Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SUDAREA METALELOR SI ALIAJELOR
TANAVIOSOFT 2011
C16
Capitolul 16
16.CONTROLUL NEDISTRUCTIV
AL ÎMBINĂRILOR SUDATE
Controlul nedistructiv nu duce la deteriorarea îmbinării sudate şi nu influen-
ţează negativ comportarea în exploatare a acesteia. Spre deosebire de controlul
distructiv, care se bazează pe încercări făcute cu distrugerea probei, respectiv a
epruvetelor special confecţionate. În cazul controlului nedistructiv, poate fi exa-
minată, la nevoie, fiecare piesă în parte, întrucît toate piesele examinate pot fi uti-
lizate.
Prin metodele de control nedistructiv, a căror aplicare necesită multă experi-
enţă, pot fi determinate anumite categorii de defecte, nu şi valorile caracteristici-
lor mecanice, care pot fi stabilite numai prin încercări cu distrugere.
Aplicarea metodelor de control nedistructiv a contribuit, în mod substanţial, la
dezvoltarea construcţiilor sudate.
16.1.CONTROLUL PRELIMINAR
Înainte de începerea operaţiei de sudare se recomandă a se efectua controa-
lele preventive descrise în continuare.
Controlul compoziţiei chimice. Materialul de bază se ia, de obicei, din certifica-
tele de calitate ale întreprinderii furnizoare ; la lucrări de importanţă, este
indicată verificarea compoziţiei chimice la întreprinderea constructoare.
Controlul calităţii materialelor auxiliare. Se recomandă a se face : controlul cali-
tăţii fluxului (compoziţie, granulaţie, umiditate, stare de curăţenie etc.), con-
trolul compoziţiei chimice a gazelor de protecţie, indicată în certificatele eli-
berate de furnizor.
Încercări de sudare. La lucrări de răspundere, se prescrie omologarea procese-
lor de sudare.
1
Autor : profesor Tănase Viorel
SUDAREA METALELOR SI ALIAJELOR
TANAVIOSOFT 2011
C16
Controlul vizual al materialului de bază. Trebuie verificat să nu existe exfolieri,
ţunder, ciupituri, fisuri incipiente sau alte defecte care se pot amplifica dato-
rită ciclului termic la sudare, ducînd la defecte în construcţia sudată.
Controlul execuţiei corecte a pregătirii pentru sudare. Se recomandă a se efectua
controlul geometriei şanfrenului, controlul asamblării corecte a semifabrica-
telor (mărimea şi uniformitatea rostului, lipsa denivelărilor, mărimea pasu-
lui şi dispunerea uniformă a punctelor de prindere), controlul vizual al ma-
terialului de adaos (starea de curăţenie, starea de uscare etc.).
Controlul sudorului care execută lucrarea. Se recomandă efectuarea controlului
calificării ; pentru recipienţi sub presiune, instalaţii de ridicat cît şi pentru
lucrări de mare răspundere.
Este indicat a se efectua — în cazul lucrărilor enumerate mai sus — controlul,
la începutul fiecărei zile de muncă, pentru a se verifica starea fizică şi psihică a
sudorului, întrucît la sudarea manuală, calitatea îmbinării depinde în mare măsu-
ră de starea sudorului care execută lucrarea.
2
Autor : profesor Tănase Viorel
SUDAREA METALELOR SI ALIAJELOR
TANAVIOSOFT 2011
C16
Controlul respectării temperaturii între straturi. Se recomandă să se facă, în spe-
cial, la oţelurile cu tendinţa de supraîncălzire sau de apariţia unor structuri
de călire (oţeluri de înaltă rezistenţă, oţeluri refractare, oţeluri anticorosive
n aceste cazuri, stabilirea temperaturilor maxime şi, eventual, minime, admise în-
tre straturi, se va face prin cercetări preliminare de laborator şi se va impune ca
un parametru al regimului de sudare.
Controlul respectării limitelor de temperatură admise între straturi, se execută
cu creioane speciale. Amprenta lăsată de creion îşi schimbă culoarea la atingerea
unei anumite temperaturi. Pentru un interval de temperatură, se folosesc două
creioane. Amprenta creionului care indică temperatura inferioară a intervalului,
trebuie să-şi schimbe culoarea, iar cea a creionului care indică temperatura supe-
rioară a intervalului, trebuie să-şi păstreze culoarea neschimbată. Se pot astfel,
măsura temperaturi pînă la 650 °C. Această metodă se poate utiliza şi la controlul
temperaturii de preîncălzire.
