Sunteți pe pagina 1din 6

6. Unităţi de conţinut: Structuri sociale în statele lumii antice.

Organizarea socială la geto-daci. Modul de viaţă în societatea antică


orientală, greacă şi romană. Modul de viaţă la geto-daci

I. Exerciţii de cunoaştere şi înţelegere a informaţiei istorice (22 de puncte)


Analizează fiecare sursă şi realizează sarcinile de lucru propuse.
Sursa A. „Egiptenii sunt împărţiţi în şapte tagme, şi anume preoţii, războinicii, văcarii, porcarii, negustorii, tălmacii şi
cârmacii de vase [...]. Ei aparţin nomelor înşirate mai jos, căci întreg Egiptul a fost împărţit în nome.”
(Herodot, Istorii)
Sursa B. „Căci atunci a ales dintre ei pe bărbaţii cei mai de seamă şi mai înţelepţi pe care i-a învăţat teologia, i-a sfătuit să
cinstească anumite divinităţi şi sanctuare făcându-i preoţi şi le-a dat numele de pileaţi, fiindcă, după cum cred, având
capetele acoperite cu o tiară, pe care o numim cu un alt nume pilleus, ei făceau sacrificii. Restul poporului a dat ordin
(Deceneu) să se numească capillati, nume pe care goţii îl reamintesc până astăzi în cântecele lor, deoarece i-au dat o mare
consideraţie.”
(Iordanes, Getica)
\ Sc
Nr. Item
or
1. Selectează, din textele surselor A şi B, trei termeni istorici care să 0
1. reflecte structura socială a popoarelor descrise în aceste 1
documente. 2
3
Tagme, Pileati, Capillati.

1. Precizează, în baza surselor şi a cunoştinţelor anterioare, spaţiul 0


2 istoric locuit de egipteni în Antichitate. 1
. 2
3
Spatiul istoric locuit de ei au fost zonele joase de-a lungul fluviului
Nil.

1. Identifică două trăsături comune evidenţiate de autori pentru 0


3. popoarele descrise. 1
2
3
Barbatii mai intelepti au invatat teologia si devenind preoti 4

Caiet de exerciţii la istorie. Clasa a X-a


1. Exprimă-ţi argumentat opinia cu referire la diferenţierea socială 0
4. în lumea antică. 1
2
3
Principalele categorii sociale era aristocratia si poducatorii liberi. 4
Nu era egalitate, aristocratia detinea bunurile funciare si mobile.
Producatorii liberi in mare parte erau tarani.

1. Descrie un obiectiv turistic din România (ex.: Sanctuarul de la 0


5. Sarmizege- tusa) conform următorului algoritm: contextul istoric 1
al apariţiei; elementele caracteristice; destinaţia; importanţa istorică, 2
starea actuală. 3
4
Sarmisegetuza Regia, situata in satul Gradestea 5
6
Muncelului a fost capitala Daciei preromane. Este 7
cea mai mare dintre forficatiile dacice. Fortareata, 8
un patrulater alcatuit din blocuri masive de piatra
(murus dacicus) a fost construita pe cinci terase
continea de asemenea o zona sacra. Printre cele
mai importante si mari sanctuare circulare dacice
se afla si Calendarul Circular

II. Exerciţii de aplicare şi operare (26 de puncte)


Sursa C. „La Roma, autoritatea paternă avea un caracter sacru. Tatăl putea să refuze creşterea copiilor săi, iar ca preot şi
judecător suprem al familiei dispunea de dreptul de viaţă şi de moarte asupra membrilor familiei sale. Soţia - matroana, deşi
era sub autoritatea soţului, se bucura totuşi de mai multe drepturi: putea să participe la întrunirile familiale, la banchetele
publice, la spectacole şi jocuri publice, fiind înconjurată cu respect din partea bărbaţilor. Sunt bine cunoscute cuvintele lui
Cato: „Bărbaţii guvernează pretutindeni femeile, iar noi, care guvernăm lumea, suntem guvernaţi de femei.”
(Ovidiu Drîmba, Istoria culturii şi civilizaţiei)

