Colceriu, prin care
transmiteam pozi˛iile inamicului ∫i acestei baterii.
90
Bateria albastr„
Dup„ cum aveam s„ aflu ulterior, Ón aceast„ zi Comandantul Corpului

de Munte, general de divizie Ion Dumitrache, expedia c„tre Marele Stat
Major urm„toarea telegram„:
îAst„zi, 30 august 1944, dat„ c‚nd se Ómplinesc patru ani de la cedarea
primelor ora∫e din Ardealul de nord, Ón sectorul Bra∫ov s-a trecut grani˛a ∫i
prin lupte s-a ocupat primul obiectiv.“ (23 August. Documente, vol. II,
p. 617)
CLIPE GRELE
PENTRU îBATERIA ALBASTR√“
Ziua de 31 august avea s„ fie plin„ de grele Óncerc„ri pentru noi.

Trupele rom‚ne din aceast„ zon„ au trebuit s„ fac„ fa˛„ unor puternice
atacuri ale for˛elor hitleriste. Astfel, pe direc˛ia Ilieni-Doboli, declan∫area de
c„tre inamic a unui atac cu blindate a obligat infanteria noastr„ s„ cedeze
localitatea Ilieni, retr„g‚ndu-se la marginea dinspre Sf. Gheorghe a satului
Doboli; Ón acela∫i timp, lupte Ónver∫unate se d„deau ∫i la sud de satul Chichi∫
unde s-a reu∫it s„ se resping„ ofensiva inamicului. Œn ambele situa˛ii
hitleri∫tii au suferit grele pierderi Ón oameni ∫i material de r„zboi.
Œn cursul acestor lupte, îbateria albastr„“ ∫i bateria 42 a.a. au trebuit s„
sprijine prin trageri sus˛inute trupele noastre de infanterie pentru a putea face
fa˛„ puternicului atac inamic.
Dar Ón ce condi˛ii !...
Asupra observatorului nostru a Ónceput s„ se trag„ cu pistoale automate
∫i s„ se arunce cu grenade din casele vecine, autorii fiind, desigur, c‚˛iva sa∫i
hitleri∫ti ∫i maghiari horthy∫ti. ™i, la informa˛iile date probabil tot de ace∫ti
du∫mani, observatorul nostru a devenit cunoscut inamicului, astfel c„ lovituri
de artilerie au Ónceput s„ cad„ asupra bisericii, lovind ∫i d„r‚m‚nd turla Ón
91
care ne aflam. Totodat„, mi s-a comunicat la telefon c„ lovituri de artilerie

au Ónceput s„ cad„ ∫i Ón jurul bateriei noastre.
Situa˛ia era deci deosebit de alarmant„, mai ales c„, dup„ cum am mai
spus, noi eram lipsi˛i de armament pentru ap„rarea apropiat„.
Mai Ónt‚i, am ordonat, prin telefon, ca bateria s„-∫i schimbe pozi˛ia cu
circa 500 m mai spre dreapta ∫i s„ a∫tepte p‚n„ voi veni eu acolo. Apoi am
trimis doi muncitori s„ se strecoare c„tre trupele noastre de infanterie s„ le
spun„ care este situa˛ia ∫i s„ aduc„ cu ei, la cealalt„ biseric„ din sat, c‚˛iva
infanteri∫ti cu arme. Noi, ceilal˛i, am pornit, ad„postindu-ne dup„ gardurile ∫i
zidurile caselor, c„tre cealalt„ biseric„ din Doboli unde am reu∫it s„ ajungem
cu bine, de∫i se mai tr„gea asupra noastr„. Nu dup„ mult timp au sosit ∫i cei
doi muncitori – nu mai ∫tiu care dintre ei – cu solda˛ii Ónarma˛i. Am pornit de
Óndat„ cu ei c„tre casele de unde se tr„sese asupra noastr„ ∫i prin som„ri – sub
focul armelor – am Ónceput s„-i culegem ∫i s„-i ducem Ón cea de a doua biseric„
unde ne instalasem. Dup„ ce am terminat aceast„ opera˛ie, le-am spus:
– Acum, ve˛i sta ∫i voi aici, Ómpreun„ cu noi, pentru ca cei care au mai
r„mas s„ ∫tie c„, dac„ vor mai trage asupra noastr„, vor trage ∫i asupra
voastr„. Acela∫i lucru n-au dec‚t s„-l comunice ∫i hitleri∫tilor !
Muncitorii revolta˛i voiau s„-i molesteze. I-am oprit, pentru c„ nu
∫tiam care dintre ei sunt autorii atacului banditesc asupra noastr„.
Unul din muncitori a pornit chiar o anchet„ printre ei pentru a-i afla pe
cei ce tr„seser„ asupra noastr„. Dar f„r„ succes. Din r„spunsuri de înu“ nu-i
putea scoate.
Œn continuare a trebuit s„ mai facem fa˛„ unei situa˛ii nepl„cute.
Leg„tura telefonic„ cu bateria nu mai func˛iona: ni se t„iase firul.
Am pornit imediat, Ómpreun„ cu doi muncitori-telefoni∫ti ∫i cu o
bobin„ de rezerv„, pe urmele firului telefonic, am descoperit locul unde
fusese t„iat. L-am reparat ∫i apoi am mers mai departe p‚n„ la noua pozi˛ie
a bateriei. Aici m-au Ónt‚mpinat tovar„∫ii mei de lupt„, care ∫i ei trecuser„
printr-o situa˛ie critic„ ∫i care parc„ mai mult din priviri dec‚t prin vorbe
voiau s„ ∫tie ce s-a Ónt‚mplat. Dup„ ce le-am relatat cele Ónt‚mplate ∫i noua
situa˛ie de pe c‚mpul de lupt„, am efectuat Ómpreun„ cu ei punerea Ón
supraveghere a bateriei, adic„ Ón condi˛ii de tragere, Ón aceast„ nou„ pozi˛ie.
92
Bateria albastr„
Am revenit la observator, de unde am continuat, cu ∫i mai mult„

Ónd‚rjire, tragerile asupra trupelor ∫i obiectivelor inamice.
Eram Óns„ tot mai con∫tient de faptul c„ via˛a acestor tunuri ale noastre
era spre sf‚r∫ite. Ele ∫i a∫a aveau o uzur„ ini˛ial„ datorit„ folosirii lor la
tragerile de recep˛ie din cadrul uzinei, la care acum se ad„ugase o solicitare
intens„ prin caden˛a mare a tragerilor efectuate Ón aceste zile de confruntare
Ón luptele cu trupele hitleriste.
Date fiind pu˛inele noastre for˛e fa˛„ de cele ale inamicului, o astfel de
solicitare se impusese de la sine.
De aceea, am dispus ca o ma∫in„ s„ plece imediat la uzin„ ∫i la
comandament, cu o cerere de a ne fi trimise patru tunuri noi – obuziere
Skoda de 100 mm calibru – de la fostele Uzine îAstra“ din Bra∫ov, al c„ror
profil de fabrica˛ie, la vremea aceea, era tocmai acesta; de asemenea, ∫i
muni˛ia necesar„ de la uzina noastr„.
Dup„ respingerea atacurilor lansate de inamic, situa˛ia pe front se
restabilise, astfel c„ Ón ziua de 1 septembrie ac˛iunile ofensive au Óncetat de
ambele p„r˛i.
Œn aceste momente de r„gaz parc„ ∫i natura din jurul nostru ar„ta, se
sim˛ea altfel. Priveam la verdele copacilor ∫i la priveli∫tea multicolor„ a
lanurilor din acest frumos col˛ de ˛ar„ rom‚neasc„ care Ó∫i exprima chemarea
la via˛„.
Eram tineri ∫i doream s„ tr„im. ™tiam Óns„ c„ moartea ne p‚ndea Ón
orice clip„, de unde ∫i grija ∫i r„spunderea mai mare ce-mi reveneau pentru
via˛a îtunarilor“ mei.
™i p„s„rile Ó∫i reluau lini∫tite zborul ∫i c‚ntul. Nu mai alergau speriate,
Ón acel zbor agitat de c„utare a unui culcu∫ c‚t mai ferit ∫i ascuns, ca atunci
c‚nd glasul armelor Óncepea s„ se fac„ auzit. Probabil c„ Ón acele momente
s„rmanele de ele se Óntrebau ce se Ónt‚mpl„ cu fiin˛ele acelea mai mari –
oamenii – pe p„m‚nt. Ce ∫tiau ele, naivele, despre aceste îfiin˛e mari,
superioare“, dotate cu inteligen˛„!...
Œntre timp au sosit ∫i noile tunuri ∫i muni˛ia necesar„. Numai c„ fiind
tunuri de un alt model a trebuit s„ merg de la observator Ón bateria de tragere
pentru a le ar„ta muncitorilor-tunari cum se manevreaz„, care sunt ∫i la ce
93
servesc diferitele dispozitive, cum se monteaz„ ∫i se demonteaz„, cum se

face ochirea ∫i cum se ob˛ine Ónclinarea ˛evii la valoarea de îÓn„l˛„tor“
comandat„ etc.
Evident c„ acum formarea ∫i instruirea lor s-au putut face ∫i mai
repede. C„p„taser„ experien˛„... deveniser„ tunari Óncerca˛i, prin fapte, Ón
fa˛a inamicului. Dup„ terminarea acestei instruiri ∫i dup„ punerea bateriei Ón
condi˛ii de tragere m-am Óntors la observator de unde am Ónceput s„ transmit
comenzi de tragere asupra liniilor ∫i obiectivelor inamice. Œn plus, pentru
producerea efectului de panic„ asupra hitleri∫tilor ∫i sus˛in„torilor lor, mi-am
permis s„ execut ∫i trageri la distan˛„, chiar p‚n„ la marginea ora∫ului
Sf. Gheorghe, deoarece noile tunuri – cu distan˛„ maxim„ de tragere mult
mai mare – Ómi permiteau aceasta.
CARE PE CARE ?
D ac„ ziua de 1 septembrie fusese mai lini∫tit„, Ón schimb Ón zilele de

2 ∫i 3 septembrie au avut loc lupte deosebit de grele, Ónver∫unate, situa˛ia
ajung‚nd p‚n„ la acel punct maxim de tensiune ∫i confruntare : care pe care?
Œn diminea˛a zilei de 2 septembrie trupele Corpului de Munte au
dezl„n˛uit o ofensiv„ pe toat„ linia frontului. Hitleri∫tii Óns„ ∫i-au concentrat
for˛ele pe direc˛ia Doboli, contraatac‚nd puternic, trupele lor fiind sprijinite
nu numai cu trageri de artilerie, dar ∫i cu tancuri.
Se ajunsese la un veritabil duel de artilerie. Tr„geam ∫i noi, tr„geau ∫i
ei. La un moment dat, lovituri ale artileriei lor au Ónceput s„ cad„ ∫i asupra
observatorului nostru instalat Ón turla celei de a doua biserici din Doboli. Au
b„nuit, au fost informa˛i!? Nu ∫tiu... Cert este c„ îbateria albastr„“ Ói deranja
foarte mult ∫i a-i distruge observatorul sau pozi˛ia de tragere constituia
pentru ei un obiectiv important de atins.
De data aceasta, muncitorul Petru∫e Gheorghe, care se afla la telefon,
l‚ng„ mine, a fost r„nit la bra˛ ∫i picior, trebuind s„ fie transportat la postul
94
Bateria albastr„
de prim-ajutor din H„rman ∫i apoi la spital (dup„ pu˛in timp a fost complet
vindecat). De altfel, a fost singurul r„nit pe care l-a avut îbateria albastr„“.
™i pentru a respecta adev„rul, trebuie s„ mai spun – f„r„ nici un iz de a-mi
trage îspuza pe turt„“ – c„ ∫i mie una din schije mi-a smuls binoclul de pe
piept, mi-a rupt tunica, aleg‚ndu-m„ doar cu o mic„ zg‚rietur„. ™i acum ca
∫i Ón alte situa˛ii din via˛a mea se dovedise c„ sunt un om norocos.
Cum la puternicul atac al hitleri∫tilor, infanteria noastr„, respectiv un
batalion al Regimentului 30 doroban˛i, Óncepuse s„ se replieze la ordin, am
p„r„sit ∫i noi observatorul, Óndrept‚ndu-ne c„tre pozi˛ia de tragere a bateriei,
dup„ ce, Ón prealabil, d„dusem ordin prin telefon ca s„ ata∫eze tunurile la
ma∫ini ∫i totul s„ fie preg„tit pentru retragere. Ajun∫i la baterie, am dispus ca
trei tunuri s„ plece imediat ∫i s„ ocupe pozi˛ie dincolo de podul peste Olt
(vechea pozi˛ie), Ón timp ce eu cu al patrulea tun ∫i cu servan˛ii respectivi am
r„mas s„ le acoperim retragerea, prin ocuparea de pozi˛ii succesive ∫i
executarea de trageri asupra for˛elor inamice. Aceasta deoarece, Óntre timp,
trupele hitleriste reu∫iser„ s„ ocupe satul Doboli ∫i Ónaintau de-acum pe
drumul care ducea spre pod, adic„ leg„tura direct„ spre Bra∫ov dinspre
Sf. Gheorghe.
Nu pot uita c„ al„turi de ceilal˛i muncitori-servan˛i ai tunului, ce
trebuiau s„ acopere replierea bateriei, a r„mas – risc‚ndu-∫i via˛a Ómpreun„
cu noi – ∫i ∫oferul Micuda Ion care, mereu cu ma∫ina al„turi, ajuta la
tractarea tunului.
Reveni˛i cu bine Ón vechea pozi˛ie de l‚ng„ îPodul Olt“, am instalat c‚t
s-a putut mai repede tunurile Ón pozi˛ie de tragere ∫i proiectilele noastre au
Ónceput s„ porneasc„, cu caden˛„ maxim„ posibil„, asupra hitleri∫tilor pentru
a le opri Ónaintarea.
Dup„ cum s-a mai ar„tat, comandamentul Corpului de Munte
dispusese ca acest pod s„ fie dinamitat ∫i la nevoie s„ fie aruncat Ón aer.
Ne durea inima ca acest pod mare, metalic – greu de reconstruit dup„
aceea – s„ fie distrus, mai ales c„ noi nutream convingerea redres„rii situa˛iei
grele Ón care se aflau trupele noastre acum. Tunarii-muncitori ai îbateriei
albastre“, Ón totalitate – a∫a cum se angajaser„ de altfel –, au luat hot„r‚rea s„-l
apere cu orice sacrificiu ∫i s„ nu permit„ hitleri∫tilor s„ ajung„ ∫i s„ treac„
95
peste el. Ca atare, s-a cerut prin ofi˛erul de leg„tur„ ca podul s„ nu fie aruncat
Ón aer, pentru c„ noi vom reu∫i s„-l ap„r„m.
™i astfel a Ónceput episodul de lupt„ cel mai important al bateriei
noastre.
Nu numai dup„ cum Ómi amintesc, dar ∫i a∫a cum rezult„ din raportul
Ónaintat la comandamentul Corpului de Munte, dup„ Óncheierea misiunii ∫i a
luptelor noastre pe front, la unul din tunuri ocheam personal. Ochirea se
f„cea direct, de-a lungul drumului, observ‚nd trupele inamice. Stabilisem ∫i
comandam numai distan˛a de tragere, adic„ valoarea de pus la îÓn„l˛„tor“,
dup„ care urma comanda: Foc! Œn func˛ie de observarea loviturilor noastre ∫i
de pozi˛iile trupelor ∫i blindatelor hitleriste, m„ream sau mic∫oram distan˛a
de tragere. Cele dou„ tancuri le-am luat ca ˛int„ cu tunul la care m„ aflam eu.
Drumul ∫i c‚mpul din fa˛a podului vuiau de exploziile proiectilelor
noastre ca o baie de foc din care se Ón„l˛au conuri de pulbere ∫i fum.
Atacatorii erau toca˛i Óntr-una... dar al˛ii coborau ∫i Ónaintau dinspre sat.
Œncepuse chiar s„ m„ Óncerce teama c„, p‚n„ la urm„, rev„rsarea asta de for˛e
ne va cople∫i. Eram con∫tient c„ ei voiau s„ pun„ m‚na pe pod pentru ca
ma∫inile ∫i blindatele lor s„-∫i poat„ continua apoi drumul spre Bra∫ov, lucru
pe care Óns„ nu-l vroiam noi... Aceasta cred c„ este explica˛ia c„ hitleri∫tii
n-au Óncercat un atac prin unul din vadurile Oltului.
P‚n„ la urm„, nem˛ii, d‚ndu-∫i seama de pierderile suferite ∫i c„ barajul
f„cut de bateria noastr„ se dovedise de netrecut, au renun˛at s„ mai atace ∫i
au Ónceput retragerea c„tre sat. I-am urm„rit cu tragerile p‚n„ pe colinele din
fa˛a satului ∫i apoi c‚teva salve Ónc„ deasupra satului, dup„ care am
comandat Óncetarea focului...
Caden˛a de tragere fusese impus„ Óns„ la maximum posibil! Ne
luptasem, cum se spune, pe via˛„ ∫i pe moarte.
Datorit„ duratei tragerilor cu o astfel de caden˛„, impus„ de situa˛ia cu
care eram confrunta˛i, ˛evile tunurilor se Ónc„lzeau foarte tare ∫i – a∫a cum se
spune Ón termeni de artilerie – reveneau tot mai greu Ón baterie.
Pentru cititorul neavizat sunt dator cu o explica˛ie: c‚nd se comand„
îfoc“, cu ajutorul unui percutor se love∫te capsa de la tubul cu pulbere care
o amorseaz„ ∫i o aprinde; presiunea mare a gazelor produse prin ardere
96
Bateria albastr„
trimite Ónainte – la distan˛a dorit„ – proiectilul, for˛‚nd ∫i ˛eava tunului s„