Respectarea numărului de straturi. Se face în cursul operaţiei, de către sudor şi
eventual, controlorul de calitate. Se poate verifica şi ulterior, prin examina-
rea macrostructurii îmbinării sudate, pe baza unei probe metalografice ata-
cată cu reactivi.
Îndepărtarea zgurii după fiecare strat de sudură şi examinarea cu ochiul liber
sau cu lupa, a aspectului. Se face cu scopul de a evita, pe parcurs, apariţia unor defecte
în construcţia sudată.
4
Autor : profesor Tănase Viorel
SUDAREA METALELOR SI ALIAJELOR
TANAVIOSOFT 2011
C16
Fig.16.1.3.1
Fig.16.1.3.2
5
Autor : profesor Tănase Viorel
SUDAREA METALELOR SI ALIAJELOR
TANAVIOSOFT 2011
C16
În vederea obţinerii unei radiografii de bună calitate este necesar să fie în-
deplinite anumite condiţii.
Fig.16.1.3.3
6
Autor : profesor Tănase Viorel
SUDAREA METALELOR SI ALIAJELOR
TANAVIOSOFT 2011
C16
Distanţa focală f măsurată de la sursa de radiaţii (lampa Rontgen) pînă la fa-
ţa exterioară a piesei care se controlează, trebuie să fie cît mai mică dar nu sub
0,4—0,5 m. Dimensiunea suprafeţei care poate fi examinată la o singură expunere,
rezultă din condiţia ca grosimea materialului la extremitatea suprafeţei expuse,
măsurată după direcţia fasciculului incident, să nu depăşească grosimea nominală
în acest punct cu mai mult de 6—10%.
Fig.16.1.3.4
7
Autor : profesor Tănase Viorel
SUDAREA METALELOR SI ALIAJELOR
TANAVIOSOFT 2011
C16
In cazul tablelor de aluminiu sudate, grosimile din tabel se pot spori cu
100%, deoarece puterea de penetraţie a razelor X, în afară de grosime, depinde şi
de greutatea specifică a materialului.
Pentru radiografiere, se folosesc următoarele tipuri de filme :
filme fără ecran, care se pot folosi şi cu ecrane intensificatoare, metalice
sau fluorometalice ;
filme cu ecrane fluorescent.
Filmele şi ecranele intensificatoare — care sînt necesare pentru reducerea
timpului de expunere — trebuie să fie aşezate în casete executate din materiale ca
hîrtie neagră, materiale plastice, cauciuc etc. Casetele pot fi rigide sau flexibile şi
trebuie să asigure un contact cît mai bun între film şi ecran şi suprafaţa piesei
examinate. Pentru evitarea voalării filmului, caseta trebuie asigurată contra pă-
trunderii luminii. Se recomandă ca fiecare casetă să aibă mai multe buzunare în
care pot fi introduse reperele, simbolurile şi indicatorul pentru stabilirea calităţii
imaginii.
Filmul trebuie să fie protejat împotriva radiaţiilor secundare, provenind de la.
obiecte situate în spatele casetei, prin utilizarea unui ecran de plumb cu grosimea
minimă de 1,5 mm, aşezat în spatele filmului, în interiorul sau exteriorul casetei.
Divergenţa fasciculului de radiaţii, se poate limita la zona minimă necesară,
prin utilizarea de diafragme reglabile, montate cît mai aproape de sursa de radia-
ţii X.
La efectuarea controlului radiografie, trebuie respectate normele în vigoare
privind protecţia împotriva radiaţiilor ionizante.
Aplicarea acestei metode de control permite punerea in evidenţă, cu o sensi-
bilitate bună, a defectelor care pot apărea în îmbinările sudate. Natura defectelor
precum şi mărimea şi poziţia lor în planul radiografierii, sînt precizate într-o mă-
sură care permite o uşoară interpretare a filmelor obţinute. Spre deosebire de
aparatele de construcţie mai veche — lipsă de mobilitate — aparatele moderne,
pot fi utilizate atît în întreprinderile constructoare cît şi pe şantiere de montaj, da-
torită reducerii dimensiunilor şi în special, a greutăţii.
8
Autor : profesor Tănase Viorel
SUDAREA METALELOR SI ALIAJELOR
TANAVIOSOFT 2011
C16
Film
Film
Film
Fig.16.1.3.5 Fig.16.1.3.6
Film
Fig.16.1.3.7
10
Autor : profesor Tănase Viorel
SUDAREA METALELOR SI ALIAJELOR
TANAVIOSOFT 2011
C16
Este de menţionat, că la grosimi mai mici de 60 mm, sensibilitatea razelor
gamma este mai mică decît a razelor X, ceea ce provoacă greutăţi în descoperirea
defectelor.
