Sunteți pe pagina 1din 101

CASA COAT,ELOR

BIBLIOTECA DE POPULARIZARE A STIINTEI


No. 42.
CAT TREBUE SA STIE ORICE ONI
DESPRE

HAUNT, SOARE, LUNA $1 STELE


SCRISX PE 1NTELESUL TUTUROR
DUPA MAI MULTI AUTORI
DE
APOSTOL De (ULEA

CUPRINSUL :
Dacä am despica pamantul in douä.
Dovezi cä. pämäntul e rotund.
Ca sä. vä incredintati cà pämäntul nu e sprijinit
pe nimic i plute0e in spatiu.
Pämäntul se invartqte in jurul säu.
Cum se ntwte ziva i noaptea.
Dar pämäntul se mai invärtete §i in jurul soarelui.
Pentru ce soarele nu incalzqte deopotriva toate
pärtile de pe pdmint ?
Luna.
De ce cre0e i descre0e luna?
Cand se intuneca luna ?
Soarele.
Când se intunecl soarele ?
Cerul instelat.
Despre planete sau stele-pämänturi.
Despre stelele cu coadä.
Despre pietrele cdzute din cer.
indrepthrile facute in calendar.
Cand va fi sfärOtul lumii ?

VALENII-DE-MUNTE
Mezämäntul de tipografie i legatorie ,Datina Romäneasca"
1926

www.dacoromanica.ro
PAMAN TUL
Daa am tála plmántul In doted
Un scriitor roman aproape uitat, care a fost
de altfel blajin din fire, a scris °data' aceste
grozdvii:
In mania mea nebuat
De-a§ avea putere eu,
As lua pttmantu 'n mtinfi
Si-a§ svarli In Dumnezeu...
Aceasta e numai o laudd si o supärare... pe
laartie din partea unui mu, cdruia poate Ii era
mila sd tae si un puiu de gdind ; dar mi-te sa
ja pdmantul in mand i sd arunce cu el in
Dumnezeu, pentru o manie ce n'a avut-o nici
cdatd pang inteatata ?
Dacd aceastd laudd peste fire ca in bas-
mele pdgane, supärd prin cutezanta nazdrdvand
a omului impotriva lui Dumnezeu, sd ne in-
chipuim alta ceva mai modestd, dar tot asa
de neputincioasd.
Un urias din impärdtia lui a fost ()data
ca nici ()data' ia pdmantul in manä tae
In doud, asa cum am tdia noi un pepene.

www.dacoromanica.ro
4

SA ne ducem cu mintea la aceastä putintrr


cu neputintä. Ce-am vedea ? Uite aa cum ne-
aratä desenul nostru: Pe deasupra, pämäntul
e invAluit cu o coajd groasd cu mid ineretä-
turi, formând munti §i adYncituri in cari odih-
nese apele.
Gängania asta scormonitoare §i MIA tihnà.

Fig. 1. Dad. am Ma plmAnful In douà.

numitä om, dornied sd tie toate cele ce sunt


in 'naltul cerului §i'n adancul pämäntului, s'a
pus sa sape in jos cu ma§inele lui. Intr'o sun
de ani n'a putut scobi mai mult de 2 kilo.-
metri §i jumätate. E putin de tot fatd de
grosimea scoartei, care e cam de 120 kilo-
metri in mijlociu. De la aceastä grosime si

www.dacoromanica.ro
5

pAnd in mijlocul pdmântului mai sunt incd


6000 de kilometri. Adicd 2 kilometri i jumd-
Late din cei 6120 kilometri 'Yana* in inima
mântului, e o nimica toatd.
Tot sdpand in jos, omul de 5tiinta a bägat
de seamd ca se face tot mai cald i aceastd
cdldurd cre§te cu at se sapd mai in adânc.
De aici bdnuiala cá in mijlocul pdmântului
_materiile sunt topite ca inteun cuptor cu jd-
ratic. Azi banuiala s'a prefdcut in convingere
pentru toatd lumea invätatd. CAnd i cand
materiile topite îi fac loe sä iasd afarä prin
acele umfldturi ale coajei, ca buboaiele pe tru-
pul omului: Vulcanii. Lava ta§nità din adânc
pe gura vulcanilor aratd alcdtuirea continu-
tului de sub coajd.
Fie din prigina vinelor de apd ce strdbat
scoarta uscatà a pdmântului, fie din pricina
mi§cdrii lavei §i a aburilor ce-0 cautd loe
lasa, straturile de pämânt din adânc se
se surpd, producAnd acele sgattaituri care se
cheamä cutremure.
Sd ie0m acurn din intunecimi subpdmântene
ca sà ne ridicam in lumina soarelui, in aerul
'impede al cerului albastru, ce invAlue pa-
mantul de jur imprejur ca un acoperdmant
de sticld.
Acest inveli§ de aer se nume§te atmosfercl.
El nu este atAt de gros cht ne-am putea in-
chipui. Dela pdmânt in sus, de -asupra cape-
telor noastre, aerul se face tot mai rar pànä
la o indltime de 45-60 kilometri. De acolo

www.dacoromanica.ro
6

mai departe ineepe golul, intunericul, nepd--


trunsul.
Veti intreba: Dar cerul ? Unde este ? Nu-i
cer ; e o pdrere a noastrd ; e grosimea pdturei
de aer care capdta aceastä culoare albastruie.
Aerul dintre noi 5i lucruri, la depdrtdri mid
nu ne pare albästrui, intocmai ca apa din
pahar care e färd culoare. Dacd ne uitdm la
apd mare, la un lac, la o mare, vedem cd
culoarea ei este verzuie-albästruie. Tot a5a ni
se pare 5i aerul in& o zi seninä, dacd privim
depdrtdrile: Muntii 5i dealurile par invdluiti
inteo panzd albästruie care nu e altceva de
cat culoarea aerului, cand e inteo cantitate
mai mare intre noi 5i lucrurile risipite in zare.
A5a dar, stratul de aer ce invälue rotun-
jimea pamantului dd ochilor no5tri inchipuirea
unei bolti albastre niimitd cer. Adeväratul cer
un gol adanc färd fund, fdrä capdt, färä
sfar5it, in care plutesc la depdrtäri neinchi-
puit de mari, soarele, luna 5i stelele.

Dovezi cA pAmântul e rotund.


Oamenii cari n'au,umblat la 5coald te privese
cu nedumerire child le spui pentru intaia oarä:
Pämântul e rotund. Nu te inteleg, ori dacd
unii iti rdspund cu gura pe jumdtate c.d. a5a
fi, altii mai bdtrani, te intampinä cu un
rdspuns tdios care te uluie5te pentu o clipd:
Da de unde 5tii ? Ce, e5ti Dumnezen ?
www.dacoromanica.ro
7

Dovezile pentru lämurirea acestui adevär


simplu sunt tot atat de simple i apropiate
de mintea omului. Psämântul e rotund ca o
minge, ca o portocalä, ca o ghiulea uria§ä.
Dar Toma Necredinciosul, omul färà c.arte, te
intreabd indoelnic:
Da eu nu simt asta ; nu vad ce spui D ta.
Dimpotrivä', cht poate cuprinde cu ochii din
campia incunjurätoare, lui i se pare o intin-
dere dreaptd. lar cerul, deasupra, pare cä ne

Fig. 2. Dovezi cA pAmAntul e rotund.

acoperd sub o farfurie de sticlil albastrd care


se impreund Cu pä'mantul la marginea câm-
pului nostru de vedere numitä §i orizont. Dacä,
alergäm acolo unde cerul se razimä pe pa-
mânt, vedem cä ochii no§tri au fost in§elati
de o pärere:
Alt câmp de vedere se desfa5urd inaintea
privirilor, un nou orizont s'a intins in jurul
n9stru. Poate cd aici sunt inältimi mai mari

www.dacoromanica.ro
8

ca la locul de uncle am plecat. De ce nu se


vedeau ? Erau dincolo, d.upa rotunzimea pa-
mantului. Rotunzimea lui face ca tot ce este
pe el sä." se lase. in jos, cu cat is mai depdr-
tate, adicä nu se \Tad din pricinä ca pdmântul
e rotund.
Daca ar fi lat, intins, am putea vedea lu-
crurile departate, tot mai mid,. dar le-am vedea
intregi pang sa pierd in negura depärtarii.

Fig. 3. Dovezi cA plmAntul e rofund.

Se poate ca Toma Necredinciosul sä nu fie


luminat numai cu atä.ta. Ii aduci atunci a
doua dovada.
Cand te apropii de un sat asezat pe cam-
pie, ti se arata intai ce e mai inalt in sat :
copacii, turnul bisericii, vgrful caselor inalte.
Incovoietura pamântului diutre noi si sat,
face ca partea joasa din sat sa fie ascunsa
dupa rotunjimea aproape nebagata de seama.

www.dacoromanica.ro
9

Daca ne apropiem, vedem din ce in ce mai


Inuit §i restul, casele ni se par el ar ie5i
din pamant.
Acela5 lucru ni se intampla cand stain pe
malul marii i privim un vapor care pleaca.
Intai ni se pare ca vaporul urca papa la ori-
zont §i apoi seaboard incet, dincolo de aceastä
margine a vederii noastre.
Corpul vaporului nu se mai vede, apoi nici
catargul, ca §i cum s'ar cufunda incetul cu
incetul in adâncul apelor.
Daca marea ar fi dreapta, am vedea mereu
vaporul intreg, bine inteles din ce in ce mai
mic, pa.nd piere in zare din pricina micimii lui.

Eig. 4. Dovezi ca plmantul e rotund.


V'ati dumerit ca fata marü e rotunda §i
incovoiata ca §i pamantul ?
Alta, dovadd ni-o face rasaritul soarelui.
Intuneriml nu piere dinteodata, iar lumina
zorilor vine pe incetul. Se ro§esc intai, norii,
apoi varfurile muntilor, ale dealurilor, ale era-
dirilor inalte, dupd aceia partile joase. Daca
pdmantul n'ar fi rotund, ci intins, intunericuI
sau lumina s'ar aräta dinteodata pe tot pa-
mantul.
Dar cea mai bund dovadd ne-au fäcut ca-
lätdrii. *

www.dacoromanica.ro
10

Sunt acum 400 de ani de când cordbierul


portughez, Magellan, a fäcut conjurul p5.män-
tului in timp de trei ani. De atunci mii i
mii de vapoare cutreerä pAmântul in jurul lui
intorcându-se iar la locul de unde au plecat.
Cu ajutortfl vapoarelor, trenurilor, aeropla-
nelor, ocolul p5mAntului se poate face in mai
putin de 2 luni.
Dar invdtatii s'au apucat sä. §i-1 ingsoare ;
§i mäsusätoarea in toate pärtile a adus aceia5.
dovadä cä pdmântul e rotund. Cercul cel mai
mare de jur imprejur, caruia s5-i zicem bräul
pämäntului, are o lungime de 4o milioane de
metri. Toate celelalte cercuri, la dreapta ori
la stänga, mai jos ori mai sus, sunt din ce in
ce mai mici. Tot a§a e &and mäsurdm o minge.
Acuma o intrebare e pune :
Dar muntii cei in_alti nu impiedecd rotun-
jimea p5mântului ?
Inältimea lor e o nimica toatà fatd de Ind-
rimea pdmântului.. Grosimea p5mântului (dia-
metrul) e de 12.756 chilometri. Cei mai inalti
munti abia au 6-7-8 chilometri ; 8 km. pe
längä. 12 mii km., ar fi ca un bolovan cat
capul omului pe o movilä. Bolovanul nu im-
piedecA ca movila sä para rotundä. Ar fi, de
asemenea, ca sbarciturile de pe coaja porto-
calei. Acele sbärcituri nu stricd de loe rotun-
jimea portocalei.
A5a dar muntii sunt ni§te neinsemnate cute
pe coajd, neluate in sam5 fatà de rotunjimea
pdmäntului.

www.dacoromanica.ro
- 11.
Ca sA vA incredintati cA pgmantul nu e
sprijinit pe nimic si plutqte In spatiu
Dacd p5mantul este rotund, atunci vine altà
intrebare la rand : Pe ce este a§ezat 0 cine
il sprijind ?
Cei vechi se intreceau in scornituri §i po-
ve§ti : Ba a pdm'antul plute§te pe ape, ba

Fig. 5.

c6-1 tine in spate un uria§, ba ca e proptit pe


ni§te stalpi, ha ed are subt el ni§te pe§ti gro-
zav de mad, cari, tand se sbat, fac ca pa-
mântul s4 se cutrefnure ; §i alte nàzbatii de
astea pe cari azi nu lei mai cred nici cop-Hi.
tiinta fiind sigurà de cercetärile sale, ras-
punde cu depline dovezi : nmantul nu e-
a5ezat pe nimic 0 nu-1 sprijinä nimeni. PA-
mantul plute§te intfun gol fdra sfar0t, a§a

www.dacoromanica.ro
- 12 -
cum inoatO in vOzdu,h un fulg sau un balon_
Duce cu el, in acest spatiu fArà hotar §i fOrd
fund, §i inveli§ul de aer care-I inconjoarg de
jur imprejur pand" la o indltime cam de 50
kilometri deasupra capetelor noastre.
Sä punem pe o minge mare o furnicd.
zicem cä aceastd ganganie ar fi un omulet cu
niticA minte. (Puntai asta mititicO fatd de
minge nici mOcar a io milioana parte din
micimea omului fata de pdmant). Piticul s'ar
plimba incoace §i incolo fOrd sd-0 dea seama
cA umblä pe un corp rotund, Mil sd. cadà
Bra sA creadd altfel, decat ca susul e mereu
deasupra capului. Constatdrile astea le fac
oamenii rdspanditi pe fata rotundd a pknan-
tului unde mai sunt §i ape §i munti i copadi
cu varfurile in sus 0 alte lucruri i fiinte ce
nu se rdstoarnd §i nu cad cu... capul in jos.
Cum se tin toate de pdmant ? Std. cineva
cu capul in jos? SA raspundem la aceste in-
trebäri
Asemenea amnarului care .atrage la sine un
ac, o penitd, ni§te piliturä de fer, pdmântul
are §i el aceastd putere de atragere a tot ce
e pe el. Arunci o piatrd in sus: Merge cat
merge §i apoi cade jos, drept in jos. i tot
a§a, once.
Aceastä putere tainicd care atrage once in
jos, cdtre parnânt, se nume§te gravitate. Gravi-
tatea tine apele, aerul, muntii, fiintele lipite de
pdmant.
cum cad lucrurile ? In cotro ar merge
ele, dacd ar fi chip sd strdbatà pAmantul ?

www.dacoromanica.ro
13

8pre centrul pamantului. Dacal am prelungi


picicarele noastre, raddcinile copacilor, unde
am ajunge ? In centrul pamantului. De aici
porne§te puterea de atractie.
Va sa zicä josul este unde stam cu picioa-
rele, adic5 catre mijlocul pamantului. Susul
vine deasupra capului nostru, care cer.

Fig. 6.

Toti oamenii de pe pamant stau cu picioa-


rele in jos, adicd cdtre centrul pamantului §i
cu capul in sus catre cer. A cadea va sä zica
a merge in jos cdtre centrul pämantului.
A urca a merge in sus catre cerul care
inc onj oarl pdmântul cu valul lui albastru.
Ne-am lämurit.
Acum altd intrebare: Cum se face cd pa"-

www.dacoromanica.ro
14

mântul nu se fästoarnd, nu cade in golul fdrà


fund, dacd nu e sprijinit pe nimic vdzut ?
Oamenii au colindat doar pAmantul dejur
imprejur ; asta de sute de ani 5i de cdtre mii
de cäldtori.
Nicaeri nici un stalp, nici o osie, nici un
lant ceresc, nici o dihanie uria5ä din credintele
celor slabi de minte, cari sà sprijine pämântul.
P1ute5te in gol, cu fiintele de pe el, cu in-
veli5u1 de uscat, de ape 5i de aer, R§a cum la
departiíri p1ute5te soarele, luna 5i stelele färd
numär.
Puterea de atragere intre pdmint i celelalte
corpuri cere4i este aceia care tine cea mai
nesmintità cumpänd (echilibru) in mi5cdrile
departärile lor.
Mari 5i minunate-s faptele tale Doamne, cä
ai rAnduit toate in cer 5i pe pämânt de se tin
cu puterile nevazute ale Dumnezeirii tale !
Alte cuvinte nu gäise5ti sä prea mare5ti pe
Marele Maestru, cand cuno5ti ceva din meca-
nica cereascä a Lui. í tiinta cerului cu CAI
o cunoa5tem mai adânc, cu at-at mai mult
adance5te in noi credinta in Domnul fie
läudat" pentru minunata intocmire a lucrurilor
sale, mereu in prefaceri, färd inceput i fdra
sfar5it, inteun spatiu färd fund i färä. capät...

PAmantul se invârtqte in jurul salt


SA' urmIrim drumul soarelui, vreme de o zi
dela rdsArit pand la asfintit.

www.dacoromanica.ro
15

and vedem cum se ridica dimineata talerul


focos de dupà muchea unui deal, ori printre
frunzi5u1 tmor copaci, cu adevärat ni se pare
ca soarele a ta§nit din pdmânt. Odatit
patat peste linia orizontului, urea pe cer, in
sus,, tot mai sus, tot mai lucitor si tot mai
fierbinte, 'And la amiazi. Dupd aceia coboara
5i ()data cu coborisul i5i potole5te 5i. dogoarea.
Se lasà. panà i§i infige o margine in pdmânt
-apoi piere cu totul dincolo ; pared s'a cufun-

AM1A:k

SEAR Á
DimiNEAT.