aib„ o mi∫care Ón acela∫i sens, dar care este totu∫i fr‚nat„ de anumite
dispozitive; totodat„, se produce ∫i o for˛„ de recul care ar trimite tunul
Ónapoi dac„ n-ar fi bine fixat Ón p„m‚nt prin bra˛ele sale; dup„ ce proiectilul
a plecat, ˛eava trebuie s„ revin„ Ón pozi˛ia sa ini˛ial„ sub ac˛iunea fr‚nelor ∫i
dispozitivelor respective, adic„ îs„ revin„ Ón baterie“.
Œn regulamentul artileriei sunt prev„zute diferitele durate de trageri, Ón
func˛ie de caden˛„ (num„rul de lovituri pe minut), dup„ care trebuie s„
urmeze o pauz„. Or, noi ne aflam Ón situa˛ia de a nu mai putea respecta
prevederile regulamentului. fievile tunurilor se Ónc„lzeau p‚n„ aproape de
culoarea ro∫u-portocaliu. De aceea, o parte din muncitori alergau cu saci ∫i
c‚rpe ∫i chiar cu prelatele de la ma∫ini, pe care le Ónmuiau Ón apa Oltului,
dup„ care veneau ∫i le puneau pe ˛evile tunurilor pentru a le r„ci.
™i astfel lupt„torii îbateriei albastre“ au reu∫it, lupt‚nd cu d„ruire ∫i
abnega˛ie, s„-∫i duc„ la bun sf‚r∫it misiunea pe care ∫i-au asumat-o, respectiv
oprirea atacului trupelor hitleriste ∫i neocuparea podului de c„tre acestea.
Œnc„ o dat„ o m‚n„ de rom‚ni, simpli muncitori din fabrici, reu∫iser„
s„ dovedeasc„ inamicului c„: îNici pe aici nu se trece !“
Eram fr‚n˛i de oboseal„ ∫i tensiune nervoas„ – dar nu Ónfr‚n˛i! –,
sudoarea curgea pe noi, ne Ómbr„˛i∫am, bucuria ∫i emo˛ia se putea citi pe
fe˛ele tuturor... R‚nd pe r‚nd am mers s„ ne sp„l„m ∫i s„ ne r„corim Ón apa
Oltului... îOf! Oltule, Oltu˛ule!“
Am f„cut apelul. To˛i se sim˛eau bine!
Œn timp ce tr„iam aceste clipe de mul˛umire ∫i satisfac˛ie pentru reu∫ita
noastr„, unul dintre muncitori (nu mai ∫tiu care) se adres„ celorlal˛i :
– M„,... dar hitleri∫tii „∫tia n-au bun sim˛! Nu mai puteau s„ a∫tepte ∫i
ei ni˛el cu atacul „sta ca s„-mi termin ∫i eu nevoile... N-am s„ uit, mama lor,
c„ m-au f„cut s„ alerg la tunuri cu pantalonii Ón vine.
R‚sete, veselie... Contrast total: de la momentele de maxim„ Óncordare
din timpul luptei la momente de destindere deplin„!
A doua zi – 3 septembrie – hitleri∫tii au reluat atacul Óns„, de data
aceasta, mult mai slab, astfel c„ a putut fi oprit Ónc„ din fa∫„. Loviturile
97
bateriei noastre, trimise îcu d„rnicie“ asupra lor, i-au obligat s„ r„m‚n„ pe
loc, p‚n„ dup„-amiaz„ c‚nd subunitatea comandat„ de c„pitanul Hajdeu,
atac‚nd pe flanc, din dreapta, dup„ lupte Ónd‚rjite i-a obligat s„ se retrag„,
reu∫indu-se astfel s„ se elibereze din nou satul Doboli. De la sine Ón˛eles c„
tot timpul bateria noastr„ a sprijinit atacul infanteriei prin trageri de artilerie.
A∫a se face c„, Ón final, am trecut din nou dincolo de Olt, pe podul pe care Ól
ap„rasem, ocup‚nd iar„∫i pozi˛ie Ón Lunca C‚lnicului, la sud de colinele pe
care se afla satul Doboli. De aici am continuat s„ efectu„m trageri care s„
protejeze infanteri∫tii ∫i s„-i ajute s„-∫i consolideze pozi˛iile cucerite.
Œn felul acesta, situa˛ia Ón sectorul nostru de lupt„ a r„mas neschimbat„
p‚n„ Ón zilele de 5 ∫i 6 septembrie c‚nd Ón zon„ au sosit subunit„˛i din
Regimentul 19 artilerie ∫i din Divizia îTudor Vladimirescu“ ∫i c‚nd îbateria
albastr„“ le-a predat – metaforic spus – steagul, pentru a fi purtat spre noi
b„t„lii.
Œn cursul luptelor duse Ón aceste zile, îbateria albastr„“ a tras asupra
trupelor inamice 2.652 de proiectile (966 de 75 mm ∫i 1686 de 100 mm).
Aceasta Ónseamn„ c„, Ón cele nou„ zile de lupt„ ale îbateriei albastre“,
s-au tras Ón medie aproape 300 de lovituri pe zi, adic„ 100 de lovituri de
fiecare tun. Am spus îÓn medie“ pentru c„ Ón unele zile a trebuit s„ tragem
mai mult, iar Ón altele mai pu˛in, Ón func˛ie de situa˛ia de pe front. Orice
artilerist Ó∫i poate da seama c„ a fost un ritm anormal de trageri, Ónc„lc‚nd
prevederile oric„rui regulament de trageri ale artileriei. Dar noi, dat„ fiind
situa˛ia luptelor din acest sector ∫i necesitatea acoperirii cu artileria a
ac˛iunilor for˛elor noastre, ne-am asumat riscul Ónc„lc„rii acestor prevederi.
™i cred c„ am ales solu˛ia cea mai bun„. Nu se spune doar c„ nu Óntotdeauna
situa˛iile cu care e∫ti confruntat Ón via˛„ se aseam„n„ cu cele descrise ∫i
Ónv„˛ate din c„r˛i sau de la profesori? C‚nd apar astfel de dezacorduri, este
necesar s„ apar„ ∫i ini˛iativa de a g„si solu˛ii adecvate ∫i de a lua decizii
benefice.
Intrarea Ón dispozitivul de lupt„ a marilor unita˛i rom‚ne ∫i sovietice,
afluite de la sud de Carpa˛i, a creat premisele favorabile trecerii la o nou„
etap„ a confrunt„rilor cu for˛ele hitleriste ∫i horthyste invadatoare. Prin lupte
grele, armata rom‚n„, cot la cot cu armata sovietic„, a reu∫it, p‚n„ la
98
Bateria albastr„
25 octombrie 1944 s„ elibereze Óntregul teritoriu al Transilvaniei, ac˛ion‚nd

apoi pe teritoriile Ungariei ∫i Cehoslovaciei, p‚n„ la victoria final„
(9 mai 1945).
Iar noi ajunsesem la ultima comand„:
– Baterie!... Œncolonarea!... Direc˛ia Tohan... Œnapoi la uzin„!...
ŒN MOMENTELE NOASTRE DE R√GAZ
Acolo, pe c‚mpul de lupt„, dup„ confruntarea cu inamicul, veneau ∫i

momente de r„gaz, c‚nd noi cei ce luptam Ón îbateria albastr„“ schimbam nu
numai impresii ∫i tr„geam concluzii asupra celor petrecute peste zi, dar ne
f„ceam ∫i unele m„rturisiri din via˛a personal„. A∫a am ajuns s„ ne
cunoa∫tem mai bine, s„ se creeze o apropiere ∫i mai mare Óntre noi.
Posibilitatea de cre∫tere a moralului ∫i a Óncrederii Ón for˛ele noastre, precum
∫i o destindere a Óncord„rii din timpul luptelor... Uneori, noaptea, insomnia
punea st„p‚nire pe tine ∫i amintiri din via˛a de p‚n„ atunci Óncepeau s„ ˛i se
deruleze ca un film scos din arhiv„. Via˛a!... Da, via˛a, pentru c„ a doua zi
nu se putea ∫ti dac„ vei mai fi sau nu printre cei vii... Astfel, m-am aflat ∫i
eu, Ón acele zile ∫i nop˛i, Ón situa˛ia de a retr„i sau povesti cr‚mpeie din via˛a
mea muncitorilor, tovar„∫ii mei de lupt„ de atunci, ∫i, implicit, reluate pentru
cititorul de acum... De∫i relatate la timpul trecut, dep„narea lor apar˛ine
omului care le retr„ie∫te ∫i le scrie dup„ 40 de ani de la momentul îbateriei
albastre“...
Din satul meu natal, nu prea departe de Bucure∫ti, a∫ezat de-a lungul
∫oselei ce duce c„tre Pite∫ti, dincolo de fostul codru al Vl„siei, leg„tura cu
ora∫ul se f„cea totu∫i greu. Iar cei ce reu∫eau s„-∫i continue ∫coala mai
departe, la ora∫, nu dep„∫eau degetele de la o m‚n„. Marea mea ∫ans„ a fost
Ónv„˛„torul din sat, Constantin Popescu, un om de inim„, ∫i el originar din
sat, dornic s„ ajute la promovarea ∫i trimiterea mai departe la Ónv„˛„tur„ a
unora din elevii ∫colii. Œn primele dou„ clase primare trebuia s„ parcurg patru
99
kilometri p‚n„ la ∫coal„; apoi numai jum„tate din aceast„ distan˛„ p‚n„ la
∫coala cea nou„.
C‚nd eram Ón clasa a patra, Ónv„˛„torul nostru a organizat o excursie la
M‚n„stirea Dealu de la T‚rgovi∫te pentru a vizita morm‚ntul lui Mihai
Viteazul; acolo se afla ∫i Liceul Militar Ónfiin˛at de marele patriot Nicolae
Filipescu. La excursie am participat ∫i eu. Era prima oar„ c‚nd ie∫eam Ón
afara satului natal. Impresii ∫i amintiri de copil... minunate... de neuitat!
Dup„ Óntoarcere, nu la mult timp, Ónv„˛„torul a venit la tat„l meu.
îLa un liceu ca „sta trebuie s„ mearg„ b„iatul t„u“ – spunea domnul
Ónv„˛„tor – îdac„ reu∫e∫te ∫i Ónva˛„ bine, ob˛ine burs„ ∫i astfel, scutit de orice
tax„, are asigurat„ ∫i Óntre˛inerea ∫i Ómbr„c„mintea.“
îFiindc„“ – zicea Ónv„˛„torul – îar fi p„cat ca un copil a∫a de bun...“
Pentru Ónv„˛„torul meu eram un copil îdotat“, eram premiantul clasei.
Asta m-a ajutat. Tata, de∫i Ón sinea lui dorea din tot sufletul s„-∫i vad„
feciorul îom cu carte“, era totu∫i con∫tient c„ nu are posibilit„˛i materiale
pentru a m„ Óntre˛ine la liceu. fi„ran modest, dar foarte bogat ca suflet ∫i ca
om, cu patru clase primare; cinci copii, dintre care doi au murit de mici din
lips„ de asisten˛„ medical„. Eram cel mai mare copil, n„scut Ón 1917, Ón
timpul Primului R„zboi Mondial (∫i iat„-ne acum Ón cel de al doilea!).
Dup„ ce hot„r‚rea de a da examen la liceu a fost luat„, Ón vacan˛a de
var„ am Ónceput s„ m„ preg„tesc. Din c‚nd Ón c‚nd mergeam la îdomnul
Ónv„˛„tor“ s„ m„ verifice ∫i Óndrume. S„racul tata renun˛ase s„ m„ mai ia la
munca c‚mpului; m„ l„sa s„ Ónv„˛. Ba, seara c‚nd se Óntorcea, lua cartea de
istorie sau de geografie, alegea diferite lec˛ii ∫i eu trebuia s„ i le spun îpe din
afar„“. La rom‚n„ (compunere) ∫i la matematic„ nu se pricepea; acestea
r„m„seser„ Ón seama Ónv„˛„torului.
A sosit ∫i data examenului. Se ˛inea la Bucure∫ti, sus Ón Dealul Spirii.
Am venit Ónso˛it de tata ∫i am fost g„zdui˛i la un frate al s„u, muncitor la
atelierele C.F.R.
La sf‚r∫itul examenului, a fost una din zilele mari ale vie˛ii mele; tata
l„crima de bucurie ∫i de fericire. Din aproape o mie de candida˛i, pentru 40
de locuri, reu∫isem primul; eram deci bursier. La Óntoarcerea Ón sat, fericirea
100
Bateria albastr„
a fost Ómp„rt„∫it„ ∫i de mama, iar eu am alergat la îdomnul Ónv„˛„tor“ ca

s„-i dau vestea cea mare ∫i s„-i mul˛umesc.
Toamna, la deschiderea ∫colilor, tata a mers cu mine la T‚rgovi∫te.
Ne-am oprit mai Ónt‚i Ón ora∫, la un restaurant, unde mi-a dat o friptur„ al
c„rei gust, atunci cu totul aparte, nu l-am uitat ; dup„ aceea, cu o tr„sur„, am
pornit c„tre M‚n„stirea Dealul, pe un drum m„rginit de livezi ∫i de vii ∫i care
Ón apropierea liceului Óncepea s„ urce, Ón serpentine, prin p„durea de brazi ∫i
fagi.
Ajun∫i la poarta liceului am fost luat de c„tre un locotenent, dirigintele
clasei 1, am fost dus la baie, m-am Ómbr„cat cu hainele militare – destul de
greu am reu∫it s„-mi Ónf„∫or moletierele – dup„ care m-am Óntors la tata s„-i
aduc hainele civile. La desp„r˛ire, cu lacrimi Ón ochi, mi-a dat c‚teva sfaturi
pe care nu le-am uitat niciodat„.
îS„ fii cuminte (cine ar putea s„ defineasc„ Óntregul con˛inut al acestei
no˛iuni «cuminte» ?); s„ Ónve˛i; s„ fii cinstit ∫i bun (∫i ce exemplu de bun„tate
era tata !); s„ nu ui˛i de unde ai plecat.“
Am Ónceput cursurile liceului ∫i premiant ∫i bursier am r„mas Ón toate
cele opt clase.
Am fost ∫i voi fi toat„ via˛a recunosc„tor dasc„lilor ∫i instructorilor mei
pentru Ónv„˛„tura ∫i educa˛ia primit„ Ón acest liceu.
Profesorii ∫i ofi˛erii educatori aveau o preg„tire deosebit„ ∫i erau de o
˛inut„ moral„ de excep˛ie; profesorii, ca ∫i elevii, erau selecta˛i prin concurs
dintre cei mai buni din ˛ar„.
De asemenea, trebuie s„-mi exprim recuno∫tin˛a ∫i fa˛„ de
Óntemeietorul liceului, Nicolae Filipescu, care stabilise drept criteriu de baz„,
pentru concursul elevilor, ca 60% dintre bursieri s„ fie copii de ˛„rani,
muncitori ∫i mici func˛ionari. Cum altfel a∫ fi putut ajunge eu s„ merg mai
departe la Ónv„˛„tur„?... Nu-l pot uita pe acest mare om (pe care nu l-am mai
apucat Ón via˛„) despre care cunoscutul cronicar Leon Kalustian scria
Óntr-unul din volumele sale îSimple note“: îdintre patrio˛ii care au militat cu
toat„ fiin˛a lor pentru Marea Unire Ómplinit„ la 1 decembrie 1918, doi nu
aveau s„ mai ajung„ s„ pl‚ng„ de bucurie la Alba Iulia: Nicolae Filipescu ∫i
101
Barbu Delavrancea; Nicolae Filipescu murise Ón toamna anului 1916, la