Pentru efectuarea controlului, se folosesc fiole care conţin substanţe radioac-
tive emiţătoare de radiaţii gamma în cantitate cuprinsă între 50 mg şi cîteva zeci
de grame. în funcţie de natura izotopilor. Aceste fiole, se introduc în cămăşi de
plumb cu grosimea pereţilor în funcţie de cantitatea substanţei radioactive.
Fiola emite în toate direcţiile raze gamma de egală intensitate, permi- ţînd
astfel examinarea mai multor cusături deodată .
Sistemul poate fi utilizat, cu deosebit succes, la controlul cusăturilor circula-
re ale diferitelor virole sau conducte, precum şi la cusături ale îmbinărilor sudate,
greu accesibile altor mijloace de control.
Fig.16.1.3.8
11
Autor : profesor Tănase Viorel
SUDAREA METALELOR SI ALIAJELOR
TANAVIOSOFT 2011
C16
fiola cu substanţa radioactivă emite radiaţii de egală intensitate în toate
direcţiile, permiţînd examinarea simultană a mai multor cordoane ;
nu necesită surse de energie electrică ;
nu necesită instalaţii anexe în procesul de control ;
dimensiunile reduse ale fiolelor, fac posibilă cercetarea construcţiilor în
spaţii restrînse ;
aparatura este uşor transportabilă, putînd fi mai comod utilizată în con-
diţii de şantier ;
fiolele, au o durată de funcţionare mare.
Ca dezavantaje ale acestei metode, se menţionează :
timp mare de expunere comparativ cu cel pentru radiaţii X ;
sensibilitate mică la îmbinări sudate din oţel cu grosimi sub 60 mm.
Fig.16.1.5.1
13
Autor : profesor Tănase Viorel
SUDAREA METALELOR SI ALIAJELOR
TANAVIOSOFT 2011
C16
Fig.16.1.5.2
14
Autor : profesor Tănase Viorel
SUDAREA METALELOR SI ALIAJELOR
TANAVIOSOFT 2011
C16
Fig.16.1.5.3
16.1.6.CONTROLUL MAGNETIC
Controlul magnetic al îmbinărilor sudate din materiale feroase se bazează
pe faptul că la magnetizarea unei piese, fluxul magnetic trece mai ales prin interi-
orul piesei — datorită permeabilităţii magnetice mari — fără a ieşi aproape deloc
la suprafaţă. Dacă în interiorul piesei există un defect de sudură, ca : incluziuni
de gaze sau zgură, fisuri, lipsă de aderenţă etc., atunci fluxul magnetic îl încon-
joară, deoarece, permeabilitatea magnetică este mult mai mică decît a metalului .
Fig.16.1.6.1
16
Autor : profesor Tănase Viorel
SUDAREA METALELOR SI ALIAJELOR
TANAVIOSOFT 2011
C16
Fig.16.1.6.2 Fig.16.1.6.3
Fig.16.1.6.4
Prin procedee uscate se evidenţiază defecte fine (fisuri foarte fine), iar prin
procedee umede, defectele mai mari.
17
Autor : profesor Tănase Viorel
SUDAREA METALELOR SI ALIAJELOR
TANAVIOSOFT 2011
C16
Defectoscopia cu pulberi magnetice, poate fi utilizată la controlul îm-
binărilor cap la cap şi la controlul cusăturilor de colţ şi are o eficacitate mare la
descoperirea defectelor de formă alungită, situate în apropierea suprafeţei îmbi-
nărilor sudate şi perpendicular pe liniile cîmpului magnetic.
Ţinînd seama de aceasta, pentru depistarea defectelor, indiferent de poziţia
lor, se impune repetarea controlului pe o nouă direcţie perpendiculara.
Fig.16.1.6.5 Fig.16.1.6.6
18
Autor : profesor Tănase Viorel
SUDAREA METALELOR SI ALIAJELOR
TANAVIOSOFT 2011
C16
16.1.7.CONTROLUL CU LICHIDE PENETRANTE
Controlul nedistructiv cu lichide penetrante se utilizează pentru punerea in
evidenţă a defectelor de suprafaţă (fisuri, incluziuni, pori, nepă- trunderi) a îmbi-
nărilor sudate. Acest control se poate face numai în cazul unor suprafeţe netede,
fără rizuii sau neregularităţi în care ar rămîne lichidul penetrant, neputind fi înlă-
turat complet.