Fig. 7.

dat in cealaltà parte a pämantului din care


a ie5it azi de dimineatd.
De dimineatä pand seara, drumul sträbätut
de soare, pe cer, are forma unei linii inco-
voiate in chip de jumdtate de cerc.
Drumul lunii i mi§carea ei pdrelnica pe cer,
este aceia§ ca si a soarelui ; adia cA noi 5i
pAmântul stdm locului, nemi§cati, iar luna
merge pe cer, plute§te acolo sus, de seara
pAnd dimineata, tot dela räsärit la apus, ca 5i
soarele. i ()data cu luna, urmeazd acela§

www.dacoromanica.ro
- 16
drum §i puzderia de stele de deasupra capului
nostru. 0 singurd constatare dar ; Cerul in-
treg cu tot ce e pe el, ca §i cum ar fi dintr'o
bucatä, se invArte§te in jurul pämäntului.
.A.5a a crezut lumea veche vreme de mii de
ani. i a crezut astfel, fiindcd la dreptul vor-
bind, a§a se §i pare.
Sd vedem, nu cumva va fi dimpotrivd, ea
adicd soarele §i stelele stau pe loe, iar pd-
mantul se- invarte§te ?
Pand o fi sa ne dumerim de adevär, sd
cäutdm alte dovezi läturalnice cari sa ne lä-
mureascä drumul spre o deplinà intelegere.
lute° searä, a§ezam
1 un §colar in mijlocul
casei §i-i zicem : Tu e§ti
pämantul, stäi nemi§cati
1.-1. D-ta aprinzi o lampa
§i o tii in dreptul
copilului la o depärtare
4:I
. f0- , e-N-,,'
de câtiva metri ; zici
lampa inchipue soa-
rele !
Porne§ti soa r ele
(l a m p a) incet, dela
stânga spre dreapta,
,---,-- -',,,,,-------,,,--; pänä ajungem drept in
-------- 4-7---,-*-----._ fata copilului §i ne
cam mereu in jurul lui,
Fig. 8. luminandu-i intAi obra-
zul seang (dimineata), drept in fatà (amiazä)
§i iar piezi§, obrazul drept (seara). Lampa
(soarele) a trecut in spatele copilului (pa-

www.dacoromanica.ro
17

mântului). Fata lui e intunecatd. Ar fi noaptea.


Miscarea se continta panä se ajunge iar de
unde a plecat, lumindnd in piezis fata copi-
lului (adicd a pämântului). Avem iar dimineatd.
Acum sd facem expe-
rientd contrariul : Sd
rämde lampa (soarele)
fixd si sd se invârteascd
copilul (pämântul) dela
dreapta spre stânga,
pe loc. and el va fi
luminat drept in fatal,
va fi miezul zilei. Pe
mdsurd ce sit miscd, o-
brazul stâng se um-
breste, iar pe cel drept
lumina scade /And piere.
Ar fi seara. Lampa
(soarele) incepe sa rd-
mdie in spatele copi- Fig. 9.
lului (pdmantului).
Ar fi noaptea. El se miscd in jur pAnd ce
obrazul stang prinde a fi iar luminat incetul
cu incetul ; apoi si cellalt. Ar fi dimineata.
Cresterea si descresterea luminei si a um-
brelor pe fata scolarului se face la fe!: fie cd
se invârteste lampa (soarele), fie cd se in-
vdrteste pdmântul (copilul).
Prin urmare, ori cd cerul cu soarele se in-
varteste in jurul pdmantului, ori cd päindntul
se miscd si soarele cu tot ce e pe cer stau
loctilui, lumina si intunericul, adicd ziva si
noaptea, tot asa se ivesc si pier.
2

www.dacoromanica.ro
18

Dar invatatii au adus dovezi cà pämantul


se invarte§te, iar soarele cu stelele cerului stau
pe loc. Cand, acum trei veacuri, un invdtat
italian cu numele Gained, a indraznit sa spue
acest adevdr in public, a fost luat drept ere-
tic, un nebun ; ba a fost amenintat sa fie ars
pe rug pentru necredinta
Se sdruncinase pärerea tuturora de pana
atunci. Dar §i omul simplu de azi nu crede
ca pamantul se mi§cd, pentru ea' nu simte
aceasta.
Cum ?, i§i zice el mà invartesc cu pa-
mantul cand eu ma vdd cà stau lini§tit pe
loe ? Dacà ar fi a§a, a§ vedea casele, copacii,
tot ce e in jurul meu, invartinclu-se ; a§ simti
cum pdmantul fuge de sub picioare, m'ar lua
ametelile.
Acestuia rdspundem astfel:
PAmantul se invarte§te cu tot ce e pe el:
cu noi oamenii, ca toate vietatile, cu casele,
ca copacii, Cu muntii §i apele, cu aerul §i.
norii ; a§a cà nimic nu-§i schimbä locul ca sa
bazdm de seama ce stà pe loe §i ce sa mica.
Sunt purtate toate de aceia§ mi§care ce se
face in acela§ timp.
and trenul merge lin §i daca nu ne uitam
pe fereastra, ni se pare ca stain pe loc. Indatd
ce privim un copac, un deal, un sat, un canton
simtim ca noi ne mi§cam.
Noi suntem prea mititei fata de pdmant, ca
sa-i simtim mi§carea: Nici cat un bob de ni-
sip in fundul oceanului. i apoi invartirea pa-

www.dacoromanica.ro
19

nfintului se face 1ini5tit, fail sgomot, cum


plute5te o be5icd de sapun in aer.
Musca de pe päldria noasträ nu simte mi5-
carea and noi mergem 1ini5tit. Indata insa
ce sdltam, ori o ludm mai iute, simte 5i sboard.
Pdrerea ne in5eald: Lucrurile cari stau fixe
par cd se mi5c5 in directie contrarie.
De pildd : Cand mergem repede alare, cu
träsura, Cu trenul, copacii apropiati, stálpii
de telegraf ni se par cä fug inclardt 5i noi
stdm pe loc.
Pale de non i tree pe fata lunii. Ni se pare
cd ei, norii, stau pe loe 5i luna fuge.
E o parere in5elatoare. and fugim pe o
campie, ce e inaintea noastrd ni se pare ca
vin spre noi : Pomi, semandturi, fantani. Ori
adevdrul e cd noi ne ducem spre ele. In gara
trenul nostru sta pe loc. Cel de pe linia a doua
a pornit incet. Avem pdrerea cd acel tren stä,
lar al nostru a plecat.
$i a5 putea sd dau multe exemple de mi5-
earl pgrelnice, and lucrurile ce stau par cd se
mi5ca, iar cele ce se mica, stau pe loe, a5a
cum ne in5ea1d 5i mi5carea soarelui, a stelelor
5i nemi5carea pdmântului.
Ca sä ne facem o ideie cum se invarte5te
pamântul in jurul sdu, sa ludm un mar ro
tund. Sä-i infigem drept in mijloc un bat
subtire, o osie. sa fixam capul b'ätului pe masa
5i apoi sa invártim mdrul in jurul acestei osii,
a5a cum se invárte5te roata in jurul osiei sale.
Rotatia pdmantului este la fel cu a marului
de pe mask cu deosebirea cd pdmântul nu e

www.dacoromanica.ro
20

sträpuns de nici o osie §i CA.' invärtirea se face


In jurul sdu dela apus la räsdrit De ce dela
apus la räsärit ?
Pentrucä ni se pare cä soarele se mi§cd dela
räsdrit la apus.
Sd ne gandim la experien0 fdcutä cu co-
pilul ce se invarte§te in jurul lämpii.
Sd ne intoarcem iar la mdrul nostru.
IxAm cloud puncte pe el: unul mai spre
capetele osiei (cdrora li s'au zis §i poli), iar
altul pe partea cea mai umflatä, la mijlocul
distal:4d dintre cei doi poli. (Partea aceasta
la egalä depärtare §i de mijloc, incenjoará ca
un brau ; se chiamä ecuator). SA invartim ma-
rul in jurul osiei lui. Punctul mai apropiat de
pol face un ocol mai scurt, se invarte§te tuai
iute ; cel dela ecuator face un inconjur mai
mare in acela§ timp; se mi§cd mai incet.
Sà tinem minte aceasta cä o sà ne trebuiascä.
ni ai departe.
Acum, dacá in loc de mär am face chipu;
pdmantului cu härti pe el, am vedea mai bine
unde-s polii §i ecuatorul, cum §i invartirea int
jurul inchipuitei osii din mijlocul lui.
Invartirea pämantului °data, in - jurul lui,
adicd o invartiturd, se face inteo zi §i o noapte,
24 de ceasuri. 5i cu ce iutealà? Foarte mare !
Cam 28 kilometri pe minut pentru oamenii
dela ecuator (din mijlocul Africei §i Americei).
Adica ace§tia sunt purtati fdrä sä §tie, timp
de o zi 5i o noapte pe o distanp de p.m)
km. cat line o rotatie. Cu cat ne läsäm spre

www.dacoromanica.ro
21.

poli, cu atat invârtiturile se fac mai repede in


cele 24 de ore. Acolo oamenii sunt purtati cu
o iuteala si mai mare, fära ca s'o simtä.

Cum se naste ziva i noaptea


SO avem un ghem alb, rotund, ori un pe-
pene, sau un glob ; orice, numai sa fie rotund.
Daca se poate, sä vâram prin mijlocul acestui
lucru rotund un bat. Il asezdm pe o masa,
seara, in faDa nnei lampi, la un metru depar-
tare. In odaie sä nu fie alta lumina afarä de
cea venità dela lampa.
Vom vedea ca numai
partea dinspre lampa
va fi luminatd ; cealaltd
parte a pepenului va fi
ascunsa in umbra. Intre
lumina i intuneric nu
va fi un hotar fix ca
intre alb si negra. Ci
Lamina va scädea in-
cetul ca incetul, in
dreapta si in stanga ; Fig. 10.
tot asa si umbra, intu-
nericul. Ele se amestecä pe nebdgatele de
seamd ca in amurguri i in zori. Oricum, acest
pepene are o jumatate luminata si alta juma-
tate intunecatd.
Tot asa e si cu pamântul.
Soarele ar fi lampa, iar pepenele pamantul.

www.dacoromanica.ro
- 22 -
In partea luminata de lampa (soare) este
ziud ; iar In cea umbrita, noapte.
Daca pämäntul ar fi lat, lumina (ziva) ar
izbucni dinteodata ; intunericul (noaptea) tot
a5a. N'ar mai fi zori 5i. amurguri.
Daca pämäntul ar fi nemi5cat in fata soa-
relui, care e deasemenea nemi5cat, aceia5i parte
a pamäntului ar fi mereu luminatd de soare,
iar tarile din partea aceia ar avea numai
ziud, o zi fdra sfar5it. Locuitorii din cealaltà
parte a pämdntului ar fi cufundati in noaptea
de Veci. Dar nu e a5a, fiindca cum am aratat,
pdmântul se invärte5te ; arata soarelui, timp
de 24ceasuri, toate fetele sale.
,
De aceia avem
când ziud, cand noapte.
Sä invärtim 5i. noi pepenele in jurul fusului
säu pe aceia5 mash' pe care sta. lampa. Daca
am avea un glob pamântesc cu harta lumii
pe el, ar fi minunat de bine.
SA.* punem ochii pe un punct hotärät de pe
el ; de pilda, locul unde e Ora noasträ. In-
vartindu-se pepenele (pamântul), acel punct va
trece, pe ränd, cAnd la lumina; când la intu-
neric, pana va ajunge iar la locul de unde a
plecat ; 5i tot a5a mai departe. Daca cautam
5i. punctul opus celui ales de noi, in cealaltä
parte, vom baga de seama ca atunci and until
e in Oa. lumina (amiazi), celalt e in punctul
cel mai intunecat (miezul noptii). ,5 i tot in-
vartindu-se pepenele, când lumina s1abe5te
(seara) pe punctul ales, pe opusul lui mije5te
(dimineata).
$i a5a tarile pämäntului trec, °data cu in-

www.dacoromanica.ro
- 23 -
värtirea pämântului, pe rând, in luminä. de-
plin4 (miezul zilei) apoi tot mai scäzutä (când

Fig. 11.

soarele e in chindie), in jumdfdli de luminä


§i intuneric (seara), in intuneric deplin (miez

www.dacoromanica.ro
- 24 -
de noapte), in mijiri de luminá (cand se eral:4
de ziva) §i pana intra iar in binecuvantarea
razelor soarelui de dimineatd.
and la noi soarele e la amiazi, in partea
contraed in mijlocul oceanului Pacific (cara
pe la insulele Hawai) e miezul noptii ; seara
In mijlocul Indiei §i dimineata la New-York
(coasta de rdsdrit a Americei).
A§a dar lumea in aceia§i clipà n'are aceia§i
lumind ori acela§ intuneric ; nu vede soarele
In acela§ loc, n'are acela§ ceas. Numai lo-
cuitorii a§ezati drept spre miaza noapte §i.
miaza zi de noi au aceia§ ora.
and soarele e la amiazi, deasupra capului
nostru, ceasornicul nostru de aici arata ora 12.
In aceasta clipd soarele a trecut dincolo de
amiazd in Odie din rasdritul nostru. Acolo
soarele a scapatat, cu atat mai mult cu cat
tara e mai spre rasärit. Vor fi ceasurile (calad
la noi e 12 ziva) r, 2-3-4-5 dupd amiazi §i
a§a mai departe.
Pentru locuitorii din tärile apusului, soarele
n.'a ajuns la amiazi. Pe acolo vor fi orele de
dimineata cand noi ne gatim de masa de 12,
ziva.
S á ne inchipuim cà stam cu cineva de vorba
la telefon la ora 12 ziva. Am primi urma-
toarele räspunsuri din toate partile paman-
tului : In Persia ceasul va arata 4 d. a. In
India ora 6 seara. Indienii se gatesc de cul-
care. Japonezii dorm de mult. Vapoarele de
pe oceanul Pacific calatoresc cu felinare ; e
miezul noptii.

www.dacoromanica.ro
- 25 -
lar spre apus de noi:
In Franta, Anglia e ora I/ inainte de a-
miazi. In America (coasta de rasdrit) Asare
soarele.
Chad scriu aceste randuri ceasul meu aratä
12 fix, ziva, anul 1925, Ianuarie io, SambAtd.
In clipa asta, in Japonia e ora II seara, iar
la New-York (America) 7 trecute, dimineata.
Toti copiii, cari s'au ndscut azi la ora 12 la
Bucure§ti, cei dela New-York la 7 1/4 dimi-
neata §i. cei din Japonia la 11-12 seara, s'au
ndscut de fapt in aceiai clipd. La 31 Decem-
vrie 1924, ora io seara, a murit un om in
California (pe coasta de apus a Americei-de-
nord). La Constantinopol, la I Ianuarie 1925,
ora 5 dimineata, a murit alt om. Ei bine
oamenii aceia au murit odatä, in aceias clipa.
Acum alte intrebari ni se pune inainte:
De ce vara zilele sunt lungi si noptile scurte,
iar iarna dimpotrivl ? De ce in unele p'ärti ale
pdmantului zilele sunt de tot scurte, iar nop-
tile foarte lungi ?
Cele ce urmeazd lämuresc destul §i aceste
intrebAri.

Dar pamántul se mai invärteste si


In jurul soarelui
Prin anul 1907, un jurnal englezesc seria
despre ciudata board a unui om : Simtia un
fel de lene sA se scoale dimineata, sä se tie
pe picioare, sä mearga, sä lucreze... Inteo zi

www.dacoromanica.ro
- 26 -
el spuse familiei sale ca e hotarát sa se lun-
geascd in pat, sá stea a5a. intins 0 nemi§eat
toatd viata. Cu toate rugämintile din partea
familiei, omul acesta a rdmas neclintit in in-
cdpatanarea sa §i a zacut cu fata in sus vre-
me de 14 ani incheiati. Dupd acest timp, mama
0 sora care 1-au ingrijit ca pe un copil, s'at.i
imbolnavit amandoud ()data.
Omul culcat a rdbdat de foame, de sete,
cat a rdbdat, pana. ce 'jute() zi a trebuit sä
se scuture de toropeala in care cdzuse, sa caute
ceva de mancare. N'a putut sd se tie pe pi-
cioare, era prea slabit ca sd faca macar un
pas, uitase sd meargd.
Bolnavul de lene avea groaza mersului. In
viata lui n'a dorit sa faca cdldtorii. Ce spun
eu ? Nu s'a urcat in tren niciodatd §i nu putea
suferi caiii fugand, automobilele 0 trenurile
alergand in goana mare. Ii facea rau tot ce
vedea mi5candu-se. Se simtia multumit nu-
mai cand sta intepenit in pat, mangaiat cu
gandul cà e singurul om viu din lume care
nu se mi5cd din loc.
Ei bine, omul acesta fdra sd §tie, fard sd
simtd, fdrá voia lui, se mica totu0, fugea §i
inca cu ce inteala, Doamne ! de moo 0 100
de ori mai repede decat cel mai iute tren.
Adica cu o iuteala de 2 milioane 563.000 ld-
lometri pe zi, sau ro6 800 klm. pe ceas, sau.
cu 1780 klm. pe min.ut. Prin urmare, trantorul
nostru care s'a crezut de 14 ani pironit bi-
te() nemi§care complectä, in timpul acesta el
sbura in adancurile cerului fdrd fund 0 a fäçut

www.dacoromanica.ro
27
In acest rdstimp de o pdrelnicd §edere cu fata
In sus, numai 13 miliarde chilometri ! Auziti
miliarde de kilometri!
Cum se poate asta? Putinticà rdbdare
vd yeti dumeri.
Lene§ul nostru fugea °datà cu apele, cu
muntii, cu ora§ele, cu copacii, cu animalele-
cu pasdrile, Cu toatd lumea i cu intreg pd-
-17- C

----Tilt 1.!