pu˛in timp dup„ intrarea Rom‚niei Ón r„zboi“.
Œntregul proces de Ónv„˛„m‚nt ∫i de educa˛ie se desf„∫ura Ón jurul acelui
l„ca∫, at‚t de bogat Ón istorie ∫i cultur„ ∫i pentru neamul rom‚nesc,
M‚n„stirea Dealu. Acolo ∫i-a avut tiparni˛a diaconul Coresi, acolo se afl„
mormintele lui Radu cel Mare – Óntemeietorul m‚n„stirii – ∫i al marelui
voievod Mihai Viteazul, cel care, pentru prima oar„, a f„urit la 1600 unirea
celor trei ˛„ri rom‚ne. Pe lespedea morm‚ntului s„u st„ scris : îAici zace
cinstitul ∫i r„posatul capul cre∫tinului Mihai marele voievod, ce au fost domn
fi„rii Rom‚ne∫ti ∫i Ardealului ∫i Moldovei“.
Preg„tirea temeinic„ a constituit o baz„ eficient„ pentru profesiunile
noastre ulterioare, c‚t ∫i pentru formarea noastr„ ca oameni, caractere,
cre∫terea ∫i implantarea Ón fiin˛ele noastre a sentimentului patriotic, al
dragostei de ˛ar„.
™i c‚˛i dintre fo∫tii profesori, ofi˛eri ∫i elevi de la îDealu“ nu ∫i-au dat
via˛a pentru ap„rarea ∫i Óntregirea ˛„rii, Ón cele dou„ r„zboaie mondiale!...
Criteriile de apreciere a elevilor se bazau numai pe valoare, pe
rezultatele ob˛inute – pe merit – la Ónv„˛„tur„ ∫i Ón comportare, indiferent
dac„ erai fiu de ˛„ran, de general sau de al˛i de˛in„tori de îÓnalte“ func˛ii de
stat sau politice. O ∫coal„ realmente democratic„!... Au fost copii care la
intrarea Ón liceu au venit Ón opinci, pentru ca apoi s„ termine ∫efi de promo˛ie.
Un alt merit al liceului de la îDealu“ a fost acela de a fi reu∫it s„ creeze
∫i s„ dureze sentimente de aleas„ afec˛iune nu numai Óntre fo∫tii profesori,
ofi˛eri educatori ∫i elevi, nu numai Óntre elevii aceleia∫i promo˛ii, dar ∫i – pe
vertical„ – Óntre elevii diverselor promo˛ii.
Dup„ terminarea liceului am urmat ™coala de ofi˛eri de artilerie de la
Timi∫oara, dup„ ce Ón prealabil trebuise s„ fac – Ómpreun„ cu colegii din
toate armele – un an la ™coala preg„titoare de ofi˛eri din Bucure∫ti.
La Timi∫oara am avut profesori deosebi˛i, Óntre care a∫ aminti numai
pe prof. Ilie Murgulescu – la chimie ∫i fizic„, pe prof. Remus R„dule˛ – la
electrotehnic„, pe prof. M. Gherm„nescu – la matematic„.
La absolvire eram din nou ∫ef de promo˛ie...
102
Bateria albastr„
Œn martie 1940 primeam gradul de sublocotenent.

Ca ∫ef de promo˛ie, la reparti˛ie aveam dreptul s„-mi aleg regimentul.
Voiam s„-mi aleg Regimentul 2 artilerie grea-motorizat din Bucure∫ti, unde
f„cusem practica de instruc˛ie Óntre anii II ∫i III. Dar cum acesta fusese mutat
Ón alt„ garnizoan„ am ales Regimentul 2 artilerie de gard„, cu sediul la
Centrul de instruc˛ie al artileriei de la Dadilov, Óntre Bucure∫ti ∫i Giurgiu, Ón
apropiere de Comana.
Dup„ dou„ sapt„m‚ni de concediu, m-am prezentat la regiment. La
pu˛in timp de la prezentarea mea la regiment am dat examen de admitere ∫i
am reu∫it la ™coala Politehnic„. Œn toamna anului 1942 am fost mobilizat,
Ómpreun„ cu ceilal˛i colegi ofi˛eri, ∫i trimis la T‚rg∫or, l‚ng„ Ploie∫ti, unde
urma s„ fim preg„ti˛i pentru artileria antiaerian„.
La sf‚r∫itul cursurilor, trebuia s„ se mearg„ pentru perfec˛ionarea
preg„tirii Ón Germania. Eu ∫i Ónc„ doi colegi am refuzat s„ mergem. Œn
consecin˛„, am fost trimis comandant de sec˛ie Óntr-o baterie de artilerie
antiaerian„, instalat„ l‚ng„ rafin„ria Vega din Ploie∫ti.
Aprob‚ndu-mi-se deta∫area la ™coala Politehnic„ am continuat
cursurile p‚n„ Ón luna aprilie 1944, c‚nd am fost trimis la uzina din Tohan,
unde aveau s„ m„ g„seasc„ evenimentele ce fac obiectul acestei rememor„ri.
NE-AM F√CUT DATORIA!
Œntoarcerea noastr„ la uzin„ a fost marcat„ prin momente deosebite.

Muncitorii din uzin„, membrii direc˛iei ∫i ai comisiei militare ne-au
Ónt‚mpinat cu urale ∫i flori, Ón sunetele fanfarei. Momente Ón„l˛„toare de
mare bucurie, de adev„rat„ s„rb„toare; emo˛ia ne st„p‚nea, deopotriv„, pe
to˛i.
Œmbr„˛i∫„ri, ... felicit„ri ... îBun venit!“ îBun g„sit!“...
103
Œncrederea Ón victorie, Ón succesul luptelor Ómpotriva inamicului, care

s„l„∫luise Ón sufletele noastre, ∫i a celor din baterie ∫i a celor r„ma∫i Ón uzin„,
se adeverise a fi fost sem„nat„ pe ogor bun. Meritul ac˛iunii noastre apar˛ine
tuturor. Dar ∫i celor r„ma∫i Ón uzin„ care, tot timpul, cu g‚ndul ∫i cu fapta au
fost al„turi de noi, r„spunz‚nd cu promptitudine la toate cererile noastre
transmise de pe c‚mpul de lupt„. Pentru c„ muncitorii din Tohan, ca ∫i
Óntreaga noastr„ armat„, ca ∫i Óntregul nostru popor, confirmaser„ prin faptele
lor un mare adev„r, exprimat prin afirma˛ia potrivit c„reia îb„t„liile se
c‚∫tig„ mai Ónt‚i Ón inimile oamenilor“.
Cu to˛ii Óncercam un sentiment de mul˛umire, acela al datoriei
Ómplinite, al faptului c„ am fost prezen˛i ∫i ne-am adus modesta noastr„
contribu˛ie Ón acele zile fierbin˛i, de confruntare cu hitlerismul. Am luptat cu
toate for˛ele, d„ruirea ∫i priceperea noastr„ ∫i am izb‚ndit, d‚nd o lec˛ie
meritat„ ocupan˛ilor fasci∫ti.
Pentru faptele sale de arme, îbateria albastr„“ a fost citat„ prin Ordinul
de zi nr. 14 din 30 octombrie 1944 pe Óntreaga armat„. Reproduc in extenso
acest document.
MINISTERUL DE R√ZBOI
Cabinetul Ministrului
ORDIN DE ZI
Nr. 14 din 30 octombrie 1944
Œn zilele de la 25 august la 5 septembrie a.c. c‚nd se desf„∫urau grele

lupte de cur„˛irea teritoriului de trupele germane, unit„˛i germano-maghiare
au atacat din Ardeal spre Bra∫ov.
Al„turi de trupele care au luptat pentru respingerea inamicului Ón zona
Prejmer-Doboli, Uzinele Rogifer-Tohanu au intrevenit imediat la cererea
Corpului de Munte, cu o baterie Óncadrat„ cu lucr„tori ∫i material propriu.
Spontaneitatea cu care a intervenit Direc˛ia Uzinelor, elanul cu care a
r„spuns personalul acestei Óntreprinderi ∫i d‚rzenia cu care au luptat pentru
respingerea inamicului constituie un exemplu de Óndeplinirea datoriei fa˛„ de fiar„.
104
Bateria albastr„
Pentru faptele deosebite ar„tate mai sus, ordon citarea pe Armat„ a

Direc˛iei Uzinelor Rogifer-Tohan ∫i a personalului care a Óncadrat bateria
îRogifer“, dup„ cum urmeaz„ :
1. Locot. N„stase M., 21. Sfetea Ioan,
Ofi˛er recep˛ioner Lucr„tor
12. Georgescu Florea, 22. Obancea Ioan,
™ef serviciu Lucr„tor
13. Poalelungi C-tin, 23. Doros Ioan,
™ef de poligon Lucr„tor
14. Ioni˛„ Alexandru, 24. Marcu Grigore,
™ef atelier Lucr„tor
15. Marinescu Ioan, 25. Biot„ Octavian,
Func˛ionar Lucr„tor
16. Sec„reanu Ioan, 26. Gabor Petre,
Lucr„tor Lucr„tor
17. Sassu Ioan, 27. Ioni˛„ Ioan,
18. Norea Gavrilã, 28. T‚rnoveanu Vlad,
19. Buiculescu D-tru, 29. Bloj Gheorghe,
10. Spirea Gheorghe, 30. Mita Nic.,
11. Ivan Vasile, 31. Octavian I.,
12. ™erban Petre, 32. Ciobanu Ion,
13. Stroie Gheorghe, 33. Mateescu Stel.,
14. Botorog ™tefan, 34. Mari˛„ Vasile,
15. Dandar„u Alex., 35. Petru∫e Gh.
16. Cotinghiu Miron, 36. Pantea Ioan,
17. Moja Gheorghe, 37. Ungheanu Nic.,
18. Sperchez Ioan, 38. Pandrea Iosif,
19. Blodan Pavel, 39. Binga Gh.
20. Mi∫u Ioan, 40. Nicoar„ Gh.
105
41. Tican Victor, 50. Nedelcu Marin,

42. Pavel Wilhelm, 51. Banucu Ioan,
43. Gatei Ilie, 52. B„ncil„ Ioan,
Lucr„tor
Lucr„tor
44. Drug„ Iosif,
Lucr„tor 53. Burtea Petre,
Lucr„tor
45. Suciu Mihai,
™ofer 54. Eftimie Nic.,
46. Laz„r Ioan, Lucr„tor
™ofer 55. Truia Traian,
47. Anghel Ioan, Lucr„tor
™ofer 56. Teleanu C.,
48. Micuda ™tefan, Func˛ionar
™ofer
49. Dobre D-tru, 57. Cornea Gheorghe,
™ofer Func˛ionar
MINISTRU DE R√ZBOI pt. conformitate

General de Corp Armat„ Director de Cabinet
/ss/ M. Racovi˛„ Col. /ss/ Caramitru
COMUNICAT:
– Pt. Executare: Secret de Stat ale: A.U., Aer, Marin„, Inz. Arm. ∫i
Prod. R„zboi, M.St.M., Armate, Corpul 1-7 Armat„, Corpul de Munte, Corp.
Gran., Corpul Cavaleriei, Comand. Trupe Motomec., Comand. Mil. al
Capitalei, Insp. Gl. al Jandarmeriei.
Corpurile Teritoriale, Divizii, Brig„zi, Direc˛ii ∫i Servicii din
Subsecretariatul de Stat al Armatei de Uscat, Secretariatul General al M.R.
Regimentelor ∫i unit„˛ilor corp aparte, prin grija Comandamentelor
respective c„rora li s-a transmis num„rul necesar de exemplare.
pt. conformitate
™eful Bir. Adjutanturei
C„pitan /ss/ Mircea Cucu
L.S.
Dup„ Óndeplinirea misiunii, to˛i membrii bateriei au fost decora˛i cu
ordine ∫i medalii.
106
Bateria albastr„
Au constituit faptele îbateriei albastre“ acte de vitejie, de eroism? Nu

∫tiu ... Nici eu, nici tovar„∫ii mei de lupt„ nu am Ón˛eles s„ facem caz de
aceste fapte sau s„ le exager„m semnifica˛ia.
Personal am c„utat s„ nu infirm unele principii de via˛„ Ónv„˛ate – ∫i
exemplificate – de la unii din bunii mei profesori. S„ nu intri Ón conflict cu
modestia, cu bunul sim˛! ... Atunci c‚nd faci o fapt„ bun„ sau chiar una cu
totul mai aparte s„ nu reclami r„splata, pentru c„ Ó∫i pierde din Óns„∫i
valoarea ei; s„ la∫i s„ fie apreciat„ de al˛ii ∫i nu s„ o tr‚mbi˛ezi ∫i s„ te f„le∫ti
tu Ónsu˛i ! ...
A∫a se face c„ dup„ mul˛i ani, c‚nd eram director adjunct Óntr-un
institut de cercet„ri, unul din colaboratori – dup„ ce v„zuse un film despre
îbateria albastr„“ care rulase pe ecranele cinematografelor – m-a Óntrebat :
– Tovar„∫e director, de ce la aniversarea zilei de 23 August veneau alte
persoane din afar„ s„ ne vorbeasc„ despre insurec˛ie, c‚nd dumneavoastr„
era˛i ∫i al nostru ∫i Ón m„sur„ s„ o face˛i?
La care i-am r„spuns:
– ™i ce-a˛i fi vrut s„ fac? S„ pun afi∫ Ón institut pentru a v„ ar„ta ce
grozav am fost? ...
Dac„ m-am hot„r‚t acum s„ scriu despre aceste fapte nu Ónseamn„ c„
am abandonat aceste principii. Am pornit s„ o fac pentru ca ele s„ fie
cunoscute din surs„ direct„, cu Ónscrierea lor Óntr-un context general intern ∫i
extern, cu leg„tura inexorabil„ trecut-prezent ∫i viitor ∫i cu posibilitatea de
a-mi exprima unele g‚nduri ∫i sentimente personale.
A∫adar, au fost fapte de arme... O p„rticic„ a îMarelui Œntreg“..., a
acestei mari epopei a poporului nostru.
O p„rticic„ Ón care o m‚n„ de oameni au Ón˛eles s„-∫i fac„ datoria, la
acea îor„ H“, anima˛i de sentimentele lor de patriotism, de dragoste de ˛ar„,
de dragoste pentru p„m‚ntul lor. Sentimente care s„l„∫luiau Ón sufletele
acestor oameni simpli, nu prin porunc„ sau demagogic„ vorb„rie, ci ca
rezultant„ a acumul„rilor de via˛„, de zi cu zi, Ónc„ din copil„rie, de pe
meleagurile natale, din ∫coal„, din cunoa∫terea faptelor de istorie ale
neamului, din povestirile p„rin˛ilor ∫i bunicilor, din cunoa∫terea ∫i tr„irea
107
frumuse˛ilor d„ruite de orice col˛ din ˛ar„, din c‚ntece ∫i balade, din
minunatul nostru folclor, din simple Ónt‚mpl„ri ∫i fapte de munc„, din...
Sentimente sedimentate pe imagini, exemple ∫i fapte de via˛„... Din
via˛a ta, din via˛a familial„ ∫i social„ Ón care te-ai format, din via˛a ∫i istoria
poporului t„u...
Am Óncercat un sim˛„m‚nt de satisfac˛ie c‚nd astfel de convingeri ale
mele le-am reg„sit Óntr-un frumos pasaj din cartea lui Victor Tufescu
îPopasuri prin ˛ar„“: îCititorul nu se Ónc„lze∫te la artificiale ori pompoase
declara˛ii despre dragostea de ˛ar„, vibreaz„ Óns„ intens c‚nd sentimentul
patriotic este exprimat cu sinceritate, uneori nici m„car prin vorbe, ci prin
exemple directe, chiar m„runte, dar de autentic„ tr„ire Óntr-un dep„rtat col˛
de ˛ar„, care reprezint„ d„ruire total„ ori sacrificiu de sine. Sentimentul
patriotic nu este rupt de celelalte vibra˛ii suflete∫ti cu care formeaz„ un
Óntreg. El nu reprezint„ un sunet izolat, ci un Óntreg acord de sunete, o
succesiune de acorduri ca Óntr-o complex„ sinfonie“.
Œntr-o astfel de succesiune de acorduri au ac˛ionat, acolo, pe c‚mpul de
lupt„, componen˛ii îbateriei albastre“. Au g‚ndit ∫i au ac˛ionat Ómpreun„ ca
un tot perfect sudat, dup„ principiul unul pentru to˛i ∫i to˛i pentru unul ∫i
Óntr-o atmosfer„ de pre˛uire, de respect ∫i de Óncredere reciproc„. Disciplina
exemplar„ care a existat a fost pe deplin con∫tient„ ∫i liber consim˛it„. A∫a
se explic„ faptul c„ am putut ie∫i cu bine din situa˛ii destul de grele f„r„ a
Ónregistra pierderi.
Printr-o astfel de comportare, prin astfel de exemple ∫i fapte au Ón˛eles
s„ r„spund„ ∫i Ón continuare cei din îbateria albastr„“.
Œntor∫i la locurile lor de munc„, al„turi de ceilal˛i muncitori ai uzinei,
ei ∫i-au f„cut datoria – de asemenea patriotic„ – prin contribu˛ia ∫i efortul lor,
f„r„ rezerve, la fabricarea muni˛iei, at‚t de necesar„ (o ∫tiau din proprie
experien˛„ de-acum!) unit„˛ilor noastre de pe front.
Activitatea se desf„∫ura Ón ritm sus˛inut, printr-o participare general„ ∫i
plin„ de responsabilitate. Pentru c„ ∫i muncitorii de la Tohan, ca ∫i ceilal˛i
muncitori ∫i ˛„rani din ˛ara noastr„, Óntregul nostru popor, Ó∫i uniser„ m‚inile,
min˛ile ∫i sufletele Óntr-un efort comun de munc„ ∫i de lupt„, sub deviza:
îTotul pentru front! Totul pentru victorie!“
108
Bateria albastr„
Dup„ ce muncitorii tunari s-au Óntors la locurile lor de munc„, lupta a

continuat acolo, Ón uzin„; nu mai luptau cu tunurile, ci prin munc„ Ónd‚rjit„
Ón halele de fabrica˛ie, Ón cele de Ónc„rcare ∫i montare a muni˛iei. Faptele
s„v‚r∫ite pe front constituiau un imbold mobilizator – Ón cuno∫tin˛„ de cauz„ –
pentru noi fapte concretizate prin furnizarea din plin ∫i la timp a muni˛iei de
infanterie ∫i de artilerie at‚t de necesar„ trupelor rom‚ne care au luptat ∫i
∫i-au adus o important„ contribu˛ie, al„turi de trupele aliate – cu mari sacrificii,
dup„ cum se ∫tie –, p‚n„ la victoria final„ asupra fascismului. Dar p‚n„
atunci, c‚te milioane de vie˛i nevinovate au trebuit s„ dispar„!... Dup„ o at‚t
de trist„ lec˛ie a istoriei, s„ mai Óndr„zneasc„ cineva s„ o repete?!...
DUP√ PATRU DECENII
S -au scurs de atunci patruzeci de ani. ™i o dat„ cu ei anii celor din

