MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII

AL REPUBLICII MOLDOVA
ACADEMIA DE MUZICĂ, TEATRU ŞI ARTE PLASTICE
FACULTATEA ARTĂ TEATRALĂ, COREGRAFICĂ ȘI MULTIMEDIA
CATEDRA MANAGEMENT ARTISTIC ȘI CULTUROLOGIE

disciplina-Arta Vorbirii
REFERAT

Scurt istoric
TEMA : Legenda satului Florițoaia Noua r.Ungeni

A realizat: Haliplii Ion,

Anul 1 frecvența redusă
Chisinau 2021 A verificat: Zavtoni Paulina

conferentiar universitar
 Totu-i trecator,chiar si Prezentul peste o Clipa va devein Trecut,
Va ramane istorie,amintirea placuta sau neplacuta

Se spune ca pe timpuri, pamânturile acestei regiuni,apartineau unui boier cu numele

Cutelu,care era ctitor al bisericii din satul vecin Floritoaia Veche, denumirea care o are
pâna în prezent. Moșia boierului era constituita din paduri, imasuri, livezi si pamânturi
arabile. Aceste pamânturi erau prelucrate de catre argati,cu ajutorul boilor si cailor.Si
nu era vestit acest boer prin aur sau bogatiile care le avea, ci prin fiică-sa, care era
frumoasa si foarte desteaptă.Floarea se numea aceasta fiică si într-o zi a mers la o
fântina cu ciutură să se oglindească.Pentru ca fântina era adânca,ea s-a aplecat sa-si
vada fața si a căzut în fântâna.Nimeni nu a fost în stare să o salveze.Mult timp si mare
a fost necazul boierului Cutelu, care mai târziu din combinatia cuvintelor Floarea si
fintâna cu ciutură, a dat denumirea satului de Flutura, numele căruia multi îl stiu si-l
poartă si pâna acum. Se mai spune ca datorită amplasării extinse de construire a
caselor,planul satului ar avea forma unui fluture. Mai târziu aceste pamânturi au fost
împartite,despărtite, cumparate si vândute.In felul acesta, au ajuns în acest sat
oameni din diferite localităti si de prin diferite regiuni. Lumea ducea un trai
sărăcăcios.Casele cu odai strâmte erau construite din furci, nuieli împletite, lipite din
ambele parti cu lut , acoperisul caselor-din paie de secara ori stuf,garduri din
nuiele..Au venit multi ucraineni,pe care bastinasii îi numeau haholi. Pamânturile au
inceput a fi impărtite proportional.Fiecare gospodarie avea câte 10 desetine de
pamânt, unde cultivau diferite culturi.Aproape fiecare gospodar avea câte doi boi ori
doi cai si unelte pentru prelucrarea pamântului. Lumea muncea terenurile,cresteau
păsari,animale iar mai apoi făceau schimb. Vindeau aceste produse pentru a se putea
Întretine. Usor, usor, traiul oamenilor se îmbunatatea.Fiind aproape de satul Floritoaia
Veche, mai târziu, în anul 1913, satul Flutura este numit oficial Floritoaia Noua.
Astfel, satul nostru mic a rămas cu două denumiri.Dupa Marele Razboi

pentru apararea Patriei,viata taranilor s-a schimbat. S-au înfiintat colhozuri.

S-a facut colectivizarea, si lumea a început sa lucreze paminturile în comun.
Au construit fermă de vite si porci, hergelie de cai.Pe o mare parte a câmpurilor a fost
plantată vita-de-vie. S-au construit câteva brigăzi de tractoare, iar câteva colective de
oameni munceau pe camp. Prin anii 50 ai sec. al XIX sa luat o hotarâre de a se mări
colhozul si în componenta acestuia se unesc trei sate: Grozasca,Floritoaia Noua si
Floritoaia Veche, unde se constituie Sovietul satesc cu sediul în satul Floritoaia Veche.
Deoarece în acest teritoriu se află un monument istoric,si anume, beciul lui
Cotovschi,se ea decizia ca colhozul sa fie numit ,,Cotovschi’’.Primul presedinte de
colhoz a fost Bambuleac Mihai Vlas, iar presedinte al Sovetului satesc este numit
Solotchii Ion. Mai târziu, devin presedinti: Muhin L.I.,Zatuho G.I., Starovoi si altii.Prin
anii 1957-1958, colhozul Cotovschi,se uneste cu colhozul vecin,,Cetireni’’,formiând un
colhoz de proportii,presedinte fiindu-I Glemb M.I.Incepind cu 7 martie anul 1971,
colhozul ,,Cotovchi’’, revine din nou în componenta celor trei sate: Grozasca,Floritoaia
Noua si Floritoaia Veche. Este redenumit în sovhozul fabrica G.I/Cotovschii si este
specializat în producerea strugurilor.Paralel se mai produce lapte,carne,viermi de
matasă, se prelucrează tutunul si alte culturi. Aciasta perioada a durat pâna la
distrugerea imperiului sovietic.Astazi nu mai avem oamenii de alta data,Nu mai exista
nici ferma de vite, nici strugurii gustosi de pe podgorii si nici multe altele, Parintii nostri
au muncit din greu, pentru ca noi sa traim un pic mai bine,si pentru a nu deveni
argati,asa cum au fost ei pe timpuri.Ei, ne-au lasat ca mostenire cele mai pretioase
valori ale neamului; traditiile si obiceiurile stramosesti. Astazi privim nostalgic la toate
câte-au fost.
Am avut pe timpuri scoala de opt ani, asa se numea,care acum se numeste-
gimnaziu. Avem în sat punct medical, biserica,oficiu postal, caminu cultural în cadrul
caruia activeaza ansamblul folcloric,, Flutureanca’’.Este o prisacă, stapânii careia sunt
mesteri populari care confectioneaza lucruri diverse.
Există doua pensiuni implicate în proiectul Traseului celor sapte localităti al turizmului
rural.Câtiva agenti economici detin livezi si vii.As putea mentiona si citeva
personalitati, originare de la noi: Dumitru Crudu-dramaturg, scriitor; Moldovanu
Anatol, chirurg într-un spital din Bucuresti; Haliplii Vladimir,chirurg si scriitor; Cucu
Victor, fost colaborator al Ministerului Afacerilor Interne si scriitor care a scris un
monolog al satului; Ratmila Popovici, scriitoare, originara din s. Floritoaia Veche;
Racovita Petru, cântaret de opera si balet; Mihalache Victor, sportiv caiac-canoe si altii.
Floriţoaia Nouă este un sat din cadrul comunei Floriţoaia Veche, raionul
Ungheni situat la latitudinea 47.1672, longitudinea 27.9252 si altitudinea de70
metri fata de nivelul marii.Satul are o suprafaţă de circa 1.40 kilometri pătraţi, cu
un perimetru de 9.16 km. Localitatea se află la distanța de 13 km de orașul
Ungheni și la 113 km de Chișinău.

