Capitolul II

ldentitatea �i legitimitatea
pedagogiei ca �tiinta

Pentru a intelege mai bine statutul actual al pedagogiei ca domeniu

stiin1ific se impune sa realidm o succintl analid. a evoluiiei sale.
Pedagogia si educatia au evoluat relativ asincronic, eel pu:tin in perioadele
de inceput. Educatia, in formele sale primare, a ap8rut odata: cu omul si
cu primele comunita:ti umane, mai mult sau mai putin organizate. Pedagogia
ca reflectie teoretica asupra educatiei (in fapt, ca idei pedagogice relativ
puiin structurate) s-a conturat mai Hirziu, din nevoi generate de practica
educaUonaHL in drumul sau de constiruire ca domeniu stiintific autonom,
pedagogia a parcurs anumite etape. Stabilirea si analiza acestora vro fi
realizate in funcP.e de gradul in care criteriile de legitimare stiin1ifid au
fost indeplinite. in analiza fiecllrei etape vom st.Arni asupra unor momente
serrutificative care au contribuit la maturizarea si intemeierea stiintifid ale
pedagogiei. Din aceasta: perspectiva putem delimit.a doua mari perioade:
perioada pre;tiinJificd si perioada �liinjijicif. fiecare dintre ele cu subperioadele
interne specifice. Linia de demarcatie dintre ele este relativ dificil de
stabilit. Totusi vom incerca sa mafCfilII. anumite borne, de natudi sli surprindli
atat continuitatile, cdt si discontinuit30le existente.

Perioada pre�tiin\ifica

0 considerl1m prestiinP.fica intruclt dintre cele trei · criterii de legitimare

§tiintific1 a orie&Ui domeniu de cunoa§tere (existenta unui obiect de c�tere,
a unor metode de investigat,ie specifice �i a unui stil explicativ constiruit)
doar unul era partial delimitat, §i anume educatia ca obiect al pedagogiei.
142 DEMERSURI APLICATIVE

substituie imagirule conceptelor. Este o cultura plinli de_ se�a!ionalism §i

exclusivism, de fenomene de .supradrarnatizare §i vedetism , 1mb1batii d�
pseudoevenimente care se adreseaza sensibilitiitii §i , instinctelor celor mat
�
ascunse". in multe privinte, ea reprezmtli o cultura margmalli, care face
ape! Ja pllicere §i dorintli. Se constituie o .nonculturli " mascatli de o ,,falsa
_ ,,
culturli Jegata de o suprainformare §i , adese�, de dez1 �onnare , un f�l d�
.
difuzionism cultural, care impinge in denzonu gnJa pentru adev�r �'.
-
obiectivitate (J. Billaud, 19%, p. 88). De multe ori, sub masca democrat�ar1'.
accesului Ia cunoa§tere se ascunde o ideologie a manipularii §i a persuasmru'.
clandestine. Fenomenele mentionate mai sus trebuie prevenite, cu atat ma1
mult cu cat in societatea informationaJli informatia este � formli de �utere,
astfel cli accesuJ Ia informatie devine acces la putere. In m�sura m care
.
accesul la informatie este discriminatoriu, pot sa aparli grupun care, �vand
_
acces Ja anumite retele (Facebook etc.) §i informatii spec1ale, pot sli dezinfor­
meze §i sli manipuleze, in interese ocuJte, alte grupuri sociale. Aceste
aspecte pot fi asimilate fenomenului de ,, violenta simbolicli" descris de
P. Bourdieu. Este o cultura care ne colonizeazli §i ne inde�lirte�zli de cultura
autenticli. Este foarte atractivli, intrucat se adreseaza unm pubhc neomogen,
flira adresabilitate precisli. Are un caracter deschis §i dinarnic fatli de cultura
traditionala, conservatoare §i relativ inchisli.
g-in concluzie a§a cum subliniaza Thrdif §i Lessard (eds., 2004, p. 278),
pentru invlitam�t ,, TIC pot fi considerate inarnici sau aliati". Ele sunt
inamici atunci cand integrarea !or in §COalli nu se supune co�entel�r
educa!i-onale, ci ,, economiei comuniclirit" §i cand ,,ele _nu c�n�nbu1e deca�
la divertisment §i la proliferarea unor informatii care c1rcula §I p� care no'.
_
suntem incapabili sli le structurlim §i sli le stiipanim". Ele pot � ahat1 atunc1
cand ,,fac accesibile fiecaruia informatii de calitate, cand permit cercetarea,
creatia §i interactiunea".