îbateria albastr„“. Uzinele de armament ∫i muni˛ie au trebuit s„ se
reprofileze pentru produc˛ia de pace. Muncitorii de la Tohan – dup„ cum am
aflat cu ocazia unor Ónt‚lniri ulterioare – au continuat s„ lucreze Ón cadrul
aceleia∫i uzine sau Ón altele din Bra∫ov, C‚mpulung-Muscel, Pite∫ti,
Craiova... Unii dintre ei, originari sau stabili˛i cu familiile Ón Tohan sau
Z„rne∫ti, ∫i dup„ ie∫irea la pensie au ˛inut s„ fie prezen˛i mai departe, prin
munc„, Ón gospod„ria personal„ sau Ón agricultur„.
Œn septembrie 1984 am pornit din nou s„ vizitez locurile unde îbateria
albastr„“ a luptat Ómpotriva trupelor hitleriste Ón zilele de dup„ 23 august
1944 ∫i, de asemenea, s„ m„ reÓnt‚lnesc cu o parte din muncitorii care au
f„cut parte din aceast„ baterie.
M„ Ónarmasem, de data aceasta, nu cu tunuri, ci cu un aparat de
fotografiat ∫i cu un mic casetofon.
Œn prima zi am mers c„tre H„rman, Podul Olt ∫i Doboli, oprindu-m„ Ón
diversele locuri unde bateria ocupase pozi˛ii de trageri, z„bovind pentru a-mi
reaminti momentele de atunci ∫i f„c‚nd fotografii. Parcurgeam acum acela∫i
itinerar de pe aceste meleaguri, privind peisajul a∫ez„rilor cov„snene.
109
Str„b„team aceste sate de pe Olt, cu case – foarte multe noi ∫i care nu existau
atunci – zugr„vite Ón alb sau Ón albastru deschis ∫i Ónconjurate de pomi
fructiferi ∫i gr„dini.
Œn satul Doboli m-am oprit mai Ónt‚i la cimitirul eroilor. St„p‚nit de
puternice sentimente de emo˛ie ∫i reculegere, am Ónceput s„ m„ strecor
printre sutele de morminte unde Ó∫i dorm somnul de veci cei c„zu˛i la datorie,
Ón aceast„ zon„, Ón aprigele lupte pentru eliberarea ˛„rii de sub jugul fascist.
Le citeam numele Ónscrise pe cruci : soldat..., sublocotenent..., caporal...,
soldat..., soldat.... Tineri..., foarte tineri... M„rturisesc sincer c„ la un moment
dat nervii mei au cedat ∫i ochii mi s-au Ómp„ienjenit de lacrimi... Atunci
m-a fulgerat ∫i g‚ndul c„ printre acele morminte ar fi putut s„ figureze ∫i unele
din ale noastre, ale celor din îbateria albastr„“.
Dup„ ce m-am lini∫tit, aduc‚nd un ultim omagiu acestor eroi, am
pornit – cople∫it de amintiri – pe drumul ce duce c„tre centrul satului.
De acolo, am mers c„tre una din cele dou„ biserici din sat, Ón turla
c„reia instalasem primul observator al bateriei.
Œn timp ce c„utam un loc mai bun pentru fotografierea turlei
respective, au ie∫it la poarta unei case o b„tr‚nic„ Ómbr„cat„ Ón negru ∫i o
femeie mai t‚n„r„. Dup„ ce ne-am dat îziua bun„!“, b„tr‚nica m-a Óntrebat
de ce fotografiez biserica? ™i-am Ónceput s„-i povestesc despre luptele
bateriei noastre ∫i c„ Ón turla acestei biserici instalasem atunci observatorul.
– Deci dumneavoastr„ era˛i! S„ ∫ti˛i c„ v-am v„zut. Noi st„team
ascun∫i prin pivni˛e ∫i ne preg„team s„ ne refugiem la H„rman. V„ ziceam
teteri∫ti pentru c„ era˛i Ón uniformele alea albastre ∫i nu Ón uniforme militare.
– Nu, m„tu∫ico! Nu erau teteri∫ti, erau muncitori din uzin„.
– ™tiu. C-am aflat ∫i noi p-orm„... Eu aveam atunci 20 de ani. Abia m„
c„s„torisem ∫i eu eram Óns„rcinat„, dar omul meu a murit Ón luptele de la
Chichis; mai t‚rziu am reu∫it s„-i aduc osemintele de acolo de pe c‚mp ∫i
acum e Ónmorm‚ntat Ón cimitirul eroilor de aici de la noi din sat.
– Cum te cheam„, m„tu∫ico?
– M„ numesc Berta Gringa.
110
Bateria albastr„
Dup„ ce am mai vorbit c‚te ceva despre trecut ∫i despre prezent, ne-am
luat îr„mas bun“, eu pornind c„tre cea de a doua biseric„ Ón care mutasem
observatorul, dup„ ce – cum am ar„tat – Ón prima fuseser„m ataca˛i de
artileria inamic„; am fotografiat ∫i turla acesteia, dup„ care m-am Óntors la
Bra∫ov.
A doua ∫i a treia zi am pornit c„tre Z„rne∫ti, pentru a-i revedea pe
muncitorii care au f„cut parte din îbateria albastr„“, ∫i pentru a sta de vorb„
cu ei.
Din trenul care m„ purta c„tre Tohan-Z„rne∫ti priveam ∫i g‚ndurile,
amintirile Ómi n„p„deau din plin fiin˛a.
La Z„rne∫ti n-am reu∫it s„ Ónt‚lnesc dec‚t pe trei dintre muncitorii
componen˛i ai bateriei. Œn prima din cele dou„ zile, pe Micuda ™tefan ∫i pe
Drug„ Iosif, iar pe Mitic„ Nicolae numai Ón ziua urm„toare deoarece, lucr‚nd
Ónc„ Ón uzin„ ca maistru principal, trebuia s„ termine ∫i s„ predea la termen
unele piese ce reveneau ca sarcin„ sec˛iei de care r„spundea.
Ne-am rev„zut... Ne-am str‚ns m‚inile, ne-am Ómbr„˛i∫at... Ne-am
privit... Ne schimbasem mult, Ómb„tr‚nisem... Dar bucuria revederii f„cea ca
inimile noastre s„ tr„iasc„ o alt„ v‚rst„.
V„z‚nd c„ sunt numai ace∫tia, mirat, i-am Óntrebat despre ceilal˛i ∫i
a∫a – parcurg‚nd Ómpreun„ tabelul cu ordinea de b„taie a bateriei – am aflat
c„ unii dintre ei au decedat, iar al˛ii au plecat, Óntre timp, Ón diverse localit„˛i
din ˛ar„. Acum, aici la Tohan ∫i Z„rne∫ti nu mai sunt dec‚t ei trei ∫i Ónc„ doi
care sunt suferinzi acas„ ∫i nu se pot deplasa.
Le-am spus ca vreau s„ scriu aceast„ carte ∫i c„ doresc ca Ón ea s„ apar„
nu numai amintirile mele despre îbateria albastr„“ ci ∫i cele ale lor. Mi-au
spus c„ sunt gata ∫i le face pl„cere s„ fie ∫i acum al„turi de mine. Ne-am fixat
o serie de puncte, de Óntreb„ri dup„ care s„ ne ghid„m Ón discu˛ia noastr„. M„
transformasem de data aceasta Óntr-un fel de reporter; dar nu ca cei de la
ziare, au ˛inut s„ sublinieze ei! ™i-am Ónceput s„-i Ónregistrez la casetofon.
Casetele respective, cu vocile lor, le voi p„stra ca un document – Ónc„ un
document – scump ∫i drag mie.
Acum s„-i l„s„m pe ei s„ povesteasc„.
111
î– M„ numesc Mita Nicolae. Sunt n„scut Ón Calafat, jude˛ul Dolj, la

24 iunie 1926. Tat„l meu era muncitor la P.T.T., iar mama era casnic„. Œnc„
de copil – era prin 1935 – Ómi amintesc cum fratele meu care f„cea armata
m„ trimitea s„-i cump„r ziarul ca s„ vad„ ce se scrie despre luptele din
Spania. ™tiam c„ simpatizeaz„ cu comuni∫tii ∫i a∫a mi-au r„mas Ón minte
acele evenimente ce se petreceau atunci Ón Europa.
Dup„ terminarea gimnaziului industrial, am venit ∫i m-am angajat la
Uzinele Malaxa, devenite Óntre timp societate rom‚no-german„ sub
denumirea de Uzinele îRogifer“. Dup„ bombardamentele asupra
Bucure∫tiului, o parte de la aceste uzine, Ón special cea care fabrica muni˛ie
∫i armament, a fost evacuat„ la Uzina îRogifer“ din Tohan – jude˛ul Bra∫ov,
uzin„ care era o filial„ a celor din Bucure∫ti. Eram muncitor l„c„tu∫-ajustor
∫i aici la Tohan am lucrat de atunci ∫i p‚n„ Ón prezent.
C‚nd a Ónceput r„zboiul eram Ónc„ elev Ón clasa a 4-a la gimnaziul
industrial. Œmi aduc aminte ∫i de Dictatul de la Viena care ne-a revoltat pe
to˛i ∫i, de asemenea, c‚nd trupele hitleriste au intrat Ón ˛ara noastr„. Eram
acas„. Calafat fiind port la Dun„re, trupele germane transportate pe vase au
debarcat Ón acest or„∫el al nostru unde au stat 6 luni de zile, dup„ care au
plecat spre Moldova de unde urmau s„ atace Uniunea Sovietic„.
Uzina îRogifer“ din Tohan era practic numai o uzin„ de Ónc„rcare a
muni˛iei. Numai dup„ aducerea sec˛iilor de uzinare de la Bucure∫ti ea a luat
propor˛ii. ™i, o dat„ cu aceasta, a luat amploare ∫i mi∫carea muncitoreasc„.
Atunci, c‚nd comandamentul Corpului de Munte a f„cut apel la
ajutorul uzinei, s-a trecut de Óndat„ la formarea bateriei noastre. Celor mai
v‚rstnici care au intrat Ón componen˛a bateriei m-am al„turat ∫i eu, de∫i
aveam numai 18 ani, Óndemnat de sim˛„mintele mele de om care-∫i iube∫te
patria ∫i trebuie s„ o apere la nevoie.
A∫ vrea s„ fac o parantez„ referitoare la bateria noastr„. Pentru a putea
fi cunoscu˛i de armat„, s-au luat m„suri ca to˛i ace∫ti voluntari s„ fie
Ómbr„ca˛i Óntr-o uniform„. ™i asta nu putea s„ fie dec‚t ˛inuta noastr„
muncitoreasc„ din uzin„, respectiv, salopetele albastre. Cu astfel de salopete
noi am fost echipa˛i, nu numai cei din baterie, de unde ∫i denumirea ei
simbolic„, ci ∫i cei destina˛i pentru paza uzinei, circa 300 de muncitori.
112
Bateria albastr„
Pe dumneavoastr„ v„ cuno∫team din vedere ca ofi˛er Ón cadrul uzinei,

dar mai bine v-am cunoscut atunci c‚nd a˛i luat comanda ∫i conducerea
bateriei din care f„ceam parte ∫i eu.
Aveam func˛ia de servant. De∫i eram cel mai t‚n„r din baterie ∫i nu
cuno∫team bine armamentul din dotare, am putut totu∫i s„-mi Óndeplinesc ∫i
eu destul de bine aceast„ func˛ie, al„turi de ceilal˛i muncitori.
Instruirea ni s-a f„cut de dumneavoastr„, Ón special pentru cei care nu
cuno∫teau armamentul: modul de servire a acestor tunuri pe diferite func˛iuni
necesare pentru amplasarea ∫i punerea Ón condi˛ii de tragere a bateriei, pentru
camuflare ca s„ nu fim descoperi˛i de inamic, care Ón timpul luptelor putea
folosi ∫i avioane cu care s„ ne descopere; aceasta ∫i la Ónceput ∫i pe parcurs,
fie Ón momente de r„gaz fie Ón timpul luptelor c‚nd situa˛ia o cerea. Desigur
c„ principala r„spundere v„ revenea dumneavoastr„ ca ofi˛er de artilerie,
ajutat ∫i de o parte din muncitorii care f„cuser„ armata, unii dintre ace∫tia
chiar la artilerie. Numai astfel am putut r„spunde la comenzile de trageri
asupra obiectivelor pe care dumneavoastr„ le alegea˛i ∫i pentru care stabilea˛i
elemente de tragere, obiective care, Ón majoritatea lor, au fost atinse ∫i distruse
de noi.
Œmi amintesc c„ dup„ ce am plecat de la uzin„ am fost cantona˛i pe
timpul nop˛ii la un regiment de v‚n„tori din Bra∫ov. Apoi, dis-de-diminea˛„
am mers ∫i am instalat bateria dincolo de gara H„rman. Tunurile au fost
Óndreptate spre satul Chichis unde se g„seau trupele inamice ∫i Ón fa˛a c„ruia
se afla un pod de lemn peste R‚ul Negru (atunci nu ∫tiam cum se cheam„!)
∫i peste care hitleri∫tii inten˛ionau s„ treac„, Ón dorin˛a lor de a Ónainta spre
Bra∫ov. Datorit„ tragerilor noastre, podul a fost distrus, iar inamicul silit s„
se retrag„, cu pierderi grele.
A doua zi ne-am deplasat la Podul Olt unde am amplasat ∫i aici
tunurile ∫i am executat, de asemenea, trageri la comanda dv. ™i tot a∫a Ón
continuare...
Bateria noastr„ avea o mare mobilitate, tunurile fiind tractate de
ma∫ini, ceea ce ne permitea o mare rapiditate Ón schimbarea pozi˛iilor de
trageri, inamicul fiind Óncredin˛at astfel c„ Ón acea zon„ ac˛ioneaz„ mai multe
baterii. Ori de c‚te ori rememorez acele evenimente Ómi revin parc„ Ón auz
ecourile salvelor de artilerie ale tunurilor noastre. Canonadele bateriei
Óncepeau de obicei Ón zori ∫i uneori durau Ón tot cursul zilei, cu mai mare sau
113
mai mic„ intensitate, Ón func˛ie de situa˛iile ap„rute pe front. De muni˛ie nu