Fig.16.1.7.5
19
Autor : profesor Tănase Viorel
SUDAREA METALELOR SI ALIAJELOR
TANAVIOSOFT 2011
C16
Fig.16.1.7.6
20
Autor : profesor Tănase Viorel
SUDAREA METALELOR SI ALIAJELOR
TANAVIOSOFT 2011
C16
de culoare. Poziţia şi forma defectelor pot fi reproduse prin fotografiere sau mar-
care pe schiţe şi desene.
Controlul cu lichide penetrante şi-a găsit o aplicabilitate largă la îmbinările sudate
ale oţelurilor sensibile la fisurare şi la îmbinări nemagnetice din oţeluri
austenitice, aluminiu.
23
Autor : profesor Tănase Viorel
SUDAREA METALELOR SI ALIAJELOR
TANAVIOSOFT 2011
C16
zona influenţei termice sau zona cusăturii ;
structura iniţială a metalului de bază.
Pornind de la neomogenitatea structurii, inerentă sudării, analiza va consta din
cercetarea macro si microstructurii metalului depus, a zonei de fuziune, a zonei
cusăturii, precum şi din determinarea structurii metalului de bază.
24
Autor : profesor Tănase Viorel
SUDAREA METALELOR SI ALIAJELOR
TANAVIOSOFT 2011
C16
zona internă a cristalelor echiaxiale este adeseori foarte mică şi uneori,
lipseşte complet ; poate fi observată mai des la epruvetele macro- şlefuite
ale cusăturilor omogene cu secţiune mare.
La epruveta macroşlefuită a unei cusături în mai multe straturi se vede clar fieca-
re strat în parte.
Straturile anterioare se recristalizează deseori sub influenţa căldurii straturi-
lor următoare, iar macrostructura fiecăruia din ele constă din cristale aciculare
mari, dispuse în direcţia eliminării căldurii şi dintr-o zonă microgranulară.
Macroanaliza metalului depus scoate în evidenţă următoarele defecte ale cusă-
turii :
defecte de formă ;
incluziuni nemetalice ;
pori şi goluri (sufluri) ;
crăpături ;
straturi de fontă dură (cind se sudează fonta) şi aspect macro- granular.
B.Caracterul fuziunii metalului de bază cu metalul depus.
După aspectul epruvetei macroşlefuite se stabilesc următoarele :
adîncimea de fuziune ;
crăpăturile şi porozitatea la marginea cusăturii ;
lipsă de penetraţie la muchie
lipsa de penetraţie la sudarea în mai multe straturi ;
crestăturile la marginile laterale ale cusăturii ;
incluziunile nemetalice la marginea cusăturii.
C.Conturul şi adincimea zonei de influentă termică.
Mărimea zonei de influenţă termică depinde de felul, regimul şi viteza de sudare,
precum şi de compoziţia chimică a metalului ce se sudează.
Cu cit este mai mare zona de influenţă termică, cu atît sînt mai mari tensiunile in-
terne.
D.Macroanaliza metalului de bază.
Prin macroanaliza metalului de bază se scoate în evidenţă macrostructura acestu-
ia.
25
Autor : profesor Tănase Viorel
SUDAREA METALELOR SI ALIAJELOR
TANAVIOSOFT 2011
C16
In oţelul laminat se poate determina structura fibrelor, ca de exemplu :
structura aciculară a oţelului cu puţin carbon după laminare ;
crăpăturile ce trec din cusătură în metalul de bază ;
segregaţia ;
fisurile ;
suprapunerile, etc.
Analiza chimică împreună c u macroanaliza ne dau o imagine clară a amplasării
componenţilor în metalul aflat in cercetare.
Prin microanaliză se pot descoperi şi efecte de ecruisaj local, precum şi deformări-
le ce se manifestă pe liniile de forfecare.
Cercetarea microstructurii cusăturilor sudate. Cercetarea microstructurii
permite un studiu mai aprofundat structurii cusăturii faţă de cercetarea macro-
structurii.
După microstructura cusăturii, se pot determina :
felul structurii metalului depus, din zona influenţată termic ; mărimea
porţiunilor cu modificări structurale bine determinate şi structura
nemodificată a materialului de bază ;
conţinutul aproximativ de carbon al metalului de bază şi al celui de-
pus ;
proprietăţile mecanice, aproximative, ale metalului depus, ale me-
talului din diferitele zone de influenţă termică şi ale metalului de bază
nemodificat;
rezistenţa la coroziune a zonei de trecere (la oţelurile inoxidabile) ;
regimul aproximativ de sudare şi viteza de răcire a me'talului cu-
săturii şi a zonei de influenţă termică ;
stratificaţia cusăturii sudate ;
mărimea grăuntelui în metalul depus, in zona influenţată termic şi în
materialul de bază ;
defectele de sudură.