Sursa D. „Cu toate că numai bărbaţii puteau participa la viaţa politică a cetăţilor state, femeile erau şi ele recunoscute ca
cetăţeni, cu drepturi legale, sociale şi religioase. Femeile cetăţean puteau deţine proprietăţi şi puteau apărea în faţa curţii
pentru dispute legate de proprietăţi. Totuşi societatea Greciei antice era una paternală, cu bărbaţii în rol de „taţi” care
rânduiau viaţa femeilor şi le apărau interesele. Toate femeile se presupunea să aibă un protector masculin care să le apere din
punct de vedere fizic şi legal. Datoriile religioase ale femeilor se refereau la cultele rezervate exclusiv lor şi la servicii plătite ca
preotese susţinute public. Vârsta de căsătorie la femei era în jur de 20 ani.”
(Magda Stan, Cristian Vornicu, Istoria lumii pentru toţi. Antichitatea)
32
Caiet de exerciţii la istorie. Clasa a X-a
Sc
Nr. Item or j
2.1. Formulează două enunţuri în care să evidenţiezi rolul familiei în 0
societatea antică. 1
2
3
Capul familiei in lumea antica era tatal, sotul. Datorita famiilor 4
continua statul. Casatoriile erau incheiate in baza contracte,
insotite cu un dar din partea mirelui si a zestrei din partea miresei

2.2 Caracterizează spaţiul istorico-geografic al civilizaţiilor descrise 0


. în sursele propuse, utilizând cunoştinţele anterioare şi harta 1
alăturată. 2
3
A fost o civilizatie antica provenita din peninsula balcanica, din 4
bazinul mediteran.

2.3 0
. Compară informaţiile din surselor A şi B, determinând statutului 1
femeii în Grecia şi Roma Antică. Argumentează răspunsul.
2
Asemănare 3
Erau dependente de barbati si ascultau pe ele 4
5
Erau conuscute ce cetateni aveau unele drepturi
6
Deosebire
Aveau dreptul se participa la banchete
Pentru a se casatori trebuiau sa aiba varsta de 20 de ani sau mai
mult.
2.4 0
. Formulează, conform modelului propus, propria opinie cu referire
1
la rolul femeii în Antichitate. Argumentează răspunsul.
2
Apreciez 3
Apreciez ca femeile erau reconoscute drept cetateni, aveau 4
drepturui legale, sociale, Ele puteau detine proprietati. 5
6
Dezaprob
Dezaprob faptul ca ele nu aveau drept la vot si faptul ca erau
autoritatea sotului.
2.5 în numele unui cârmuitor din epoca antică, propune două acţiuni 0
. concrete prin care ai putea contribui la sporirea rolului femeii în 1
societatea antică. Argumentează opţiunile. 2
3
4
5
6

Caiet de exerciţii la istorie. Clasa a X-a


33
III. Exerciţii de sinteză şi integrare (25 de puncte)
Sursa E. Educaţia Ateniană
„Cam patru sunt lucrurile cu ajutorul cărora oamenii obişnuiesc să facă educaţia: ştiinţa de carte, gimnastica, muzica şi
desenul. Gramatica şi desenul sunt socotite folositoare vieţii în foarte multe privinţe. Gimnastica îl
ajută pe om la dobândirea bărbăţiei. Dar cei vechi făceau din muzică o parte a educaţiei, natura este principiul tuturor
lucrurilor.”
(Aristotel, Politica)
Sursa F. Organizarea Spartei evocată de Plutarh
„XXIV. Iar educaţia la spartani se prelungea până la maturitate, căci nimeni nu era slobod să trăiască după bunul său plac, ci ei
trăiau în cetate ca într-o tabără, având bine statornicit şi felul lor de viaţă şi îndeletnicirile cu trebile obşteşti şi, îndeobşte, ei
socoteau că nu sunt ai lor înşişi, ci ai patriei; şi, dacă nu li se orânduise altceva de făcut, ei supravegheau copiii şi-i învăţau
ceva folositor sau învăţau ei înşişi câte ceva de la bătrâni. Era, într-adevăr, belşugul de răgaz unul dintre lucrurile frumoase şi
fericite pe care le-a pregătit Lycurg pentru cetăţenii săi, cărora nu le-a îngăduit de loc să se îndeletnicească cu vreun
meşteşug pentru bani; ei n-aveau de loc nevoie de bani, care se strâng cu greu şi cu multă bătaie de cap.”
(Plutarh, Lycurg, XXIV, în Vieţi paralele)