C
_

----- _n%

-
/
-

Fig. 12.

mántul in jurul soarelui. Nu simtia aceastd


goand turban.' cum n'o simtim nici noi.
Am inceput cu ce trebuia sà isprdvesc ;
sfdr§im cu inceputul ca sa ne ld.murim pe
deplin.
* *
Sunteti inteo cdmpie. Departe se vdd risi-

www.dacoromanica.ro
- 28 -
piti cativa copaci §i ni§te case. Infigcm o
prajinä in pamânt.
Daca vá a§ezati in fata prajinei, vedeti iii
aceia§i directie, dupa ea, lucrurile depdrtate
inaintea cdrora este infiptä. prajina. Acela care
se and in dreptul präljinei se ascunde dupd
grosimea ei. Un copac sta drept präjind. (Ve-
deti in desen la litera A.) Acum incepeti sa
vä intoarceti in jurul präjinei ca un cal pri-
ponit. Abia faceti cativa pa§i dela No. 1 la
No. 2 §i vedeti ca prajina nu mai este in drep-
tul locului ce-1 vedeati dela No. 1. Mai adi-
peauri prajina era in fata copacului A; acum
nare in dreptul satului §i ascunde clopotnita
B; copacul fämane departe. Invartiti-va panä
la No. 3. De. acolo prajina nu se mai vede
In dreptul clopotnitei, ci ascunde o casa. Cum
vedeti, s'ar zice 6' prajina §i-a schimbat locul
de 3 ori, ca sa se a§eze, pe rand, cand in
dreptul copacului, cand in dreptul clopotnitei,
cand in dreptul cmei. Dacä yeti face ocolul
intreg in jurul prajinei, präjina aceasta ar
acopen: pe rand toate lucrurile din jurul nostru
ca §i. cum ea s'ar mica, iar voi ati sta pe loc.
Aceasta e numai o parere.
SA facem ace1ea5i. observar i in departan.
In loc de präjina sa zicem ca e soarele ; noi
suntem pamantul, iar pe cer stelele. In de-
sen, soarele 1-am insemnat cu S; de jur im-
prejurul lui este un cerc care arata drumul ce
face pamantul in spatiu.
and pa.mantul este la No 1, soarele se ga-
se5te in directia stelei A. Pamintul inaintand

www.dacoromanica.ro
29

la punctul No. 2, soarele nu se va mai gäsi


In fata stelei A, ci pe unja stelei B. Când pa-
mântul va fi la No. 3, soarele se va arAta in,
dreptul stelei C.

G
e
*.
4
I.

4t
4
. *

r,
Fig. 13.

MA yeti intreba : Dar stelele nu se vdd ziva ;


cum vom §ti a soarele, ziva, la ora cutare
g fost in, dreptul stelei cutare ? Dupd apusul

www.dacoromanica.ro
30

soarelui, se face observatia, socotindu-se cu


at s'a coborht.
Timp de un an de zile, soarele e and mai
aproape de noi, and mai departe ; and mai
sus pe cer, and mai jos. Cum trece din dreptul
unei stele la alta, ni s'ar pärea cä el se mi§cd,
iar noi, pdfantul, stäm pe loc. Adevärul e Cä
soarele stä pe loc §i pämäntul se invärte§te

In jurul lui. Cäci e o lege in naturä: Corpu-


rile mici se invärtesc In jurul celor mad. §i
niciodatd contrariul
Va sä. zicd, pämäntul odatà cu mi§carea in.
jurul sdu, mai face §i o mi§care in. jurul soa-
relui in timp de un an (365 zile §i un .§fert
de zi). Adicä in timpul ce strAbate drumul in_
jurul soarelui, face 365 de invärtituri in jr,,-

www.dacoromanica.ro
31

rul sdu. Intocmai ca o sfarleazd ce se mi5cd


pe masa: se invarte5te in jurul ei, dar face
un ocol pe mask dcuà mi5cdri deodatd.
Ocolul pdmântului in iurul soarelui nu e
chiar un cerc, ci o rotocoa1ä lunguiatd ca un
ou ; tar soarek nu sta drept la millocul a-
cestui cerc turttt (numit eclipsd), ci mai la
o parte.
Cercul acesta ce ni-1 inchipuim in spatiul
ceresc, ca sa ardtdm drurnul ce-1 urmeazd
mantul in jurul soarelui, se nume5te orbita
pdmantului. (Vedeti figura) Acest drum de un
an, are o lungime de 920 milioane kilometri.
Atata distantd facem noi in adancul cerului
intfun an de zile, cu iuteala de 1780 kilo-
raetri pe minut, la o depdrtare de 148 mi-
lioane kilometri de soare.
E ametitor 5i de necrezut. Cu toate astea
a5a este.
Vreti sà vá inchipuiti in minte aceastd pri-
veli5te
Sa ziceti ca sunteti a5ezati in golul cerului
la o parte de orbita pdmantului, a5a cum
cineva stä langd batiera pe unde trece trenul.
Sà stati la punctul insemnat cu X 5i intoar-
ceti spatele spre soare, ca sd nu vd supere
lumina. In jurul nostru e intuneric grozav ;
dar se vdd stelele pe cer.
Pdmantul e bled departe ; se vede abia ca
o stea mica. Pdmantul strdluce5te 5i el pentru
c'd e luminat de soare i rdsfrange lumina.
Cate putin, aceastd stea (pdmantul) cre5te, se
tndre5te, se apropie. Ajunge ca luna. Se face

www.dacoromanica.ro
- 32 -
tot mai mare, umple cerul. Mai repede de e
sutd de ori ca o ghiulea de tun, trece ca ful-
gerul. Abia se pot deslu§i apele §i uscatul.
Dar iatä-1 cA a trecut ; incepe sA descreascg,
se depärteazd §i se duce pAnä ajunge iar ca
o stea §i apoi nu se mai vede in adancimea
färd sfAr§it.
In timpul acesta, noi cäldtorim cu pAmAntul
care aleargä ca vArtejul in spatiu

Pentruce soarele nu inalzeste deopotrivá


toate partile de pe pámAnt? Pentruce
avem in acelas loc când cald, cAnd frig?
Pentruce avem and zile calde si lungip
and zile scurte si red?
SA ne uitäm pe o hartä a pamântului fäcutà.
pe un glob rotund. Dacä am duce o linie dela
Ora noastrà prin mijlocul pArnAntului, ar
rdzbi dincolo in Oceania, nu departe de in-
sulele Noua Zelanclä. In aceste insule este
iarlid i varä tot ca la noi, numai cA nu se
potrivesc : CAnd la noi e varä, acolo e iarnA.
§i. dimpotrivä. CAnd noi avem miezul zilei, in.
Noua Zelandd e miezul noptii. CAnd noi, la
20 Iunie, avem ziva cea mai lungd, acolo e
noaptea cea mai lungd. CAnd noi suntem in
toiul aldurilor, locuitorii de acolo sunt in.
toiul gerului. CAnd noi ne culam, ei se scoald.
CAnd noi semändm, ei strAng roadele. In Noua

www.dacoromanica.ro
33

Zelandä, primävara incepe in Septemvrie când


noi avem toamna. Vara incepe in Dpcemvrie,
&and noi avem iarna. Toamna incepe in April,
iar iarna in Iunie.
Ati auzit despre tärile calde de miazazi ale
Africei, Asiei 5i Americei unde nu e iarna
niciodata, unde nu se 5tie ce e zapada 5i unde
verdeata este ve5nicä.. Ali cetit despre partile
inghetate dela polii pämäntului, acoperite cu
zdpezi §i stanci de ghiatä, ce nu se topesc
niciodatä, unde marea e totdeauna inghetata
unde vira este cum e iarna la noi 5i pe unde
nu cre5te nici un fir de iarba. Iar intre tä-
rile cu cälduri de cuptor 5i cele din gheturile
ve5nice, sunt prile cu clima potrivitd, cum e
tara noasträ, utde nu-i dogoreala arzatoare
din climele calde 5i. nici cumplitul ger dela
polul nord 5i sud.
Sä vedem din ce pricini se nasc aceste ne-
potriviri:
Sä luäm iar ghtmul sau pepenele sträbatut
de un fus, sau un glob cu harta pamantului
5i sa-1 invärtim in fata soarelui inchipuit.prin-
teo lampa.
Vom observa ca pämantul nostru inchipuit
este mai luminat in partea de mijloc, in fata
lampii, unde razele cad 'drept 5i aceastä lu-
mina scade cu cat razele cad mai piezi5, pána
unde incepe urnbra. Acolo unde vin razele
drepte de lumina multä dela un corp aprins,
cum e focul sau flacdra lampii, cade 5i multä
caldurd ; 5i cä. ()data cu scaderea luminii din
pricina razelor piezi5e, scade si caldura. SA in-
3

www.dacoromanica.ro
34

vâxtim ghemul, pepenele sau globul nostru.


Iardsi lumina si caldura vor fi mai tari pe
partea umflatd, din mijloc, unde cad razele
drept. Vom baga de seamd cä pdrtile de sus,
§i jos, la poli, primesc raze foarte aplecate.
135.mantul se invarteste in jurul sdu si in
acela§ timp face si un ocol in jurul soarelui.
Fasia de pdmânt care vine meren in fata soa-
relui este luminatd §i inalzità Cu putere.
Adicd pi-He dealungul ecuatorului pe cari
le-am pomenit, sunt cele mai calde de pe pd-
mant. Pártile apropiate de poli unde soarele
abia se tidied la orizont, cad in stäpanirea
frigului vesnic. Intre regiunea sau zona aldu-
roasä §i regiunile gerului groaznic din jurul
polilor, se intind cloud fdsii unde razele soa-
relui azand mai mult sau mai putin aplecate
produc aldura mijlocie. Acestea sunt tärile
cu cdldura temperatd sau potrivitd: nici cald
tare, nici frig tare, cum e in Tara noastrd.
Inca* un exemplu ca sä vá convingd de a-
cest adevär :
Vara, când soarele e mai sus pe cer si ra-
zele lui cad aproape drept peste capetele
noastre, este cald. lama dimpotrivd, and soa-
rele e mai jos pe cer si razele cad piezi§, e
frig. Dimineata si seara chiar vara and
razele vin aplecate spre noi, e mai rdcoare.
Pand aici ne-am ldmurit pe jumdtate.
Asa ar fi, cum am spus, dacd pdmantul s'ar
invarti totdeauna drept in fata soarelui ; adicd
fiecare fäsie de pdmânt ar avea totdeauna
aceiasi temperaturd ; n'ar mai fi anotimpugi

www.dacoromanica.ro
35

yard, toamna, iarna, primävard inteun an ;


zilele ar fi egale cu noptile, fiecare de Cate
12 ceasuri.
Dar 5tim ca nu este asa : Vara zilele sunt
lungi, iar noaptca scurte ; iarna dimpotrivä.
Toate regiunile pamantului intfun an nu au
numai lLfl anotimp cu aceia5i temperaturä ne-
schlmbatä, ci patru anotimpuri in zonele tem-
perate ; iar a poli 5i ecuator se simte inteun
an o scädere a temperaturii : Este scurta

Is
Fig. 15.
-yard dela poli 5i aproape nebdgata in seamä
itrnt din tarile cu clima. calda.
Care e pricina ? Pämantul invärtindu-se in
jurul soarelui, nu inainteaza in drumul säu
drept. ci e putin aplecat.
Aici ne-am dumeri mai bine, daca avem in
fata lämpii (soarele) un glob cu harta päman-
tului i sd I inclinam in invartirea lui. Din
aplecarea aceasta se vede ea pamantul nu vine
totdeauna in acela5 fel in fata soarelui. lar
dacd n'avem acest glob, infigem un fus in
a

www.dacoromanica.ro
36

mijlocul unui pepene alb, §i zicem c'd e pA-


mantul.
Tragem cu creta pe o masà mare un cerc-
turtit care incbipue orbita sau drutuul pa-
mantului. La mijloc, putin inteo parte, punem
o lampà care ar fi soarele.
E bine sà facem experienta aceasta seara,
ca sä se vadä mai bine luminile §i umbrele..
InsemnAm pe cerc anotimpurile : V. P. I. T.
(Vezi figura). Invâxtim pepenele a§a cum airk
spus.
PN

P
Fig. 16.
and pdmantul (pepenele) va fi la V ('ara)
de pildà, polul nord (n), care e mai aproape
de noi, este aplecat spre soare, iar poli sud
(s) tocmai dinapotrivd. Atunci razele soarelui
cad mai drept §i mai din plin in tArile din
spre miazd noapte de ecuator Pe bolta ce-
reascd, soarele e mai ridicat spre cre§tetul
capului nostru. In prile din spre miazd zi de
ecuator va fi tocmai contrariul: Razele soare-
lui cad piezi§. De aceia cercul de umbrà
lumind nu mai trece prin poli §i nu mai

www.dacoromanica.ro
- 37 -
prinde deopotrivd amandoud jumiltdtile de
pdmant. Soarele rdspande5te lumind (5i al-
durd) pe un spatiu mai larg in jumdtatea de
miazd noapte (adicä la noi) 5i pe un spatiu mai
ingust in jumdtatea de sud. Uitati-vg la fi-
gurä..., la punctul R, care ne aratä pozitia Ro-
maniei. Pámantul invartindu-se, punctul a-
cesta face un cerc 5i trece cand in umbrä
cand in lumind Partea cea mai mare din cerc
este in luming, iar cea mai mica' in umbrg.
In aceastá pozitie a pdmântului, Romania
va avea lumina mai multd, ceasuri 5i intu-
nedc in mai putine ceasuri. Cu alte vorbe, avem
zilelelungi 5i noptile scurte. In acest timp
soarele pare cä. se ured mai sus pe cer 5i a-
runcä peste capetele noastre raze mai drepte
5i mai fier-binti.
Zilele fiind mai lungi, edldura este mai
mare. Scurtimea noptilor face ca sä. rdmaie
mai putinà vreme pentru fácirea pgmantului
5i a aerului din timpul zilei.
Atunci este yard in toate tdrile la nord de
ecuator.
La 2i Iunie se pare a soarele stà pe loe,
nu mai urcd. Avem ziva cea mai mare 5i
-noaptea cea mai micd. Ziva aceasta are 16
ore (dela 4 dim. pang la 8 seara), iar noaptea
8 ore.
In aceste zi avem solstitial de yard. De a
doua zi chiar, ziva incepe sä scadd cu putin
5i noaptea sd creased la fel.
Ce va fi la polul nord in acest anotimp al
verii ?

www.dacoromanica.ro
38

Soarele se tidied putin deasupra orizontului


lucind cu raze piezi5e, ca o lund rece 5i tristä.
Este vara in tara gbetei. Zäpada i ghiata
marii se topete putin cate putin. Ici colo se
vede räsdrind cate o buruiand. Zona polar&
rdmane mereu in lumina slabä a soarelui dela
orizont care, nu apune cateva luni. In acele
pärti nu va fi noapte de loc, ci numai ziuà
cat tine vara noastrd ; o zi lungà de trei luni
5i mai mult.
Incetul cu incetul, soarele se aratä tot mai
jos pand ce scapatä. 5i nu se mai aratd de-a-
supra orizontului.
Incepe lunga i groaznicl noapte polarà
despre care vom vorbi mai jos.
In tärile calde dela ecuator e ve5nicä yard ;
zilele deopotriva cu noptile, adicä fiecare de
cate 12 ore. Precum vom vedea indata, la
once anotimp, cercul dintre umbra i luminä
taie totdeauna ecuatorulin cloud pärti egale.
Acum sa vedem ce va fi in tärile din sudul
ecuatorului cand la noi e varä.
Intelegeti dupà cum se rdsfrang razele cul-
cate ale lämpii pe pepene pe o suprafatä mai
ingustd ca in partea de sus a lui: va fi iarna
cu zile scurte i nopti lungi.
La 21 Iunie e acolo o noapte de 16 ore 5i
o zi de 8 ore. E iarnä.. Cu cat ne departa'm
de ecuator u atat cre5te deosebirea dintre
ziva cea mai lungä i ziva cea mai scurta a
anului. Ce trebuie sá fie la polul sud?
Infiorätoare noapte de cateva luni de zile,
cdci zona polului de sud nu iese din cercul

www.dacoromanica.ro
39

de umbra in acest rästimp, in vreme ce zona


polului nord nu iese din cercul de lumina.
Cerul este negru i stelele arunca o slaba
trista lumina' peste gheturile albe. Un ger nein-
chipuit §i. vijelii se räscolesc in aceasta noapte
care nu mai sfar§e§te. A§a ë la polul sud, and
noi ne bucurdm de zilele vesele ale lui Iunie §i
Iulie, cu flori §i. fructe din mama cerescului
Ziditor.
Acum sà invartim pamântul (pepenele) mai
departe...
Din ce in ce, cercul despartitor intre umbra'
§i lumina s'a apropiat de amandoi polii, taind
pamântul (pepenele) in doua. Lumina lampii
cade acum deopotrivà de piezi5 §i in sus §i
jos de ecuator. Adica pentru partea de sus
descrete, pentru cea de jos cre§te.
La fel se petrece cu pamantul.
In cele trei luni, pe la noi, razele soarelui
cad tot mai piezi§e, iar in sudul Africei
Americei, razele sunt tot mai putin aplecate..
La noi e toamna, acolo e primävara. La 21
Septemvrie cercul de lumina' §i umbra trece
drept pe la poli, impartind pamantul, in toate
zonele, in tot atatea ceasuri de zi §i de noapte:
zilele sunt egale icu noptile.
Este echinoctiul de toamnel, la noi. In tarile
din josul ecuatorului e echinoctiul de prima-
yard. La polul nord incepe noaptea polara.
iar la cel sud incepe ziva polara. La ecuator
ramane ca o ve§nicie, aceia§i yard nesfar§ita
acelea§i zile egale cu noptile.
SA mi§cam pdmantul (pepenele) invartindu-1...