duceam lips„.
Noaptea, Ón general, era lini∫te. Rareori r„sunau focuri r„zle˛e de
automate Ón linia infanteri∫tilor. Ne odihneam Ón ad„posturi improvizate sau
sub cerul liber, dup„ Ómprejur„ri. Pe r‚nd f„ceam de planton pentru a asigura
paza sau eventuala alarmare a bateriei Ón caz de pericol.
Dintre momentele mai grele ale bateriei noastre eu Ómi amintesc de o
noapte c‚nd a trebuit s„ facem preg„tirile necesare pentru eliberarea comunei
Ilieni. S-a f„cut aprovizionarea cu muni˛ie, iar tunurile au fost preg„tite
pentru condi˛iile respective de trageri. S-a hot„r‚t ca tragerile bateriei noastre
s„ Ónceap„ la ora cinci diminea˛a, Ónainte ca infanteria s„ porneasc„ la atac.
Totul s-a executat cu mult succes. Pagubele inamicului au fost mari Ónc‚t
trupele noastre care se grupaser„ Ón comuna Doboli au putut Ónainta, f„r„
pierderi mari, eliber‚nd comuna Ilieni, care se afla dincolo de linia de
demarca˛ie vremelnic„ stabilit„ prin Dictatul de la Viena.
Œmi amintesc apoi, Ón special, c‚nd Óntr-o dup„-amiaz„, pe la orele
16,00–16,30, observatorul bateriei noastre a fost atacat de c„tre hitleri∫ti c‚t
∫i de artileria lor, lovituri ale acesteia c„z‚nd ∫i Ón jurul bateriei. Hitleri∫tii
doreau astfel s„ distrug„ bateria noastr„, care le d„duse mult de furc„!... Œmi
amintesc c‚nd telefona˛i de la observatorul din turla bisericii din Doboli,
cer‚ndu-ne s„ mut„m pozi˛ia bateriei mai spre dreapta p‚n„ ce ve˛i veni
dumneavoastr„ la noi, dup„ ce situa˛ia se va restabili Ón sat. V„ a∫teptam
atunci cu emo˛ie... Dar, p‚n„ la urm„, totul s-a rezolvat cu bine.
O alt„ Ónt‚mplare care Ómi vine acum Ón minte este aceea c‚nd ma∫ina
noastr„ care f„cea leg„tura bateriei cu observatorul a fost atacat„, de
asemenea, de hitleri∫ti. Atunci, s-a f„cut apel la o grup„ de militari de la
bateria de artilerie antiaerian„ care sosise ulterior Ón zon„ ∫i se g„sea Ón
preajma noastr„. Aceast„ grup„, sub comanda unui sergent, a mers ∫i i-a
lichidat pe ace∫ti hitleri∫ti care tr„geau dintr-o ∫ur„.
Œntr-adev„r, am avut zile ∫i nop˛i foarte grele c‚nd a trebuit s„ ne
mobiliz„m cu to˛ii pentru ca, a∫a cum am spus, cu preg„tirea pe care o aveam
s„ putem r„spunde comenzilor primite din partea dumneavoastr„ ∫i s„ facem
fa˛„ tuturor situa˛iilor ivite acolo pe front. Noi cei din bateria de trageri eram
tare bucuro∫i c‚nd dumneavoastr„ ne comunica˛i prin telefon de la
114
Bateria albastr„
observator c„ ˛inta aleas„ ca obiectiv al tragerilor noastre fusese, dup„ caz,

atins„ sau distrus„. Printre alte distrugeri pe care ni le-a˛i comunicat c„ le-am
realizat au fost ∫i unele depozite de muni˛ii, ma∫ini sau baterii inamice pe
care dumneavoastr„ le observa˛i din turla bisericii. Atunci elanul, voin˛a ∫i
dorin˛a noastr„ de victorie asupra du∫manului cre∫teau ∫i mai mult.
Apoi Podul Olt pe care, cu toat„ voin˛a ∫i d„ruirea, noi ne-am hot„r‚t
s„-l ap„r„m, pentru c„ fusese minat Ón vederea arunc„rii lui Ón aer dac„
inamicul ajungea s„-l ocupe. Atunci ritmul de tragere a fost at‚t de mare
Ónc‚t ˛evile tunurilor se Ónc„lziser„ p‚n„ la ro∫u. Œmi amintesc ∫i de unele
comenzi de specialitate date de dumneavoastr„ Ón acea situa˛ie ∫i c‚nd, pe
l‚ng„ loviturile trase obi∫nuit, trebuia ˛intit direct ∫i c‚t mai precis asupra
ma∫inilor, blindatelor ∫i tancurilor pe care le aveau Ón dotare trupele germane
∫i cu care atacau. Am v„zut cum aceast„ coloan„ inamic„ se n„pustea spre
pod, adic„ spre Bra∫ov, dar la fel am v„zut, cu mare satisfac˛ie, cum
hitleri∫tii, ca urmare a marilor pierderi suferite din cauza tragerilor bateriei
noastre, au Ónceput îs-o ia la s„n„toasa“ Ónapoi...
E adev„rat apoi c„ la sesizarea f„cut„ de noi, respectiv de dumneavoastr„,
atunci c‚nd tunurile cu care venisem de la uzin„ se decalibraser„ ∫i nu mai
aveau precizia necesar„ din cauza uzurii ∫i a ritmului mare de trageri, foarte
repede am primit patru obuziere noi de la uzinele îAstra“ din Bra∫ov ∫i care au
func˛ionat, Ón continuare, foarte bine.
De asemenea, a∫ vrea s„ ar„t c„ bateria noastr„ a fost bine organizat„
din toate punctele de vedere. Aveam muni˛ia necesar„ asigurat„ de
muncitorii no∫tri din uzin„. Aveam ma∫ini care f„ceau zilnic transport, dar
mai ales noaptea, pentru aprovizionarea cu muni˛ia solicitat„ de noi. Ba, mai
mult, vreau s„ spun c„ aceasta s-a f„cut cu mare repeziciune ∫i atunci c‚nd
s-a produs schimbarea tunurilor cu obuzierele.
Momente de fric„ sau team„ nu prea am avut. Poate ∫i v‚rsta ∫i c„ nu
cuno∫team prea mult pericolul frontului; poate ∫i dorin˛a de a m„ ar„ta la
Ón„l˛ime al„turi de ceilal˛i tovar„∫i de lupt„... N-aveam de altfel nici timp s„
ne g‚ndim. Aveam siguran˛a Ón noi ∫i Ón armamentul pe care Ól aveam ∫i pe
care Ól m‚nuiam din ce Ón ce mai bine. Mai aveam siguran˛a ∫i Ón infanteria
care se g„sea Ón fa˛a noastr„ ∫i pe care noi o sprijineam, prin trageri de
artilerie.
115
Mi-aduc aminte c„ mai erau ∫i unele momente de r„gaz c‚nd

dumneavoastr„ studia˛i terenul ∫i situa˛ia de pe front, observat„ sau
comunicat„ prin agen˛ii de lupt„. Noi st„team Ón a∫teptare s„ primim noi
ordine. Atunci ne adunam, mai vorbeam, mai glumeam, ne mai aduceam
aminte de cas„, de familie, de ce l„sasem Ón urm„... Aveam ∫i b„ie˛i mai
veseli, mai buni de glume ∫i astfel treceau repede, pe ne∫tiute, ∫i aceste
momente de r„gaz. Nop˛ile erau destul de scurte pentru noi ∫i c„utam fiecare
din noi s„ ne Óncuraj„m ∫i s„ ne ajut„m. A∫a cum am mai spus, oameni unu
∫i unu, oameni cu curaj, oameni destoinici de care ∫efii ∫i comandan˛ii no∫tri,
precum ∫i cei care au preluat Ón urma noastr„ aceast„ lupt„, au fost mul˛umi˛i
apreciind faptele de arme pe care noi le-am s„v‚r∫it, chiar ∫i prin citarea prin
ordin de zi pe Óntreaga armat„.
Dup„ Óntoarcerea noastr„ la uzin„, ceilal˛i muncitori care cuno∫teau
faptele noastre de arme, prin intermediul ∫oferilor care ne aprovizionau cu
muni˛ie ∫i alimente, ne-au primit cu urale ∫i cu ur„ri de îbun venit“, ne-au
felicitat. Ne-am bucurat ∫i noi ∫i ei, dup„ care am trecut din nou la lucru Ón
uzin„, cu mult„ abnega˛ie, pentru a putea aproviziona armata noastr„ cu
muni˛ie suficient„ ∫i la timp, subscriind astfel ∫i noi la chemarea îTotul
pentru front, totul pentru victorie!“.
Dup„ aceea, pe parcursul anilor, evenimente noi au intervenit ∫i Ón
via˛a mea personal„. M-am c„s„torit ∫i am doi copii. M„ bucur pentru ei, c„
au fost ascult„tori ∫i au Ónv„˛at. Ast„zi, b„iatul cel mare e tehnician principal,
iar cel mic, absolvent al Universita˛ii din Bra∫ov, lucreaz„ ca inginer la
Uzinele î6 Martie“ din Tohan, unde Ónc„ mai lucrez ∫i eu. Sper ca am‚ndoi
s„-mi duc„ mai departe cu cinste ∫i numele ∫i dragostea pentru meserie ∫i
pentru ˛ar„, s„ dovedeasc„ muncitorilor cu care vor lucra ∫i colabora c„ au
Ónv„˛at ceva de la mine ∫i c„ vor ∫ti s„ respecte aceste Ónv„˛„minte. Aceasta
va fi cea mai frumoas„ mul˛umire ∫i pentru mine ∫i pentru ei.
– M„ numesc Micuda ™tefan. M-am n„scut Ón Z„rne∫ti, strada Avram
Iancu nr. 27, la 21 martie 1918. Tat„l meu era meseria∫, iar mama se ocupa
cu gospod„ria. Am fost angajat la uzin„ ∫i mobilizat pentru lucru ca l„c„tu∫
la sec˛ia de focoase. Œn prezent sunt pensionar.
116
Bateria albastr„
Œn august 1944 sosise momentul ca hitleri∫tii s„ fie sco∫i din ˛ar„, s„ ne

ap„r„m patria ∫i s„ sc„p„m de sub jugul hitlerist care ne-a adus numai r„u de
c‚nd s-a instalat Ón ˛ara noastr„.
C‚nd comandantul Corpului de Munte din Bra∫ov a apelat la ajutorul
uzinei noastre, ne-am Ónrolat Ón îbateria albastr„“ cu care am pornit pe front.
Sim˛eam Ón suflet chemarea de rom‚n pentru a participa ∫i eu la aceast„
lupt„, mai ales c„ nu uitasem nici durerea provocat„ de Dictatul de la Viena
prin care ni se luase partea de nord-vest a Transilvaniei ∫i unde sufereau fra˛ii
no∫tri ardeleni sub ocupa˛ia horthy∫tilor. Dumneavoastr„ a˛i fost
comandantul bateriei, ne-a˛i instruit ∫i ne-a˛i condus tot timpul. V„
cuno∫team din uzin„ ∫i mi-a p„rut bine c„ sunte˛i Ón fruntea noastr„.
Eu aveam atunci v‚rsta de 26 de ani, eram c„s„torit ∫i aveam ∫i doi copii.
Œn baterie func˛ia primit„ era cea de ∫ofer.
Œmi amintesc cum, Ónc„ de la Ónceput, dumneavoastr„ ne-a˛i trimis la
unitatea noastr„ militar„ de la R‚∫nov ca s„ ridic„m ma∫inile capturate cu o zi
Ónainte de la nem˛i. Eu am preluat una din aceste ma∫ini ∫i chiar ∫oferul german
a trebuit s„-mi spun„ unele caracteristici, pentru c„ era cu motor Diesel,
func˛ion‚nd cu motorin„. Mi-a ar„tat cum se porne∫te, cum se opre∫te ∫i altele...
Ma∫ina avea ∫i bandaje cu care, dac„ se schimbau ro˛ile, putea fi folosit„ ca
locomotiv„ pe calea ferat„. Am ridicat deci ∫apte ma∫ini pe care le-am adus la
uzin„. Ne-a˛i trimis la poligon s„ ridic„m tunurile, apoi s„ Ónc„rc„m muni˛ia
necesar„, dup„ care, Ómpreun„ cu muncitorii care Óncadrau bateria, am pornit
spre Bra∫ov, Ón uralele ∫i ur„rile de succes ale celorlal˛i muncitori din uzin„.
Pe front eu f„ceam leg„tura cu ma∫ina Óntre bateria de tragere ∫i
observator; noaptea – la nevoie ∫i ziua – aduceam muni˛ie ∫i alimente de la
uzin„, unde le mai spuneam ∫i muncitorilor de aici despre cele ce se
petreceau Ón luptele pe care bateria noastr„ le ducea Ómpotriva hitleri∫tilor.
Œmi amintesc ∫i azi cum, la Ónceput, bateria executa trageri directe la
comanda dumneavoastr„ pentru ca mai apoi, dup„ ce am primit telefoane, s„
merge˛i la observator Ón satul Doboli de unde acum conducea˛i tragerile prin
comenzi date bateriei la telefon, Ón func˛ie de mi∫c„rile ∫i obiectivele pe care
le observa˛i Ón liniile inamicului de acolo, de sus, din turla bisericii. Œn fa˛a
noastr„ luptau v‚n„tori de munte ∫i recru˛i din Regimentul 30 infanterie
Muscel ∫i din Regimentul 22 infanterie din T‚rgovi∫te. Mai toat„ popula˛ia
117
din sat era evacuat„. Œ∫i luaser„ oamenii ∫i animalele ∫i se retr„seser„ c„tre
p„duri sau satele dinapoia frontului.
Nem˛ii s-au str„duit mult s„ distrug„ bateria noastr„, dar n-au reu∫it.
Au trimis ∫i un avion Stukas s„ ne caute. Noi aveam Óns„ tunurile bine
camuflate Ón lunca Oltului, acoperite cu crengi de s„lcii. Avionul a fost poate
derutat ∫i de zvasticele hitleriste de pe ma∫inile capturate de noi ∫i care nu se
aflau prea departe de tunuri, la umbra unor arbori.
Œmi amintesc apoi de unele momente grele c„rora a trebuit s„ le fac„ fa˛„
îbateria albastr„“. Unul din acestea a fost la observatorul instalat Ón turla uneia din
cele dou„ biserici din sat, c‚nd nem˛ii tr„geau cu artileria lor ∫i unul din proiectile
a atins turla. Atunci a fost r„nit muncitorul-telefonist Petru∫e Gheorghe, pe care
chiar eu l-am dus cu ma∫ina la postul de prim-ajutor din H„rman, iar
dumneavoastr„, Ómi aduc aminte c„ una din schije v„ perforase tocul de la binoclu.
Apoi de momentul acela c‚nd inamicul a pornit un atac puternic cu
ma∫ini blindate ∫i tancuri ∫i c‚nd noi a trebuit s„ ne retragem dincolo de Podul
Olt. Cu tunul pe care eu Ól remorcam, dumneavoastr„ a˛i Ónceput s„ trage˛i
razant asupra coloanei inamice ∫i sub barajul efectuat m-am dus ∫i am ridicat
muni˛ia r„mas„ pe pozi˛ie. Œi vedeam pe nem˛i apropiindu-se. Sigur, ∫i ei ne
vedeau pe noi. Probabil, observ‚nd prin binoclurile lor c„ noi eram Ómbr„ca˛i
Ón salopete albastre ∫i c„ ma∫ina era cu num„r german ∫i cu zvastic„ pe capot„,
au fost deruta˛i c„ este vreo unitate de-a lor, pentru c„ altfel puteau s„ ne fac„
praf cu ma∫in„ ∫i cu muni˛ie cu tot... Au Óncercat ei mai t‚rziu c‚nd s-au
apropiat ∫i au tras cu un brand, dar era prea t‚rziu pentru c„ noi eram de-acum
pe ∫osea pe care ne-am putut retrage Ón vitez„. Am ocupat pozi˛ia dincolo de
Podul Olt pe care l-am ap„rat prin tragerile de baraj efectuate de bateria
noastr„, cu un ritm extraordinar, astfel Ónc‚t ∫i ˛evile tunurilor se Ónro∫iser„ ∫i
trebuia s„ le r„cim cu p„turi udate Ón apa Oltului. Dar reu∫isem... Coloana
hitlerist„, cu pierderi grele, a fost oprit„ ∫i apoi nevoit„ s„ se retrag„, noi
urm„rind-o cu tragerile noastre ∫i Ón drumul ei Ónapoi spre Doboli.
M-a˛i Óntrebat dac„ atunci mi-a fost fric„? Nu. Nu mi-a fost, pentru c„
dac„-mi era n-a∫ fi mers cu bateria. Am mers cu curaj ∫i hot„r‚rea de a
Ónvinge ∫i alunga du∫manul din ˛ara noastr„. Apoi mai era ∫i v‚rsta aceea
t‚n„r„ care te Óndeamn„ la acte de curaj. Eram to˛i uni˛i, cunoscu˛i ∫i prieteni
din uzin„. Era ∫i cumnatul meu Cornea Gheorghe. Ne Óncurajam, ne ajutam,
118
Bateria albastr„
ne Ómb„rb„tam unii pe al˛ii ∫i eram m‚ndri de noi c„ suntem Ón stare s„ facem