Sursa G. „Educaţia copiilor în Roma antică era orientată în sens practic. Exerciţiile fizice nu deţineau un loc de seamă în
programul de educaţie. Şcoala primară - la care băieţii şi fetele învăţau împreună - începea la vârsta de 7 ani. Din secolul II
î.Hr. şcoala era ţinută de un dascăl de profesie (ludi magister), plătit de părinţi. Copiii învăţau să scrie, să citească, să
socotească, să repete pe de rost şi să recite texte literare. Sistemul pedagogic în uz urmărea înmagazinarea mecanică a unor
date şi noţiuni considerate indispensabile. Familiile bogate nu îşi trimiteau copiii la şcoala populară, ci îi încredinţau unui
pedagog, de obicei unul din sclavii cei mai instruiţi ai casei.”
(Ovidiu Drâmba, Istoria culturii şi civilizaţiei)

Sursa H. „Reunificarea politică a geto-dacilor a fost urmată de o renaştere culturală [...] mai întâi de toate în arhitectura
orăşenească. Impresionante erau sanctuarele de la Sarmizegetusa, considerată cetate de reşedinţă a regelui, centru economic,
politic, militar şi religios al statului. Aici se aflau cancelaria şi sfatul regal, şefii de armată, ateliere meşteşugăreşti.”
(Ovidiu Drâmba, Istoria culturii şi civilizaţiei)

Utilizează sursele şi cunoştinţele anterioare pentru a redacta, în limita unei pagini


(format A4), un eseu structurat cu tema:
Educaţia - parte componentă a modului de viaţă al popoarelor antice.
în eseul tău:
1) ordonează logic ideile, respectând cele trei părţi componente ale textului: introducere, cuprins, încheiere (concluzie)
- 3p.;
2) utilizează corect termenii şi conceptele istorice, reperele cronologice şi spaţiale specifice perioadei studiate - 6p.;
3) integrează critic informaţiile din sursele propuse - 2p.;
4) formulează cel puţin trei argumente relevante şi corecte din punct de vedere ştiinţific în susţinerea opiniei proprii -
6p.;
5) explică cel puţin două relaţii de cauză-efect - 4 p.;
6) apreciază rolul marilor personalităţi istorice în perioada descrisă - 4p.
34
Caiet de exerciţii la istorie. Clasa a X-a

Educația - parte componentă a modului de viață al popoarelor antice.

Educatia este factorul principal pe baza activității se dezvoltā societatea.


Educatia nu era neglijată nici de către popoarele antice. Pot afirma că la fiecare popor, educația se manifesta
diferit. în Sparta de exemplu, educația se baza pe cultură fizică, gimnastică.Copiii erau antrenati de la värste
fragede pentru a deveni războinici puternici.Chiar dacă ajungeau la maturitate,aceştia se antrenau în
continuare, deoarece ei nu aveau posibilitatea de a fi liberi, să facă ce vor, să traiască pe bunul lor plac.Pe
längā faptul cā bārbații erau antrenati,mai studiau in principiu si stiinta de carte, muzica si desenul. Maturii
care nu aveau o ocupație supravegheau copiii. Din cauză că băieții din Sparta erau antrenați de mici,
spartanii erau cunoscuti ca cei mai viteji si de temut rāzboinici. După cum spuneam, educati diferă de la un
popor la altul. In Roma Antică spre exemplu educatia era orientată în plan intelectual Aici copiii mergeau la
scoală, invătau să scrie, să citească, să calculeze, să recite texte literare şi multe alte activităti Familiile
bogate nu trimiteau copii la şcoală ci angajau un pedagog care putea funul dintre cei mai întelepti sclavi ai
casei După parerea mea, în lumea antică educatia a fost oferită neuniform copiilor deoarece acestia erau
instruiti doar fizic sau doar intelectual, ce nu oferea copiilor un viitor vast. Cred că copiii trebuie educați căte
puțin, dar multilateral, pentru ca acestia să aibă de mici sau oarecare de bază, dar in mai
multe domenii.

S-ar putea să vă placă și