www.dacoromanica.ro
- 40 -
Vedem cd polul sud (S) e acum inclinat
spre soare. Pe la noi cad raze plecate ; e mai
multä. umbrä §i. mai putinä luminä, E iarnd,
cu zile scurte i nopti lungi. La 21 Decem-
vrie avem solstitiul de lama când ziva are 9
ore, dela 8 dimineata pâ.nä la 4 seara. La polul
nord e noaptea lungä: de luni.
La ecuator, acei yard §i acelea0 zile
at noptile. In Virile din josul ecuatorului,
soarele aruncä raze drepte pe o intindere mai
mare, ceia ce face ca pärtile luminate sä fie
mai intinse ca cele umbrite.
E vará bu zile lungi 5i. nopti scurte, când
la noi e iarnä. La polul sud este ziva polard
ca la polul nord in vremea de yard, cum am
spus mai sus.
Invhrtim pepenele pAnd il aducem in punc-
tul P (primävara). Ceia ce vom observa va fi
intocmai ca toamna : zilele vor fi egale cu
noptile la 21 Martie, &and cade echinoctiul de
prinzdvard la noi, iar in tärile din josul ecua-
torului va fi echinoctiul de toamnä. La noi
cre§te lumina §i cäldura, iar dincolo scade. La
polul nord incepe ziva polarä, iar la cel sud
noaptea polarä.
Când ocolul s'a incheiat, au trecut 365 zile ;
un an, cu patru anotimpuri in zonele Cu climd
temperatd, ca niticd yard i lungA iarná spre
poli §i cu vepicà yard in climele calde. Nu
e, a§a dar, nici o clipä când pdmântul sa fie
luminat §i indälzit deopotrivd pe toatà intin-
derea lui.

www.dacoromanica.ro
- 41 -
LUNA
Cine n'a privit uimit la frumusetea lunii
pline in serile senine ? Regina noptii §i a vi-
surilor, tine strajd calatorilor intárziati, plu-
te§te singuratica peste lini5tea intunecatd a
cerului färd margine. De n'ar fi fost- ea, n'am
fi avut pe lume atatea cantece §i pove5ti fru-
moase.
Palida ei lumina imprumutata dela soare,
inlocue§te cu smerenie pe Domnul zilei, pared
ne-ar spune cd dacä stdpanul lumii s'a ascuns
dupd pamânt, este ea, luna, care-i tine locul.
Luna nu are ca soarele o lumina arzätoare ;
nu e ca un glob de flacarä, nu-i izvor de lu-
minä §i de caldurd. Luna este §i. ea un glob
care inoatä singuratic in nemairginire : este
un glob rece, intunecos §i plin ca pdmantul,
dar mult mai mic ; de 49 de ori mai mic ca
pamantul.
Luna nu produce lumina ; ea are numai lu-
mina ce o prime§te dela soare, intocmai cum
o prime§te §i pamantul. Cum vedem noi luna,
tot a§a se vede §i pamantul din lunä, daca
ne-am inchipui ca ea ar fi locuita. Daca soa-
rele n'ar lumina luna, ea ar rdmane intune-
coasa §i. noi n'am vedea-o.
Departarea dela pamânt la lunA.
Ce e dreptul, minunata calatorie ar fi sa
mearga cineva pand la lund. Ce pldcere ai
simti, sa ai aripi §i sa zbori pana la ea, sau

www.dacoromanica.ro
- 42 -
cel putin sà te poti urca pana' acolo cu balo-
nul. Dar nu este cu putintä. Daca te urci
peste 1 z chilometri in sus, nu mai este aer,
nici ca sa respiri, nici ca s'a se urce balonul.
Ce pacat ca nu putem sá ajungem pana la
luna !
Dar daca corpul nostru nu se poate ridi-
ca prea sus gandul se poate duce oriunde,
§i el se ridica fara piedica pana' la locurile
cele mai depártate. Ei bine, putem face cu in-
chipuirea un drum pana la luna...
Daca drumul acesta 1-am face pe calea fe-
rata cu iuteala unui tren, ne-ar trebui 400
zile, adica am merge cu trenul zi §i noapte,
mai mult de un an.
Daca ne-am putea atarna de o ghiulea de
tun, care sträbate un chilometru in douä, se-
cunde, am face 13 ceasuri.
Acestea sunt inchipuiri, dar ele ne dau o
ideie despre depärtarea cea mare ce este dela
parnânt la luna'.

Luna vAzutA cu ocheane mari (telescopul)


Minunata vedere se arata ochilor, daca pri-
vim luna cu ocheanul cel mare, din turnul as-
tronomilor. Mintea omeneascä s'a §i plimbat
peste pamantul .. lunii, parca ar' fi fost acolo,
dupa cele väzute prin sticla puternica a uria-
§ului ochean.
In luna se \T'ad munti §i campii, guri mari
de vulcani stin§i. Muntii sunt grämezi de stanci
uria§e cazute unele peste altele §i. imprejurul

www.dacoromanica.ro
43

prapAstiilor infricoOtoare.... Se vdd stalpi de


stânci asc4ite ce seamdnrt cu turlele unor bi-
serici uriae.

Fig. 17.- 0 vedere din lunA. PArnantul vAzut din lunS.

www.dacoromanica.ro
- 44 -
Prive14.tea se des1u3ete foarte bine ; ba s'au
masurat §i înitimile muntilor ; unii tree de
7.000 metri. Aceasta grämädire de stanci este
formatä dinteo piatra alba ca tibi§irul. and
razele soarelui bat peste ea, piatra aceasta
1uce5te ca un perete alb, a awl lumina räs-
franta ne supar'd ochii. Ia,ta pentruce partile
muntoase, väzute de pe pämânt ne par mai
stralucitoate ; ele formeazà pärtile cele mai
luminoase ale lunii. Dimpotrivä, §.esurile sunt
inchise §i seamana Cu un fel de noroiu cenu-
5iu §i uscat Partea 5esurilor avänd o coloare
mai inchisä, formeadi petele ce le zarim pe
fata lunii.
Ce priveli§te trista infati§eaza aceste veden!
In aceasta tara ciudata nu este aer, nu este
apa. Prin urmare nu sunt aburi, nu sunt nori.
Nimic nu imnoaie ar§ita soarelui ; acolo nu
este ca pe pämânt, unde o zi dulce §i caldi-
räspanditä peste tot, scalda toate lucru-
rile.
Acolo soarele te dogore§te, te arde ; chnd
treci la umbra unei stanci, frigul te inghiatä.
Fata stancei care este cätre soare lumineazd
cu puf ere ; iar in partea cealaltä, intunerecul
e negru. Acolo muntii n'au nici zapezi, niel
ghetari ; nu sunt nici rauri nici lacuri. nici
märi. Toate locurile sunt sterpe, toate stâncile
sunt goale, e o tara cu pustiuri nesfar5ite. Nu
se väd nici pacluri, nici livezi i prifi urmare
nicio buruiana nu cre§te in lund, de oare ce
nici o verdeata nu poate träi fara aer i fárd

www.dacoromanica.ro
- 45 -
apit ; tot din pricina asta nu sunt nici animale,
nici locuitori.
Cu toate astea nu se poate spune hotdrät,
cdci e prea Cu putinrä sä fie si acolo putin_
aer, care nu se poate loa in seamä dela noi
poate cä sunt si acolo fiinle cari se vor fi
deosebind de lumea dela noi.
Incä ceva uimitor: In lunä nu se ande ni-
ciun zgomot, niciun sunet. Pentru ce? Pentru
cä sunetul este o tremuräturä a aerului Acolo»
unde nu este aer, sunetul 1311 poate sá ajungä
panä la urechile noastre. Sá facem aceastä
incercare: In mijlocul vnui balon de sticlä sä
a sezäm un cloporel. Cu ajutorul unei pompe-
se scoate aerul din balon. Dupä aceia se miscii
cloporelul. Vezi foarte bine a cloporelul bate
inäuntru, dar afarä nu se aude nimic. In lunä,
se petrece tot asa ca in balon. i fiindcd fa-
cem cdrätoria cu inchipuirea, de ce n'am sta
si de vorbä. ? Buzele noastre se miscA, dar nu
iese niciun sunet. Ar putea sà se rästoarne un
munte, fArii sä auzim ceva, &cà am fi acolo..
Luna este rara täcerii vesnice.

De ce crege i descre§te luna?


Luna fiind un corp stins si rotund urmeazä
cà numai partea dinspre soare este luminatä.
ar trebui s'o vedem mereu asa. Dar cum
se face de o vedem crescutä sau micsoratä
dela o seara la alta ?

www.dacoromanica.ro
46

Ca sä ne dumerim mai bine, sa 1u5rn o


lampä care ar inchipui soarele §i un glob a-
tarnat de o Sfoard, care ar fi sä zicem

I WHIM

Fig. 18.
luna. A§ezä'm globul intre noi §i lampä. In
aceastä pozitie nu vedem partea luminatd a

Fig. 19.
globului (lunei), ci nuniai pe cea intunecan.

www.dacoromanica.ro
- 47
Mi5cam globul putin cate putin. Tinandu-1
tot la inältimea de mai 'nainte, Il ducem pu-
in catre stanga, invartindu-1 u§or in jurul
nostru. Atunci incepem a vedea putin din
parteg luminata a globului, adica numai mar-
ginea, ca o mica secerd luminoasa, care cre§te
cu cat continuam mi carea.
Mud globul s'a invartit un sfert, el se gä-
se§te la unghiul drept fata de noi (pamant) §i
lampä (soare). In pozitia aceasta, . vad o ju-

Fig. 20.
matate de glob luminat ca o jumatate de cerc
cealaltd jumatate intunecatd.

Fig. 21.
Yard a ma muta din loc i intorcandu-ma
In juru-mi ca sa nu pierd globul din vedere
fac putin ate putin o jumatate de cerc.
Atunci globul, cu cat eu ma intorc in ace-

www.dacoromanica.ro
48

la § fel, imi aratà din ce in ce partea luminatä.


§i din ce in ce mai putin partea intunecoasá.
Partea luminoasd pare ca creste, iar marginea
umbrei se dd din ce in ce inapoi. In sfärsit,
iatà cà globul ajunge tocmai la partea. opusà
a lämpii. (II ridicdm ceva mai sus, ca s nu-i
fac umbrd cu capul). Md intorc cu spatele la

Fig. 22.
lumind §i vdd intreaga parte luminatä a glo-
bului, ca un cerc cu totul rotund. Partea in-
tunecoasd. este intoarsd spre fundul oddii. In-
värtim mereu globul in aceias directie lea sd
sfärsim inconjurul. Ce vederra Ceeace am mai
observat la inceput, dar contrariu.

Fig. 23.
Voiu vedea atunci partea luminatd putin
cam aplecatd §i mai putin plinà. O mica parte
a partii intunecoase se sa ardta la marginea
opusd aceleia unde era timbra inainte ca glo-
bul sä nu ajungà in partea opusd ldmpii, pe
când nu-mi aräta inca fata luminoasd pe 'de-

www.dacoromanica.ro
- 49

piba. Putin cate putin, umbra pare ca inain-


teazä, lumina descre§te. and globul va ajunge
la mijlocul drept, in partea opusa de adineauri
nu voiu mai vedea decat jumAtatea partii
lunainate, ca o jumatate de cerc mininos. In-

Fig. 24.- Fasele lunei.


vartind globul mai departe, lumina va des-
cre5te 'And se va vedea numai cat o micä
secera iuminoasa. Se va intuneca ell totul,
atunci cand globul se intoarce la punctul de
unde am plecat, adica intre mine §i lampa.
4
www.dacoromanica.ro
50

Acum vom intelege mai bine schimbarile lunii_


Luna se invArte§te in jurul pamântului, dupd
cum §i pamântul se invarte§te in jurul soarelui.
In figura se \Tad razele soarelui cazând de sus&
pamântul la mijloc §i luna mi§andu-se cum
arata. cercul ; adicä ca in experienta facuta
adineauri. Am .pus de cloud ori chipul lunii:
A§a cum e mi§carea §i cuna se vede pe cer.
In pozitia ardtatd la No. 1, luna este a§e-
zata in aceia§ parte cu soarele. Intelegeti din
figurd ca un privitor de pe pama.nt nu poate
vedea luna, cand ea i§i aratd spre noi partea
intunecoasd. Dar luna se invarte§te, cum aratd
sageata din figura, cu jumatatea dinspre soare
luminata. De acum nu mai este a§ezata in
directia soarelui. Atunci o bucata mica din
bucata luminatat incepe a-§i arata marginea,
ca un fir subtire de lumina, care cre§te luand
forma unei secere. Acum avem luna nouei.
(Vezi No. 2 in ilustratie). Seara, cand soarele
a scoborat dincolo dé orizont, luna, care in-
ta.rziazd pe fiecare zi, nu se afla inca apusd
§i o vedem intoarsd cu coarnele in partea
contrard asfintitului. Dar luna cre§te dela o
seard la alta. and ea ajunge sa faca cu soa-
rele §i pämantul un unghiu drept (vezi pozitia
No. 3 in figura), o velem jumatate luminatd.
Luna se chiamd cd e la tntelial piltrar. Cea-
laltd jumdtate abia se zare§te, foarte.slab lu-
minata de o räsfrangere nesigurä ce-i vine dela
pdmant. In pozitia No. 4, ea e crescuta ca la
trei sferturi. In sar§it, când ajunge drept in
partea opusa soarelui, vedeti in figura No. 5
ca ea aratä pdmântului intreaga parte luminatä.

www.dacoromanica.ro
51

Atunci avem lund plind.


Cand e la patrarul dintailuna se vede seara
drept spre miazazil §i apune la miezul noptii.
Cand e plinä, rasáre cand soarele apune §i
contrariul.
In drumul ei de invartire in jurul paman-
tului, descre5te dela o .seara la alta: (No. 6
In figura). Dupa cateva nopti, numai vedem
decat jumatate din partea luminata. Se chiamä
el e atunci la ultimul 'mitrar (figura No. 7).
Se intelege, partea luminatà sta' mereu intoarsä
spre soare. Acum rasare dimineata, dupd mie-
zul noptii. Peste cateva zile o vedem in chip
de secerd Cu putin inainte de a ié§i soarele la
orizont. Secera argintie se mic,.oreaza pana nu
se mai vede, ca sa se a§eze iar in pozitia No.
din figura, intre pamant §i. soare.
Luna i§i face ocolul intreg in 27 zile, 7 cea-
suri, 43 minute §i II, secunde, cu toate schim-
baffle (fazele) aratate in figura. Invätatii i-au
§i calculat iuteala acestei invâxtiri: un chilo-
metru pe secunda'; adica cam cat facem noi
doi pa§i in mersul obi§nuit, luna a strabatut
un chilometru in spatiu. Daca luna ar fi ne-
mi§catd ca soarele, cand o vedem raskind in-
teo zi la o ora oarecare, a ama zi, dupä o
invartire complecta a pämantului, am vedea-o
tocmai la aceia§i ora, in aceia§i pozitie. Din
contra, dupd 24 ore, dupd ce pämantul §i-a
terminat ocolul zilnic, mai trebue ca ea s'a* mai
faca o bucata de ocol pana s'o putem vedea.
Aceasta inseamnd ca a ramas inapoi. Luna
rasare §i apune, intarziind in fiecare zi cate
putin mai mult ca trei sferturi de ceas.
www.dacoromanica.ro
52

Astronomii ne mai spun ca luna se mai in-


varte§te pi in jurul sdu, dar tot in atata timp
cat Ii trebue s'a, se invarteasca pi in jurul pa-
manttilui.
Din pricina acestor mi§cari, ea ne arata
mereu aceia§i. fatal. Cealaltä jumatate a lunii
nu o ctinoa§tem pi n'o vom cunoa5te niciod ata .

Când se intunea luna


Cand soarele lumineaza frumos, vedeti
partea cealaltä umbra copacilor, a caselor,
ciliar umbra voastra, intinzandu-se la picioare.
LAMPA
150 ARE LE )

rp 'vGe


__Ç
C._
c>-

Fig. 25.
S'a aducem acum o lampä aprinsd in odaie ;
lampa ar inchipui soarele. Sá linera la o oare-
care departare de lampä o minge atarnata de
o ata; aceasta minge ar inohipui pämantul.
Jumdtate din mingea-pairantul este luminata,
iar in spatele ei este o umbra, pana la o dis-
tanta oarecare ; pi cu cat ne depärtam, cu atat
umbra se suptiaza.

www.dacoromanica.ro
55

SA' aducem acum o minge mai mica care


inchipuie a fi luna.
Bach' o a5ezdm In dreptul mingei-pAmântul,
mingea lund se intunecd de umbra pdmantu-
lui. (Uitapi-vd la figfira).

ZIUA _ ZIUA
AMANTUL PANANTUL
NOAPTEA NOAPTEA

LUNA LUNA
miH

Fig. 26.
Dach" ar fi pe partea intunecatà a mingei-
pdmantul o furnicd, ea ar vedea minga-lung
intunecan toatd ; §i daca am mica mingea-
limä inteo parte phnä s'ar zhri pulin lampa-
www.dacoromanica.ro
54

soarele, atunci furnica ar vedea mingea-lunä


intunecata numai partea care ar fi in dreptul
mingei-pdmântul, iar restul ar fi luminatd.
Acum v'ati des1u5it putin cum vin intune-
cimile de lunä.
Pamântul p1ute5te in nemärginirea din ju-
rul soarelui arzator. Rotund cum e, lasa in
partea opusd soarelui o umbra lungd.
Luna plute5te 5i. ea in jurul pämäntului la
o depärtare de stite de mii de cbilometri. and
ea ajunge in spatele pamântului, dfept in par-
tea opusd soarelui, i se poate intampla sá
treaca in umbra pamântului, care se intinde
departe.
Atunci luna i5i pierde lumina,lumina ce e
prime5te dela soare. Atunci avem o intunecime
de lunet. Daca luna intra toatà in umbra', vom.
vedea o intunecime (sau eclipsd) totald a
lunii. Nu e a5a cd este ininunat de frumos sä
vezi cum luna sp acoperd pe incetul de um-
bra 5i cd se stinge in mijlocul cerului? and
se intampla a5a ceva, lumea cea neinvatatä
zice ca luna este mâncatä de varc °lad. Dar
vedeti bine ea aceasta credintd n'are niciun
temeiu 5i ca ar fi o copildrie sä mai credem
azi a5a ceva.
Uneori se intampld ca numai o parte din
lund sà atingd umbra pamantului, restul lunii
ramanând in lamina. Avem atunci o intune-
cime (eclipsä.) partialä de lurid. (Vedeti fi-
gura din pag. 53).
and luna poate fi intunecata ? and s'a
potrivit sä fie a5ezat pämântul intre ea 5i

www.dacoromanica.ro
- 55 -
soare. Dar atunci e totdeauna luna plina. In
fiecare lund ea trece astfel in partea opuFa
soarelui. Dacà ar trece totdeauna exact prin
spatele pämantului, la fiecare ocol ar trece
prin umbra 5i ar fi intunecime oridecateori
este luna plina., adeca in toate lunile. Dar-nu
intampla a5a, pentruca cele mai adeseaori luna
trece putin mai sus sau mai dedesupt de um-
bra', fara s'o atingd ; 5i atunci nu este intu-
-necime de luna.
Ma yeti. intreba : de ce luna nu se intuneca
de tot ca sä n'o mai vedem de fel? 5i de ce
o vedem mohorata 5i putin ro5iatica ? Umbra
unui lucru e neagra in vecinätatea lucrului
5i cu cat ne depärtam, umbra se rare5te,
parca s'ar amesteca Cu puling lumina. Sa in-
cercam iar cu mingea 5i lampa. Punem mingea
drept lampa aprinsd. In spatele rningii, foarte
aproape, sal punem o foae de hartie. Umbra
mingii e neagra. Departä.m foaia cu incetul :
umbra se face tot mai cenu5ie, se deschide,
pana se rare5te cu totul.
Tot a5a este 5i. cu luna intunecata ; depar-
tarea ei de pamant face sä se vadd invaluita
intrio jumatate de umbra, din pricina rasfran-
gerii razelor de lumina.