ceea ce am f„cut.
C‚nd ne-am Óntors la uzin„ am fost primi˛i cu mult„ dragoste ∫i
bucurie, Ómbr„˛i∫a˛i, aprecia˛i pentru faptele de arme pe care noi le
s„v‚r∫isem. Apoi ne-am reluat munca pe meseriile de mai Ónainte,
f„c‚ndu-ne mai departe datoria, Ón primul r‚nd pentru aprovizionarea armatei
noastre cu muni˛ie, p‚n„ la victoria final„ asupra fascismului.
Personal nu m-am l„udat niciodat„ pentru participarea mea la faptele
de arme ale îbateriei albastre“. Mi s-au luat Óns„ multe interviuri care s-au
publicat Ón pres„, s-au f„cut film„ri, reconstituiri. Am citit chiar aprecieri Ón
aceste publica˛ii prin care se afirma c„ bateria noastr„ a intrat Ón legend„, Ón
istorie. Dar dup„ cum vede˛i, noi cei foarte pu˛ini care am mai r„mas st„m
mode∫ti la locul nostru, mul˛umi˛i c„ atunci ne-am f„cut ∫i noi datoria cum
am putut mai bine.
™i a∫a anii au trecut, sunt acum 40 de ani de atunci, noi am Ómb„tr‚nit,
am ie∫it la pensie ∫i port 66 de ani pe umeri de-acum. Œntre timp, b„ie˛ii mi
s-au f„cut mari, s-au c„s„torit; unul lucreaz„ la Uzina mecanic„ nr. 2 din
Bra∫ov ∫i cel„lalt la Grupul ™colar S„cele.
Am mai vizitat de c‚teva ori locurile pe unde am luptat noi, cei din
îbateria albastr„“ ∫i chiar cu familia ∫i m„rturisesc c„ eram m‚ndru atunci
c‚nd le ar„tam aceste locuri ∫i le povesteam din amintirile mele. Dar, la fel,
m„rturisesc c„ n-a∫ mai vrea ca astfel de situa˛ii s„ se mai repete vreodat„,
iar copiii ∫i nepo˛ii no∫tri s„ poat„ tr„i Ón lini∫te ∫i pace...
– M„ numesc Drug„ Iosif. M-am n„scut Ón comuna Fundata – jude˛ul
Bra∫ov, la 9 ianuarie 1913. P„rin˛ii mei erau agricultori. Se ocupau ∫i cu
cre∫terea vitelor ∫i p„dur„ritul. La p„dure mai mult lucra tata.
Sunt ∫i eu unul din membrii forma˛iei de lupt„ îbateria albastr„“. C‚nd
s-a format, la 26 august 1944, s-au ales dintre cei ce se ofereau voluntar un
numar de 56 de muncitori. ™i astfel am pornit pe front, pentru a ne al„tura
efortului unit„˛ilor rom‚ne angrenate Ón lupta de eliberare a patriei ∫i care
aveau mari probleme cu for˛ele hitleriste Ón trec„torile din Carpa˛i, iar
dinspre Sf. Gheorghe s„ for˛eze Ónaintarea spre Bra∫ov.
119
Vreau s„ mai spun c„ pentru a r„spunde acestei chem„ri a trebuit s„-mi

am‚n c„s„toria, pentru care trimisesem ∫i invita˛iile. Am plecat nesilit ∫i
nefor˛at de nimeni ∫i cu toat„ hot„r‚rea ca s„ particip ∫i eu la ap„rarea
scumpei noastre patrii, Ómpreun„ cu colegii mei de munc„.
îBateria albastr„“, condus„ de dumneavoastr„, organizat„ ∫i instruit„
Ón condi˛iile ∫i situa˛ia de atunci, a r„spuns prompt ∫i eficace la toate cerin˛ele
situa˛iilor de lupt„ din sectorul pe care trebuia s„-l ap„r„m.
Œn baterie aveam sarcina de a aproviziona cu muni˛ie ∫i alimente de la
uzin„. Le transportam Ómpreun„ cu Micuda ™tefan. Dac„ vedeam c„ ne
trebuie muni˛ie, porneam imediat spre uzin„ pentru a o aduce ∫i s„ putem
face fa˛„ tragerilor ce se cereau din diferitele pozi˛ii pe care le-a ocupat
bateria pe front. C„ tare mult a mai tras bateria noastr„ atunci ∫i uneori Óntr-o
caden˛„ extraordinar„ c„, a∫a cum s-a mai spus, se Ónro∫eau ˛evile tunurilor!
Sau c„ a trebuit s„ schimb„m tunurile cu care venisem de la uzin„ cu altele
noi luate de la îAstra“ din Bra∫ov. Oricine Ó∫i poate da seama ce a Ónsemnat
aceasta, chiar nefiind artilerist, dac„ Ón cele nou„ zile de lupt„ îbateria
albastr„“ a trebuit s„ trag„ peste 2.600 de proiectile.
Amintiri avem multe... Nu voi mai vorbi ∫i eu despre modul cum a
luptat bateria noastr„ ∫i despre momentele grele prin care a trecut, pentru a
nu mai repeta ce a spus mai Ónainte prietenul meu Micuda ™tefan. Totu∫i,
asupra unor lucruri voi insista ∫i eu. Œn timpul luptelor ne organizam bine pe
teren, luam toate m„surile ca s„ nu fim descoperi˛i de inamic ∫i cred c„ am
f„cut-o foarte bine, pentru c„ tare mult ar fi dorit hitleri∫tii s„ lichideze
aceast„ baterie care Ói ˛inea tot timpul la respect ∫i nu puteau s„-∫i realizeze
planurile lor. Dormeam pe p„m‚nt sau Ón ad„posturi pe paie adunate de noi.
Spun ∫i eu c„ Ón timpul luptelor nu ne-a fost fric„ deloc. Plecasem hot„r‚˛i s„
facem treab„ bun„ pe front ∫i s„-i alung„m pe hitleri∫ti din ˛ar„.
Curajo∫i am fost cu to˛ii ∫i foarte mul˛umi˛i de felul cum am fost
condu∫i de comandantul nostru, domnul locotenent N„stase, adic„
dumneavoastr„, care v„ afla˛i Ón tot momentul al„turi de noi. ™i astfel am
putut s„ ne Óntoarcem cu to˛ii s„n„to∫i acas„ la terminarea misiunii.
ReÓntoarcerea la uzin„ a fost un prilej de bucurie ∫i de satisfac˛ie ∫i pentru
noi care ne Óntorceam de pe front ∫i pentru cei r„ma∫i ∫i care ne ajutaser„ tot
timpul. Reu∫ita era a noastr„, a tuturor muncitorilor din uzin„.
Fiecare ne-am reluat activitatea la locurile noastre de munc„, mai ales
c„ atunci ∫tiam c„ proiectilele fabricate de noi sunt destinate a lovi Ón
120
Bateria albastr„
continuare pe hitleri∫ti ∫i pe horthy∫ti. M-am c„s„torit, am ∫i trei feciori care,

Óntre timp, au crescut. Acum, Florin e ofi˛er de marin„ la Constan˛a, Ion –
maistru principal la Coliba∫i, iar Gheorghe – tehnician la Bra∫ov.
Am mai fost ∫i eu s„ vad locurile pe unde am luptat. O dat„ am fost cu
mai mul˛i ofi˛eri, cu un autobuz, c‚nd am fost primi˛i cu flori de c„tre s„tenii
∫i elevii din Doboli, la cimitirul eroilor de atunci.
A∫ vrea s„ mai spun c„ Ón urm„ cu c‚˛iva ani, c‚nd de-acum eram
pensionar, am fost chemat s„ predau steagul îbateriei albastre“, ca veteran al
acestei curajoase forma˛iuni de lupt„, c„tre deta∫amentul de preg„tire militar„
a tineretului pentru ap„rarea patriei. Ace∫ti tineri de la Uzinele î6 Martie“
poart„ ast„zi salopetele albastre ∫i pentru munc„ ∫i pentru preg„tirea militar„.
Am aici scris ce le-am spus atunci...
– V„ rog s„ ne spune˛i ∫i acum!...
– Le-am spus: «Vin s„ v„ felicit pentru rezultatele deosebite ob˛inute
Ón preg„tirea pentru ap„rarea patriei de c„tre forma˛iile tineretului Ón
uniforme albastre pe care s„ le purta˛i cu drag. Sunt m‚ndru c„ numele
îbateriei albastre“ a fost preluat de tinerii din Uzinele î6 Martie“. Am
convingerea c„ ve˛i fi demni ∫i ve˛i p„stra cu hot„r‚re ∫i eroism denumirea
de îbaterie albastr„“ preluat„ de c„tre noua voastr„ forma˛ie de ast„zi. V„
recomand„m cu toat„ c„ldura s„ munci˛i cu abnega˛ie, s„ v„ preg„ti˛i c‚t mai
bine pentru ca atunci c‚nd ˛ara va avea nevoie ∫i v„ va chema, s„ fi˛i gata s„
v„ jertfi˛i via˛a pentru a-i ap„ra pacea ∫i integritatea, deoarece sunte˛i st‚lpi
de n„dejde ai na˛iunii rom‚ne, viitorul acestei ˛„ri. Œnchei, spun‚ndu-v„: S„
tr„i˛i, voi tineri minuna˛i, urma∫i ai îbateriei albastre“!»
– Ai mai avea ceva de spus?
– V„d ∫i aud ∫i eu c‚t de Óncordat„ este situa˛ia interna˛ional„ ast„zi,
parc„ nu s-ar fi Ónv„˛at ∫i Ón˛eles nimic dup„ cel de Al Doilea R„zboi
Mondial. Noi ∫i copiii no∫tri dorim pace ∫i lini∫te Ón lumea Óntreag„. S„ nu
ne mai lupt„m cu tunurile; dorim s„ tr„im Ón pace!...
Atunci, noi am luptat pentru a ne elibera ˛ara ∫i nu pentru a cuceri ∫i
asupri pe al˛ii. ™i am f„cut-o f„r„ a ne g‚ndi la recompense sau laude. Ne-am
f„cut datoria!“...
121
Dup„ ce am f„cut Ónregistr„rile, rememor‚nd chipurile tovar„∫ilor mei

de lupt„ din acele zile de foc, m-am Óntrebat Ón sinea mea: Pe unde v„ mai
afla˛i, voi ceilal˛i care mai sunte˛i azi Ón via˛„? Pentru c„ n-am putut s„ v„
rev„d ∫i s„ st„m de vorb„ Ónainte de a Óncepe s„ scriu aceast„ carte, Ón speran˛a
c„ ea va ajunge ∫i Ón m‚inile voastre, v„ transmit pe aceast„ cale g‚ndurile ∫i
sentimentele mele de aleas„ pre˛uire, afec˛iune ∫i o cald„ Ómbr„˛i∫are. Sunt
sigur c„ a˛i r„mas la fel de vrednici, destoinici ∫i one∫ti ∫i c„ tot timpul a˛i
muncit ∫i v-a˛i f„cut datoria cu aceea∫i abnega˛ie dovedit„ atunci pe front, prin
fapte de arme, constituind astfel – de ce nu! – un exemplu pentru oamenii de
azi ∫i de m‚ine, din ˛ara noastr„, pentru ap„rarea ∫i prop„∫irea ei.
Referindu-m„ la anii ce au urmat, pot spune c„ via˛a mea a avut un curs firesc.
Œn toamna anului 1944 am revenit la ™coala Politehnic„ unde, Ón iulie
1945, primeam diploma de inginer electromecanic, cu men˛iunea îcum
laude“, dup„ care am fost trimis de c„tre Direc˛ia superioar„ tehnic„ a armatei
s„ lucrez, ca ofi˛er-inginer, la Uzinele M„rgineanca din jude˛ul Prahova.
Œn anul 1946 am ie∫it din armat„ îla cerere“, cu gradul de c„pitan (Ón prezent
maior Ón rezerv„) cu hot„r‚rea de a-mi consacra Óntreaga activitate noii mele
profesiuni, cea de inginer. Astfel, Ón anii care au urmat, mi-am desf„∫urat munca
fie Ón activitatea de proiectare, de cercetare ∫tiin˛ific„ ∫i Ón Ónv„˛„m‚ntul superior,
fie Ón diferite func˛ii de conducere din institute de cercetare sau din Ministerul
Educa˛iei ∫i Œnv„˛„m‚ntului. Mi-am Óntemeiat o familie ∫i acas„, la locul de
munc„, Ón societate am c„utat s„ fiu util, s„-mi Óndeplinesc cu con∫tiinciozitate
sarcinile ∫i Óndatoririle. Acestea ar fi pe scurt principalele date din biografia unui
om care s-a str„duit pe tot parcursul vie˛ii s„ fie util ˛„rii ∫i poporului s„u.
EPILOG PRIN DIALOG
Alter ego: Ce ai mai avea de spus, acum dup„ elaborarea acestei c„r˛i?
Ego: N-a fost deloc u∫or. Cu multe fluxuri ∫i refluxuri. Cu Óntreruperi...
cu relu„ri... corecturi... complet„ri... Con∫tient de lipsa mea de experien˛„ ca
122
Bateria albastr„
stil ∫i bog„˛ie de limbaj Óntr-o astfel de tentativ„; efectiv o Óncercare temerar„

pentru un doctor-inginer – fost ofi˛er – obi∫nuit cu elaborarea de lucr„ri
∫tiin˛ifice sau specifice func˛iilor ocupate ∫i aceasta, mai ales, cople∫it uneori
de unele frumoase c„r˛i beletristice pe care le citeam.
Apoi a mai fost o Óncercare: aceea de a nu m„ putea rezuma strict
numai la episodul îbateria albastr„“, furat fiind ∫i de unele m„rturisiri ∫i
experien˛e din via˛a mea personal„.
Alter ego: ™tiu sentimentele de care ai fost animat atunci c‚nd ai pornit
s„-i Ónfrun˛i pe hitleri∫ti cu îbateria albastr„“. A∫ vrea s„-mi spui Óns„
sentimentele ∫i principiile dup„ care te-ai condus Ón via˛„, dup„ aceea.
Ego: Ca orice om am avut ∫i calit„˛i ∫i defecte, dar cu grija s„-mi
Ónfr‚ng c‚t mai mult defectele ∫i cu bunul sim˛ de a-mi recunoa∫te gre∫elile.
îVia˛a ∫i-a dezmin˛it adesea promisiunile“, cum spune Pierre de
Boisdeffre (critic ∫i scriitor francez). De aceea, cu ocazia anivers„rii unui
num„r de ani a promo˛iei mele de la liceu, mi-am permis ca Ón cuv‚ntul meu
adresat bunilor no∫tri profesori, pe l‚ng„ mul˛umirile bine-meritate, s„ le
spun c„ ne-au prezentat mereu cele mai frumoase precepte ∫i virtu˛i pentru o
via˛„ ideal„, din care Óns„, p‚n„ la urm„, ne-am trezit nu Ónarma˛i, ci
dezarma˛i. Ne-au insuflat mereu modestia ∫i c„ meritele trebuie s„ ni le
recunoasc„ al˛ii. Normal era s„ ne spun„ c„ via˛a nu este u∫oar„, c„ trebuie
s„ ne facem datoria, s„ muncim cu toat„ d„ruirea ∫i capacitatea noastr„, s„ nu
fim venali, c„lc‚nd pe cadavre, pentru a ne afirma, dar c„, pentru ceea ce pe
drept ni se cuvenea, trebuia s„ ne zbatem ca s„ le ob˛inem.
Pentru c„, ulterior, s-a dovedit c„ Ón via˛„ drumul nu este lin, nu
confirm„ axioma din matematic„ ∫i anume c„ drumul cel mai scurt Óntre dou„
puncte este linia dreapt„...
Œn via˛„ te Ónt‚lne∫ti ∫i cu bune ∫i cu rele, cu oameni buni ∫i cu oameni
mai pu˛in buni, realitate cu care am fost confruntat ∫i eu personal, unele
relatate ∫i Ón cuprinsul c„r˛ii; am reu∫it s„ le dep„∫esc numai prin munc„,
hot„r‚re ∫i perseveren˛„ ∫i, mai ales, – repet – f„r„ a face gre∫eala dezarmant„
de a generaliza, ci dimpotriv„ c„ totdeauna copacii s„n„to∫i ai p„durii r„m‚n
la vertical„ ∫i nu usc„turile.
123
Alter ego: Dar Ón rela˛iile tale cu oamenii?