Finisarea epruvetei se face in aşa fel ca faţa şlefuită să aibă strălucirea de
oglindă, fără zgîrieturi şi rizuri.
Înainte de atacarea cu reactiv obişnuit, epruveta şlefuită se spală şi se degre-
sează cu spirt sau benzină şi apoi se cufundă cu partea ei lustruită într-o baie cu
reactiv sau se unge cu vată îmbibată cu reactiv. După atacare, reactivul se înde-
26
Autor : profesor Tănase Viorel
SUDAREA METALELOR SI ALIAJELOR
TANAVIOSOFT 2011
C16
părtează de pe suprafaţa atacată cu un jet de apă, epruveta se şterge cu vată îmbi-
bată cu spirt şi se usucă cu ajutorul hîrtiei de filtru.
Se examinează apoi la microscop structura îmbinării sudate.
Atacul micrografic pune în evidenţă un mare număr de treceri succesive, ca-
racteristic procedeului de sudare cu arc electric.
La sudarea cu arc electric, depunerile succesive de metal topit fac ca influenţa
termică a trecerilor superioare să normalizeze structura straturilor solidificate, ce-
ea ce duce la o afînare a structurii cu formarea de grăunţi poliedrici fini. Acesta
este aspectul structural întîlnit, în general, în părţile centrale ale zonei topit
in zona de legătură, orientarea cristalizării este de asemenea evidentă, ea fiind de-
seori distrusă prin tratamentul termic provocat de depunerea straturilor succesi-
ve.
Zona de supraîncălzire a metalului de bază este mai localizată, structura
reprezentînd un maxim de mărire în această zonă de legătură, cel puţin în porţiu-
nea centrală a asamblării, prin efectul termic al trecerilor de sudare.
Tratamentul termic de normalizare (faţă de tratamentul termic de detensiona-
re care realizează numai reducerea tensiunilor interne) duce la îmbunătăţirea
structurii metalografice a materialului din zona îmbinării şi ca urmare, îmbunătă-
ţirea caracteristicilor mecanice şi tehnologice ale îmbinării sudate.
28
Autor : profesor Tănase Viorel
SUDAREA METALELOR SI ALIAJELOR
TANAVIOSOFT 2011
C16
La alegerea metodei de control, trebuie să se ţină seama de caracteristicile pie-
sei (grosimea, materialul, forma), de numărul pieselor care urmează să fie contro-
late, de geometria îmbinării, precum şi de condiţiile de exploatare ce se impun
construcţiei sudate. Desigur, aspectul economic al controlului nu poate fi neglijat
la stabilirea metodei de control care urmează să fie utilizat.
29
Autor : profesor Tănase Viorel
SUDAREA METALELOR SI ALIAJELOR
TANAVIOSOFT 2011
C16
Materialele de bază şi de adaos folosite la executarea probelor de omologare
vor fi în prealabil verificate, prin examinări şi încercări, în scopul stabilirii dacă
acestea corespund normelor de produs după care au fost livrate. In cazul în care,
electrozii sau sirmele de sudare vor fi folosite cu îmbinări sudate, care se supun
după o execuţie unui tratament termic care poate conduce la modificarea caracte-
risticilor de rezistenţă in metalul depus, se va determina şi limita de curgere la
+20 C şi la temperatura maximă de lucru, pe epruvete prelevate din probe de me-
tal depus, supuse tratamentului termic respectiv.
Probele sudate executate in vederea omologării, vor fi executate de sudori au-
torizaţi şi trebuie să fie specifice fabricaţiei, putîndu-se grupa astfel :
probe cu îmbinări sudate cap la cap, pentru table ;
probe cu îmbinări sudate cap la cap, pentru ţevi ;
probe cu îmbinări sudate la racorduri (tipul de racord va fi stabilit prin
documentaţia de execuţie a produsului şi va fi reprezentativ pentru aces-
ta) ;
probe de îmbinări sudate în colţ, care pot fi de tipul celor curent întîlnite
în fabricaţie.
După executarea probelor, îmbinările sudate cap la cap se vor supune unor
examinări şi încercări, astfel :
A.in cazul sudurilor la table :
examinarea aspectului ;
verificarea dimensiunilor sudurii ;
examinarea cu raze X sau gamma ;
30
Autor : profesor Tănase Viorel
SUDAREA METALELOR SI ALIAJELOR
TANAVIOSOFT 2011
C16
examinarea aspectului şi verificarea dimensiunilor ca şi pentru sudurile ta-
blelor ;
încercări de duritate ;
analiza macroscopică (pe patru eşantioane prelevate la 90° unul faţă de celă-
lalt) ;
31
Autor : profesor Tănase Viorel