SOARELE
Stapanul zilei, din depärtarile cerului, re-
vara asupra lumii valuri de dogoare neobi5-

www.dacoromanica.ro
56

nuitä. Arde §i pustie§te campul pe care tot


el 1-a rodit. Cu o manà dà i cu alta ja.
SO, vorbim putin de el.
SoaTele pare un taler de foc care se mica
pe cer. Dar aceasta este numai o pärere. Soa-
rele este tot ca pdmantul, un glob rotund,
mare cat nu putem noi sa ne inchipuim ; un
glob de foc ce stà pe loc. $i §titi pentru ce
Il vedem atat de mic ? Pentru cá e foarte de-
partat de noi.
Uitati-vä, de pilda, la cartea asta : O duc
la 500 de pa§i ; n'o mai vedeti. Varful clopot-
nitei din departare pare a fi un ac. Chiar un
munte, la orizont, seamand cu o movild i te-
ai crede in stare sa sari peste el cand Il vezi
de departe ; dar cand te apropii, tocmai atunci
vezi cä te-ai in5e1at ; varful lui trece de nouri.
A§a e cu toate lucrurile, deci i cu soarele.
Cu cat sunt mai departe, cu atat par mai
mici.
Dela pamant la soare este o departare de
necrezut : 148 milioane de chilometri. PAman-
tul, in ocolul ce-1 face in jurul soarelui, timp
de un an, pdstreaza aproape aceia§i distanta,
aci apropiindu-se, aci departandii-se cate pu-
tin. Auziti ! 148 milioane ori lungimea unui
sat !
Dar sa cautam sA ne facem o idee mai la-
murita de aceastà departare.
SA ne inchipuim un drum de fier care ar
pleca de pe pamant, sA meargä, la soare §i un
tren fulger care nu s'ar opri la nici o statie,
§i ar merge ziva i noaptea. Ce credeti? Tre-

www.dacoromanica.ro
- 57 -
nului acestuia i-ar trebui 300 ani ca sa ajunga
la soare, sd calatoreasca §ase veacuri neintre-
rupte ! Se intelege ca una ca aceasta nu s'ar
putea, cdci omul acela ar trebui sd moara §i
sä invieze de zece ori in drumtil sau.
Sá ne mai inchipuim cd un tun ar putea
sä" arunce o ghiulea pána la soare.
0 ghiulea strdbate, de obiceiu, cam un chi-
lometru in cloud secunde. A§a fiind, daca ghiu-
leaua ar putea sd meargá neintrerupt, fail sa
se opreascd, i-ar trebui noud ani §i nouá luni,
ca sä ajung.a pana la soare.
invätatii cari au putut sd socoteasca depar-
tarea, au izbutit sd mdsoare §i marimea soa-
relui.
Soarele este mai mare decht pdmântul de
un milion 280 mii de ori. Va sä zicd sa pu-
nem 1.280.000 pamanturi la un loc ca sa fa-
cem un glob de mdrimea soarelui.
Sd ne dumerim mai bine.
Dacd intfun litru cu care mdsuram vinul
punem boabe de gran, ne-ar trebui moo() de
boabe ca sa umplem litrul. Cu un milion 280
de mii boabe am umple un butoiu de 13 de-
calitri. Bobul de grau ar fi pamântul, iar bu-
toiul ar fi soarele.
Ce uria.§5. deosebire ! 0 furnicd pe längd un
elefant. A§a fiind, dacà ai taia din soare o
bucatä cat pamantul, ar fi tot a§a cum ai lua
un bob de grAu dintr'un butoiu de 13 deca,
sau ai lua un bob de pe o arie de treierat.
Nici nu s'ar baga de sama.

www.dacoromanica.ro
58

Acum ne-am ldmurit despre mdrimea. §i de-.


pärtarea soarelui.
Sd vedem ce ne spun astronomii care se,
uitd la soare cu ochianele cele mari.

Fig. 27. 0 pata in soare fata de marimea pamantului.

Fata soarelui nu este peste tot netedd §i


luminoasd. Uneori vezi pe ea nite pete care
seamänä cu ni§te non. Petele nu sunt de tot
intunecoase, nici nu sunt toemai a5a de lumi-
noase ca restul soarelui. Unele se sting, i§i
schimbd forma, apoi nu se mai vdd ; altele
tin mai multd vreme. Ele sunt ca ni§te in-
sale in mijlocul oceanului.

www.dacoromanica.ro
- 59 -
'
e q
fr:or, ,W
o O. . ---,
VENUS. PÀ coMANTUL . PART E.

..3.1.4.1:4,V.,:.5.1
-

.S 0A ft E L E .

SAT1f R C1R ANUS NEPTUN.

Fig. 28. Soarele (cu pete) i cu planetele

www.dacoromanica.ro
60

Mara de aceastad fata soarelui vAzutà prin


ocheanul cel mare (telescop) se aseamänä cu
o mare care se mica. Iti pare eh' vezi valuri
mari rostogolindu-se, tinandu-se unul dupä
altul, ca apa märii pe vreme de furtunä. Dar
valurile acestea insá sunt de foe. Ta5nituri1e
acelea de flacdri se ridica pAnä la mari inä1-
timi cari trec de mii de clilometri.

Fig. 29. Tipiturile de flacAri la suprafata soarelui.


Ce cdldurä ingrozitoare trebnie sa fie in mij-
locul acestei märi de fldcdri ! O caldura de
mii de ori mai mare ca a fiertului in clocote.
Nu ne-o putem inchipui..
Ca un glob r4nu atknat in nemärgenit, soa-
rele aruncd imprejuru-i cdldura sa. InvArtin-
du-se imprejurul san, pdmântul nostru se inal-
ze5te 5i se lumineazA ca 5i cum am fi in fata
unui cuptor. Dacä am fi fost mai aproape de
soare, el ni s'ar fi pärut mai mare 5i in acela5i

www.dacoromanica.ro
61

timp am fi fost orbiti, ar5i, fripti de el ; iar


daca' dimpotrivd, am fi fost mai depärtati, ni
s'ar fi pdrut mai mic 5i am fi suferit de frig.
Ce-am fi L'id.* soare ?
El ne dd ziu ; cdldura lui face sd se ridice
aburii, norii cari aduc ploia binefdatoare ; el
face sd incolteased sämdnta, sd creascd iarbar
copacul, floarea., sd se coacd poamele 5i grâ-
nele, Para soare am fi cufundati intr'o noapte
groaznied 5i ve5nied ; ne-ar cuprinde higa
mortii. Toate vietätile 5i plantele ar pieri,
chiar 5i oamenii. Pdmantul ar fi atunci un
pustiu inghetat 5i neloeuit, ' eufundat intr'o-
noapte fdrd sfAr5it.

Cand se intunea soarele


i soarele poate fi intunecat, dar nu-5i
pierde lumina, fiinded el insu5i este izvor de
lumind. Insd se poate ascunde de privirile
noastre.
Inchipuiti-vd cd trece un om mare pe dinain-
tea voastrd, intre voi 5i soare ; in clipa tre-
cerii, el vd ascunde soarele. Puneti o carte, un
caet inaintea ochilor, filtre ochi 5i. lampd ; nu
mai vedeti lampa. Tot a5a se intampld 5i e-
clipsa (intunecimea) de soare. Dar cine se poate
pune intre noi 5i soare, ca s'a.' ni-1 aseunzd ?
Luna. titi cd luna, invârtindu-se in jurul pd-
mantului, la fiecare ocol, trece intre pdmânt
5i soare ; mai 5titi cd atunci este lund noud,

www.dacoromanica.ro
62

Daca atunci ea trece chiar inaintea soarelui,


intre el 5i noi, chiar pe aceea5 linie, in minutele
trecerii ne ascunde soa-
\ \' rele. DacA-1 ascunde
<W4*
intreg, este o eclipsa
totalä de soare, asa cum
vedeti in figura de alä-
- turi. Mai des vedem in-
tunecându-se numai o
parte, cum s'a väzut in
anul din urmä.
Lumea de altddatd,
fricoasä i ne5tiutoare,
se temea mult de intu-
necimile soarelui 5i ale
lunii. Cand i5i pierdeau
lumina, acestea vesteau,
de latina seamä, vre-o
nenorocire, räzb o ai e,
ciumä sau potop. Unii
LU NA credeau cd e sar5itu1
lumii ; altii crezhnd
värcolacii mänânc4 soa-
rele si luna, plângeau
PAMANTUt tipau de groazd.
Trimite Dumnezeu
semne pe cer ca sà ne
certe 9i sA ne vesteasca
peirea pentru päcatele
noastre", scriau cdrtu-
Fig. 30. rarii no5tri de acum sute
de ani. Iar Miron Costin
scrie : S'au intunecat soarele inteacel an, in

www.dacoromanica.ro
63

luna lui Iunie, enmare groaza, cat piense


soarele nu putin, cu toatä lumina, tocmai in
amiaza zi ; i multi oameni netiind a se feri

Fig. 31. Pata neagrA de pe soare e luna.


de intunecare ca aceia i privind la soare
multi, au pierdut vederea in toata viaja lor".

www.dacoromanica.ro
- 64 -
ca sd nu pdtiti ca oamenii ace§tia, afu-
mati o bucatd de geam i priviti prin ea soa-
rele. Veti vedea globul de foc fArd lumina vie-
a razelor de foe_
Eclipsele _nu-s ni§te minuni §i nici semne.
Ele se petrec in chipul cel mai firesc fArä.
nicio legAturd cu intdmpldrile de pe pdmdnt
Invdtatii le-au socotit pe mii de ani de a-
cum incolo, la ceasul, minutul i secunda and
se intAmpld aceastä a5ezare a lunii intre soare
§i pdmAnt.

CERUL iNSTELAT
SA privim cerul pe o noapte senind, färd.
Prin aerul lini§tit, lumina argintie a
stelelor tremurd ca flacdrile unor lumAndri
atinse de vânt. Unele strdlucesc mai viu, altele
mai slab, iar altele abia le putem zdri cu ochii
liberi.
Dacd ne uitdm pe cer, dupd un ceas-doud,
bägdm de seamd cà locul stelelor nu mai e
acela cAnd le-am privit de cu seard. Care
miezul noptii avem alte stele deasupra noasta
iar spre ziud altele. Noud ni se pare cd toatd.
aceastd puzderie de sclipiri, ca ni§te ochi§ori
fdrd numdr, se mi§cà dela rdsdrit spre apus.
Numai una singurd, steaua polard, steaua nor-
dului sau steaua marinarilor, rdmâne locului
intepenitd, pared, ca sà fie cAlduzd cdldto-
rilor. De fapt e num'ai o pdrere a noastfd.

www.dacoromanica.ro
65

cá stelele cerului se mi§cd. Invätatii insä au


dovedit cà pdmantul se invarte5te dela apus
spre räsdrit, färä ca noi sà simtim aceastä
mi5care.
Numarul stèlelor
and eram copii, . ne-apucam sà numäräm
stelele ; dar repede ne incurcam i ne descu-
rajam. Numärdtoarea stelelor tottni nu-i cu
neputintd. Ceva mai mult: s'a dat fiecäruia
cate un numdr, ha i cate un nume. Ochiul
cel mai bnn n'a putut numära mai mult de
6000 de stele de amandouä pärtile päman-
tului.
Dar lucrul se schimbä cand privim cerul cu
lunetele, cu telescoapele astronomilor. Atunci
descoperim milioanele de stele, cari cu adevkat
greu se pot numära. Cu cat ocheanul e mai
bun, cu atat numdrul stelelor e mai mare.
Acolo unde noi vedem albastru sau numai o
micd stelutä, la telescop se aratd sute §i mii
de puncte albe. Färä sä se §tie numärul exact,
invdtatii socotesc peste o satä de milioane de
stele cari se pot zäri cu telescopul cel imai
bun. Dacd s'ar construi telescoape mai per-
fecte, am putea vedea si mai multe.
and noaptea este neagrà i curatä, se vede
In lungul cerului o fa5ie alburie, ca o dard de
lumina láptoasa, pared ar fi un drum printre
stele. Aceasta este calea laptelui sau drumul
robilor sau drumul lui Traian. Daca privira
cu telescopul, vedem acolo milioane de stele
grämädite i dese, cä nu se pot numära. Pe

www.dacoromanica.ro
66

alocurea sunt petecqe de non i alburii cdrora


li s'au zis-nebuloase. Aceste pete luminoase
din calea laptelui si din alte p5rti ale cerului
se ificbeagà i dau nastere altor stele-sori, asa
cum s'a nascut i soarele nostru. Astfel, as-
tronomii au descoperit stele noi in mijlocul
acestor pete, acolo unde and datà nu se gAsea
nici o strälucire.
Dar cine ar putea spune ce se petrece in
adâncul cerului, unde se aprinde o stea noud?
Ce sunt stelele?
Acum tiebue sA tiTi un lucru foarte insem-
nat : Toate stelele sunt niste son i tot asa de
arzdtori si de luminosi, tot asa de mari si mai
mari incl, de milioane de ori' mai mari ca
soarele nostru. Numai departarea Ii face atat
de mici. Când zici soare, zici stea i cand zici
stea se intelege soare. In jurul soarelui se in-
varteste päinfintul cu luna si chteva stele
pdmânturi zise plante, cura si stele cu coadri
El, soarele, d. acestora lumind i caldurd. Toti
sorii, adica stelele ce le vedem, dau lumina
si caldurá altor pämânturi ce se invartesc in
jurul lor. Cine ar putea sti toate ce e acolo
In nesarsirea cerului ? Ceeace se stie e ea' in-
vätatii au descoperit materiile din care sunt
fdcute stelele-sori. Astronomii au fotografii
cari se väol 15.murit ce metale topite sunt in
cutare stea. Dupä alcätuirea materiilor din
ele, culorile stelelor nu sunt acelea5i. Cele mai
multe stele au lumini alburii. Unele insä bat

www.dacoromanica.ro
- 67 -
In ro§u, in verde sau galben. Suntunele cari
cu timpul i§i schimbd culoarea.
Sunt stele a cdror lucire ntt rdmâne mereu
aceia§: Descresc sau se fac mai lucitoare.
Sunt ltele §i mai ciudate: Strälucesc, mai
cu putere, apoi lucirea lor slabe§te §i dupa
catva timp se reaprind din nou. Uneori s'au
v5zut pe cer stele noui, cari dupd ce au lucit
catva timp, s'au stins de tot §i au pierit pentru
totdeauna.
De ce toate aceste stele-sori ne par nona
ni§te puncte luminoase ? Cu ocheanele dacà
te uiti, steleie nu se maresc, cum se märe§te
luna, soarele §i stelele-pdmanturi ; ci raman
tot a§a de luminoase, ba unele chiar mai mici.
Cu toate astea astronomii le-au aflat de-
partarea.
DepArtarea stelelor-sori
Trebue sa và inchipuiti ca cerul e numai o
parere el nu exista. In spatiul intunecat §i.
nesfar§it, plute§te pärnantul, luna, soarele,
stelele fär5. numär, la departan i foarte de-o-
sebite §i foarte mari. Ni se pare ea toate
aceste corpuri cere§ti sunt atarnate de bolta
cerului la aceia§ inaltime. Dar ochii ne in§a15.
Vederea noastra neputincioas5 nu poate judeca
deosebirea departarii ion. Sá ne dumerim.
Prin mijloace foarte sigure, s'a socotit c5
dela cea mai apropiatä stea pana la noi este
o dep5.rtare de 226.000 de ori mai mare ca
aceia dela pam5.nt la soare ; adica cam ro.000
millafde chilometri. E groaznic i de neinchi-

www.dacoromanica.ro
68

puit ! Ghiuleaua de tun ar putea ajunge la


soare timp de io ani aproape. Ca sa ajung5
deci palm la steaua cea mai apropiata, i-ar
trebui 2 milioane de ani ; iar unui tren exptes,
fail popas, cam 75 milioane de ani !
Invatatii au gasit ca lumina sträbate cu o
iuteala de 300.000 chilometri pe secunda. Dela
soare pàna la noi, lumina vine in ceva mai
mult ca 8 minute. Dela steaua cea mai apro-
piata vine in aproape 4 ani. Cea mai lumi-
noasd stea pe cer este Sirius. Se vede spre
miazazi, aproape de Rarite (Orion). Ei bine,
distanta intre ea §i pämânt este de un milion
trei sute de mii de ori distal*, intre soare
§i pamânt ; adica ig3.7oo miliarde chilometri I
SA' nu ne batem capul, chi nu putem sa ne
facem ideie de astfel de distante ametitoare.
Lumina dela Sirius vine in 22 de ani.
Sunt stele atat de depärtate, cd le trebuesç
sute §i mii de ani pentru ca lumina lor sk
ajungd la ochii no5tri Chipul stelei ce-1 vedem
In clipa aceasta, este acela de acum sute de
de ani. Poate ca. ea a pierit, dar noi o vedeni
fiindcd n'a ajuns inca la ochii no§tri cea din
urma razà de lumina. Este tocmai ceeace
spune frumos marele nostru poet, Eminescu :
La steaua care-a fäsiirit
E-o cale-atat de lungO,
CO mii de ani i-au trebuit
Luminii sil ne-ajungii.
Poate de mult s'a silos In drum
In depErtiíri albastre,

www.dacoromanica.ro
69

lar raza ei abia acum


Luci vederii noastre.
lcoana stelei ce-a murit
Incet pe cer se sue:
Era, pe ciind nu s'a zfirit,
Azi o vedem si nu e...
Tot din cauza depdrtdrii, stelele par fixe.
In adevdr nu-i nici-o stea care sä stea locu-
lui. Soarele, cu toate corpurile cere§ti supuse
lui, se mi§cit La fel §i. celelalte stele-sori.
Acum 50.000 de ani, harta cerului era alta.
Peste 50.000 de ani Carul mare sau Raritele
vor fi altfel risipite .pe cer. Totul se mi§cd in
univers, totul se schimba §i se preschimba.
Corpurile cere§ti se nasc, tratsc §i mor ca §i
fiinTele. Lumina lor ne arata vArstele ra care
au ajuns.
Stelele tinere au culoarea alba ; cele mijlo-
cii (cum e soarele nostru) culoare galbenä ;
iar cele lAtrane, stinse, cum e §i. pdmAntul, au
culoarea ro§ietic5.