Satucul meu cel drag

Esti cel mai scump meleag

Si cu mult drag te cant

Cat mai sunt pe pamant

Avem noi sat frumos si pitoresc
Cu oamenii cei buni ce sunt în el.
Care cum poate viata si-o traiesc,
Avem noi caractere fel de fel.
Ingeniosi sunt ei si-si traiesc viata
Fiecare, asa în stilul sau
Si multi din ei chiar nu îsi pierd speranta
De li-e usor ori poate li-e si greu.
Mergem si noi în pas cu timpul
Si facem lucruri bune zi de zi,
Miscam din mâini ca sa nu scadă ritmul,
Sperăm ca mâine mai bine va fi.
Dar binele-i acolo unde omu-l face,
Gândeste mult, munceste ca albina,
Stie-a se distra, stie-a cânta,stie să joace,
Si la nevoie îti întinde mâna.
Ce brav e omul cel cu suflet mare
Si îi doresc mereu să fie-asa,
Chiar daca viata nu este o floare
El stie echilibru-asta-i viata sa.
 Si satul nostru poate deveni un rai
Atunci când punem mâna de la mâna,
Va-ndemn pe toti sa facem,haideti-hai!
Sa încercam să facem viata cât mai bună.
Ce ne lipseste oare, ca sa facem
o viata mai frumoasa să traim?
Sa ne traim viata frumos si-n pace,
Nu trebuie prea mult-doar sa dorim.
Dorinta asta, eu cum sa va spun,
Pacat…nu-o are fiecare,
Si toti doresc sa aiba-un trai mai bun,
Dar de creat…nu toti sunt cu rabdare.
Si totusi noi avem un sat frumos,
Cu oameni ce frumos stiu sa traiască,
Asa spun oaspetii ce vin, ori care-au fost
Spun toti ca noi avem mană cereasca.
E-un coltisor de rai, nu-i oare-asa?
Va-ndemn pe toti, haideti sa-l inflorim,
Il vom avea asa cum-l v-om pastra,
Noi doua vieti n-avem,una traim.
 Si
Flutureanca este un nucleu,
E-un promotor al lucrurilor bune,
Nu pot să mint acolo sunt si eu
Dar fetele, sunt toate o minune.
Divergente si discutii
Apar în timpul nostru limitat,
Chiar în timp scurt, dar ne unim cu totii
Si facem lucruri bune-n sat.
Vedeti si Dumneavoastră rezultate
Ideilor de-acol-ce se discută,
Urmeaza să mai facem multe fapte
Dorim un lucru-lume cât mai multa.
Caci unde-s doi puterea creste,
Dar daca-s trei, ori patru, ori câti vrei,
Cel ce munceste mai putin vorbeste,
Că vorba multa stim cu totii ce-i.
Eu, lume draga, multe am a spune,
Pot sa vorbesc de bine si de rau,
Dar astazi vreu sa spun doar vorbe bune,
De rau n-o sa vorbesc, ca-i satul meu.
Ma-ncin si multumindu-vă din suflet
La toata lumea si la cei prezenti,
Sa va-nzestreze Domnul cu-n bun cuget
MERSI ca nu sunteti indiferenti.
Si totusi satul nostru-i satul nostru,
Cu oamenii, cu caractere,- care vreai,
Doresc un lucru,-lume cât mai multa
Să facem satul nostru colt de rai

Autor; ion haliplii