Ego: Dup„ cum am mai spus, unul din defectele care mi se imputau era
acela de a fi naiv, de a fi prea Óncrez„tor Ón oameni. L-am respins totdeauna,
consider‚ndu-l a fi, dimpotriv„, o parte din averea fiin˛ei mele. F„r„
Óncredere Ón oameni m-a∫ fi considerat gol suflete∫te, pentru c„ tr„ind cu
suspiciune ∫i suspectare permanent„ a semenilor t„i ˛i-ai pierde lini∫tea ∫i
omenia. Desigur c„ am avut Ón via˛„ ∫i dezam„giri, c‚nd Óncrederea mi-a fost
luat„ drept sl„biciune, dar remediul a fost – comparativ cu cel din alte rela˛ii
de via˛„ – al divor˛ului, cu sau f„r„ dispute.
Apoi s„ nu uit„m c„ pe unul c„ruia Ói pui la Óndoial„ Óncrederea Ól
demobilizezi, Ó∫i pierde entuziasmul Ón munc„, ca ∫i cum l-ai trece printre cei
c„rora li s-au Ónchis u∫ile c„tre valori ∫i reu∫ita Ón via˛„. Iar c‚nd am de˛inut
func˛ii de r„spundere, am ˛inut seama c„ lucr‚nd cu oameni (∫i nu cu ma∫ini
sau aparate) nu voi pierde nici un galon dac„, atunci c‚nd trebuiau luate
anumite hot„r‚ri, voi accepta p„rerea unui subaltern, p„rere care se dovedea
mai bun„ dec‚t a mea; dimpotriv„, sim˛eam cum c‚∫tig Ón respect ∫i
afec˛iune.
Am respectat totdeauna sfatul bunului meu tat„ de a fi ∫i eu bun, de a
ajuta ∫i a face bine oamenilor, f„r„ a urm„ri interese sau recuno∫tin˛„. Una din
virtu˛ile la care am ˛inut mult a fost aceea de a-˛i echilibra dorin˛ele cu
posibilit„˛ile; s„ dore∫ti mai mult, dar s„ ∫i g„se∫ti noi ∫i cinstite posibilit„˛i
prin munc„, instruire ∫i educa˛ie permanente. Iat„ de ce niciodat„ n-am
subscris la compromisuri cu cinstea ∫i nici cu demnitatea, ceea ce uneori mi-a
adus nepl„ceri ∫i nu avantaje. S„ tr„ie∫ti de acord cu tine Ónsu˛i, s„ nu te min˛i
nici pe tine nici pe semenii t„i, pentru c„ altfel con∫tiin˛a ta – dac„ ai v‚ndut-o
pe ni∫te taleri murdari – Ó˛i va da multe nop˛i albe, iar perna de sub cap se va
uda de transpira˛ia remu∫c„rilor. Apoi, consider c„ a ∫ti s„ ier˛i ∫i s„ ui˛i
constituie o calitate benefic„ ∫i pentru tine Ónsu˛i ∫i pentru semenii t„i.
Care mi-a fost recompensa din toate acestea!?... Respect – pentru c„ ∫i
eu am respectat la r‚ndu-mi – ∫i mul˛i... mul˛i... foarte mul˛i prieteni...
S-ar putea ca din cele spuse mai sus s„ fiu tratat drept moralist!... Nu
aceasta a fost Óns„ inten˛ia mea ∫i nici s„ dau lec˛ii Ón acest sens, ci de a-mi
m„rturisi unele din principiile ∫i regulile mele de via˛„ care – sunt sigur –
caracterizeaz„ pe majoritatea concet„˛enilor mei. ™i a∫ fi tare mul˛umit dac„
124
Bateria albastr„
unii din cei obi∫nui˛i s„ tr„iasc„ via˛a comod ∫i Ón mediocritate (ca s„ nu spun
∫i altfel!) – printre care, din p„cate, ∫i unii din tinerii no∫tri –, care cer de la
societate mai mult dec‚t sunt dispu∫i s„ dea ∫i care se complac s„ tr„iasc„ din
munca altora, ar re˛ine unele din aceste principii morale.
Alter ego: ™i-acum, Ón final!
Ego: Cum am mai spus, ca om n„scut Ón timpul Primului R„zboi
Mondial c‚nd tat„l meu era pe front, ca om care a tr„it ∫i cunoscut tragediile
celui de Al Doilea R„zboi Mondial ∫i c‚nd Ón calitate de comandant al
îbateriei albastre“ am fost unul din comandan˛ii care, al„turi de sute de mii
de fii ai p„m‚ntului, au luptat pentru eliberarea ˛„rii de sub jugul fascist,
pentru libertatea, demnitatea ∫i independen˛a ei, acum – ca cet„˛ean al ˛„rii
mele ∫i prin ea al lumii Óntregi – consider de a mea datorie s„ r„m‚n, Ón
continuare, al„turi de to˛i oamenii de bine de pretutindeni, tot combatant...
dar un combatant Ón lupta pentru pace!...
125
ECOURI
ALBASTRUL DE ARTILERIE*
B
î ateria albastr„“ s-a constituit la uzinele de armament de la Tohan
pornindu-se de la faptul c„ uzina avea un poligon pentru Óncercarea
proiectilelor de artilerie. Muncitorii executau trageri cu tunurile Ón acest
poligon, trageri diferite de cele de lupt„, dar oricum ei aveau o experien˛„ ∫i
o instruire Ón acest sens, iar uzina, care ∫i repara material de artilerie avariat
pe front, avea Ón momentul respectiv patru tunuri de artilerie de c‚mp. Trei
dintre acestea au intrat Ón dotarea bateriei muncitore∫ti. Comandant al
bateriei a devenit locotenentul Marin N„stase, ofi˛er de artilerie din comisia
militar„ a uzinei. Dat„ fiind Ón˛elegerea deplin„ de c„tre muncitorii uzinei a
necesit„˛ii ∫i legitimit„˛ii actului insurec˛ional c‚t ∫i a nevoilor operative din
zon„, îÓntreaga mas„ a muncitorilor s-a oferit voluntar s„ fie Óncadrat„ Ón
aceast„ baterie“ – Ó∫i aminte∫te Marin N„stase. Sunt ale∫i doar 56 de
muncitori.
Prima ac˛iune operativ„ a îbateriei albastre“ a fost bararea accesului
spre Bra∫ov dinspre Ruc„r ∫i Bran a coloanelor armatei hitleriste, care se
retr„geau spre Bra∫ov ∫i frontiera vremelnic„. Bateria s-a dispus Ón pozi˛ie de
tragere Ón zona Tohan cu un tun Ón ∫osea orientat spre Bran, urm‚nd ca acesta
s„ trag„ din fa˛„ asupra capului coloanei inamice, iar celelalte dou„ tunuri
s-au dispus de o parte ∫i de alta a ∫oselei pentru a trage din lateral asupra
Óntregii coloane. Misiunea nu era simpl„. Puterea de foc a coloanelor
germane era de regul„ mare pe c‚nd cea a bateriei destul de redus„,
muncitorii, deveni˛i hitleri∫ti, nu erau instrui˛i pentru trageri de lupt„,
aparatura de ochire a tunurilor era inexistent„ sau incomplet„, lipseau
materialele de transmisiuni etc. Dar muncitorii ∫i-au luat toate m„surile. La
tunuri au fost plasa˛i cei mai buni ochitori. Constantin Poalelungi, Ion
Octavian ∫i Ion Sasu. Œn diminea˛a zilei de 24 august bateria era gata de
lupt„, iar c„tre pr‚nz au ap„rut primele ma∫ini germane. Coloana hitlerist„
* Mr. Ioan Vlad, Pagini de istorie bra∫ovean„, Bra∫ov, 1991.
128
Ecouri
Ónainta nestingherit„. La momentul oportun se declan∫eaz„ atacul bateriei

muncitore∫ti prin surprindere. Primele proiectile au avariat ∫i incendiat
primele camioane. Œntreaga coloan„ este sub tirul de artilerie. Nem˛ii
riposteaz„ cu mitraliere ∫i se Óncinge o lupt„ Ónd‚rjit„, c‚∫tigat„ Ón cele din
urm„ de rom‚ni. Œntreaga coloan„ este capturat„. Misiunea bateriei a
continuat cu alte succese pe aceea∫i pozi˛ie p‚n„ Ón diminea˛a zilei de
26 august, reu∫ind s„ opreasc„ ma∫inile singuratice care mai sc„paser„ peste
mun˛i ∫i s„-i dezarmeze pe nem˛i.
Œn seara zilei de 26 august bateria a p„r„sit uzina Ón uralele tovar„∫ilor
de munc„ ∫i s-a pus la dispozi˛ia Corpului de Munte comandat de
generalul-maior Dumitrache aflat la Bra∫ov. Bateria avea acum patru tunuri,
cel de-al patrulea ochitor fiind muncitorul Dumitru Baiculescu. Noua
misiune Ón sprijinul v‚n„torilor de munte prevedea dispunerea bateriei Ón
apropiere de Prejmer ∫i executarea de trageri asupra coloanelor germane care
se retr„geau spre nord. Muncitorii au ocupat cu repeziciune noua pozi˛ie ∫i
Ón cursul zilei de 27 august au tras Ón continuu pentru a intimida ∫i opri
p„trunderea spre nord a trupelor germane.
Dar Ón diminea˛a zilei de 28 august bateria a primit ordinul s„ se
deplaseze Ón sectorul Doboli-Podul Olt unde Ón ziua precedent„ trupele
germane, sus˛inute puternic de artilerie, au atacat pichetul de gr„niceri
rom‚ni ∫i au reu∫it s„ ocupe satul Dobolii de Jos, oblig‚nd trupele rom‚ne s„
se retrag„ prin lupt„ spre Lunca C‚lnicului.
Bateria s-a dispus l‚ng„ p„durea de l‚ng„ Podul Olt, mascat„ de
cercetarea inamicului, ∫i ∫i-a coordonat ac˛iunile de lupt„ cu Deta∫amentul
Doboli. Tirul bateriei vizeaz„ satul ocupat ∫i alte obiective din dispozitivul
advers. Lupa continu„ mai multe zile. La 31 august muncitorii uzinei îAstra“
au trimis alte patru tunuri noi, astfel c„ bateria Ó∫i dubleaz„ puterea de foc,
ajung‚nd la dotarea specific„ unei baterii din armat„.
Œn cursul celor c‚teva zile de lupte insurec˛ionale, bateria muncitorilor
de la Tohan a desf„∫urat importante ac˛iuni de lupt„, a tras asupra pozi˛iilor
hitleriste peste 2.600 de proiectile Ón zona Doboli, printr-o curajoas„ ac˛iune
a deschis calea Ónaint„rii infanteriei ∫i eliber„rii satului. Dup„ eliberarea
satului, muncitorii bateriei au mers mai departe cu tunurile lor ∫i au sprijinit
ac˛iunea eliberatoare de la Ilieni care deschidea, la exact patru ani de la
129
s„v‚r∫irea raptului fascist de la Viena, epopeea eliber„rii p„r˛ii de nord-vest

a Rom‚niei. Spre sf‚r∫itul primei decade a lunii septembrie îbateria albastr„“
a fost Ónlocuit„ de artileria armatei rom‚ne sosit„ Ón zon„.
Fapta eroic„ a organiz„rii ∫i angaj„rii Ón lupt„ a acestei forma˛iuni
patriotice muncitore∫ti ∫i contribu˛ia sa important„ la reu∫ita ac˛iunilor
insurec˛ionale din zona Bra∫ov au fost r„spl„tite Ón epoc„ ∫i Ón istorie cu
recuno∫tin˛a binemeritat„. Ordinul de zi pe armat„ nr. 14 din 30 octombrie
1944 men˛ioneaz„: îAl„turi de trupele care au luptat pentru respingerea
inamicului Ón zona Prejmer, Doboli, Uzinele îRogifer“ – Tohan au intervenit
imediat, la cererea Corpului de Munte, cu o baterie Óncadrat„ cu lucr„tori ∫i
material propriu. Spontaneitatea cu care a intervenit direc˛ia uzinelor, elanul
cu care a r„spuns personalul acestei Óntreprinderi ∫i d‚rzenia cu care a luptat
pentru respingerea inamicului constituie un exemplu de Óndeplinire a datoriei
fa˛„ de ˛ar„“. La numele deja men˛ionate mai ad„ug„m c‚teva consemnate Ón
documente: Nicolae MÓ˛„, servant la tun, atunci Ón v‚rst„ de 18 ani, ™tefan
Micuda, ∫ofer, Óns„rcinat cu aprovizionarea cu muni˛ii ∫i armament, Iosif
Drug„, tot ∫ofer, Ion Sec„reanu ∫i Gavril„ Morca, ochitori.
130
ONORAT√ ASISTENfi√*,
M „ prezint Ón fa˛a dumneavoastr„ ca participant direct la luptele care au

avut loc Ón zona Dobolii de Jos imediat dup„ ziua de 23 august 1944, ziua al„tur„rii
Rom‚niei la Coali˛ia Na˛iunilor Unite Ón cel de Al Doilea R„zboi Mondial.
V„ m„rturisesc c„ sunt st„p‚nit de calde emo˛ii suflete∫ti Ón aceste
momente, precum ∫i deosebit de onorat de a m„ prezenta Ón fa˛a dumneavoastr„.
Primul meu g‚nd este acela de a mul˛umi Tat„lui Ceresc pentru faptul
c„ mi-a dat zile ∫i putere de a participa la aceast„ manifestare. Spun acest
lucru Óntruc‚t din investiga˛iile mele recente am constatat c„ din circa 200 de
oameni care au constituit îGruparea de Artilerie“ care a ac˛ionat Ón zona
citat„, afar„ de mine doar un camarad, fost ofi˛er ∫i el, mai tr„ie∫te la Bra∫ov
∫i este bolnav ∫i unul la Bucure∫ti.
La 23 august 1944 eram un t‚n„r sublocotenent Ón Bateria 42 W din
Reg. 4 Art. AA. aflat„ Ón dispozitivul de ap„rare a Bra∫ovului, amplasat„ pe
∫oseaua H„rmanului unde acum este Ón construc˛ie o benzin„rie.
Comunicatul M.S. Regele Mihai de ie∫ire din r„zboiul nefiresc al„turi
de Germania hitlerist„ a fost primit cu mare entuziasm de to˛i militarii
bateriei. Acest moment a coincis cu mobilizarea noastr„ dominat„ de o
puternic„ motiva˛ie patriotic„, astfel Ónc‚t ordinul ce a urmat de a p„r„si
misiunea antiaerian„ ∫i a ocupa pozi˛ie de lupt„ la sud de r‚ul Olt, unde era
grani˛a Rom‚niei la acea dat„ ∫i unde s-a organizat dispozitivul de lupt„
terestr„ pentru ap„rarea Bra∫ovului ∫i apoi pentru eliberarea Ardealului de
Nord r„pit prin Dictatul de la Viena Ón 1940, a fost executat Óntocmai. Œn
condi˛iile insuficien˛ei mijloacelor artileristice, Comandamentul Local a
mijlocit completarea acestora cu o baterie constituit„ din tunurile deservite de
muncitorii care verificau prin trageri loturile de muni˛ie produse la Fabrica
din Tohan, sub comanda locot. Marin N„stase, subunitate care a c„p„tat
denumirea de îBateria albastr„“ (servan˛ii erau echipa˛i Ón salopete albastre).
* Expunere la ceremonialul militar-religios desf„∫urat cu prilejul comemor„rii a 5 ani de la
dezvelirea ∫i sfin˛irea Monumentului îBateriei Albastre“.
131
Aceast„ Baterie a ocupat pozi˛ie chiar al„turi de Bat. 42 W Ón care eu eram

Óncadrat. Au urmat misiuni grele de lupt„ Ón cadrul c„rora am cooperat Ón mod
frecvent cu locot. Marin N„stase, Ón multiplele ac˛iuni de lupt„ executate.
Aceast„ Grupare de Artilerie a participat la lupte intense care au
suprasolicitat capacitatea noastr„ de lupt„. Din gurile de foc ale acestei grup„ri
au plecat mii de proiectile pe durata acestor lupte. Dar lupt„torii de toate
gradele, inclusiv civilii Ón salopetele lor albastre, nu au sl„bit eforturile lor de
zi, de noapte, f„r„ odihn„ ∫i f„r„ nici un confort uman. Cuvintele mi se par
palide ∫i f„r„ efect pentru a descrie Ónver∫unarea Ón lupt„, c‚nd Ómprejur„rile te
obligau s„ fii martor la cele mai tragice momente, Ón care cei mai buni
camarazi Ó∫i d„deau jertfa suprem„ pentru Óndeplinirea misiunii Óncredin˛ate.
Œn luptele de la Doboli, Bateria 42 W a pierdut trei bravi osta∫i care-∫i
dorm somnul de veci Ón cimitirul eroilor al acelei localit„˛i.
Asemenea scene s-au repetat p‚n„ la finele r„zboiului. Ele au l„sat
puternice amprente Ón sufletele lupt„torilor de toate gradele, dar au fost
r„spl„tite prin succesul final, prin Óndeplinirea misiunii Óncredin˛ate de
Patrie, c„reia azi, noi, Óntreaga comunitate Ói suntem datori cu un
comportament patriotic ∫i Ón primul r‚nd prin munc„, Ón urma c„reia s„ ne
vedem Patria Ónfloritoare, cu cet„˛eni ferici˛i.
O cale foarte dreapt„ ∫i necesar„ pentru atingerea acestor ˛eluri const„ Ón
a citi literatur„ din minunatele noastre file de istorie, adev„rate comori de
Óndreptar civic ∫i patriotic ∫i s„ cultiv„m prin orice mijloc asemenea deprinderi
Ón r‚ndul semenilor no∫tri. S„ reflect„m ∫i s„ evalu„m cum se cuvine gestul
camarazilor no∫tri c„zu˛i pe c‚mpul de lupt„ spre binele Patriei Ón care tr„im azi.
La fiecare ocazie de zile festive, s„rb„tori religioase, momente aniversare
∫.a. s„ depunem cu pio∫enie c‚te o lum‚nare ∫i o floare la morm‚ntul lor, la
Monumentul lor, s„-i sl„vim printr-un moment de reculegere pentru jertfa lor
suprem„. ™i s„ nu uit„m c„ asemenea acestor camarazi trecu˛i Ón r‚ndul eroilor
∫i noi suntem datori Patriei cu munc„ cinstit„ ∫i cu Óndeplinirea obliga˛iilor
civice ∫i zilnic s„ ne achit„m ceva din aceast„ datorie sf‚nt„ c„tre Patrie.
V„ mul˛umesc pentru audien˛„,
Col. R. George Aurel
Tohanul Vechi, 18.09.2004
132
PUBLICAfiII
Ón care sunt men˛ionate faptele de arme ale îBateriei albastre“
1. V.O., O pagin„ din analele Cet„˛ii de sub T‚mpa, ziarul îTribuna“,