Harta stelelor depe cer.


Cum sunt a§ezate stelele pe cer, par grupate
innadins ca sä se asemene cu ceva de pe pd-
-mânt. dupti aceste asemuiri, lumea de de-
.i.

mult le-a dat numiri §i le-au scornit legende


ce se pdstreazä pand azi. °Hat ar fi de fru-
moase unele din aceste pove§ti despre stele,
ele rdman inchipuiri fArä crezare §i sperietori
pentru cei frico§i. Numai ce spun inv5tatii ca

www.dacoromanica.ro
- 70 -
fiind lucruri dovedite, socotite 5i v5zute, tre-
buesc propoväduite tuturora.
Pozitia stelelor 5i num5rul lor, au facut pe
astronomi sä intocmeasca härti cere5ti in care
se aratd numele stelelor 5i. locul de a5ezare,
pe grupele de stele numite 5i constelafii.
SA' privim cerul intr'o searä senind, fArà.
lund.
In partea de miazä-noapte, cele patru stele
strdlucitoare a5ezate in dreptunghiu 5i alte trei
In linie frantä, formeazd Carul mare, (WO
asemanarea ce ar avea-o. .I.,ângä steaua din
mijlocul oi5tei, este o stea mica. Cine o vede,
are vederea bund.
In directia celor cloud stele dinapoia Caru-
lui 5i de 5 ori distanta dintre ele, a'm peste
Steaua polard, care pare nemi5catä toata noap-
tea. De aceia serve5te drept cäläuzd cdlatori-
lor ; 5i e a5ezatä drept la nord, de-asupra po-
lului nord al pämântului. Steaua polard stà
in capul oi5tei Cardui mic, care, e a5ezat la
dreapta, spre räsärit de Carul mare 5i inteo
pozitie sucità fatä de acesta. In barta cereasci
de mai jos gasiti constelatiile ce se \Tad dea-
supra tärii noastre, cu numirile populare 5i
cu cele trecute in artile de astronomie.
A5ezati harta astfel ca S.teaua polard, Carut
-mare 5i cel mic sd fie in pozitia de pe cer.
Numai a5a yeti g5si constelatiile la locul lor.
Ce sunt zodiile ?
Vechii astronomi observànd drumul soare-
lui, li s'au pArut cA el -- impAratul lumii

www.dacoromanica.ro
71.

trece timp de un an prin dreptul celor 12


constelatii zise §i zodii, cate una pe ffecare
luna. Aceste constelatii sunt : Berbecul '(Marte)-,
Taurul (April), Gemenii (Maiu), Racul (Iunie),
Leul '(Iulie), Fecioara (August), Cumpana sau
Balanta (Septembrie), Scorpionul (Octombrie),
Sägetatorul (Noembrie), Capricornul (Deceni-
brie), Varsätorul (Ianuarie) §i Pe§tii (Februa-
rie).
Alta data se zicea : Soarele este in zodia
Berbecfilui", ca sa se arate ca atunci el pare
ca trece pe d'inaintea acestui grup de stele
din 'constelatia cu acela§ nume. Toate aceste
constelatii la un loc se chiarna zodiac. Ele
ar fi drumul soarelui in 12 luni Astäzi sem-
nele zodiacului nu mai au nici o noima.
Atronomii au bägat de seama cä mi§carea
parelnica a soarelui nu se potrive§te cu con-
stelatia cutare trecutá in zodiac §i in calen-
darele vechi. De aceia §i cartea zodiilor cu
semnele §i proorocirile dinteinsa, a rämas de
minciuna, ca atatea nepotriveli din vremile
vechi, child lumea dibuja in intunerecul ne§-
tii ntei.

Constelatiunile principale cw stelele cele


mai luminoase ce se vAd dela
(Vezi harta cerului)
Numirile populare §i numirile astronomice.
Carul mare (Ursa mare).
Carul mie (Ursa mica cu Steaua polaräl.

www.dacoromanica.ro
72

Balaurul.
Hercule.
Cefeu.
Lira (steaua Vega).
Crucéa.
Vulturul (steaua Altair).

Fig. 32. Cerul instelat.


arpele.
Coroana boreal&
Vdcarul (Steaua Arcturus).
Vizitiul (steaua Capra).
Perseu.
Cassiopea (Cobilila sau Scaunul lui Dural.
nezeu).

www.dacoromanica.ro
- 73 -
Pegas (Putul).
Andromeda (Jghiabul)
Pe5tii.
Berbecul.
Thuru*cu steaua Aldebaran, Pleiadele
(Clo§ca).
Gemenii (Castor §i Polux).
Raoul.
XXIII Leul-t(cu steaua Regulus).
recioara (cu steaua Spicul).
Balanta (Cumpana),
Scorpionul (cu steaua Antares).
S'Agetätorul.
Capriconul (Cornul Caprei).
Vdrsdtorul.
Pe§tele austral.
Balena.
Fluviul Eridanul.
Orionul sau Raritele (cu stelele Ri-
ge! §i Betelgeuse).
Iepurele.
Porumbita.
XXYVI. Cânele mare sau DulAul (cu steaua
Zorilà sau Sirius).
Miele mio (cu steaua Procion).
Corabia.
Hidra.
XI,. Corbul.
XI,I. Centaurul.

www.dacoromanica.ro
- 74 -
Despre planete sau Stelele-pArnanturi
Pamantul cel mititel se invarteste in jurul
soarelui urias. Dar pamantul mai are frati
surori. Adica mai sunt i alte corpuri ceresti,
pline i fard luminá, ca pamântul, cari plutesc
in spatiu i toate se miscä in jurul soarelui.
Aceste stele pämânturi se chiama planete. Pen-
tru vederea noastra ele sunt la fel cu steldle:
Niste puncte mai mutt sau mai putin strälu-
citoare in fundul ad'anc al cerului ; ba unele
niel nu se pot vedea cu ochii liberi. Pe ne-
drept li se zic planetelor stele, caci ele nu-s
stele ; iar intre ele si stelele cele adcvarate
este o mare deosebire.
Stelele se vad totdeauna in acelasi loc. Vreau
sá zic ca daca' in timpul noptii observam
grup de stele si c daca dupd o luna, dupa
un an le observam iar, vedem ca ele sunt tot
In acelasi loe; cu alte cuvinte nu si-a schim-
bat vecinatatea. Cu planetele stà lucrul altfel:
Intr'o searä vezi o planeta' lucind laugh' o stea
cunoscutd ; peste cateva luni o vezi mai de-
parte, langä altä stea si tot asa mereu, dela o
stea la alta. Pricina e ea' si ele se iuvartesc
ca pamantul in jurul soarelui.
Alta' deosebire : Privite cu ocheanul cel mare.
(telescopul) planetele e vdd mari, unele cam
cat luna vazutd cu ochii liberi. Dimpotriva,
stelele privite prin ochianul eel mai puter-
nic, se vad tot asa, ca ni5te puncte mici, ba
unele se \Tad si mai mici.
Soarele i stelele sunt alcatuite din matgrii

www.dacoromanica.ro
- 75 -
aprinse, de aceia lumineaza 5i strälucesc din
departari. Planetele insä sunt corpuri stinse
intunecate, ca pamantul 5i ea luna. Ele lumi-
neazd pentrucà sunt luminate de soare ; ras-
frang lumina primita dela soare. Bagati de
seamd la deosebirea de lumina', din aeeasta
pricina : Lumina planetelor este ro5iatica 5i li-
ni5titá ; a stelelor e argintie 5i tremuratoare.
Sunt cu toatele 8 planete mari 5i alte multe
mai mid.. Se intelege, ca 5i pamantul il nu-
maram printre planete, din cauza asem5narii
lui la alcatuire 5i mi5care: cu celelalte planete.
Dacd pamantul s'ar privi din vre-una din a-
ceste planete, s'ar vedea lucind cu aceia5i lu-
mina'. ro5iatica ca luceafarul, de .pilda.
In jurul unor planete sunt alte corpuri ce-
re5ti cu aceia5i alcgtuire 5i care se invartesc in
jurul acesfora iar impreunä cu ele, in jurul soa-
relui. Pamantul are o singura insotitoare : luna.
Alte planete au cate mai multe. Insotitoarele
planetelor se chiamd sateliti.
Cea mai friimoasA planeta este Luceaftiruf
(sau Venus) ce se vede seara, la apus, 5i di-
mineata la räsarit. Privita cu telescopul, se
arata pe fata ei pete albe 5i mici umbre. Se
banue ca ar fi locuitd. Lumina luceafarului,
cand mai vie, cand mai slabä, provine din
cauza apropierii sau departgrii de pamant; in
mi5carea in iurul soarelui. Planeta Venus este
putin mai mare cleat pdmantul. Fiind mai
aproape de soare, cäldura ce p3ime5te este de
de doua ori mai mare ca a pämantului. Ce

www.dacoromanica.ro
- 76 -
fel de fiinte or fi traind acolo pe a§a caldura ?
*tiinta n'a dat niciun raspuns pand altazi.
Marte. Aceasta planetd este de 6 ori §i ju-
matate mai mica ca pämäntul ; iar departarea
de soare e cu mult mai mare ca a pämäntului.
De aceia acolo frigul e de douä ori mai mare
§i caldura de cloud ori mai mica ca pe pamant.
In ocheane se vede cam cfit luna. La poli
are pete albe, când e iarná: sunt zapezile §i
gheturile. Cum da primavara, aceste pete se
risipesc ; zapezile se topesc. Planeta e braz-
data de o retea de dungi inchise. Unii astro-
nomi banuesc ca acestea ar fi canaluri facute
de oameni. Cine poate spune ceva cu siguranta?
Sunt numai pä'rerile unora, Ba ca acolo sunt
§i oameni. Ce fel or fi? Ne-or fi privind cu
ocheane §i or fi dorind §i ei sa se inteleagd
cu noi? Cine §tie ! Sunt taine pe care nu-
mai viitorul le va deslega.
Marte se vede acum lucind cu o lumina
ro§iatica in partea de miazazi a cerului.
Mercur. Aceastä planeta este de 18 ori mai
micá ca pamantul §i e cea mai . aproape de
soare. De aceia acolc caldura e arzätoare ; e
de apte ori mai cald ca la noi. Fiind aproape
de soare, se arata pe orizontul nostru in tim-
pilf zilei când razele puternice ale soarelui
inneacd slaba lumina a planetei, §tergand-o
cu totul. Se poate vedea cu ochii liberi nu-
mai putin dupä apusul soarelui ca o stea mica
ro§iatica ; dupa un ceas-doua apune §i ea. De-
asemenea o putem zdri dimineata, cu o ora
inainte de rasäritul soarelui.

www.dacoromanica.ro
77

Planeta Jupiter. La o depdrtare cam de 5


ori distanta dela pämánt, la soare, plutd5te
aceastd planetä, de 1300 ori mai mare ca
mântul nostru. Prin ocheane se vede acoperitä
cu ni5te dungi paralele. Jupiter este un pamânt
care a inceput sà se faceascd 5i a fost cändva
o stea infläcdratä ca soarele ; dar trecand mii
de ani, materia. fierbinte a prins coajd, a in-
ceput a se fáci.
Se vede pe cer strdlucind viu cu o luminä.
galbend 5i lini5titä.
Saturn. Dincolo de Jupiter, tot in impardtia
soarelui, la o depärtare. i mai mare, plute5te
planeta Saturn. Este mai mare ca pamântut
de vre-o 734 ori.
Strd1uce5te ceva mai domol ca Jupiter cu
o lumind cam alburie E o minune sá privesti
aceastd planetd la telescop: In jurul ei se
zäre5te un inel ca format dinteo ceatd alburie-
inchegatd inteo sumedenie de steliware md-
runte 5i dese. Invdtatii îi dau pdrerea ca
aceastd planetd abia incepe sä se raceascd.
Uranus. Abia se vede cu ochii liberi. E
mai departe de soare. Path' de pamânt e
de 75 de ori mai mare, Aici cdldura i lu-
mina soarelui trebuie sd se simtd de 360 ori
mai slab ca pe pdmOnt, asigurd
Neptum. Multa vreme s'a crezut cd planeta
Uranus este la marginea impdrdtiei unde sta.-
pá'ne5te soarele cu lum.ina i caldura lui. Toate
planetele din familia soarelui îi pdstreaza re-
gularitatea wìcäriì, echilibrul, distanta
drumuI In spatiu, prin atracOa dintre ele.

www.dacoromanica.ro
78

Ceiace dovede5te minunata putere a stiintei.,


este ca aceastrt planetd n'a fost descoperita
cl ocheanele, ci prin socoteli.

Fig. 33. Soarele ca toate planetele ce se InvArtesc In jurul lui,


asezate larNepArtarile masurate.

Un astronom francez, Le Verrier, calculiind


depärtarile §i puterile de atractie intre pla-
nete §i soare, a gasit ea pentru perfecta re-,

www.dacoromanica.ro
- 79 -
gularitate din sanul familiei soarelui trebuie
sa mai fie in cutare loe al cerului, la atata
departare, incd o planetd de marimea cutare,
care are puterea de atragere cutare. Si dupa
aceasta soc)teald pe hartie, s'au indreptat
telescoapele in acel punct ceresc. Minune ! S'a
gasit acolo planeta la distanta §i de marimea
prevazuta in calculele astronomului. S'a numit
Neptun §i este cea mai departata planeta;
cam de 30 de ori distanta dela pamânt la
soare. Dei este de 56 de oti mai mare ca
pamantul, totu§i nu se vede cu ochiul liber,
din pricina departarei. lar telescoapele_ cele
mai mari nu descoperá mai nimic pe supra-
faja ei.
Soarele vazut de Neptun ar pArea ca o stea
din cele mai stralucitoare. Lumina §i cäldura
este de goo de ori mai slaba ca aceia dupä
pamant. Lumina zilei ar fi ca un amurg ve§nic.
lar frigul de acolo.., nu ni-1 putem inchipui
In acel pamant inghetat.
* *
Ca sa ne facem o ideie despre märimea,
aezarea i departarea planetelor din familia
soarelui, sà ne inchipuina cà ne aflam intr'un
ice intins.
În mijlocul locului am a§eza un bolovan
mare de un metru diametru. Am zice ea' acesta
este soarele. La o depdrtare de 120 metri am
pune o cirea5a. Aceasta ar fi pdmantul La o
distanta de 48 metri m pune un bob de ca-
nepa. Ar fi planeta Mercur O cirea§a la dis-

www.dacoromanica.ro
80

tanta de 48 metri ar inchipui planeta Lu-


ceafdrul (Venus). Un bob de naazdre la 192
metri ar aräta locul si märimeaplanetei Marte.
La 624 metri am aseza o portocald mare care
ne-ar infätisa planeta Jupiter. Saturn va fi
asemdnat Cu un mar mijlociu la o distan.
de 1200 metri de bolovanul soare. Sd ne du-
cem mai departe, cam la 2 kilometri si sd pu-
nem o caisd : acolo ar fi locul planetei Ura-
nus. 5i in sfársit, sà ne depArtäm cam la 4 Id-
lometri ca sd asezdm acolo o piersicä.: ar in-
chipui depdrtarea si märimea lui Neptun. Niste
ate aruncate ici-colo, ar fi stelele .cu coadd.
Uite asa ne-am putea ldmuri mai bine des-
pre randuirea corpurilor ceresti supuse soare-
lui. Se intelege cd mdrimile si depdrtdrile ail-
tate pe câmpia goalä., nu-si pästreazd asemd-
narea exacta* cu ceea ce e in natura.

