Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
La Constructiile Metalice Sudate Se Fac Urmatoarele Operatii de Verificare Si de Control
La Constructiile Metalice Sudate Se Fac Urmatoarele Operatii de Verificare Si de Control
Concluzii destul de sigure in ce priveste calitatea unei suduri se pot trage pe baza incercarilor
efectuate asupra epruvetelor de sudura, executate o data cu imbinarea respectiva. Aceste epruvete
se executa fie in prelungirea cordoanelor de sudura, ele fiind fixate prin suduri usoare de piesele
imbinate prin sudura, fie separat.
Defectoscopia Roentgen se bazeaza pe faptul ca razele Roentgen, avand o lungime de unda foarte
mica si o frecventa foarte mare trec prin metale fiind mai putin sau mai mult absorbite pe drum
dupa cum metalul prezinta sau nu defecte interioare. Razele Roentgen sunt produse intr-un tub
Roentgen imbracat intr-o camasa de plumb, pentru a proteja personalul de deservire contra
radiatiilor periculoase sanatatii. Tubul este prevazut cu un orificiu prin care este dirijat fasciculul de
sudura ce trebuie examinat, iar in spatele cusaturii se aseaza o placa fotografica (radiografie) sau
un ecran fluorescent (radioscopie) pe care apar defectele cautate sub forma de pete.
La sudarea MIG ca si in cazul celorlalte procedee de sudare prin topire cu arc electric, pot
Datorita protectiei cu gaze, unele defecte, cum sunt: incluziunile de zgura vor aparea mai
La sudarea in medii de gaze protectoare suflurile sunt generate de gaze ca: azotul,
Tinand cont ca in tehnologia de sudare s-a impus utilizarea unui mare procent de azot in
gazul protector exista pericolul formarii porilor in cusatura, datorita continutului ridicat de azot in
Suflurile pot apare si datorita hidrogenului care apare in bare prin intermediul umiditatii,
Aceste fisuri sau microfisuri in cazuri prielnice se propaga rapid si produc ruperi in
Diferenta intre ku si kv indica energia necesara generarii fisurii. Pentru structurile sudate,
rezilienta kv este mult mai importanta decat ku deoarece fenomenul cel mai periculos in exploatare
este ruperea fragila a structurii sudate, care apare brusc fara deformatii prealabile si vizibile.
urmare a reactiilor de dezoxidare atunci cand se sudeaza in straturi suprapuse si nu se iau masuri
Lipsa de topire este un defect grav care arata ca la sudare nu s-au facut legaturi
corespunzatoare intre metalul de baza si ce de adaos. Acest defect in exploatare poate produce
Principala cauza a acestui defect o constituie tehnologia gresita sau aplicarea incorecta a
acestuia.
Printre defectele dimensionale cele mai frecvente sunt: lipsa de patrundere si dimensiuni
asezarea gresita a pieselor una fata de alta precum si aplicarea unei tehnologii de sudare gresite.
plasticitate prea scazuta etc.. Aceste defecte sunt cauzate de alegerea gresita a metalului de baza,
cusaturii sudate (grosime, latime). Se pot folosi sabloane sau sublere speciale pentru sudura.
Pentru verificarea dimensiunii cusaturii in afara sublerului special pentru sudura, se poate
folosi si lera gradata. O portiune a lerei este realizata dupa o lege a profilului unei spirale
logaritmice si serveste la masurarea cusaturilor de colt, iar o alta parte este dreapta si se foloseste
in cusatura sau in ZIT cu aparate uzuale de marit, cum sunt: lupe sau microscoape.
- aplicarea unui lichid activ, penetrant pe suprafata piesei de controlat, in prealabil curatata
(figura 48a)
48c)
Lichidul capilar activ patrunde in defectele deschise la suprafata de unde este absorbit de
dupa adaptarea ochilor la lumina redusa (cca 5 min). Se vor observa indicatiile sub o iradiere in
- fisuri inguste sau suprapunerile partiale sudate (linii intrerupte sau punctate (b, c)
Pentru evidentierea defectelor de suprafata sau a celor din imediata apropiere a suprafetei
se pot folosi metode de control magnetic. Acesta se bazeaza pe evidentierea printr-o metoda
oarecare (pulberi magnetice, sonde etc.) a fluxului magnetic de dispersie ce apare in dreptul
exclusiv metoda cu pulbere magnetica. Piesa se magnetizeaza printr-un procedeu oarecare apoi se
presara pe suprafata o pulbere feromagnetica. In dreptul defectelor liniile de camp magnetic sunt
Se obtine un flux magnetic de dispersie, care provoaca acumularea unui deposit de pulbere
magnetica. Pentru a obtine sensibilitatea maxima de detectare, liniile de camp vor fi perpendiculare
pe planul discontinuitatilor.
Examinarea in cazul pulberilor colorati se face visual in lumina difuza de minim 500 lux (bec
Prin controlul cu particul magnetice se pot evidentia defecte aflate la suprafata sau la
neregularitati ale suprafetei, schimbari bruste de sectiune, zone cu structuri diferite etc..
Este una din metodele inevitabile la controlul cusaturilor otelurilor inoxidabile unde orice
In zonele cu defecte grosimea piesei examinate va fi mai mica si radiatiile vor impresiona
In cadrul tehnicii de lucru trebuie respectate o serie de cerinte in scopul obtinerii unor
radiografii bune:
Controlul metalografic.
- macroscopic, pe suprafata de ruptura sau proba lustruita, cu ochiul liber sau la mariri mici
(pana la 50:1). In scopul examinarii probelor se ataca cu reactivi corespunzatori conform STAS
4203-90
- microscopic, pe probe lustruite fin, atacate cu reactivi adecvati si mariti (peste 50:1)
Incercarile mecanice ale metalului depus prin sudare in medii de gaz protector.
- incercari la tractiune
Pentru determinarea duritatii metalului depus se executa probe conform figurii 51 pe care
Tabel 7.
Intensitatea curentului
Dimensiunile placii Dimensiunile depunerii
electric de sudare I
mm B mm mm mm L
mm mm
Pentru incercarea la tractiune si la incovoiere prin soc a metalului depus cu sarme din otel
mediu sau inalt aliat utilizand placi de baza din otel cu compozitia chimica diferita de cea a
metalului depus. Se executa proba din figura 52 cu dimensiunile din tabelul numarul 8.
la tractiune si incovoiere
Inainte de asamblare suprafata placii suport se incarca cu cel putin trei straturi. Pentru
incercare se foloseste sarma din otel cu aceeasi compozitie chimica. Pentru otelurile austenitice
Epruvetele pentru incercarea la tractiune se executa conform STAS 200-95 iar epruvetele
pentru incercarea la incovoiere prin soc se executa conform STAS 7511-96 pentru epruvete cu
Tabel 8.
A mm
300 120 10
300 200 10
Incercarea de duritate se executa conform STAS 165-88 pentru duritati pana la 450 HB si
Masurarea se executa in cel putin cinci puncte asezate la o distanta de 10…15 mm unul de
Pe o alta epruveta se determina limita la curgere tehnica la cald conform STAS 6638-89.