In Franta, la .

mijlocul anului olandez Vincent Van Gogh, a alrui ~retie nu lat~: O dupd amiazd de duminicd pe insula
a fost recunoscutadecat dup~ moartea sa. La GrandeJatte (1884-86).
1880, curentul artistic din Dup~ ce a investigat culorile, Seurat s-a
Georges Seurat concentrat asupra liniilor, cu credinta c~ anu-
pictura, cunoscut ca Dintre cei patru postimpresioni~ti, Georges mite linii pot provoca anumite emotii. De
"impresionism" a cedat Seurat(1859-91)a fost cel care a mrnascel rnai exemplu, liniile curbe Indreptate In sus se pot
aproape de intentii1eoriginale ale impresionis- folosi pentru a exprima fericirea, cele 1ndrep-
locul unor evolutii radicale mului. Cu siguranta:,temele pe care le picta cu tate In jos pentru a exprima tristetea, iar lini-
~i individuale fn arta. Trei pl~cere erau subiectele favorite ale impresion- ile orizontale pot sugera calmul.
i~tilor: parizieni savurand dup~-amiezile de va-
arti~ti care au creat aceasta m sau petrecerile de seam, viata de zi cu zi a Paul Gauguin
suburbiilor ~i peisajele rnalului Canalului de Spre deosebire de calmul ~i metodicitatea lui
evoluti~ au fost Gauguin, nord. Fiu al unei familii relativ Instarite, Seurat Seurat, Paul Gauguin (1848-1903) Imp~rta~ea
cezanne ~i Seurat. nu a avut niciodata grija zilei de maine, convingerea lui Van Gogh, cum c~ pictura
putandu-seastfel concentra ~i dedica pe deplin lupt~ s~ expfime emotii interioare. De aseme-
cercetarilorsale artistice.O hotarare tipial pen- nea, Imp~rt~~ea dorinta artistului olandez
I mpresionismul
sat~ ~i foarte influenta
a fost O a~coal~
picturii controver-
franceze. tn1 profunzimea lui metodic~ a fost aceeade a pentru o lume mai armonioas~, cu toate c~
dedicaprimii doi ani ai carierei desenului.Abia aceast~ c~utare l-a dus departe, Intr-o cultura
Dup~ ce critica ostil~ a fost Invins~, impre- apoi Seurata Inceput s~ lucreZeIn culoare. cu totul diferi~.
sionismul a devenit In scurt timp convention- Modul lui Seurat de a aborda culorile era Preferintele lui Gauguin pentru bogatia ~i
al. Acest lucru a influentat formarea unui nou studiat ~i ~tiintific. Ideea central~ a lucrarilor varietatea culorilor ~i pentru exotic au fost
grup de tineri pictori, care au respins valorile lui era notiunea de "amestec optic". in loc s~ probabil cultivate din timpul copil~riei petre-
artistice ale predecesorilor lor ~i au hotarat s~ amestececulorile pe palet~ Inainte de a le a~- cute In Peru. Dar ca tanar adult a dus o viat:l
marcheze Intr-un mod propriu, original, terne pe panz~, ceea ce pentru ellnsemna o cu totul ob~nui~. Dup~ o perioad~ petrecu~
evolutia picturii ca art~. pierdere de vibratie, el a~eza pe suprafata In marina comercial~ francez~ a devenit func-
Trei"lideri ai acestei contrarevolutii au fost ar- picturii puncte distincte, de culoare pur~, tionar de burs~. S-a cas~torit, a avut cinci copii
~tii francezi Paul cezanne, Georges Seurat ~i neamestecat~,unullang~ altul. Cand erau pri- ~i s-a mutat 1ntr-o suburbie, langa Paris. Abia la
Paul Gauguin. Dup~ ce lucrnrile acestor trei ar- vite astfel, culorile fuzionau, creand un efect 35 de ani, dup~ ce succesulln afaceri i-a asigu-
~ti au ci,5tigat 1n timp a rnspandit:l acceptare a mult mai str~lucitor. M~rimea acestor puncte rat o situatie materiala confortabil~, Gauguin a
criticilor, Roger Fry (1866-1934), critic de artj de culoare era atent calculata ~i varia In acord decis s~ se ocupe exclusiv de pictura. La scurt
englez, a inventat termenul "postimpresionism", cu dimensiunea picturii ~i distanta de la care timp, a constatat ca li este imposibil s~-~i 1ntre-
folosit 1n general pentru a descrie lucrnrile celor aceastaera privit~. Aceasta tehnic~ de a picta tina familia, a renuntat la efort ~i a pl,ecat 1n
trei ~ti ~i de asemenea pentru a caracteriza In tu~e div!zate a fost numit~ "pointilism": 1886 1:n colonia arti.5tilor din Pont-Aven, din
lucrnrile importantului lor contemporan, artistul exemplul clasic este pictura lui Seurat intitu- Bretania. A fost atras d~ viata religioasa primi-