Despre stelele cu coadà sau cometele


Dintre foate podoabele cerului, nici una nu
minuneazd prin ciudata ei infätisare ca o stea
Cu coadd. Vine din depärtdri nemdsurate, ta-'
rând o fdsie alburie ; si dupd ce sträluce nopti
de-a rándul, se face iar nevdzutd in adâncu-
rile spatiului. 5i fiindcd stelele cu coadd se
vdd rar, la rästimpuri, tocmai de aceia neas-
teptata lor ardtare a fost socotità ca un semn_
al mâniei ceresti. Cum nenorocirile in vremu-
rile vechi erau dese, de aceia lumea era por-

www.dacoromanica.ro
81

nita sd creadd cä steaua cu coadà atarnata


pe cer Inteo bunà seark preveste5te o noud
napaste : vre-un fázboiu, molime, räzvrAtiri,
secetä si foamete, sfax§itul lumii, ori mai §tiu
eu ce alte pacoste peste bietii oameni.
Scriau cronicarii no§tri de acum sute de ani:
»La cursul anilor 1679 in luna lui Decem-
vrier io in zile ivitu-s'au pre cer o stea cu
coadä... i lungA era de coprindea cu lungimea
sa jumdtate de cer,.. dupä acea cometä s'au
scornit vrajba mare de o§ti mai la toate ism-
pdrätiile §i tdrile ati sunt megie5i imprejur
de se hotdiäsc cu Turcii, iarä mai vartos in-
tre impAratia Turcului §i intre impärätia Neam-
tului .." (spune Nicolae Costin cronicarul).
Serie o carte despre cometa din 1853:
... and- s'a vazut pe cer steaua cu coadd,
toti oamenii s'au ingrozit, an ie§it din casa
pe ulitä, se inchinau, faceau mdtanii §i au pus
sä tragl clopotele la biserici ; parte din oamenii
bdtrani de pe atunci spuneau ca are sä se
scufunde pdmântul §i toatä lumea are sä. se
prApAdeasa. Femeile, când au auzit c'd se pra-
pAde§te pdmântul, au. inceput sä. plânga, sd
se incbine §i sa faa mereu la matdnii. Alti
oameni mai spuneau a are sà fie rAsmiritd,
sau bätä.lii mari, a are sä* vie Nemtii cu coadd,
Turcii §i Muscalii".
Frica de comete a scazut oclata cu cre§te4
rea mintii omului §i de cand invatatii le-au
socotit mersul pe cer, vestindu-le arAtarea cu
multe luni inainte.
6

www.dacoromanica.ro
C/Q
,--1
A .r.i
7.1. 't;(
rt-
tn 6)
rt.
...I 0
0)t
CD
(t, rt.
op
is'. D3
...
Kit
r. A$1),
1,.
0 ort. I

s-.P 00
ii:Dt
ND
.-
4.1)
._,.
14) i

r) a
P e-r.

www.dacoromanica.ro
'XI 0
0
s__,''''
rt.
Pt
CD
.... a.
r, s-.
u) 1:t
el.
(D
.-1-, cr
O. g
.1 .1
la* a
I
83

mat dintr'o materie inchegata, tare §i aprinsa,


din 'are se desf ace coada cu un val alb, ras-
firatä. cate °data' in chip de evantaliu. Plute§te
la inaltimi foarte mari 0. se invarte§te in ju-
rul soardlui ca o iuteala neinchipuita : unele
alearga zeci §i sute de kilometri pe secundä.
Coada cea luminoasa trece de eateva milioane
kilometri lungime ; §i numai din cauza depar-
tarii o vedem cat o pand de gasca, sau cat o
sabie, cum ziceau batranii.
La inceput cometa se ivqte fard coadd, ca
o mica pata de ceata alburie. In goana ei,
se apropie de soare. Cu. cat se apropie, cu atat
ii cre§te coada.
Atunci incepem s'o vedem cu ochii liberi.
Din ce pricina ? Jaca de ce: aburul §i gazele
ei se incalzesc, se dilata (se intind), se aprind,
se electrizeazal §i lumineazd, apropiindu-se de
soare. Samburele tare din capul cometei aler-
gaud in golul nepatruns, aburii aprin§i räman
In urma ca o dara luminoasa, asemenea fu-
mului din urma trenului, sau prafului dupa
automobil.
Drumul cometelor.
Sunt foarte multe comete, mai cu seama de
cele mici. In fiecare an astronomii descoperd
cate doul-trei. Dar cele mari sunt mai rare.
and 'se vede cometa, invatatii Cu ocheanele
lor ii urmare5te drumul pe cer, dacd e drept,
cotit §i cat de cotit dela un punct la altul
al cerului intfun timp oarecare. Astfel ii poate
gasi drumul §i forma lui. Tot a5a ii poate

www.dacoromanica.ro
84

socoti i iuteala mi5cdrii, cum §i dui:A cat


timp se intoarce iar Cercetdrile acestea nu
s'au fdcut cleat pentru puOne comete, pen-
tru acelea care nu merg prea departe de soare,
cari se intorc mai des §i cari sunt cam vre-o
doudzeci la numdr. Unele au un drum aproape
drept, ori cotit printre -celelalte stele, cd nu li se
poate socoti intoarcerea. Ne-au minunat odatd
cu mdre0a lor §i au pierit apoi n intunericul
adânc al spatiului, ca sä nu mai vie niciodatd.
Sunt comete cari se mai aratd la mii §i sute
de ani ; altele dupd mai putini ani. De pildd :
Cometa lai Halley numitd a§a dupd nu-
mele Englezului care i-a socotit mersul se
ive§te regulat din 76 in 76 ani. Astronomul
Halley a observat-o in 1682 §i i-a prezis in-
toarcerea in 1759, in anul 1835 ; s'a v5zut iar
In 1910 i cine-o träi va saluta iar oas-
petele ceresc in 1966 §i tot aa mai departe,,
in viitor.
Unele din aceste stele cu coadd, dupd ce
ce s'au ardtat exact la anii socoti#, nu se mai
vdd. In locul lor se ive§te pe cer o frumoasd
ploaie de stele cdzdtoare (pe nedrept numite
cdzdtoare, cAci de fapt nu cad pe pdmânt, ci
trec numai in zbor prin pdrOle cele mai in-
nalte ale atmosferei pdmante§ti).
Se vede cd aceasta este soarta cometelor :
O. se inchege inteo sumedenie de stele rag.-
citoare in nesfax§itul §i 'nepdtrunsul spatiu
ceresc.

www.dacoromanica.ro
85

Peimántul oare nu s'ar putea tutdIni


cu o cometa?
$i ce-ar fi atunci ?
Pamantul a trecut, dui:4 cate se §tie, de
vre-o trei ori prin cozi de cometa, :Ara ca
oamenii sa fi simtit ceva. Calatoarele cere§ti
poarta cu ele gaze ce s'ar amesteca Cu ae-
rill §i prin fiecare s'ar aprinde. Poate fi a§a.
Poate ca ele ar contine gaze otravitoare care
ne-ar Theca rasuflarea. Cine poate marturisi
aceasta ca sigurantd? Astronomii au numai
simple banueli ; atat.
Le imparta§im §i noi cu aceia§i indoialä.

Despre stelele cari cad §i despre pietrele


azute 'din cer
In noptile senine far& lumina lunii, se zareste
adesea cate o stea care luneca pe cer, lasand
In urma ei o dung& alburie de o clipita, ca la-
mina unui chibrit aprins si aruncat In Intuneric.
A. cazut o stea! a murit un cm!» zice lumea
dela tara. Dar lumea care ktie putine, crede
multe; and o sti multe, o O. creada putine. Nu
s'a desprins niel o stea dela locul Eli; aci tlac6,
ar cadea stelele, atunci de mult ar ft pierit po-
doaba argintie a cerului: Toamna, cu deosebire,
se OA mai multe stele azatoare: In mai liutin
de uft sfert de coas veti putea numara peste
doll& zeci de scaparari luminoase, stingandu-se

www.dacoromanica.ro
86

dupg, cateva secunde In Intuneric prin sumedenia


de stele. Ba cateodata ochii vostri privesc cu
uimire la o adevirata ploaie de stele cazatoare,
o puzderie de licariri In bezna noptii.
Din vremuri vechi Invatatii s'au Intrebat: Ce
sunt aceste stele ratacitoare? De unde vin ele
pi uncle se due ?
Stelele azatoare sunt stele ursite a fi vesnic
calatoare f$i Intamplator trecgtoare In partite de
sus ale vazduhului care Inconjoará pgmântul de
jur imprejur. De fapt nu-s ch'ar stele. Unele
sunt niste bucgti de piatra sau metal, ce nu In-
tree marimea unei case; altele sunt gramezi de
pulbere; altele sunt numai niste aburi desi.
Aceste sfaramaturi iltacesc In nenuarg*nit, In-
vartindu-se fad repaos In jurul soarelui. In goana
lor nebung, se Intampla so. tread, prin partite
de sus ale aerului pamantesc. Din pricina iutelii,
se freaci ea aerul, se Inca1zes.3 si se aprind.
Dara de lumina o vedem atata vreme cat ele
tree prin atmosfera noastra; de Indata Irma ce
au iesit din ea, se fac nevazute In depgrtarile
fara sfarsit ale cerului.
Aceste corpuri risipite In spatiu, sunt sfara-
maturi din vre-un glob pgmantesc zdrobit? Se
poate sa fie si asa. Dar unii Invatati Isi dau ca
parerea ca ar fi resturi din materia din care S'a
format pamantul, luna, stelele cu coada (co-
mete). Aceasta este doar sfarsitul multora din
comete. La o noua Intoarcere, In locul capului
si. al cozii, se erg& In acelas loo cu o miscare
In aceias directie si la sorocul socotit de astro-
nomi, o pulbere de stele azatoare sagetand caul.

www.dacoromanica.ro
1
PC:t
!C
Ì
,
E.. ,'
a) : ' r.'/ ;° ;
'; "(' ,i '.
..v.',¡
',II "'..' :. 1, ,
P

*,?
2
t'D
Q)
4,.
. .. . ,
/.
'',,
,..4 .
1411
.
9,,,A37 PAorglnt ,', . ;, . .

www.dacoromanica.ro
o -,,, ,i- v-1, ,,,,
1.
r
:!'li) ts.'',?'"ii'l ' i.-,:. 14. . ,,,,, 3 I
,,,,,Th IS ,
. ,-.4, i
.' ). ..S4
,..t,..:::.
: °A ' 14 Thi '
.i..,4.....,.7.0.,;'.;.:.1,.:14)"....4.;,,714.....
a) 1.... . . so ,,li, II ,- 4., , '
4.. .
'.-7,,ilei,",-,? '',,.:,-,10.. :_i
I,41, se'',8
%.' ' '" ,
',g
ri) ' 1, , .° II' '
- .° '''
' . 1 ....,, .7. ..,," ,i,
;':
4.¡L:i.....i.'.4.,k::.:..:,oiil...::::,,'ll'':;..t.";:::1.14:,..'.4.,:::::'...;;;lf:ii:.
0 41,, ; =';;'...11.
1' ,. . 11
'
"
5 41" - 'S 'n 4 1:-. .R. I
414
,,,/,
o
01,1:-.. a
1
as °
' .'it ,-..,;. F. 'ATM
, ....t% o ..°
' :Tv:: `" ' ,:i,t'.4.7.,,,ri..at.....:.. , , .,..,,,..,017.7.....42.
, r tr "1
oo
fa. Piiitip4,;(,,,A.
41'
k.

,...,
''
,
A'4
,
!..

,
I ° I

. . Wilrf44.L:
n ''
107414°
' 1 ',, 11 a
.11,"

1
1.
11
),.., '' Sill) ;,, L' A.'i ' ' .'1'.4'.. k': (1
: )14'¡';-; : t;' '.un; ,
' ' 1.' ' 1
a) y ,', ' .4.1
01, Ail
I . :.,,i ,
d
° / au" ki
VP-L.1.1,1i Iti
.
-
'.,
4.3 -I u
r!'. o ., V. 4l.:4 4'4'I , i
a) '} . l : 14 ' '
..,. , , ,, 44.A.
'I,
1.1 ' ' 4, 1 . 1
'1. t IV,
a)
e_)
.isk'
..4P14)1'.1.i.,1241:ifi
'"IlitA "
'1'1' ii r " ,A.ce
88

cand Samburii cometelor s'au rupt In bucatele In-


chegate, urmand zborul In gramezi plutitoare
Imprejurul soarelui ca toate corpurile ceresti su-
puse lui.
Bolovanii coi mari, cand intra mult In aerul
nostru i °data, aprinsi, cad jos; ii atrage pa-
mantul. Atunci nu mai vedem dunga alburie a
stelei ca coada, ci un glob de foc. strtducitor,
urmat de o OA, mare de lumina. Adesea se
aude un faliit ca o rapliala de pusci, sau chiar
bubuituri ca de tun.
Se poate Manyla ca pietroiul ceres3sä arda
complect, iar jos sa nu cad& decat cenusa lui.
Atunci se agterne pe apele cele linistite pe albul
zapezilor din munti, un strat subtire de pulbere
rnetalica necunoscuta pe pamant
Alta data bolovanul aprins face explozie, se
sfarama In bucati de sute si noii de chilograme.
Acestea sunt pietrele ceizate din cer, carora In-
vatatii le zic bolizi, aeroliti. Caderea lor bagg,
groaza In partile locuite ale parnantului. Cerul
se lumineaza ca ziva, din pricing, sfaramaturilor
aprinse. Aerul se zgudue ca de un vartej pu-
ternic, daca bolidul eade pe aproape. Un corp
stralucitor se pravileste din Inaltimi cu un zgo-
mot suerator i ajungând jos, se afunda, In pa-
mant pana aproape de un metru. Totul s'a pe-
trecut in cateva cupo and ajungi la lozul
caderii si desgropi piatra cereasca, o gasesti
sting i fierbinte Pa deasupra e moale, din pri-
cina topirii, iar In mijloc e rece.
Acum zeci de ani, un arab din nordul Afri-
cei, era sa fie ucis de un aerolit care a cazut.

www.dacoromanica.ro
89

Mg& sdainsul, zits, In namiaza mare. lata cum


povesteste el:
«Am auzit o bubuiturtli ca de tunet, apoi o
lauruitura In aer. M'am uitat In sus si am vazut
ca un no .negru care venea peste mine. Inteo

Fig. 36.
c1ip6 namila cela a picat la cativa pasi, ras-
pandind un nor de praf. M'am apropiat si am
vazut o piatra mare Infipta adAdic in pimant.
Cand am vrut s'o misc de uncle era Ingropata,
mi-am fript mainile, caci era calda Inca). Atunci

www.dacoromanica.ro
90

alergar& alti oameni i dup& ce piatra se lad,


o ridicarä de acolo. Aerolitul cazut la satul Gra-
zac (Franta) In ziva de 10 August 1885, a aprins
niste Ore de grail.
Aaa se explica, credintele celor dela tara, cari
spun ca se deschide cerul i Dumnezeu trimite
pietre In care s'au gasit scrisori (epistolia) dela
Maica Domnului i alte semne catre oameni pentru
pacatele lor. Toate sunt nascociri de ale frico-
tailor ai neatiutorilor. Aceste sfaramaturi din alte
corpuri cereati cu alcatuiri asemenea pannantului
nostru, lai vad de drumul lor, afaiä numai daca.
cad jos, bagand In sperieti pe cei de fata. Din
f ericire aceasta se Intampla destul de rar.

Ce indreptAri s'au fAcut In


calendarul nostru?
Mare zard, pe la sate In toamna anului 1924
din pricina s:himbarii calendarului. Inteunele
parti, oamenii au lncuiat b'serica ai n'au dat
voe preotului sa slujeasca leturghia la ziva so-
rocita sfintei Paraschiva, dupa calendarul cel
nou. lar In ziva aceea satenii au lucrat, aatep-
tand s'o praznuiasca peste 14 zile, dupa vechea
randuiala din batrani. Pe alocurea, taranii s'au
Intaratat: ba ca li se s himba legea, ba ca.
ne-am dat cu catolicii, luandu.ne dupa calen-
darul Ion, ba ca ai noatri au luat bani dela pa-
pistaai ca sä pari sim credinta stramoaeasca,
alte bazaconii de astea.

www.dacoromanica.ro
91

La dreptul vorbind, nu s'a schimbat nimic.


Nici un sfant nu s'a clintit din loo i nici a
sarbbloare creptineascl nu s'a pters din calen-
dar. Atat ca se in cu 13 zile fnainte, fati, de
vechea oranduire, sä, fim la fel cu toatà lumea
cu care avem tot soiul de afaceri. Nepottivirea
de calendar de pämä. acum, ne-a pricinuit multe
Incurcaturi i fntarzieri In treburi.
A fost fntocmai ca Inteo pavAlie: Un bgiat
ar vinde cu metrul, altul cu cotul; unul Cu li-
trul, altul u ocaua. inehipuiti-vä, ce zapa,cealä,
este inteun astfel de magazin unde fiecare ara
misura lui.- Asa e pi cu mersul dupä douä. ca-
lendare.
Mara de asta, calendarul vechiu era pi grepitp
fat& de cel nou, cum vom arAta mai la vale..
Si ca sä, ne dumirim mai bine, sä, vedem:

Cum s'a heiscat calendaral.


Din vremuri departate, oamenii au mäsurat
timpul numAI And zilele i noptile, sä, zicem, cata
sunt dela o lun. nouä, la alta, apoi socotind
timpul sods, bunä.oarä dela un inceput
iarnä, pang, la cealaltä iarna, numindu-1 an.
ImpArtirea In 12 luni s'a Molt tinandu se so-
cotealA de cele 12 schirnbari (sau faze) ale lu-
nei de pe cer in aceste 4 anotimpuri. StrAmbpii
noptri Romani au botezat lunile cu numele zei-
tgilor In cari credeau: lanuarie dela zeul Ianus
cel cu doll& fete; Februarie dela Febro, un zeu
al mortilor ; Marte dela zeul Marte; Aprilie !pi
trage numele dela o vorbä, latineasel care in-

www.dacoromanica.ro
92

semneaza a deschide, pentru ca, la luna aceasta


se deschid florile; Maiu era Inchinat zeitei Maia;
Iunie zeitei Iunona; Julie poarta numele lui Iu-
Hu Cezar, mare carmuitor roman; August, dupa
numele Imparatuluf August; Septembre va sa
zica a saptea luna; Octombrie a opta; Noembrie
a noua E4 Decembrie a zecea.
Timpul de sapte zile, adeca, saptamana,
s'a regulat de cand oamenii au observat cele 7
corpuri ceresti ce-si schimba mereu locul pe cer:
Soarele, luna si cele cinci planete cunoscute pe
atunci. Numele acestor stele 's'a dat dui:4 zei-
tatile pagane; iar dela acestea s'au numit
zilele saptimanei. Romanii ziceau: ziva Lunei
(Luni), ziva lui Marte (Mari), ziva lui Mercur
(Miercuri), ziva lui Jupiter sau Joe (Joi), ziva
Venerei sau Luceafaxului (Vineri), ziva lui Sa-
turn (Sambata,), ziva Domnului (Dumineca)
Va sa zica calendarul s'a Intocmit
miscarile parelnice ale corpurifor ceresti
observandu-se
fat& de parnant. Cu trecerea veacurilor, s'a
gat de seam& ca lunile nu se mai potriveau cu
anotimpul. Lunile de primavara cadeau vara,
Ianuarie cádea In vremea lui Octombrie i asa,
mai departe.
Calendarul acesta era gresit. Pricina ?