Bra∫ov, 9 octombrie 1944.
2. General colonel Ion Tutoveanu, Participarea Rom‚niei la r„zboiul
antihitlerist — o pagin„ glorioas„ din istoria poporului nostru, ziarul
îRom‚nia liber„“ din 21 august 1959.
3. Culegere de articole, 23 August 1944, Ed. Politic„, 1964, pag. 102-105.
4. Locot. col. S. Asandei, Patriotism Ón lupt„ ∫i munc„, ziarul îAp„rarea
patriei“ din 6 august 1964.
5. Rom‚nia Ón r„zboiul antihitlerist, Ed. Militar„, 1966, pag. 122-123.
6. Colonel M. Inoan, Ampl„ evocare a unei m„re˛e epopei, ziarul
îAp„rarea patriei“ din 19 octombrie 1966.
7. Marin Gr. N„stase, Fasci∫tii au sim˛it m‚nia muncitorilor, ziarul
îScÓnteia“ din 16 august 1964.
8. Armata rom‚n„ Ón r„zboiul antihitlerist, Ed. Politic„, 1965, pag. 93-95.
9. Aurel Mihale, Cronic„ de r„zboi, vol. 1, Ed. Militar„, 1966, pag. 264-300.
10. Ucrain, C., Bateria albastr„, Ón îCuvÓntul nou“, nr. 520/1968.
11. Livia Dandara, Vasile Mocanu, Zile glorioase, Rev. Magazin istoric nr.
7-8, 1969, pag. 69-70.
12. Momente din lupta eroic„ a armatei rom‚ne Ón timpul r„zboiului
antihitlerist, Ed. Militar„, 1975, pag. 7.
13. La Roumanie dans la guerre antihitlérienne (Eugen Bartea, Const.
Nicolae, Gh. Zaharia), Ed. Meridiane, 1975, pag. 51.
14. ArtilleristÓi v Spe˛ovkah, Rev. RumÓnia nr. 4/1975, pag. 44-45.
133
15. General col. Ion Popescu (coord. princ.) ∫i colectiv, Istoria artileriei
rom‚ne, Ed. Militar„, 1977, pag. 293-297.
16. Corneliu Leu, Romanul unei zile mari, Ed. Albastros, 1979, pag. 404.
17. Fl. Constantin, M. E. Ionescu, August 1944 – Repere istorice,
Ed. ™tiin˛ific„ ∫i Enciclopedic„, 1984, pag. 61.
18. Rev. îVia˛a militar„“ nr. 8/1934.
19. Ziarul îCuvÓntul nou“, Sf. Gheorghe, nr. din 24 ∫i 27 iulie 1984.
134
LISTA PUBLICAfiIILOR
1. Pompe – compresoare – ventilatoare, Ed. Tehnic„, 1953

2. Asupra parametrilor optimi Ón defectoscopia cu raze X ∫i γ, Ón
îStudii ∫i cercet„ri de mecanic„ aplicat„“ nr. 2, anul XIII, 1962,
Ed. Academiei RPR
3. Unele aspecte privind controlul defectoscopic nedistructiv al
bielelor de tractor prin gamagrafie, construc˛ia de ma∫ini, 11, 1963
4. Unele rezultate privind coeficien˛ii de atenuare Ón defectoscopia
nedistructiv„ prin gamagrafie, A V-a Conferin˛„ de sudur„ ∫i Óncerc„ri
de metale, Timi∫oara, 1965
5. Verringerung der Bleichtungszeit bei der radiographischen
Kontrolle durch Vorbelichtung, 5 – Werkstoffprüfertagungs,
Magdeburg, 1966
6. La démonstration de la variation des coefficients d’absorbtion des
rayons polychromatiques en fonction de l’épaisseur du matériel
absorbant, Doc. IIS-V-340-66
7. Tendin˛e noi Ón aplicarea controlului nedistructiv cu radia˛ii
penetrante la Ómbin„rile sudate cap la cap, executate prin topire, Ón
Referate prezentate la Consf„tuirea privind metode ∫i procedee Ón
controlul nedistructiv al instala˛iilor ∫i realizarea regimului corect al apei
la cazanele de abur, vol.I, Craiova 17-18 noiembrie 1967
8. Stabilirea pe cale radiometric„ a condi˛iilor de utilizare optim„ a
surselor radioactive Ón gamadefectoscopie, St. cerc. mec. apl., 2, 1967
9. Stadiul actual al cercet„rilor Ón domeniul Óncerc„rilor nedistructive
cu radia˛ii penetrante, partea II, St. cerc. metalurgie, 2, 1967
10. Sur les essais sensitométriques des films radiographiques,
Doc. IIS-V-401-68
135
11. Alegerea judicioas„ a parametrilor de expunere Ón radiologia

industrial„, Ón îStudii ∫i cercet„ri de mecanic„ aplicat„“, nr. 2/1969
12. Les implications de l’effet Compton dans la défectoscopie
radiologique, Ón îRevue roumaine des sciences techniques“, nr. 6/1969
13. Formul„ pentru calculul coeficien˛ilor de atenuare a radia˛iilor X
utilizate Ón defectoscopia radiologic„, Bucure∫ti, iunie 1969
14. Implica˛iile radia˛iilor Ómpr„∫tiate Ón radiologia sudurilor,
Timi∫oara, septembrie 1969
15. Aspecte privind caracteristicile de directivitate Ón defectoscopia
ultrasonic„ (Ómpreun„ cu D. Lucinescu), Bucure∫ti, iunie 1969
16. Importan˛a ∫i sarcinile defectoscopiei nedistructive Ón asigurarea
calit„˛ii produselor; Alegerea judicioas„ a parametrilor de expunere
Ón roentgen ∫i gamagrafie; Defectoscopia nedistructiv„ a cus„turilor
sudate, Ón volumul Colocviului organizat Ón cadrul CNIT privind
îMetode moderne de control nedistructiv al Ómbin„rilor sudate, ale
pieselor turnate ∫i laminate“, 1969
17. Metode pentru determinarea timpului de expunere Ón radiografia
industrial„, Conferin˛a Na˛ional„ de Mecanic„ Aplicat„, Bucure∫ti, 1969
18. Metod„ pentru calculul coeficien˛ilor de atenuare a radia˛iilor
roentgen utilizate Ón defectoscopia nedistructiv„, Conferin˛a
Na˛ional„ de Mecanic„ Aplicat„, Bucure∫ti, 1969
19. Studiu privind introducerea controlului ultrasonic la montajul
conductelor magistrale (Ómpreun„ cu D. Lucinescu ∫i I. Teodorescu), 1969
20. Bazele defectoscopiei radiologice, Ed. Academiei RSR, Bucure∫ti, 1970
21. Méthode pour le calcul des coefficients d’atténuation des rayons
roentgen utilisés dans la défectoscopie non destructive, Ón îRevue
roumaine des sciences techniques“, nr. 5/1970
22. Méthode de détermination du temps d’exposition dans la
radiographie industrielle, Ón îRevue roumaine des sciences
techniques“, nr. 6/1970
136
Nicolae Filipescu,
Óntemeietorul Liceului Militar
de la M„n„stirea Dealu
T‚rgovi∫te, Liceul Militar M„n„stirea Dealu

Elevul Marin N„stase
Elev plutonier-major, ∫eful clasei a VIII-a la
Liceul Militar îM„n„stirea Dealu“
Gazeta Matematic„
era una din
publica˛iile
preferate
ale liceenilor
de la M„n„stirea
Dealu.
Unul din laurea˛ii
revistei a fost
N„stase Marin.
Elevul N„stase Marin se implica frecvent Ón
programele literar-artistice ale liceului
Tabloul absolven˛ilor ™colii de Artilerie Regele Carol I de la Timi∫oara al c„ror ∫ef de
promo˛ie a fost Marin N„stase (Ón medalion)
Diploma de bacalaureat de la Liceul Militar îM„n„stirea Dealu“ a elevului Marin N„stase

La primirea gradului
de sublocotenent (martie 1940)
Student la ™coala Politehnic„ (1941)
Œn amfiteatru, cu colegii
Ón cl„direa Politehnicii din str. Polizu
Œmpreun„ cu colegii militari ∫i civili Ón curtea ™colii Politehnice din str. Polizu
Cu bateria pe front
Unul din tunurile îBateriei albastre“ aflat Ón prezent la Muzeul Na˛ional Militar Central
Locotenentul Marin N„stase
Documente privind
distinc˛iile militare primite
Diploma de inginer electromecanic a Politehnicii din Bucure∫ti, absolvite îcum laude“
Absolven˛ii Politehnicii s„rb„torind evenimentul

Evolu˛ia carierei militare a ofi˛erului N„stase Marin – pagini din livretul militar
Œn 1964 cu camarazii de arme din îBateria albastr„“
Œn laborator, cu colegii de la îCentrul de Œmpreun„ cu acad. ™tefan Milcu la aniversarea unui
mecanica solidelor“ coleg de la Academie
La un congres interna˛ional
Al„turi de un coleg la o conferin˛„

interna˛ional„ Prim„var„ la Academia Rom‚n„
Secretar ∫tiin˛ific la Academia Rom‚n„
Œn 1964, pe urmele îBateriei albastre“

la Tohanu Vechi
Una din numeroasele Ónt‚lniri ale îm„n„stirenilor“

La Cercul Militar, la o reuniune a promo˛iilor
de la Liceul Militar îM„n„stirea Dealu“
La statuia lui Mihai Viteazul de la Liceul Militar îM„n„stirea Dealu“

cu ocazia Ónt‚lnirii promo˛iei Pan„-B„descu (ca invitat)
Monumentul de la Tohanu Vechi (sus) ∫i placa memorial„ de la Podul Olt (jos)
ridicate Ón memoria lupt„torilor din îBateria albastr„“
P„rin˛ii Profira ∫i Grigore cu fiul Marin,
elev la Liceul Militar îM„n„stirea Dealu“ (1930)
Marin Gr. N„stase Ón 1948 Elena Dragomirescu, viitoarea Elena N„stase (so˛ie)
P„rin˛ii so˛iei Elena: Amalia ∫i Gheorghe Dragomirescu
C„s„toria lui Marin N„stase cu Elena (4 septembrie 1949)
Elena ∫i Marin N„stase Ómpreun„ cu copiii Dana ∫i Adrian
Fostul militar Ónc„ Ón form„ la 76 de ani
La v‚rsta de aur
Momente aniversare la 77 de ani

Destinul Unui Militar

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Destinul Unui Militar

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ISBN 973-567-481-5

Copyright: © Dana BARB – 2004

Descrierea CIP a Bibliotecii Na˛ionale a Rom‚niei

Ap„rut la Bucure∫ti Ón luna noiembrie 2004

ISBN 973 – 567 – 481 – 5

Tip„rit la Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

Spiritul unei ∫coli / 19

Lista publica˛iilor / 135

Nu sunt un paseist. Sunt mai degrab„ un pragmatic care crede c„

Demersul editorial de fa˛„ izvor„∫te din necesitatea clarific„rii unui

R‚ndurile transcrise de pe coperta interioar„ a

4 iulie 1989 – c‚nd ai Ómplinit v‚rsta de un an.

Œn anii II ∫i III ai ™colii de ofi˛eri din Timi∫oara face practic„

1953 La 10 februarie se na∫te fiica lor, Dana Marina.

conduc„tor ∫tiin˛ific de doctorat Ón specialitatea îŒncerc„ri

Liceul Militar de la M„n„stirea Dealu a luat fiin˛„ Ón 1912, fiind

Sus la etaj, pe sala unde era biroul comandantului liceului, se afla pe

Pentru a Ón˛elege corect via˛a de la Dealu, voi trece Ón revist„ Ón mod

Cine nu l-a Óndr„git pe Costic„ Post„varu, edecul liceului, r„mas de la

D espre Nicolae Filipescu, Delavrancea zicea c„ de ne-am pr„p„di cu

Œn octombrie 1912, liceul nu ∫i-a putut deschide cursurile la

ANII GREI AI R√ZBOIULUI

Primul R„zboi Mondial, care angrenase din 1914 majoritatea ˛„rilor

luptat al„turi de bravii no∫tri osta∫i acoperindu-se de glorie pentru ap„rarea

PRIMII DASC√LI LA DEALU

Œncep‚nd cu anul 1912, an Ón care s-a Ónfiin˛at liceul militar de la

Profesorul Nicolae Cartojan, care a func˛ionat la catedra de limb„

apoi, la Bucure∫ti (1938–1947), vicepre∫edinte al Academiei Rom‚ne. Este

integr‚ndu-se spiritului m„n„stirean. A instruit pe tinerii lui elevi ∫i a fost

Pictorul Eduard S„ndulescu a predat la Dealu timp de 30 de ani

R ‚ndurile ce urmeaz„ sunt extrase din cartea îPortrete ∫i controverse“,

™efii clasei, acea protipendad„ minor„, se selectau singuri din ∫colarii

Liceul Militar îNicolae Filipescu“

Absolven˛i: cl. I... VIII

21. Mih„ilescu St. Gheorghe (III...VIII)

Elevi: diverse clase

49. Popescu G. Spiridon (I...V)

Exist„ amintiri vagi care te solicit„ c‚nd ∫i c‚nd, fugitiv ∫i vremelnic.

Locul de ob‚r∫ie: Ón ﬁara B‚rsei, la poalele Muntelui Piatra Craiului,

E ra Ón ziua de 7 aprilie 1944. M„ aflam Ón trenul accelerat Bucure∫ti-

™colile erau Ónchise. Se evacuau ∫i unele institu˛ii. Trenul – de∫i

Ón diminea˛a aceea toate p„reau frumoase... Nimic nu vestea groz„via care

A juns Ón gara Bra∫ov, mi-am continuat drumul, cu un alt tren, c„tre

bombardamentului din 4 aprilie – primisem ordin de la Direc˛ia superioar„

precizie de prelucrare Ónalt„, deci o bun„ preg„tire, concentrare ∫i aten˛ie din

cu muncitorul Iosif Drug„ – la o ma∫in„ de g„urit, cu muncitorul ™tefan

c„l„toresc ∫i Ón alte ˛„ri ∫i de fiecare dat„ am tr„it sentimentul de satisfac˛ie

Zilele prim„verii, zilele verii se scurgeau, aduc‚nd cu ele mereu noi

specializare Ón Germania, mi-au adus, desigur, nepl„ceri. Ce fel de

Apoi ar voi s„ termine cu Titulescu, aliat credincios al Parisului ∫i

se umblase pe harta ˛„rii, mutil‚nd-o. Personal, participasem la manifesta˛ia

asasinate: 919; schingiuiri: 771; b„t„i: 3 373; arest„ri: 13 359; profan„ri:

Ce s-a petrecut acolo, la luarea Ón st„p‚nire de armata ∫i st„p‚nirea

spargeri de geamuri ∫i perchezi˛iile ce le executau, r„sp‚ndesc groaza,

C¬ND A VENIT îORA H“

M„ aflam acas„ c‚nd, deodat„, nu cu mult Ónainte de ora 22,

Sim˛eam nevoia s„ comunic cu cineva. Am pornit c„tre camera Ón care

MEMORIA UNOR ZILE FIERBINﬁI

Œn vara anului 1944, lupta de eliberare a poporului rom‚n se Óndrepta

insurec˛ionale. S-a avut Ón vedere, de asemenea, necesitatea degaj„rii de

vederea eliber„rii p„r˛ii de nord a Transilvaniei.“ (colonel Atanase Chiri˛„,

Lupte Ónd‚rjite s-au desf„∫urat ∫i pentru nimicirea rezisten˛elor

îAtacurile trupelor hitleriste ∫i horthyste au fost oprite de unit„˛ile