O Subiectul lui
Seurat. La Grande
Jatte (1884-86). a
fost o tema des
intalnita la impre-
sioni~ti -parizieni
elegan\i. in tihna
unei dupa amieze
lene~e de vara.
Barba\i ~i femei
plimbandu-se printre
copaci sau intin~i pe
malul apei. privi,:!d
barcile pe Sena. In
aceasta scena rafi-
nata se poate admi-
ra elegan,a nobila a
modei ~i cele mai
noi capricii ale acelor
vremuri. ca de
exemplu a plimba O
maimu'a in lesa. In
realitate, insula La
I Grande Jatte nu era
, atat de decenta ~i
rafinata. dar a~a i-a
placut lui Seurat sa O
picteze.

131
 CEZANNE. GAUGUIN $1 SEURAT

O Vedere a mun-
telui Sainte-Victoire
( 1885-87). Cezanne
a pictat peste 60 de
variante ale acestui
munte col,uros aflat
langa casa familiei
lui. Vederea con,ine
puternice semni-
fica,ii emo,ionale
pentru artist, care a
descris-o ca pe o
..tema uluitoare.'.
A pictat-o in mod
repetat de mai mult
de 30 de ori.

O Femeie cu o
floare (1891 ). Cu un
an inainte artistul
parasea Parisul
indreptandu-se spre
Tahiti unde dorea sa
reu~easca o ..arta
simpla. foarte
simpla... pentru
a ma contopi cu
natura virgina".
Vizita lui Gauguin in
Tahiti a fost foarte
productiva ~i a influ-
en,at multe din
lucrarile sale.

tiv~, dar intens~, descoperita: acolo. In pictura

Viziune dupd Predicd el incearc~ s~ ilustreze
lumea nev~zuta: a spiritelor ~i demonilor.
Acesta a fost momentul rupturii sale defInitive
de stilul impresionist, intrucftt, in locul tu~elor
fragmentate, Gauguin aplica culoarea pe pftnz~
pe suprafete intinse ~i netede.
Pasiunea lui Gauguin pentru primitivism
l-a determinat s~ caute, In cele din urrru! In
afara granitelor, un mod de viata mai natural,
mai adev~rat. Ultimii 12 ani din viat~ i-a petre-
cut altemftnd lungi ~ederi in Tahiti ~i insulele
Marchize, cu scurte vizite la Paris. Insulele
M~rilor Sudului i-au sustinut din plin inspiratia.
Una dintre cele mai caracteristice tra:s~turi ale
lucrarilor sale din Tahiti este folosirea supra-
fetelor netede, compozitii asemenea frizelor, la
care probabil a fost influentat de arta egiptean~.

Paul cezanne
Spre deosebire de Gauguin, care dorea s~
exprime In picturile lui spiritul lumii, Paul
Cezanne (1839-1906) a c~utat s~ studieze
lumea material~. S-a n~scut Intr-o familie
Inst~rit~ din Aix-en-Provence, s-a dus la Paris
la Inceputul anului 1860, unde a intrat In con-
tact cu lucr~rile impresioni~tilor ~i mai ales cu ~
modul lor de a picta In natur~. Cu toate c~
cezanne a expus lucrari al~turi de impresion-
i~ti, el nu s-a identificat niciodat~ total cu
punctele lor de vedere. Dezaproba trec~-
toarele impresii de lumin~ ~i l~i privea propri-
ile picturi ca pe ni~te "constructii dup~
natur~". Credinta lui era, c~ pictorul trebuie s~
vad~ geometria ascuns~a peisajului. Pentru a
reu~i compozitii solid construite, cezanne ~i-a
ales un stil propriu, diferit, de a reda culoarea
pe pftnz~.
In 1886,In urma decesului tat~lui s~u, care
i-a l~sat o mo~tenire substantial~,cezanne se
j
::J
~
fc
.
1ntoarce pe mo~ia familiei sale 1n AiX. Peisajele
provinciei natale s-au dovedit pline de inspi-
ratie: exista peste 60 de picturi numai cu
muntele Saint-Victoire. cand picta, se concen-
tra Indelung asupra fiec~rui subiect, elaborand
teorii ce vor avea o influent~ sernnificativ~
asupra generatiilor viitoare. Cubi~tii, In special,
au fost putemic influentati de stilul lui
cezanne de a ar~ta acela~i obiect, din mai
multe unghiuri, deodat~. Arti~ti precum
Picasso, Braque ~i Leger au dezvoltat aceasta
idee 1n lucrnrile lor la Inceputul secolului 20.

132 Arta ~i omul 44 -IMPRESIONISTII Arta ~i omul 45 -VINCENT V AN GOGH