Nepotrivirea tntre anul din calendar i anal


ceresc (astronomic)
Da caul Invatatii au dovedit ca pamantul se
invarteste in jurul soarelui In 365 zile, s'a por-
nit pe drumul de a gasi un calendar mai bun_

www.dacoromanica.ro
93

Daca pamantul s'ar Invarti exact In 365 zile,


adica ar ajunge la punctul de unde a plecat In
acest mimar de zile, socoteala ar fi foarte-
wad:. Am avea anul exact cat in miscarile,
pamantului In jurul soarelui. Anul din calendar
ar fi exact cat anul astronomic. Dar tinandu.se
seama de miscarile pamantului, anul complect
Inclleiat, socotit cu cea mai deplinii exactitate,
e de 365 zile, 5 ore, 48 minute pi 48 secunde,
&lid, cam 365 de zile si un sfert.
Ve0 vedea ate Incurcaturi face acest sfert-
de zi:
Sa zicem ea, In ziva de 1 lanuarie 1925 pa-
mantul se gaseste Inteun loo (pullet) anumit
pe drumul ce-1 face In jurul soarelui, la ora 6-
dimineata. La 1 1anuarie 1926 la ora 6 dimi-
neata, adica dupa 365 de zile, el n'a putut
ajunge tot In locul In care era In 1925. ci e In-
tarziat pe drum cu aproitpe 6- ore. El trebuie-
sa mai mearga aproape Inca 6 ore, ca sa ajunga
In locul undo se gasia la 1 Ianuarie 1925, ora
6 dimineata. Va ajunge la acel loe la ora 12 la
anniaza.
In anul 1927, la 1 Ianuarie, ora 6 dimineata
e cu alte 6 ore mai Intarziat de locul din 1925.
Deci trebue 0, faca 12 ore de drum, adica la
ora 6 seara va fi acolo uncle a fost la 6 dimi-
neata In 1925. Tot astfel In 1928 trebue A faca
18 ore pi, In 1929, 24 de ore ca a ajunga In
locul unde era la 6 dimineata la 1 lanuarie 1925.
Deci .In 4 ani trebue sa mai faca o zi ca sa
Implineasca drumul.
$a numaram zilele anilor fara acest sfert de-

www.dacoromanica.ro
94

zi. Sa pornim dela data and Incepe primavark


dela 21 Martie, and ziva e deopotriva cu noaptea
(echinoctiul de primavara, cuna se zice). Dar
cate un sfert de zi mai putin Inteun an, face,
cum am vazut, In patru ani o zi Intreaga. In
al patrulea an dar, Inceputul primaverii nu va
rnai fi la 21, ci la 22 Martie, fiindca am nu-
marat o zi mai putin din cato aunt de fapt. In
16 ani echinoctiul primlverii va cadea la 25
Martie pi spa mai departe. Intr'o slit& de ani
ne-am pomeni cu o Intarziere de 25 zile. Gland
nol vom crede dupa calendarul nostru, ca, ziva,
e egala cu noaptea pi dad !neap° primävara, va
mai trebui pa.mantului aproape o luna pan& sa
ajunga acolo. Atunci va fi vreme de Fevruarie.
Dupa, 300 de ani, nand calendarul ne va artita
prinativara, noi am fi pe dos: Vara va fi In la-
nuarie kii iarna In lulie. Uite ce Incurcatura ne
face sfertul de zi pe care nu 1-am 8ocotit.
Apa se Intämplase pe vremea Romanilor.

Cunt s'a alceituit vechiul calendar pe care


I-am peireisit?
Cu 46 de ani Inainte de napterea Domnului
Hristos, traia la Roma puternicul carmuitor, luliu
Cezar. Acesta a chemat pe un Invatat al vremii
cu numele Sosighenes ca sa-i Intocmeasca un
calendar mai bun.
Acesta a facut socoteala urmatoare: Fiecare
an astronomic are un sfert de zi mai mult peste
cele 365 zile. (Pe atunci nu eran na3cocite cea-
surile sä mascara orele, n3inutele pi secundele).

www.dacoromanica.ro
95

fiindea In 4 ani IntOrziem cu o zi, pentru a


acopen i aceasta inaintare, sa adlogam o zi la
fiecare al patrulea an din calendar si asa ne-om
potrivi cu anul astronomic Vom avea trei ani
de 365 zile si un an de 366. Z ua aceia se va
adAoga la sfarsitul celei din urma luni a anului,
adica lunii lui Februarie. (Pe vremea aceia anul
Incepea cu luna lui Martie).
Anul cand Februarie are 29 de zile, se chiam&
an bisect.
Calendarul acesta s'a numit calendarul iulian,
dela numele lui luliu Cezar, care a propus .Intoc-
mirea lui. La anul 325 dupa Hristaa s'a tinut
la orasul Niceea cel dintain sinod al bisericii
crestine ca s& rAnduiase& sArbAtorile i sa pri-
please& acelas calendar pentru toata cresting.-
tatea. Sfintii parinti adunati la Niceea au primit
calendarul pagAnesc al lui Talian ca cel mai bun,
sorocind totodatA si caderea Pastilor.
Deci au numArat zilele pi au pus saptamanile
si. lunile una dupl alta, ca p6ganii, asezand In
fine zi cAte un sfant de legea cretina. Calen-
darul acesta s'a pastrat neschimbat pan& azi
In biseriea noastrA ortodoxa.
Dar pi acest calendar greseste.
Cari sunt neajunsurile vechiului calendar?
Grepala vine de acolo ca in calendarul iulian
s'a croit anul mai mare ca anul astronomic. S'a
socotit anul de 365 zile si un sfert (adeca 6
ore) Exact anal astronomic e de 365 zile, 5
ore 48 minute pi 48 secunde. Diferenta ar fi
cam' 11 minute si 14 secunde pe an. In 128

www.dacoromanica.ro
96

ani, diferenta e de o zi Intreag5,. In 900 ani


minutele acelea fac 7 zile. In 1280 ani, 10 zile.
P5,0, azi cam 13 zile In socotealg, rotundi-
Adia anul Incepe cu 13 zile mai de vreme fatl
de aatarea calendarului. Zilele acestea ar tre-
bui scoase din calendar, ca s6, avem o cat mai
mare apropiere Intro anul astronomic 10 anul din
calendar. De aceia calendarul iulian nu mai
arat6, echinoctiul la 21 Marti°, ci la 8 Martie.
Ca 314 avem iar4i la 21, va trebui s6, In16,tu-
Om cele 13 zile. Daca nu le vom scoate, In
anul 9943 Paotile vor cadea odatl cu Sfântul
Petra ai Pavel, iar In anul 31070, PaOile vor
adea ()data cu Caciunul. Vedeti ce Incura-
tua fac minutele cele neluate In sami.
S'a simtit dar nevoia unui calendar mai bun,

Calendarul gregorian.
In anul 1582, capul bisericii catolice, Papa
Grigorie al XIII dala Roma, s'a gandit la re-
f orma calendarului. A chemat pe Inatatul Luigi
LiTio- sa. Indrepte grwlile din calendarul iulian.
Acosta n'a mai pus la socotealA cam cele 12
minute tnai multe puse de Sosighenes la fiecare
an. Diferenta Intro anul astronomic f;li col din
calendar s'a flout mai mica. Dela acel an (1582),
Papa a dat ponina FA se Indrepte calendarul.
Noul calendar s'a numit gregorian, dup6, numele
Intemeietorului, kd a fost primit de tog& lumea
catolica; ortodoxii au amas tot la calendarul
iulian, cal plin de gretpli, pang, In zilele noastre.
Nici calendarul catolic nui perfect. in 800

www.dacoromanica.ro
97

de ani are 6 ani seculari de Gate 365 zile §i 2


seculari de cat° 366 zile.
Ce s'a schimbat In calendarul nostru?
Este mai bun ca cel catolic al Papei Grigo-
rle. Sinoadele crektine ortodoxe au Mont o so-
cotealä mai exacta. Calendarul catolic Intarzie
fata de anul astronomi cu vre- o 26 secunde.
Din 4000 In 4000 de ani trebuie sg saa cate
o zi. Dupa calendarul nostru Intarzierea anului
e numai de vre-co 2 secunde. De aceia numai
dupg, 40.000 de ani trebuie sa mai sarim o zi
ca sti, nu rginanem Indltrat cu anul cum ni-1
aratg, astronomii.
Pa§tile se pgistreaza tot dupg, vechea 'Ama-
lie a sinodului dela Niceea, tinand samg, de
echinoctiul de primavarg, dela 21 Marte §i nu
la 8 Martie. A§teptann dar sa vie 21 Martie cand
ziva FA noaptea au ate 12 ceasuri, apoi luna
pling iar Dumineca viitoare serbarn PaOile. lar
&a. Dumineca aceia cad PaOle ovreiesc, noi
amanam Pakitile pentru Dumineca viitoare.
Celelalte sArbatori le tinem tot la data veche a
lunei, dar cu 13 zile mai Inainte. Adecg,: Bo-
boteaza la 6 Ianuarie (calendarul nou), Sf Gheor-
ghe la 23 Aprilie, Sf. Dunnitru la 26 Octombrie
FA a. m. d.
Prin randuiala noug, Biserica pastreazg. In to-
tul oranduelile noastre cre§tine§ti privitoare la
praznice, posturi, pomeniri §d celelalte.
lata de ce cre§tinii trebue si primeasca cu
Incredere calendarul cel nou, care pazekde ne§-
tirbita datina romaneasa din batani.
7
www.dacoromanica.ro
98

Da oare and va fi sfarqitul Lumii?


lar cand va fi, cum va fi?
Macar la zile mari la fiecare fnceput de
an sa ne aducem aminte de cuvintele tul-
buratoare din cartile sfinte : Nu e nimic ves-
nic fart numai singurul Dumnezeu cel fara
inceput si WA sfarsit ; Incolo totul e trecator
si pieritor ; iar toate de pe lumea aceasta, Hod
de primavara, fum si paren sunt. Viata si
moartea se alunga intocmai ca ziva si noap-
tea ; nestatornicia firii preface fata pamantu-
lui, schimbatoare si ea.
Cilci toil se nasc spre a muri
*I mor spre a se na§te.
*Uinta de acum spune la fel, dar cu alte
vorbe. Infioratoarele marturisiri ale prooroci-
lor din vecbime sunt azi si in gura Invatati-
lor nostri. Randuri de carturari s'au trudit si
au muncit ca sa faca dovada unor adevaruri
ce nu se pot clatina:
Apele sapa uscatul ; vietuitoarele, afara de
om, se imputineaza ; vesmantul de verdeata
al pamantului scade si el ; soarele sia mic-
sorat caldura si va veni o vreme and se va
stinge; luna a fnghetat tn vesnicia unui frig
grozav ; lar in aclancimile fara fund ale vaz-
duhului intunecos, ratacesc neodihnite alte pa-
manturi, stele cu coada fara numar plutesc
in nestire, Incrucisandu- si mersul, cand si cand,
cu al pamantului nostru... Cine stie, candva
s'or .Intalni. Si atunci ? SA ascultam pe ves-
www.dacoromanica.ro
99

titul astronom francez, Flammarion, ce va fi,


daca va fi °data §i odata Intamplarea asta.
I. Stelele cu coadd (cometele) si Omer' ntut
Capul come telor e abia Inchegat §i nu des-
tul de Intarit; lar coada lor, lunga de mili-
oane de chilometri, e o amestecatura de aburi.
Atingerea de pamAnt ar produce ori o aprin-
dere a tot ce e pe fata pamAntului, ori o
otravire, o Inabu§eala Inecacioasa, sau... nimic.
Calatoarele cere§ti In nemarginit alearga cu
o iuteala de sute de mii de chilowetri pe ceas.
IntAlnirea ca pamAntul, fire§te ca ar da na§-
tere la o frecare §i frecarea produce totdeauna
caldura. Poate câ acele gaze din coada s'ar
amesteca cu aerul, cu gazele pamAntului
atunci... ar ii explozii, aprinderi, limbile de
foc s'ar Intinde ca In Infricqatele povestiri
din apocalips. PamAntul ar fi In flaçari.
Focuri cere§ti, Invaluind unele stele, s'au mai
land cu ocheanele cele puternice (telescoape);
n'ar fi chiar o noutate cu pamAntul nostru.
Poate ca steaua cu coada ar risipi din coadA
ei uriao aburi otravitori, cari ne-ar Inneca
rasuflarea §i am muri. Ar putea fi §i a§a. Nu
se §tie din ce materii §i ce anume gaze cu-
prind cozile cometelor ; §i apoi nu toate sunt
la feb. Unele din ele au atins cu varful cozii
partile de sus ale vazduhului. N'au venit nici
otravuri, nici focuri pAna la noi. Abia s'a ba-
gat de sama de unii astronomi, cari pAndesc
cerul din turnan, Cu ocheanele. lor, In nop-
tild cele senine.
www.dacoromanica.ro
- 1.00 -
Adevarul e ca aburii cozilor de comete sunt
u§ori §i rari. S'ar putea risipi In aer fail sa
prodUca primejdii. Dar nu toate 6telele rata-
citoare au aceia§i alcatuire.
II. Lupta tntre ape fi used.
Apele, ploile, zapezile, gerurile, vanturile,
furtunile, cutremurele pe pamant §i- au unit
puterile ca sa sfaame Inaltimile, sa niveleze
totul. Din ce In ce, uscatul I§i mic§oreaza
Inaltimile §i Intinderea.
In fiecare an apele curgatoare varsa In mail
230.000 chilometri cubi de apa, In care sunt
aproape 10 chilometri cubi de macinatura de
uscat (nisip, pietri§ §i altele). Apele macina
stftncile cu 3 metri In mijlociu la 100 ani.
Invatatul francez Lapparent face socoteala ca
In 4 milioane de ani nu va mai fi uscat, apa
va fi Invins §i toata coaja pamftntului va fi
supt ape.
III. Un pustiu de &tap%
i va mat fi un sfAr§it nelnlaturat al pa -
mantului: frigul.
PamIntul,§i soarele i§i au viata lor care a
crescut, lar acuma scade. Viata lunii s'a stins,
luna s'a prefacut In ghiata, lar acuma plute-
§te moarta In nemarginirea cerului.
Bunul §i frumosul soare nu mal straluce§te
Cu putere ca acum zece mii de ani , Imbata-
ne§te §i el; merge spre racire, spre moarte.
Si atunci viata de pe pamlnt va pieri. Dupa

www.dacoromanica.ro
25 milioane de ani soarele se va stinge. Pa-
mantul va fi un pustiu alb de ghiata. Nu se
va mai cunoa§te unde a fost campie §1 mare.
De mult, cel din urma om va fi degerat In
gheturile din mijlocul Africei. *1 nu va fi ni-
meni, care sa a§eze acolo unde I§i va da du-
hul ultimul om, piatra ca Inscriptie la capul
lui:- cAici zace toate cuceririle §i ambitiile,
toate cununile de biruinta, toate descoperirile
§tiintei, toate comoriIe de bani §1 toate jura-
mintele de dragoste ve§nic4.
lar pamAntul rece se va Invarti Inainte In
Intuneric, luminat doar. de sclipirea palida a
stelelor §i rasfrangerile slabe ale gheturilor cu
care s'a Imbracat pe vecie. *i va purta me-
reu pe el cimitirul unor vieti omene§ti, care
au fost §i n'or mai fi...
Fiti pe pace! Nu va cutremurati ce are sa
fie Cu noi peste milioane de ani, cand suntem
pulbere... daca va fi ap cum am spus §i eu
din spusele lui Flammarion, astronomul.
MAncati bine, faceti va gospodarii tot mai
frumoase, hraniti-va sufletul ca gAnduri fru-
moase, faceti fapte dqpomenire, dati copii-
lor Invatatura, platiti-va datoriile... §i cele pa-
mAnte0" §i cele suflete§ti.

www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
Pagina
PArrantul. DacA am despica pAmAntul In douA 3
Dovezl cl pAmAntul e rotund 6
Ca sA vA Incredintati cl pAmAntul nu e sprijinit pe nimic si
pluteste In spatiu 11
PAmAntui se invArteste in jurul sail 14
Cum se naste ziva si noaptea .. 21
Dar plmAntul se mal invArteste si In jurul soarelui 25
Pentru ce soarele nu IncAlzeste deopotrivA toate pArtile de pe
pAmAnt ? 32
Luna. DepArtarea dela pAmAnt la lunA 41
Luna vAzutA cu ocheane mari (telescophl) ,. 42
De ce creste $i descreste luna ? 45
CAnd se IntunecA luna ? ?
, . . . 52
Soarele 55
CAnd se Intuned soarele ? 61
Cerul Instelat 64
NumArul steielor 65
Ce sunt stelele ? 66
DepArtarea stelelor-sori .67
Harta stelelor de pe cer 69
Ce sunt zodlile ? ' 70
Constelatiile principale cu stelele cele mai luminoase ce se vAd
dela noi 71
Despre planete sau stele-plmAnturi 74
Despre stelele cu coadA sau cometele 80
Despre stelele care tad $i despre pietrele cAzute din cer . 85
pe IndreptAri s'au fAcut In calendarul npstru ? 90
Dar oare cAnd va fi sfársitul lumii ? lar cAnd va fi, cum va fi ? 98

www.dacoromanica.ro