DATA_____________ NUMELE_______________________

Lucrare semestrială - clasa a IX-a C

an şcolar 2012 – 2013, sem. II

I.Se dă textul:
„Tata, deşi preot şi un mare iubitor de carte, închinat grijilor spirituale, fusese în tinereţe şi un priceput,
îndemânatic, harnic gospodar. El, cel dintâi, s-a încumetat să aducă în regiune maşini, menite să cruţe puterile
omului: o greblă mecanică, cu loc de şezut înalt, de pe care puteai să cazi uşor ca de pe un cal nărăvaş, o maşină
de treierat, o altă maşină — de îmblătit cu o semistabilă cu aburi şi horn zvelt, care în repaos era culcat pe-o
furcă. Locomobilei îi spuneam „ghibolu" (bivolul). În ciuda profesiunii sale duminecale, Tata ţinu să-şi treacă şi
examenul de maşinist, încercare închipuită de el mai mult ca un îndemn pentru alţii [....].
După ce şi-a însuşit subtilităţile tehnicei, Tata fu repede lovit de plictiseală, iar în această stare de
lâncezeală, el cedă maşina câtorva ţărani din Lancrăm, pe care i-a iniţiat în noua meserie. Despre aventura de
„maşinist" a Tatii eu n-am aflat decât din auzite. [....]
Aproape ziua întreagă el citea întins pe pat. Cu noi nu mai ajungea decât la un schimb de tăceri. Înainte
de amiază, după-amiază şi noaptea — până pe la ora două, el citea. Era cuprins de obicei de cărţi nemţeşti, ce şi
le procura de la profesorii saxoni de la gimnaziul din Sebeş. [....]
Mama era o fiinţă primară. Eine Urmutter, cum îi spuneam eu mai târziu, făcând uz de-un cuvânt
nemţesc, ce mi se părea că i-ar cuprinde chipul şi prin care o proiectam în arhaic. Fără multă şcoală, cu instincte
materne şi feminine preistorice. Mama era substanţa activă în jurul căreia luau înfăţişare palpabilă toate
rânduielile vieţii noastre. Aşa o ştiam cel puţin noi — copiii. În tinereţe fusese o femeie frumoasă, de-o frumuseţe
ce nu avea de loc conştiinţă de sine. Cât mă priveşte, nu-mi aduc aminte de ea decât ca de-o femeie mai în vârstă,
cu mişcări apăsate, ca de-o arătare adusă puţin din spate, cu părul cărunt, apoi ireal de alb şi ochii mari de
basm.”
(Hronicul şi cântecul vârstelor - Lucian Blaga)

1. Alcătuieşte un enunţ cu omonimul cuvântului deşi din primul enunţ. (5p)

2. Transcrie trei neologisme şi două regionalisme din text(5p).
3. Scrie câte un sinonim contextual pentru următoarele cuvinte: iubitor (de carte), îndemânatic, nemţesc,
chipul, arhaic. (5p)
4. Motivează scrierea cu majusculă a substantivelor: mamă, tată în textul dat. (5p)
5.Explică rolul utilizării virgulelor din structura o greblă mecanică, cu loc de şezut înalt, de pe care
puteai să cazi uşor ca de pe un cal nărăvaş, o maşină de treierat, o altă maşină. (5p)
6.Dă două exemple de expresii/locuţiuni care să conţină cuvântul viaţă. (5p)
5. Prezintă în aproximativ 10 rânduri un portret al mamei aşa cum rezultă din textul citat, în opoziţie cu
portretul tatălui. (10p)

II. Redactaţi un eseu în care să prezentaţi specificul viziunii despre viaţă a lui Vasile Alecsandri, aşa cum
reiese din opera studiată la clasă. În redactarea acestuia vei avea în vedere următoarele repere:
-specificul vieţii în a doua jumătate a sec. al XIX-lea
-tema şi structura textului
-opinia ta cu privire la tipul călătorului prezent în text (50p)

Se acordă din oficiu 10 p.